Metodologie EoW DCD LIFE10ENVRO000727 PDF

LIFE10 ENV/RO/000727
Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări din judeţul Buzău / VAL-C&D
Metodologia privind încetarea statutului de deșeu (EoW) pentru anumite tipuri de deșeuri din
construcții și demolări a fost realizată de SC Natura Management SRL, în cadrul proiectului LIFE10
ENV/RO/000727 “Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări din judeţul Buzău / VAL-C&D”
finanțat de Comisia Europeană.
Autori: Mihai-Lucian TONIUC, Alina OBERDÖRFER, Vasile MUȘUROAEA, Marius GROZA

Grafică și editare: Anca MANDIUC (ALDEA)
Mulțumim pentru contribuțiile avute la elaborarea documentului final atât în cadrul consultărilor,
cât și al dezbaterilor tehnice următoarelor persoane:
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice: Nicoleta CHIRIAC, Cosmin TEODORU, Eduard FLEISCH
Agenția Națională pentru Protecția Mediului: Brândușa PETROAICA, Mihaela OLARU
Garda Națională de Mediu: Ancuța DIMA
Agenția pentru Protecția Mediului Buzău: Ionuț APOSTU, Sanda POSTOLACHE
Consiliul Județean Buzău: Veronica STERPU, Gabriela DRĂGULESCU, Mihaela NIȚULESCU
Institutul Geologic al României: Marcel MĂRUNȚIU
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială
Durabilă „URBAN-INCERC”: Claudiu MATEI, Cristian GRIGORAŞENCO
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială: Cristian TEODORESCU
Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu”: Cerasella CRĂCIUN
Universitatea Tehnică de Construcții București: Alexandru DIMACHE, Nastasia SACA, Iulian IANCU
Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții (ARACO): Mircea OROZ
Public Research SRL: Dragoș DINCĂ, Aurelian STĂNCULESCU
Documentul reflectă punctul de vedere al autorilor și nu reflectă, în mod necesar poziția Comisiei
Europene.
Cuprins
1 Introducere ........................................................................................................................... 4
2 Scop și obiective .................................................................................................................... 6
3 Conceptul de încetare a statutului de deșeu .......................................................................... 7
4 Informații privind deșeurile din construcții și demolări ........................................................ 15
4.1 Situația actuală privind generarea, colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor din
construcții și demolări ............................................................................................................ 17
4.2 Practica curentă privind utilizarea materialelor provenite din tratarea deșeurilor din
construcții și demolări ............................................................................................................ 31
4.3 Analiză de piață, inclusiv a potențialului de dezvoltare a acesteia, cu privire la cererea și
oferta de agregate reciclate și agregate naturale .................................................................. 34
4.4 Standarde pentru eșantionarea și caracterizarea deșeurilor C&D ........................................ 39
4.5 Legislație relevantă ................................................................................................................. 40
4.6 Aspecte de mediu ................................................................................................................... 53
5 Stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru materialele rezultate în urma
tratării anumitor tipuri de deșeuri din constucții și demolări ................................................ 55
5.1 Cerințe și condiții privind acceptarea în vederea tratării ....................................................... 59
5.2 Cerințe privind procesele și tehnicile de tratare .................................................................... 61
5.3 Cerințe privind calitatea materialelor rezultate în urma tratării ........................................... 62
5.4 Cerințe privind asigurarea calității ......................................................................................... 65
5.5 Aplicarea criteriilor de încetare a statutului de deșeu ........................................................... 67
5.6 Dispoziții finale ....................................................................................................................... 70
6 Descrierea impactului .......................................................................................................... 73
6.1 Impactul asupra mediului ....................................................................................................... 73
6.2 Impactul socio-economic........................................................................................................ 74
6.3 Impactul legislativ ................................................................................................................... 75
7 Glosar și acronime ............................................................................................................... 78
1
Anexe
Anexa 1 - Criterii de încetare a statutului de deșeu – standarde aplicabile și laboratoare

acreditate
Anexa 2 Situația actuală a cercetării în domeniul valorificării deșeurilor din construcții și

demolări
Anexa 3 - Raport privind caracterizarea deșeurilor din construcții și demolări – rezultatele

testelor de levigare și percolare
Anexa 4 - Raport privind opțiunile de valorificare a materialelor rezultate din tratarea

deșeurilor din construcții și demolări
2
Index TABELE
Tabel 4-1. Lista deșeurilor din construcții și demolări (cf. H.G. nr. 856/2002) ................................... 15
Tabel 4-2. Situația generării, valorificării și eliminării deșeurilor C&D (clasa 17 01) în anul 2011 -
raportată de operatorii economici ..................................................................................... 19
Tabel 4-3. Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în perioada 2006-2011 (mii tone) . 20
Tabel 4-4. Estimări ale intervalului mediei de generare a deșeurilor C&D în UE, bazate pe ipoteze de
calcul ................................................................................................................................... 23
Tabel 4-5. Lista operatorilor economici autorizaţi pentru activitatea de valorificare a C&D ............ 28
Tabel 4-6. Estimare a producției de agregate minerale în România, 2004-2012 (tone), BGS ........... 35
Tabel 4-7. Estimare a producției de agregate minerale în Europa, 2011 (tone), UEPG ..................... 36
Tabel 4-8. Consumul mediu de agregate pentru diferite utilizări....................................................... 39
Tabel 4-9. Lista standardelor pentru eșantionarea și caracterizarea deșeurilor C&D ....................... 39
Tabel 5-1. Categorii de deșeuri inerte, apropiate ca specific sau care pot fi procesate în mod similar
sau odată cu cele care fac obiectul prezentei Metodologii, pentru care există posibilitatea
stabilirii în viitor de criterii EoW ......................................................................................... 71
Tabel 7-1. Lista standardelor privind caracteristicile, metodele de determinare a proprietăților,
producerea și utilizarea agregatelor naturale, reciclate și/sau secundare ...................... A-2
Tabel 7-2. Laboratoare din România capabile să realizeze determinări pe eluate deşeuri, ape de
suprafaţă, ape subterane și ape uzate ........................................................................... A-14
Index FIGURI
Figura 3-1. Opțiuni privind gestionarea deșeurilor C&D inerte ............................................................ 9

Figura 4-1. Generarea și gestionarea deșeurilor C&D ........................................................................ 15
Figura 4-2. Situația estimată a generării deșeurilor C&D................................................................... 24
Figura 4-3. Gestionarea deșeurilor - abordarea durabilă ................................................................... 24
Figura 4-4. Utilizarea de agregate în Europa, în funcție de sursa acestora (2011), UEPG ................. 38
Figura 4-5. Responsabilități în gestionarea deșeurilor C&D ............................................................... 49
Figura 4-6. Organizarea serviciului public de salubrizare ................................................................... 52
Figura 5-1. Încetarea statutului de deșeu pentru agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor
C&D inerte - schemă logică decizională ............................................................................. 58
Index GRAFICE
Grafic 4-1. Situația generării, valorificării și eliminării deșeurilor C&D (clasa 17 01) în anul 2011 -
raportată de operatorii economici ..................................................................................... 19
Grafic 4-2. Estimare a producției de agregate minerale în România, 2004-2012 (tone), BGS........... 35
Grafic 4-3. Producția de agregate minerale în Europa în 2011 (tone/locuitor), UEPG ...................... 37
3
1 Introducere
Contextul elaborării prezentei Metodologii și sursa de finanțare
Prezenta Metodologie a fost elaborată în cadrul proiectului LIFE10 ENV/RO/000727 “Valorificarea

deşeurilor din construcţii şi demolări din judeţul Buzău / VAL-C&D” 1, activitatea A.9.2 – Elaborarea
unui set de criterii tehnice necesare validării încetării statutului de deșeu. Proiectul este
implementat de Consiliul Judeţean Buzău în parteneriat cu S.C. Natura Management S.R.L., în
perioada septembrie 2011 – iunie 2014.
Proiectul LIFE10 ENV/RO/000727 urmăreşte realizarea unui sistem funcţional şi performant de

gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări (deșeuri C&D) prin: cunoaşterea cât mai
detaliată a situaţiei actuale privind generarea, colectarea, valorificarea şi eliminarea deșeurilor
C&D, atât la nivelul judeţului Buzău cât și la nivel regional și național; crearea unui sistem coerent
de decizie prin clarificarea responsabilităţilor tuturor factorilor implicaţi în sistemul de gestionare a
deșeurilor C&D la nivel judeţean; stabilirea unei proceduri cât mai facile pentru încetarea statutului
de deşeu pentru materialele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte; promovarea
valorificării deșeurilor C&D care se pretează acestui scop; îndeplinirea obiectivelor legale privind
valorificarea deșeurilor C&D la nivelul judeţului Buzău, inclusiv prin valorificarea deșeurilor C&D
depozitate neconform.
Unul din obiectivele Proiectului LIFE10 ENV/RO/000727 este elaborarea, în cadrul activității A.9.2,
a unui set de criterii tehnice necesare validării încetării statutului de deșeu și a unei Metodologii
privind încetarea statutului de deșeu pentru materialele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D
inerte (denumită în continuare Metodologie).
Procesul și fazele elaborării Metodologiei
În vederea elaborării și adoptării la nivel naţional a Metodologiei a fost constituit un Grup de Lucru
format din reprezentanți ai autorităților publice și ai unor instituții sau centre de cercetare
implicate în domeniul deșeurilor din construcții și demolări, structura completă a Grupului de Lucru
fiind prezentată în Anexa 5.
Propunerea de Metodologie, elaborată de Natura Management S.R.L., a făcut obiectul unei intense
activităţi de comunicare şi dezbatere în cadrul întâlnirilor Grupului de Lucru, unde au fost discutate
și agreate cuprinsul și conținutul Metodologiei, cât și fiecare secțiune a acesteia. De asemenea, în
cadrul Grupului de Lucru, a fost abordată și tema privind stabilirea unui cadru instituţional aplicabil
pentru implementarea cerinţei din articolul 6 din noua directivă privind deşeurile - Directiva
2008/98/CE, raportat la deşeurile din construcţii şi demolări.
1
mai multe informații cu privire la scopul, obiectivele și rezultatele proiectului LIFE10 ENV/RO/000727 “Valorificarea
deşeurilor din construcţii şi demolări din judeţul Buzău / VAL-C&D” pot fi accesate la adresa www.life-dcd.ro
4
Activităţile desfășurate în vederea elaborării Metodologiei au avut loc în perioada ianuarie – iunie
2014 și au urmărit:
 Crearea unui Grup de Lucru compus din reprezentanți ai autorităților și ai unor instituții sau
centre de cercetare implicate în domeniul deșeurilor din construcții și demolări;
 Organizarea de întâlniri ale Grupului de Lucru (4 dezbateri tehnice) și comunicarea

permanentă cu persoanele implicate;
 Colectarea şi analiza informaţiilor existente la nivel naţional și european în acest domeniu

(de ex: documente de planificare și strategii, rapoarte privind starea mediului, rapoarte
tehnice și științifice elaborate în cadrul programelor finanțate de Comisia Europeană în
sectorul deșeurilor C&D, etc.);
 Asigurarea unei vizibilităţi corespunzătoare a proiectului prin contactele stabilite în această

etapă.
Fundamentarea și verificarea concluziilor preliminare s-a realizat prin discuții și dezbateri în cadrul
Grupului de Lucru precum și cu persoane relevante care lucrează în acest domeniu sau au atribuții
în acest sector.
În paralel cu elaborarea Metodologiei, tot în cadrul proiectului LIFE10 ENV/RO/000727, au fost

contractate servicii de specialitate - analize tehnice şi expertize - privind criteriile minimale ce
trebuie îndeplinite de materialele rezultate în urma tratării deşeurilor din construcţii şi demolări
pentru a putea fi utilizate în diverse activităţi, contractorul fiind S.C. Public Research S.R.L. în
parteneriat cu Universitatea Tehnică de Construcții București. Obiectivul contractului a fost
realizarea de cercetări în domeniul materialelor de construcții, respectiv agregate minerale
reciclate obținute din deșeuri inerte de construcții și demolări, respectiv sorturi mărunțite
(obținute prin tratare mecanică – concasare cu sau fără sortare). Activitățile desfășurate în cadrul
contractului au fost: (a) analiză și documentare tehnică, (b) recoltări de probe de material rezultat
în urma tratării deșeurilor din C&D, teste și analize de laborator, (c) stabilire criterii minimale ce
trebuie îndeplinite de materialele rezultate în urma tratării deşeurilor C&D pentru a putea fi
utilizate în diverse activităţi, (d) recomandări în ceea ce privește opțiunile de valorificare a
materialelor rezultate din tratarea deșeurilor C&D, (e) participare la dezbaterile tehnice din cadrul
proiectului LIFE10 ENV/RO/000727.
La baza elaborării Metodologiei au stat și rapoartele “Analiza situaței naționale privind generarea,
colectarea, tratarea și valorificarea deșeurilor din construcții și demolări”, “Diagnoză la nivel
județean privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări” și “Analiza comparativă a
ciclurilor de viață în cazul utilizării materiilor prime și a deșeurilor C&D reciclate”, elaborate în
cadrul proiectului LIFE10ENV/RO/727, precum și informațiile și experiența acumulată în perioada
2011-2014 de echipa de implementare a proiectului.
5
2 Scop și obiective
Scopul prezentei Metodologii este de a furniza informațiile tehnice necesare pentru aprobarea la
nivel la național a criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru anumite tipuri de deșeuri din
construcții și demolări până la aprobarea Regulamentului Comisiei Europene privind încetarea
statutului de deșeu pentru agregatele minerale. Obiectul Metodologiei îl reprezintă deșeurile din
construcții și demolări care se colectează în prezent separat și se valorifică în mare parte, respectiv:
 17 01 01 beton;
 17 01 02 cărămizi;
 17 01 03 ţigle şi materiale ceramice;
 17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele
specificate la 17 01 06.
În prezent, la nivel național, principalele domenii de utilizare a acestor tipuri de deșeuri sunt:
- lucrări de umplere (en. backfilling) sau de aducere a terenurilor la cotă;
- lucrări de amenajare a teritoriului (en. landscaping);
- realizarea de restaurări/refaceri de mediu (ex. cariere vechi, ecologizări de bataluri);
- lucrări de balastare a drumurilor secundare sau de amenajare a unor parcări.
Materialele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte pot fi utilizate atât sub formă
ne‐legată, cât și sub formă legată, în care mixtura conține un agent de legătură, cum ar fi cimentul,
bitumul sau o substanță cu proprietăți de cimentare în contact cu apa.
Metodologia propusă are următoarele obiective:

 definirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu (EoW) pentru agregatele rezultate în
urma tratării deșeurilor C&D inerte din clasa 17 01;
 stabilirea punctului în care agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte, în
urma aplicării criteriilor de încetare a statutului de deșeu, încetează să mai fie guvernate de
legislația specifică deșeurilor;
 asigurarea potențialilor utilizatori de agregate provenite din tratarea deșeurilor C&D inerte
că acestea au fost produse în în acord cu standardele de referință din domeniu și că pot fi
utilizate cu încredere în domeniile indicate de producător;
 furnizarea informațiilor necesare pentru a demonstra conformitatea cu prevederile Art. 6 al
Directivei Cadru a Deșeurilor:
 asigurarea unui grad corespunzător de protecție a mediului înconjurător.
6
3 Conceptul de încetare a statutului de deșeu

Directiva Cadru privind Deșeurile 2008/98/EC introduce conceptul de încetare a statutului de deșeu
(EoW - End of Waste), punct de decizie care se bazează pe seturi de criterii ce trebuiesc îndeplinite
astfel încât anumite fluxuri de deșeuri încetează a mai fi deșeuri. Astfel, în conformitate cu
prevederile art. 6 (1) anumite categorii de deșeuri încetează să mai fie considerate deșeuri, în
momentul în care au trecut printr-o operațiune de valorificare, inclusiv reciclarea, și îndeplinesc o
serie de criterii specifice care urmează să fie definite conform următoarelor condiții:
(a) substanța sau obiectul sunt utilizate în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri specifice;
(b) există o piață sau cerere pentru substanța sau obiectul în cauză;
(c) substanța sau obiectul îndeplinește cerințele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice și
respectă legislația și normele aplicabile produselor;
(d) utilizarea substanței sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau a
sănătății populației.
Criteriile includ și valorile limită pentru poluanți acolo unde este necesar și iau în considerare toate
efectele posibile asupra mediului ale materialului.
Definiții și interpretări pentru valorificare, reciclare, umplere
Directiva 2008/98/EC definește atât valorificarea, cât și reciclarea, după cum urmează:
 valorificare – orice operațiune care are drept rezultat principal faptul că deșeurile servesc
unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fost u lizate într-un anumit scop, sau
faptul că deșeurile sunt pregă te pentru a putea servi scopului respec v, în întreprinderi
sau în economie în general. Anexa II stabilește o listă a opera țiunilor de valori care, listă
care nu este exhaus vă;
 reciclare – orice operațiune de valori care prin care deșeurile sunt transformate în produse,
materiale sau substanțe pentru a-și îndeplini funcția lor inițială sau pentru alte scopuri.
Aceasta include retratarea materialelor organice, dar nu include valori carea energe că și
conversia în vederea folosirii materialelor drept combustibil sau pentru operațiunile de
umplere.
Se poate observa că din definiția reciclării sunt excluse “operațiunile de umplere” (en. backfilling
operations), un alt termen nou introdus de către Directiva cadru. În schimb, în art. 11, la definirea
obiectivului de valorificare pentru deșeurile C&D, “operațiunile de umplere” sunt incluse in
operațiunile de valorificare materială: “până în 2020, pregă rea pentru reu lizarea, reciclarea și
alte operațiuni de valori care materială, inclusiv operațiuni de umplere care u lizează deșeuri
pentru a înlocui alte materiale, a deșeurilor nepericuloase provenind din ac vități de construcție și
7
demolări, cu excepția materialelor geologice naturale de nite la categoria 17 05 04 din CED, se

mărește la un nivel minim de 70 din masă”.
Ideea din spatele reciclării este că un deșeu este procesat în scopul de a-i modifica proprietățile
sale fizico-chimice care să îi permită astfel să fie folosit din nou pentru scopul pentru care a fost
proiectat inițial sau în alte scopuri și, astfel, să fie redat circuitului economic al materialelor. Pe de
altă parte, “operațiunile de umplere” presupun plasarea permanentă a materialelor pe diverse
amplasamente, în acest proces neexistând intenția de a reda materialele respective circuitului
economic. Trebuie de asemenea precizat că nu există nici o specificație cu privire la tipurile de
deșeuri ce pot fi utilizate în lucrări de umplere, ci doar cerința că aceasta trebuie să fie adecvate
acestui scop și că nu trebuie să provoce daune mediului înconjurător sau sănătății.
Decizia Comisiei Europene 2011/753/EU de stabilire a normelor și a metodelor de calcul pentru

veri carea respectării obiec velor xate la ar colul 11 (2) din Directiva 2008/98/CE de nește
“umplerea” ca operațiune de valori care în cadrul căreia se folosesc deșeuri adecvate e în scopuri
de refacere în zonele în care s-au efectuat excavări, e în scopuri de amenajare a teritoriului și în
cadrul căreia deșeurile înlocuiesc materiale care nu sunt deșeuri.
Clarificarea faptului că operațiunile de umplere sunt operațiuni de valorificare apare și în Ghidul

Eurostat privind interpretarea termenului de umplere (en. backfilling).
Astfel, se poate concluziona că utilizarea deșeurilor C&D la operațiuni de umplere, în care

înlocuiesc materiale care nu sunt deșeuri, este o operațiune de valorificare materială. În cazul în
care deșeurile utilizate la operațiunile de umplere îndeplinesc criteriile specifice definite conform
celor patru condiții prevăzute la at. 6 (1) al Directivei cadru pot înceta statutul de deșeu. Condiția
de substituire a altor materiale (non-deșeuri) implică faptul că măsurile de refacere sau de
amenajare a teritoriului (efectuate prin operațiuni de umplere sau de aducere a terenurilor la cotă)
vor fi întreprinse oricum, indiferent dacă materiale provenite din tratarea deșeurilor (adecvate
pentru a fi utilizate în operațiuni de umplere) sunt disponibile sau nu.
În Figura 3-1 sunt prezentate principalele opțiuni privind gestionarea deșeurilor C&D inerte, fiind
prezentată relația dintre valorificare, reciclare, umplere și eliminare/depozitare.
8
Figura 3-1. Opțiuni privind gestionarea deșeurilor C&D inerte
Valorificare materială
deșeuri C&D inerte – clasa 17 01
(deșeurile servesc unui scop util prin înlocuirea altor materiale care ar fi fost utilizate
într-un anumit scop, sau faptul că deșeurile sunt pregătite pentru a putea servi scopului respectiv)
Reciclare Umplere
(ex. concasarea betonului și (ex. concasarea betonului și
utilizarea agregatelor rezultate utilizarea agregatelor
la producerea de beton nou) rezultate la operațiuni de
umplere unde înlocuiesc alte
materiale naturale)
Stocare temporară
(maxim 3 ani) Depozitare
(ex. concasarea betonului și
utilizarea agregatelor
rezultate la operațiuni de
Eliminare umplere unde NU înlocuiesc
(la depozit de deșeuri inerte sau alte materiale naturale)
nepericuloase)
Prevenirea generării
(măsuri luate înainte ca o substanță, un material sau un produs să devină deșeu, care reduc: (a) cantitatea
de deșeuri, inclusiv prin reutilizarea produselor sau prelungirea duratei de viață a acestora; (b) impactul
negativ al deșeurilor generate asupra mediului și sănătății populației, sau (c) conținutul de substanțe nocive
al materialelor și produselor)
Prelungirea duratei de viață a Reutilizare

produselor (materiale sau produse care nu
(ex. aplicarea de protecții și au devenit deșeuri sunt
vopsitorii care sa asigure utilizate din nou, în același scop
durabilitatea structurilor din beton) pentru care au fost concepute)
9
Categorii de deșeuri potrivite pentru stabilirea de criterii EoW
La aliniatul (2) al art. 6 al Direc vei cadru se precizează faptul că, criteriile speci ce încetării
statutului de deșeu trebuie luate în considerare, printre altele, cel puțin în cazul agregatelor,
hâr ei, sticlei, metalelor, anvelopelor și al tex lelor.
La aliniatul (4) se menționează că în cazul în care nu există criterii stabilite la nivel comunitar în
conformitate cu procedura prevăzută la alineatele (1) și (2), statele membre pot decide de la caz la
caz dacă un anumit deșeu a încetat să e considerat ca atare, luând în considerare jurisprudența
aplicabilă. As el de decizii sunt no cate Comisiei în conformitate cu Direc va 98/34/CE a Parla-
mentului European și a Consiliului din 22 iunie 1998, de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea
de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile
societății informaționale, atunci când directiva respectivă o impune.
Comisia UE este constant preocupată cu privire la procedura de încetare a statutului de deșeu.

Astfel, la cererea DG Mediu din cadrul Comisiei UE, Centrul Comun de Cercetare (JRC) 2, Institutul
pentru Studii Tehnologice Prospective din Sevilia (IPTS)3 a derulat două studii pe această temă:
 “Criterii EoW, metodologie și studii de caz” – 2009;
 “Studiu privind selectarea fluxurilor de deșeuri pentru evaluarea EoW” – 2010.
Primul studiu stabilește conținutul metodologiei pentru încetarea statutului de deșeu și prezintă ca
și studii de caz compostul, agregatele și deșeurile metalice.
Studiul privind selectarea fluxurilor de deșeuri pentru evaluarea EoW a identificat trei fluxuri
diferite de deșeuri:
 Fluxuri care sunt în conformitate cu principiile de bază ale EoW și sunt potrivite pentru
aplicarea criteriilor EoW;
 Fluxuri cărora li se pot aplica principiile EoW;
 Fluxuri care nu sunt considerate adecvate pentru aplicarea criteriilor EoW.
Prima categorie de fluxuri de deșeuri a fost împărțită în două sub - categorii, și anume:
1. Fluxuri utilizate ca materii prime în procesele industriale, o cale de valorificare care controlează
riscurile de sănătate și daune pentru mediu. Aceste fluxuri sunt resturi metalice de fier și oțel,
aluminiu, cupru, plastic, hârtie, materiale textile, sticlă, resturi metalice de zinc, plumb și
cositor, alte metale;
2
en. Joint Research Centre (JRC)
3
en. Institute for Prospective Technological Studies (IPTS)
10
2. Fluxuri de deșeuri utilizate în operații care implică expunerea directă la factorii de mediu. În
aceste cazuri, criteriile EoW trebuie să fie stabilite luând în considerare orice eventuale efecte
negative asupra mediului și sănătătii. În general, criteriile din această categorie sunt dezvoltate
pornind de la valorile limită pentru poluanți stabilite pentru testele de levigare (conform
criteriilor de acceptare a deșeurilor în depozitele de diferite clase). Fluxurile din această
categorie sunt: agregate din deșeuri C&D, cenușă și zgură, bio-deșeuri stabilizate.
Centrul Comun de Cercetare, Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective din Sevilia a elaborat
până în prezent studii privind propuneri tehnice referitoare la criteriile de încetare a EoW pentru:
 Deșeuri de fier și oțel;

 Deșeuri de aluminiu și aliaje de aluminiu;
 Deșeuri de hârtie;
 Deșeuri de cupru și aliaje de cupru;
 Cioburi de sticlă;
 Deșeuri biodegradabile (compost și digestat);
 Deșeuri de plastic – în curs de elaborare.
Până în prezent au fost adoptate regulamente pentru încetarea statutului de deșeu pentru
următoarele categorii de deșeuri:
 Deșeuri metalice – Regulamentul EoW 333/2011;

 Cioburi de sticlă - Regulamentul EoW 1179/2012;
 Deșeuri de cupru și aliaje de cupru - Regulamentul EoW 715/2013.
În prezent Centrul Comun de Cercetare, Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective din Sevilia
intenționează să elaboreze criterii EoW pentru:
 Agregate – în curs de elaborare Studiul privind aspectele metodologice referitoare la

valorile limită ale poluanților în agregate (DHI Consultancy Danemarca);
 Combustibili alternativi din deșeuri – Studiu privin sustenabilitatea diferitelor tipuri de

combustibili alternativi din deșeuri pentru încetarea statutului de deșeu
(Umweltbundesamt GmbH, Austria).
Cerințe legale aplicabile pentru definirea de criterii EoW
Directiva Cadru privind Deșeurile 2008/98/EC a fost transpusă în legislația națională prin Legea
211/2011 privind regimul deșeurilor. Art. 6 al Directivei cadru referitor la încetarea statutului de
deșeu a fost transpus prin art 6 al Legii 211/2011, care prevede:
(1) În cazul în care anumite categorii de deșeuri au trecut printr-o operațiune prevăzută în anexa nr. 3 și dacă
îndeplinesc criteriile speci ce stabilite de Comisia Europeană, acestea încetează să mai e considerate
deșeuri, în sensul prezentei legi.
11
(2) Deșeurile care încetează să mai e considerate deșeuri, potrivit prevederilor alin. (1), încetează să mai e
considerate deșeuri în scopul a ngerii obiec velor de valori care și reciclare prevăzute de Hotărârea
Guvernului nr. 621/2005 privind ges onarea ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modi cările și
completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind ges onarea vehiculelor și a vehiculelor
scoase din uz, cu modi cările și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.037/2010 privind
deșeurile de echipamente electrice și electronice, Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul
bateriilor și acumulatorilor și al deșeurilor de baterii și acumulatori, cu modi cările și completările ulterioare,
precum și de alte acte norma ve.
(3) În lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar menționate la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru
protecția mediului poate decide, prin ordin al ministrului, pentru ecare caz, dacă un anumit deșeu a încetat
să e considerat ca atare, pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic și asupra mediului,
realizate de aceasta sau de orice altă autoritate/ins tuție de la nivel național ori european, cu respectarea
următoarelor condiții:
(a) substanța sau obiectul este u lizat în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri speci ce;
(b) există o piață sau cerere pentru substanța ori obiectul în cauză;
(c) substanța sau obiectul îndeplinește cerințele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor speci ce și respectă
legislația și normele aplicabile produselor;
(d) utilizarea substanței sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sănătății
populației.
(4) Ordinele prevăzute la alin. (3) sunt no cate statelor membre ale Uniunii Europene și Comisiei Europene,
potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea
schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor
referitoare la serviciile societății informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene,
precum și Comisia Europeană, cu modi cările ulterioare.
Când sunt încadrate drept deșeuri, agregatele minerale rezultate din tratarea deșeurilor C&D
(inclusiv fracțiile mărunțite prin concasare) trebuie să respecte cerințele privind protecția mediului
și a sănătății, inclusiv cele de transport și depozitare reglementate sub incidenta legislației
deșeurilor. În momentul în care statutul de deșeu încetează, pachetul de reglementări aplicabile
devine cel care decurge din aplicarea Regulamentului privind Produsele pentru Constructii CPR -
Regulamentul (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea
produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, aplicabil din 2013
și în România. Respectiv, devin aplicabile inclusiv standardele europene armonizate pentru
materiale de construcții – unde este făcută distincția între agregate minerale, agregate derivate și
agregate reciclate. În general, toate cele trei tipuri trebuie să îndeplinească aceleași cerințe tehnice
pentru a putea fi folosite ca agregate în piața comună europeană.
Atunci când sunt utilizate pentru construcții agregatele rezultate din tratarea deșeurilor C&D inerte
pentru care a încetat statutul de deșeu trebuie să respecte una dintre cerintele de bază privind
marcajul CE referitoare la standardele de produs privind îndeplinirea condițiilor privind sănatatea,
12
igiena și protecția mediului. De asemenea, conform Regulamentului (UE) nr. 305/2011 fabricantul
are obligația de a emite o declarație de performanţă (DdP), în care sunt descrise toate elementele
relevante legate de sistemul obligatoriu de evaluare şi de verificare a constanţei performanţei. Este
important de precizat faptul că, în absența unor standarde de produs armonizate care să fie
aplicabile în procedura de atribuire a mărcii CE, criteriile privind rezultatele testelor ce trebuie
îndeplinite sunt stabilite de legislația națională aplicabilă.
Articolul 6 (1) din Directiva Cadru privind Deșeurile se referă la scopuri “specifice” la punctul (a), iar
acest lucru se repetă la litera (c), care se referă la îndeplinirea cerințelor tehnice pentru scopuri
“specifice”. Această formulare duce la întrebarea dacă utilizarea agregatelor provenite din tratarea
deșeurilor C&D cu statut EoW trebuie limitată la anumite scopuri “specifice”, în anumite condiții
prestabilite. Întrucât Comisia UE nu a oferit (încă) o clarificare pe aceasta problemă, este util să fie
analizate ambele situații și anume, pe de o parte situația în care un agregat cu statut EoW poate fi
utilizat și comercializat în mod liber, fără nici o restricție, și pe de altă parte situația în care același
produs poate fi utilizat numai în scopuri specifice în cadrul condițiilor prestabilite (reglementate).
Cele două situații vor conduce la diferite evaluări ale potențialului impact ecologic și ca o
consecință, la diferite criterii și valori limită de lixiviere (levigare) pentru îndeplinirea criteriului
EoW.
Ca urmare a celor prezentate se pot concluziona următoarele:
 anumite categorii de deșeuri încetează să mai fie considerate deșeuri în momentul în care
au trecut printr-o operațiune de valorificare, inclusiv reciclarea, și îndeplinesc o serie de
criterii specifice care urmează să fie definite conform condițiilor menționate la art 6 (1) al
Directivei cadru privind deșeurile;
 utilizarea deșeurilor la operațiuni de umplere, în care înlocuiesc materiale care nu sunt

deșeuri, este o operațiune de valorificare materială. În cazul în care deșeurile utilizate la
operațiunile de umplere îndeplinesc criteriile specifice definite conform celor patru condiții
prevăzute la at. 6 (1) al Directivei cadru pot înceta statutul de deșeu;
 Direc va cadru menționează agregatele printre categoriile de deșeuri care trebuie luate în
considerare în ceea ce privește stabilirea criteriilor speci ce încetării statutului de deșeu;
 până în prezent au fost elaborate o serie de studii privind încetarea statutului de deșeu
pentru anumite fluxuri de deșeuri și au fost adoptate regulamente ale Comisiei Europene
pentru deșeurile metalice, cioburi de sticlă, deșeuri de cupru și aliaje de cupru;
 Comisia Europeana intenționează să elaboreze criterii pentru încetarea statutului de deșeu

și pentru agregate. În prezent se află în curs de elaborare Studiul privind aspectele
metodologice referitoare la valorile limită ale poluanților în agregate. Ținând seama de
ritmul de adoptare a regulamentelor până în prezent, se estimează că regulamentul
european privind încetarea statutului de deșeu pentru agregate nu va fi adoptat până la
sfârșitul anului 2015;
13
 Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor prevede ca în lipsa criteriilor stabilite la nivel
comunitar, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului poate decide, prin Ordin
al ministrului, pentru ecare caz, dacă un anumit deșeu a încetat să e considerat ca atare,
pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic și asupra mediului, realizate
de aceasta sau de orice altă autoritate/ins tuție de la nivel național ori european.
14
4 Informații privind deșeurile din construcții și demolări

Directiva 2008/98/CE privind deșeurile, transpusă în legislația națională prin Legea 211/2011
privind regimul deșeurilor, îndeamnă Statele Membre să evolueze în direcția unei societăți
europene a reciclării, cu un înalt nivel de eficiență a folosirii resurselor, stabilind obiective specifice
pentru deșeurile C&D.
Deşeurile din construcţii şi demolări sunt deşeurile rezultate din activităţile de construire,
renovare, reabilitare, reparare, consolidare, demolare a construcţiilor civile și industriale, a
structurilor edilitare și a infrastructurii, precum şi a activităţilor de dragare şi decolmatare.
Figura 4-1. Generarea și gestionarea deșeurilor C&D
Sursa: Raport nr. 1 – Public Research SRL-UTCB (Anexa 2)
Lista deșeurilor din construcții și demolări este redată în Tabel 4-1, în conformitate cu Hotărârea
de Guvern 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând
deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.
Tabel 4-1. Lista deșeurilor din construcții și demolări (cf. H.G. nr. 856/2002)
Cod deșeu Descriere deșeu

17 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI (INCLUSIV PĂMÂNT EXCAVAT DIN
AMPLASAMENTE CONTAMINATE)
17 01 beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice
17 01 01 beton
17 01 02 cărămizi
17 01 03 ţigle şi materiale ceramice
15

17 01 06* amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau materiale ceramice cu
conţinut de substanţe periculoase
17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele
specificate la 17 01 06
17 02 lemn, sticlă şi materiale plastice
17 02 01 lemn
17 02 02 sticlă
17 02 03 materiale plastice
17 02 04* sticlă, materiale plastice sau lemn cu conţinut de sau contaminate cu substanţe
periculoase
17 03 amestecuri bituminoase, gudron de huilă şi produse gudronate
17 03 01* asfalturi cu conţinut de gudron de huilă
17 03 02 asfalturi, altele decât cele specificate la 17 03 01
17 03 03* gudron de huilă şi produse gudronate
17 04 metale (inclusiv aliajele lor)
1 7 04 01 cupru, bronz, alamă
1 7 04 02 aluminiu
17 04 03 plumb
17 04 04 zinc
17 04 05 fier şi oțel
17 04 06 staniu
17 04 07 amestecuri metalice
17 04 09* deşeuri metalice contaminate cu substanţe periculoase
17 04 10* cabluri cu conţinut de ulei, gudron sau alte substanţe periculoase
17 04 11 cabluri, altele decât cele specificate la 17 04 10
17 05 pământ (inclusiv excavat din amplasamente contaminate), pietre şi deşeuri de la
dragare
17 05 03* pământ şi pietre cu conţinut de substanţe periculoase
17 05 04 pământ şi pietre, altele decât cele specificate la 17 05 03
17 05 05* deşeuri de la dragare cu conţinut de substanţe periculoase
17 05 06 deşeuri de la dragare, altele decât cele specificate la 17 05 05
17 05 07* resturi de balast cu conţinut de substanţe periculoase
17 05 08 resturi de balast, altele decât cele specificate la 17 05 07
17 06 materiale izolante şi materiale de construcţie cu conţinut de azbest
17 06 01* materiale izolante cu conţinut de azbest
17 06 03* alte materiale izolante constând din sau cu conţinut de substanţe periculoase
17 06 04 materiale izolante, altele decât cele specificate la 17 06 01 şi 17 06 03
17 06 05* materiale de construcţie cu conţinut de azbest
17 08 materiale de construcţie pe bază de gips
17 08 01* materiale de construcţie pe baza de gips contaminate cu substanţe periculoase
17 08 02 materiale de construcţie pe baza de gips, altele decât cele specificate la 17 08 01
17 09 alte deşeuri de la construcţii şi demolări
17 09 01* deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de mercur
16

17 09 02* deşeuri de la construcţii şi demolări cu conţinut de PCB (de ex.: cleiuri cu conţinut de
PCB, duşumele pe baza de răşini cu conţinut de PCB, elemente cu cleiuri de glazura
cu PCB, condensatori cu conţinut de PC
17 09 03* alte deşeuri de la construcţii şi demolări (inclusiv amestecuri de deşeuri) cu conţinut
de substanţe periculoase
17 09 04 amestecuri de deşeuri de la construcţii şi demolări, altele decât cele specificate la 17
09 01, 17 09 02 şi 09 03
* - deșeuri periculoase
Prezenta analiză s-a concentrat pe deșeurile din construcții și demolări și mai ales pe fracția
minerală a acestora, respectiv clasa 17 01 din Tabel 4-1. Lista deșeurilor din construcții și demolări
(cf. H.G. nr. 856/2002).
Situația privind obligațiile de raportare privind deșeurile C&D se prezintă astfel:
 până la adoptarea Legii cadru a deșeurilor nr. 211/2011, doar operatorii autorizați să
desfășoare activități specifice domeniului deșeurilor (ex: operatori de salubritate, colectori
de deșeuri, depozite de deșeuri, valorificatori, etc.) erau obligați să raporteze cantitățile de
deșeuri C&D colectate și valorificate/depozitate;
 începând cu luna noiembrie a anului 2011, o dată cu adoptarea Legii nr. 211/2011, toți
operatorii economici (producători de deșeuri, deținători de deșeuri, comercianți și brokerii)
sunt obligați să asigure evidența gestiunii deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu. Cu toate
acestea, mulți operatori nu raportează sau raportează incorect datele cu privire la deșeurile
C&D. De asemenea este dificilă identificarea operatorilor economici responsabili cu
furnizarea acestor date.
Art. 49 (1) “Producătorii de deșeuri, deținătorii de deșeuri, comercianții și brokerii, așa cum sunt
definiți în anexa nr. 1, precum și operatorii economici care desfășoară activitati de tratare a
deșeurilor sunt obligați să asigure evidența gestiunii deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu, în
conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu
completarile ulterioare, și să o transmită anual agenției județene pentru protecția mediului”.
4.1 Situația actuală privind generarea, colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor

din construcții și demolări
Generarea
Deșeurile din construcții și demolări reprezintă unul dintre fluxurile importante de deșeuri
generate an de an la nivel național (o dimensiune cantitativă corectă a ratei de generare a acestor
tipuri de deșeuri nu este încă stabilită din cauza deficiențelor de a raportare a generatorilor).
Datele existente la nivel european (Eurostat) susțin această concluzie și arată că în alte State
Membre, care au un specific apropiat României (materiale de construcții utilizate, practici și tehnici
17
de construcție/demolare, obiceiuri arhitecturale, etc.), indicii de generare a deșeurilor C&D per

locuitor sunt mult mai mari decât cei estimați la nivel național în România.
În urma interviurilor organizate de membrii echipei de proiect4 cu diverși factori implicați în acest
domeniu (instituții, operatori economici, alte organizații) s-a concluzionat că au existat deficiențe
privind sistemul de colectare a datelor (ex: operatori care nu raportează sau raportează incorect
datele cu privire la deșeurile C&D; până la adoptarea Legii nr. 211/2011 doar operatorii autorizați
erau obligați să raporteze cantitățile de deșeuri C&D colectate și valorificate/depozitate). De
asemenea, nu a fost identificată o metodologie armonizată privind estimarea cantităților de
deșeuri C&D rezultate de pe șantierele de construcții și/sau demolări.
Monitorizarea cantităţii generate şi gestionate de deșeuri C&D este un proces dificil, pe de o parte
din cauza faptului că de multe ori deșeurile C&D generate de populație sunt amestecate cu
deșeurile menajere și sunt colectate în recipenții destinați colectării deșeurilor menajere, fără
solicitarea containerelor dedicate colectării deșeurilor C&D), iar pe de altă parte din cauza
numărului mare de operatori economici generatori de deșeuri C&D, care nu raporteaza aceste
date.
Referitor la problema cunoașterii cantităților generate, colectate, tratate, valorificate și/sau

eliminate disfunctionalitățile derivă din modalitatea de colectare și sistematizare a informațiilor de
către autorități. Din nefericire, conform practicilor naționale, singurele instituții implicate în acest
demers sunt ANPM și APM. Poate, pentru sectorul deșeurilor C&D, în viitor ar fi utilă și implicarea
autorităților locale.
În Raportul anual privind Starea Mediului în România - anul 2012 (ANPM) se precizează că:
“Nu există o evidenţă strictă a acestora [n.r. deșeuri C&D], deoarece, pe de o parte, nu există
legislaţie specifică acestui flux de deşeuri, iar, pe de altă parte, în multe situaţii, deţinătorii
acestor deşeuri sunt greu de identificat de către autorităţile de mediu (fiind operatori
economici al căror profil de activitate nu necesită deţinerea unei autorizaţii de mediu).
Operatorii de salubritate raportează anual, din totalul deşeurilor municipale colectate,
cantităţile de deşeuri C&D pe care le colectează de la populaţie.”
Situația generării și gestionării deșeurilor C&D, clasa 17 01, conform raportărilor operatorilor
economici pentru anul 2011 este prezentată în Tabel 4-2.
4
Activitate desfășurată în cadrul proiectului LIFE10 ENV/RO/000727 “Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări
din judeţul Buzău / VAL-C&D”, respectiv A.6.2.1-Analiza situaţiei naţionale privind generarea, colectarea, tratarea şi
valorificarea deşeurilor C&D și A.6.1-Diagnoză la nivel județean privind gestionarea deșeurilor C&D
18
Tabel 4-2. Situația generării, valorificării și eliminării deșeurilor C&D (clasa 17 01) în anul 2011 -
raportată de operatorii economici
Cod Generare Valorificare Eliminare

Descriere deșeu
deșeu [tone] [%] [tone] [%] [tone] [%]
17 01 01 beton 113.392 28,65% 76.424 22,26% 31.863 43,29%
17 01 02 cărămizi 1.117 0,28% 1.208 0,35% 33 0,04%
17 01 03 ţigle şi materiale 57 0,01% 33 0,01% 21 0,03%
ceramice
17 01 amestecuri sau fracţii 6.372 1,61% 88 0,03% 5.892 8,01%
06* separate de beton,
cărămizi, ţigle sau
materiale ceramice cu
conţinut de substanţe
periculoase
17 01 07 amestecuri de beton, 274.831 69,44% 265.603 77,35% 35.790 48,63%
cărămizi, ţigle şi
materiale ceramice,
altele decât cele
specificate la 17 01 06
Total 395.769 100,00% 343.357 100,00% 73.598 100,00%
Susa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului, 2014
Grafic 4-1. Situația generării, valorificării și eliminării deșeurilor C&D (clasa 17 01) în anul 2011 -
raportată de operatorii economici
450,000
400,000
350,000
300,000
250,000 Generare
200,000 Valorificare
Eliminare
150,000
100,000
50,000
0
17 01 01 17 01 02 17 01 03 17 01 06* 17 01 07 Total
19
Situația privind generarea și valorificarea deșeurilor C&D din deşeurile municipale colectate de
operatorii de salubritate sunt prezentate în Tabel 4-3.
Tabel 4-3. Evoluția cantităților de deșeuri municipale generate în perioada 2006-2011 (mii tone)
Categorie deșeu 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Total deșeuri municipale
8.866,42 8.895,19 9.251,00 8.440,00 7.073,42 5.942,73
generate, din care:
 deșeuri generate şi
2.057,58 1.973,53 1.879,83 1.501,29 1.250,10 857,65
necolectate (estimate)
 deșeuri municipale colectate,
6.808,84 6.921,66 7.371,17 6.938,71 5.823,31 5.085,08
din care:
o deșeuri menajere și
5.362,44 5.243,18 5.669,12 5.283,35 4.572,06 3.893,66
asimilabile
o din servicii municipale 972,05 944,76 889,23 981,42 753,75 659,64
o construcţii şi demolări
(inclusiv alte tipuri de 474,35 733,72 812,82 673,94 497,51 531,78
deșeuri), din care:
- valorificate 0 6,82 23,15 84,15 145,9 253,55
Sursa: Raport anual privind Starea Mediului în România - anul 2012, ANPM
Din analiza datelor pentru anul 2011 se poate constata că, în conformitate cu raportările
operatorilor economici, cantitatea cea mai mică de deșeuri C&D din clasa 17 01 colectată separat
în prezent este aferentă deșeurilor de țigle și materiale ceramice (17 01 03), iar cantitatea cea mai
mare este reprezentată de amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, amestecuri
de deșeuri nepericuloase. După cum este de așteptat, deșeurile periculoase din această clasa (17
01 06* - amestecuri sau fracţii separate de beton, cărămizi, ţigle sau materiale ceramice cu
conţinut de substanţe periculoase) sunt eliminate în cea mai mare parte (peste 92 %).
Evoluția generării deșeurilor C&D este direct conectată cu dezvoltarea economică, nivelul
investițiilor și nivelul standardului de viață. Dezvoltarea accelerată, fără precedent, a sectorului de
construcții din România în perioada 2003-2008 a condus la creșterea masivă a cantităților anuale
de deșeuri C&D. În ultimii ani (2009-2014) dezvoltarea imobiliară a încetinit considerabil și, corelat
cu impactul crizei economice, se poate estima că generarea anuală de deșeuri C&D s-a stabilizat.
Estimarea cantităților generate de deșeuri C&D este de o deosebită importanță în cazul în care se
intenționează atingerea obiectivelor și țintelor județene, regionale și naționale, precum și pentru a
se putea calcula și dimensiona corect necesarul de investiții în acest domeniu, pe toată filiera
privind deșeurile C&D (sortare, colectare, transport, tratare, valorificare și/sau eliminare).
Cunoașterea cât mai exactă a cantităților ce urmează să fie generate, precum și a compoziției
deșeurilor C&D, conduce la dimensionarea și selectarea corectă a instalațiilor și echipamentelor
20
necesare. În plus, potențialii investitori, autoritățile, operatorii de salubritate și orice alți factori
interesați vor putea lua decizii corecte în ceea ce privește gestionarea deșeurilor C&D și realizarea
infrastructurii necesare.
Majoritatea studiilor efectuate la nivel european privind prognoza generării de deșeuri C&D
recunosc dificultatea aprecierii corecte a cantităților de deșeuri C&D ce urmează a fi generate, în
principal din cauza lipsei datelor și înregistrărilor acestui flux de deșeuri. Pentru îmbunătățirea
sistemului de raportare a acestei categorii de deșeuri, autoritățile responsabile cu emiterea actelor
necesare desfășurării lucrărilor de construcții/demolări (Primăriile sau, după caz, Consiliile
Județene pentru emiterea Autorizației de Construire/Demolare, sau Agențiile de Mediu pentru
emiterea Acordului de Mediu), la emiterea actelor respective ar putea solicita estimarea
cantităților de deșeuri C&D ce se preconizează a fi generate, urmând ca la recepția lucrărilor
(Comisiei de Recepție a Lucrărilor) să fie confirmate atât canțitățile generate de deșeuri C&D, cât și
traseul acestora – valorificare și/sau eliminare). De asemenea, eliberarea autorizațiilor de
construire sau de demolare ar trebui să fie condiționată de existența unui plan de gestionare a
deșeurilor. În vederea reducerii la minim a impactului asupra mediului în etapele de construcţie
și/sau demolare este recomandată elaborarea Planului de management de mediu, un instrument
indispensabil în ceea ce priveşte gestionarea conformă a tuturor aspectelor de mediu care pot
apărea pe parcusul desfășurării lucrărilor. Planul de management de mediu nu este prevăzut de
legislaţia românească, dar este un instrument des întâlnit în ţările europene ce dețin experiență în
gestionarea deșeurilor C&D.
În raportul Comisiei Europene publicat în februarie 2011 (Comisia Europeană DG ENV, 20115) se
admite că estimările disponibile privind generarea deșeurilor C&D la nivel european variază
semnificativ, atât geografic cât și de la un raport la altul. În vederea estimării cât mai corecte a
deșeurilor C&D generate în UE s-a urmărit identificarea surselor care generează diferențe și
corectarea acestora. Conform raportului menționat principalele cauze ale diferențelor înregistrate
privind generarea deșeurilor C&D în Uniunea Europeană sunt nivelele diferite de control și
raportare a deșeurilor C&D din Statele Membre precum și diferențe în definiții și mecanismele de
raportare.
Alte explicații privind variația geografică a cantităților de deșeuri C&D generare la nivel european
includ:
 motive economice (cantitățile de deșeuri C&D generate sunt strâns legate de rata de construire
și creșterea economică),
 obiceiurile arhitecturale (tipurile de materiale utilizate în construcții sunt foarte variate în

funcție de regiune; de exemplu, în unele regiuni, cărămizile sunt principalul material de
construcție pe când în altele betonul reprezintă majoritatea; lemnul este un important material
de construcție în țările nordice cum este Finlanda sau Suedia; etc.),
5
Service contract on management of construction and demolition waste, Comisia Europeană DG ENV, 2011
21
 factori culturali (de exemplu demolările sunt văzute ca un eșec al construcțiilor în țări precum
Franța, în timp ce acestea sunt văzute mult mai pozitiv în alte țări), sau
 factori de ordin tehnic (calitatea materialelor utilizate în construcțiile vechi influențează rata de
demolare; de exemplu demolările sunt mult mai probabile în noile State Membre datorită
calității slabe a betonului utilizat în construcțiile vechi). (Comisia Europeană DG ENV, 2011).
La nivelul UE au fost efectuate mai multe studii și cercetări în vederea determinării cantității de
deșeuri C&D generate. Câteva din aceste studii arată că media europeană privind generarea de
deșeuri C&D este de:
 502 kg/persoană/an, EU-15, 1999 (Symonds Group Ltd, 1999);

 1.740 kg/persoană/an, EU-27, 2011 ([ETC/SRC 2009]; Comisia Europeană DG ENV, 2011);
 1.090 kg/persoană/an, EU-27, 2011 (date [ETC/RWM 2009]6, cu introducerea unor ipoteze
de lucru de către BIO; Comisia Europeană DG ENV, 2011).
Ajustarea datelor privind generarea deșeurilor C&D prin introducerea unor ipoteze de calcul
precum și prin analiza modului de raportare și inclusiv a materialelor încadrate în clasa deșeurilor
C&D (de ex. excluderea materialelor excavate acolo unde a fost posibil și completarea cu date
acolo unde s-a considerat necesar) a permis calcularea unei medii europene de generare a
deșeurilor C&D de 1.090 kg/persoană/an (exclusiv materialele rezultate în urma excavațiior), în
raportul Comisiei Europene din 2011 fiind specificat că această valoare a indicelui de generare va fi
folosită ca valoare de referință.
Trebuie menționat că, acolo unde a fost posibil, deșeurile din clasa 17 05 04 – materialele naturale
rezultate în urma excavațiilor – nu au fost luate în calculul mediei europene de generare a
deșeurilor C&D. Această excepție este stipulată și în Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor,
art. 2, aliniatul 2:
“(2) Producătorii de deşeuri şi autorităţile administraţiei publice locale au următoarele îndatoriri:

[...]
b) să atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni
de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a
înlocui alte materiale, de minimum 70 din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite
din activităţi de construcţie şi demolări, cu excepţia materialelor geologice naturale definite la
categoria 17 05 04 din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.”
Tot în raportul Comisiei Europene se apreciază că, cantitățile de deșeuri C&D generate se
încadrează în intervalul de 310-700 milioane tone/an în EU-27, adica 0,63 - 1,42 tone/locuitor/an.
Includerea deșeurilor din excavări ar crește semnificativ aceste valori: 1.350-2.900 milioane
6
[ETC/RWM, 2009] European Topic Centre on Resource and Waste Management, 2009, EU as a Recycling Society -
Present Recycling Levels of Municipal Waste and C&D Waste in the EU
22
tone/an, adică 2,74 - 5,9 tone/locuitor/an (vezi Tabel 4-4). Oricum, calitatea și corectitudinea
datelor disponibile nu permit identificarea unui interval mai precis.
Tabel 4-4. Estimări ale intervalului mediei de generare a deșeurilor C&D în UE, bazate pe ipoteze
de calcul
Unitatea de Estimare minimă Estimare maximă

măsură
Generarea de deșeuri C&D pe locuitor tone 0,63 1,42
Generarea de deșeuri C&D pe locuitor, tone 2,74 5,9
inclusiv deșeuri din excavații
Cantitatea totală de deșeuri C&D generate milioane 309 697
în anul 2005 tone
Cantitatea totală de deșeuri C&D generate milioane 1.346 2.898
în anul 2005, inclusiv deșeuri din excavații tone
Sursa: Comisia Europeană DG ENV, 2011
Experiența acumulată în cadrul proiectului LIFE10 ENV/RO/000727 (local la scara județului Buzău
dar și național ca urmare a dialogului cu alți operatori și furnizori de servicii de acest tip) a condus
la propunerea de revizuire a indicilor de generare pentru deșeurile C&D. Astfel, pentru perioada
2012-2014, până la completarea și definitivarea mecanismelor de control a informației și
trasabilității, care să asigure înregistrarea unor date corecte și complete, au fost propuși următorii
indici de generare:
 250 kg/locuitor/an pentru spațiul urban;
 80 kg/locuitor/an pentru spațiul rural.
Aceste rate de generare corespund unei cantități anuale generate de deșeuri C&D de cca.
2.850.000 tone la nivel național (respectiv o rată medie de generare de 0,15 tone/locuitor/an).
Aceste cantități sunt cantități totale (deșeuri C&D în amestec) ele corespunzând tuturor
activităților din spațiul public (activități desfășurate de populație în propria gospodărie dar și
activitățile desfășurate de municipalitate în teritoriul administrat). Avem în vedere aici toate
proiectele de infrastructură desfășurate în intravilanul localităților (sociale, culturale, edilitare).
Nu sunt incluse în această evaluare proiectele mari de infrastructură (parcuri eoliene, dezafectări
de sonde, căi rutiere noi, înființări de rețele regionale de apă canal, reabilitări de căi ferate) sau
investițiile economice semnificative din sectorul privat (unități mari de producție).
23
Figura 4-2. Situația estimată a generării deșeurilor C&D
Populație Proiecte mari de

(generare casnică / infrastructură și
locuințe individuale construcții
- urban și rural)
350.000 t/an 500.000 – la ... ?
Cumulat: 3.350.000 t/an - ..... t/an?
Trebuie avut în vedere și faptul că, odată cu creșterea economică va crește și rata de generare a
deșeurilor C&D.
Figura 4-3. Gestionarea deșeurilor - abordarea durabilă
Prevenire
Reducere
Reutilizare și reciclare
Tratare cu recuperare
de energie și materiale
Tratare
Depozitare finală
Sursa: Raport nr. 1 – Public Research SRL-UTCB (Anexa 1)
Colectarea
În conformitate cu principiul “poluatorul plătește”, fiecare generator de acest tip de deșeuri are
obligația de a asigura eliminarea sau valorificarea deșeurilor C&D, în condițiile prevăzute de
legislația de mediu în vigoare. În acest sens, fiecare generator va transporta cu mijloace proprii
24
(direct la depozit sau la o instalație de tratare) sau va plăti unui operator economic (ex: operator
de salubritate, transportator, reciclator sau valorificator) să i se preia acest tip de deșeu.
În baza contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubritate (și bineînțeles a documentelor

care au stat la baza încheierii acestuia – Regulamentul local, Caietul de sarcini și Oferta
prestatorului), de obicei, serviciul privind colectarea, transportul, sortarea, valorificarea și
eliminarea deșeurilor provenite din gospodăriile populației, generate de activități de reamenajare
și reabilitare interioară a locuințelor/apartamentelor proprietate individuală devine
responsabilitatea prestatorului.
În cazul șantierelor de construcții colectarea acestor deşeuri este asigurată, după caz, de către
firmele de construcţii sau titularul activității utilizând alți contractanți autorizați. Oferta de servicii
publice privind colectarea (ridicarea și transportul) deșeurilor C&D este vastă, acoperind practic
întregul teritoriu al țării. Costul este elementul definitoriu în alegerea firmelor pentru colectare.
Fenomenul pirateriei (servicii neconforme, neautorizate) este bineînțeles și el prezent.
Sortarea preliminară
Pentru creșterea gradului de reciclare/valorificare a deșeurilor C&D este esențială separarea pe

fracții a deșeurilor generate în timpul construirii, renovării, reabilitării sau demolării. Demolarea
selectivă (sau deconstruire) și separarea la locul de generare sunt tehnici utilizate pentru a obține
fracții de deșeuri C&D de înaltă calitate care au potențialul de a fi reciclate/valorificare ca
materiale de construcție.
Demolarea selectivă presupune îndepărtarea materialelor contaminate și a oricăror elemente non-

structurale ale construcției (ex. ferestre, uși, sisteme de încălzire/răcire/climatizare, deșeuri
periculoase, etc.), urmată de recuperarea materialelor reciclabile și separarea acestora (beton,
căramizi, țigle, lemn, sticlă, etc.), în baza unei planificări inițiale. Se recomandă ca, înaintea
executării unui proiect de demolare selectivă, să se întocmească un plan de acțiune privind
deconstruirea și care să detalieze metodele de valorificare și eliminare.
În România, din punct de vedere legal, nu este obligatorie separarea pe fracții a deșeurilor C&D (cu
excepția deșeurilor periculoase și a celor menționate în art. 14 (1) 7 din Legea 211/2011) în cadrul
șantierelor de construcții/demolare. Obligația producătorilor/deținătorilor de deșeuri de a colecta
separat anumite categorii de deșeuri (respectiv hârtie, metal, plastic și sticlă), ce decurge din
aplicarea art. 14 (1) din Legea 211/2011, nu este suficientă pentu a asigura/încuraja
implementarea demolării selective. De asemenea, la nivel național, nu au fost identificate niciun
fel de obligații ale constructorilor privind aplicarea procedeului de demolare selectivă.
Demolarea selectivă nu este încă o practică larg răspândită în România deoarece presupune costuri
ridicate, utilizarea masivă a muncii fizice şi necesită timpi îndelungați de implementare. În plus,
7
Art. 14 (1) din Legea 211/2011 menționează că “pentru asigurarea unui grad înalt de valorificare, producătorii de
deșeuri și deținătorii de deșeuri sunt obligați să colecteze separat cel puțin următoarele categorii de deșeuri: hârtie,
metal, plastic și sticlă”.
25
această practică este descurajată și de lipsa unei rețele adecvate de facilități şi servicii destinate
tratării/valorificării materialelor rezultate, precum şi de lipsa unei piețe active de astfel de bunuri şi
materiale.
Colectarea separată a deșeurilor și în mod special separarea deșeurilor periculoase de cele

nepericuloase este mult îngreunată în cazul demolărilor clasice. De aceea, se recomandă separarea
prealabilă pe o platformă special amenajată pe amplasamentul şantierului unde sunt realizate
lucrările.
Tratarea
Responsabilitatea tratării, inclusiv a transportului deșeurilor din construcții și demolări revine

generatorilor/deținătorilor acestora. Conform art. 148 din OUG nr. 78/2000 (în prezent abrogată
prin Legea 211/2011 privind regimul deșeurilor) primăriile aveau obligativitatea de a indica
amplasamente pentru eliminare, modalitatea de eliminare și ruta de transport.
În practică, în România, soluția optimă este tratarea pe amplasament a deşeurilor minerale în

vederea valorificării (cu condiția respectării cerințelor de mediu și a obținerii în prealabil a
autorizației necesare), aceasta realizându-se de obicei cu ajutorul unui concasor mobil. Astfel,
deşeurile C&D pot fi reciclate cu uşurinţă, mulți constructori aplicând soluții locale, minimizând
astfel necesitatea eliminării acestor materiale de pe amplasamentul șantierului. Acest proces se
desfășoară în două etape: (a) sortarea preliminară la locul de generare în containere sau grămezi,
(b) utilizarea de echipamente pentru concasare şi cernere pentru reciclarea betonului şi
cărămizilor. Deşeurile concasate şi sortate, pot fi ulterior valorificate.
Operatori
În practica națională și europeană a acestui sector de activitate sunt întâlnite două categorii de
furnizori de servicii: operatorii publici (care activează într-un cadru reglementat și care la rândul lor
pot fi companii private cărora le-a fost delegat serviciul respectiv sau chiar companii/servicii
publice aflate în proprietatea autorității locale) și operatorii economici privați care activează într-o
piață liberă, concurențială.
Activitatea acestora constă în colectarea, transportul, prelucrarea deșeurilor C&D, valorificarea

agregatelor reciclate, activități de eliminare la depozite de deșeuri nepericuloase sau inerte, sau o
combinație a acestor activități. Instalațiile de tratare asigură procesarea materialelor inerte prin
concasare și sortare.
În prezent, în România, nu există suficiente instalații de tratare/reciclare (ex. concasare, sortare) a

deșeurilor C&D. Există doar câţiva operatori economici sau autorități publice (Consilii
Județene/Primării) care reciclează aceste tipuri de deșeuri și care operează concasoare (mobile sau
fixe), transformând betonul şi cărămizile în materiale ce pot avea o utilizare ulterioară.
Totuși trebuie avut în vedere faptul că aceasta este doar o față a tabloului, respectiv sectorul
operatorilor autorizați, respectiv al acelora care sunt încadrați juridic ca operatori de tratare /
26
valorificare deșeuri. Cealaltă parte a tabloului se referă la firmele de construcții, mult mai
numeroase și mai bine echipate tehnologic. Volumele de deșeuri C&D inerte procesate de acestea
sunt cu mult mai mari, dar și greu de evaluat din punct de vedere cantitativ.
Chiar dacă rata de generare a deșeurilor C&D la nivel național este relativ însemnată cantitativ8,
activitatea de colectare nu a avut succes, cantitățile procesate fiind cu mult sub capacitatea
instalațiilor de tratare. Fără a intra în detalii legate de aspectele de marketing și piață a serviciilor
trebuie precizat faptul că, plata unui tarif la intrarea în instalație a condus la utilizarea sporadică a
acestor facilități.
Operatorii de salubrizare colectează deșeurile C&D de la populație și, la cerere, de la operatorii

economici (pe bază de contract), acestea fiind transportate spre valorificare/eliminare fie la
depozitele zonale de deşeuri nepericuloase/inerte, fie în zonele unde este necesară aducerea
terenurilor la cotă prin utilizarea materialelor de umplutură. Sunt întâlnite și situații în care
operatorii de salubritate operează propriile facilități de stocare temporară și tratare (prin
concasare) a deșeurilor C&D.
Firmele de construcții reprezintă indubitabil categoria de operatori economici care gestionează

cea mai mare cantitate de deșeuri C&D în România. Întrucât piața serviciilor a promovat o cerere
importantă de lucrări în zona demolărilor/dezafectărilor, la această dată, în România, există
companii private care au acumulat experiență deosebită în acest domeniu. Dotarea tehnică,
incluzând aici și instalațiile proprii de tratare prin concasare permite desfășurarea activității acestor
companii. Pe de altă parte, numărul mare de șantiere deschise pentru lucrări de infrastructură,
conduce la o prezență masivă a constructorilor în sectorul generării / tratării / valorificării
deșeurilor C&D.
Operatori economici independenți sunt prezenți în număr foarte mic în acest sector de activitate.
Pe lângă acești operatori privați, o serie de municipalități au dezvoltat servicii proprii specializate
pentru acest domeniu. În Tabel 4-5 este prezentată lista operatorilor economici autorizaţi pentru
activitatea de valorificare sau pregătire in vederea valorificării a deșeuirlor inerte C&D.
8
ipoteză susținută de concluziile Raportului LIFE10ENV/RO/727 “Analiza situaței naționale privind generarea,
colectarea, tratarea și valorificarea deșeurilor din construcții și demolări” (2012), precum și de analiza comparativă a
cantităților de deșeuri C&D generate în alte state membre ale UE.
27
Tabel 4-5. Lista operatorilor economici autorizaţi pentru activitatea de valorificare a C&D
Județ Localizare Titular/Operator

Argeș Pitești SC Salubritate 2000 SA
Pitești SC GROUP CONSTRUCT SRL
Oarja SC GOLD MEDALION SRL
Bacău Bacău CJ Bacău
Bacău SC Eco Sort Recycling SRL
Bacău SC Miralex SRL
Botoșani Botoșani SC Europa Group SRL
Brașov Brașov SC Fin-Eco Braşov
Cluj Dej CL Dej
Constanța Ovidiu SC OVI PREST CON SRL – depozit
deșeuri inerte
Dâmbovița Găeşti SC IGO SA
Fieni SC Eurogas Prescom Fieni
Hunedoara Hunedoara Instalații mobile autorizate
Iași Iași SC Generali Zmontagi
Ilfov Popeşti-Leordeni SC Ecorecycling SRL
Chitila SC Ecorecycling SRL
Prahova Blejoi SC Star&TD SRL
Sibiu Mediaș SC Ecosal
Mureș Tg. Mureș Instalații mobile autorizate
Neamț Piatra Neamț CL Piatra Neamț
Vrancea Panciu CL Panciu
autorități publice locale care au dezvoltat servicii proprii
instalații mobile
depozit deșeuri inerte
Sursa: Raport anual privind Starea Mediului în România - anul 2012, ANPM
Depozitarea / Eliminarea
Atât la nivelul Uniunii Europene, cât și în România, depozitele de deșeuri au fost împărțite în trei
tipuri/clase (cf. H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, care transpune Directiva
1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare): depozite
pentru deșeuri periculoase, depozite pentru deșeuri nepericuloase și depozite pentru deșeuri
inerte. Deșeurile C&D nepericuloase sunt acceptate la depozitele de deșeuri nepericuloase,
precum și la depozitele de deșeuri inerte dacă trec testul de levigare. OM nr. 95/2005 stabilește
criteriile de acceptare și procedurile preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare, precum și
28
setul de indicatori, proceduri și teste ce trebuie realizate pentru a stabili gradul de periculozitate al
fiecărui deșeu.
La momentul redactării prezentului raport, la nivel național, nu a putut fi identificat decât un

singur depozit conform și autorizat pentru deșeuri inerte, deschis serviciului public.
Din anul 2008, în localitatea Ovidiu, județul Constanța, a fost autorizată funcționarea depozitului
de deșeuri inerte, operat de SC OVI PREST CON SRL, unde sunt eliminate deșeurile din construcții și
demolări generate în județul Constanța. Capacitatea de depozitare în etapa I de exploatare este de
310.767 mc recepționând, pentru eliminare deșeuri din construcții și demolări (beton, cărămizi,
țigle și materiale ceramice precum și amestecuri ale acestora, sticlă, pământ și pietre fără conținut
de substanțe periculoase) și fracțiuni colectate separat din deșeuri municipale de tipul sticlei,
pământ și pietre – Autorizația de Mediu nr. 240/19.06.2008. Acesta este, de altfel, singurul depozit
autorizat, de clasa c).
În majoritatea cazurilor eliminarea deşeurilor din construcții și demolări se realizează pe

amplasamentul depozitelor (conforme sau neconforme) pentru deşeuri municipale solide. De
asemenea, au fost identificate numeroase cazuri de abandon a deșeurilor C&D pe amplasamente
neamenajate, în acest caz municipalitațile fiind responsabile cu operațiunile de salubrizare și
eliminare finală.
Cu privire la capacitățile de eliminare prin depozitare pentru deșeurile C&D, la nivel național, nu
sunt în prezent suficiente amplasamente care să îndeplinească cerințele legale. Plecând de la
ipoteza că transportul deșeurilor C&D pe distanțe mai mari de 30 km, maxim 50 km, presupune
costuri mari și un impact semnificativ asupra mediului9 se poate afirma că trebuie dimensionată o
rețea de servicii (depozitare și tratare, inclusiv depozitare/stocare temporară în vederea acumulării
unei cantități suficiente de deșeuri C&D pentru a fi fezabil transportul unei instalații mobile și
procesarea deșeurilor respective) adecvată din punctul de vedere al acoperirii geografice.
Până la stabilirea unei rețele solide de valorificatori/reciclatori de deșeuri C&D trebuie oferite
alternative pentru eliminarea conformă a acestui flux de deșeuri. Dacă recuperarea nu este
posibilă pentru fluxurile colectate separat de deșeuri C&D sau dacă este necesar transportul pe
distanțe foarte lungi, cauzând astfel costuri disproporționat de mari, deșeurile C&D pot fi admise în
depozitele de deșeuri nepericuloase sau pot fi organizate zone de stocare temporară in vederea
unei valorificări viitoare. Așa cum a mai fost precizat, nu sunt înființate depozite de deșeuri inerte
în Romania. În vederea stabilirii unei astfel de reguli trebuie stabilit ce înseamnă costuri
disproporționat de mari (ex. distanța de transport este mai mare de 50 km și costul
recuperării/reciclării este mai mare de 130% de costul depozitării).
În vederea acceptării la depozitare a deșeurilor C&D acestea sunt în primul rând inspectate și
controlate pentru a vedea dacă conțin substanțe sau materiale periculoase. Dacă deșeurile C&D nu
9
Raport LIFE10 ENV/RO/000727 “Analiza comparativă a ciclurilor de viață în cazul utilizării materiilor prime și a
deșeurilor C&D reciclate”, 2012
29
sunt periculoase acestea pot fi acceptate la un depozit de deșeuri nepericuloase sau pot fi
acceptate la o zonă de stocare temporară cu condiția să îndeplinească criterii specifice de
acceptare. Procedura de acceptare a deșeurilor la depozitele pentru deșeuri inerte include o
caracterizare sumară a compoziției acestora, teste de conformitate (inclusiv test de levigabilitate)
și o verificare pe amplasament.
În România sunt acceptate la depozitare fluxuri de deșeuri C&D chiar dacă acestea pot fi încă
redirecționate către un proces de tratare/valorificare. Această practică descurajează orice inițiativă
de valorificare a deșeurilor C&D (mai ales luând în calcul costul scăzut al depozitării) și nu
contribuie la atingerea țintei de 70% valorificare/reciclare. În practica unor state membre UE, de
ex. Franța, este acceptată depozitarea deșeurilor doar ca ultimă soluție. În speță, deșeurile C&D
sunt acceptate la depozitare doar dacă acestea nu mai pot fi supuse unui proces de reciclare, dacă
nu mai pot fi extrase fluxuri de deșeuri ce pot fi reciclate sau nu mai poate fi aplicat niciun alt
tratament în vederea reducerii contaminării.
Legea nr. 384/2013 privind aprobarea O.G. nr. 31/2013 pentru modificarea și completarea O.U.G.
nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu stabilește că “taxele încasate pentru deşeurile inerte şi
nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare” vor fi de 80 lei/tonă în anul
2017 și, începând cu anul 2018, de 120 lei/tonă.
Din experiența unor state membre ale UE, introducerea unei taxe de depozitare are impact
semnificativ asupra cantității de deșeuri depozitate, în sensul reducerii acesteia. Scopul
introducerii unei astfel de taxe în România este de a face depozitarea deșeurilor mai scumpă decât
alternativele depozitării, rezultatul scontat fiind încurajarea separării fluxurilor de deșeuri în
vederea reciclării, reutilizării sau valorificării și o rentabilizare a acestora. Riscul asociat introducerii
taxei de depozitare este reprezentat de posibilitatea apariției fenomenelor de abandonare sau
depozitare ilegală a deșeurilor C&D, fenomene ce sunt deja foarte răspândite în România.
Eradicarea depozitării ilegale (neconforme și/sau neautorizate) și controlul mai eficient, însoțit de
un număr mai mare de sancțiuni în cazul practicilor abuzive (ex. abandonarea deșeurilor sau
nesepararea la sursă acolo unde este creată infrastructura necesară), va încuraja o atitudine
proactivă a generatorilor de deșeuri C&D în a gasi soluții alternative la depozitare.
Trasabilitate
Principalele cauze ale problemelor legate de trasabilitatea deșeurilor C&D au fost următoarele:
 lipsa unui act normativ care să reglementeze managementul acestor deșeuri și atribuțiile
clare ale tuturor factorilor implicați (generatori persoane fizice/juridice, societăți de
contrucții-montaj, administrația publică locală/județeană, operatori ai serviciilor de
salubritate);
 clasificarea activităților de construcție-montaj ca fiind fără impact semnificativ asupra

mediului, ceea ce a făcut ca operatorii economici din acest domeniu să nu fie supuși
30
procedurii de autorizare și de control din punct de vedere al protecției mediului; fără un

control al modului de gestionare a deșeurilor C&D și respectiv de ținere a evidenței
cantităților generate nu se poate cunoaște exact care este trasabilitatea acestora;
 neimplicarea autorităților administrației publice locale în stabilirea modului de gestionare,

la nivel local, a deșeurilor C&D, așa cum era stipulat la art. 148 din OUG nr. 78/2000 (în
prezent abrogat prin Legea nr. 211/2011): “Primăria indică amplasamentul pentru
eliminarea deșeurilor precizate la alin. (1), modalitatea de eliminare și ruta de transport
până la acesta”;
 operatorii economici/primăriile nu depun evidențe exacte pentru cantitățile de deșeuri

C&D generate/colectate/valorificate/eliminate, raportările transmise către autoritățile de
mediu fiind bazate pe o estimare (de cele mai multe ori subdimensionată, așa cum se arată
în cap. 4.1) a cantităților de deșeuri C&D.
Concluzii
Trebuie menționat că problema gestionării corecte a deșeurilor C&D nu este încă în atenția tuturor
autorităților publice locale sau centrale.
Nivelul scăzut al tarifelor practicate pentru depozitare în comparație cu prețul ridicat al tratării
deșeurilor, precum și lipsa unei infrastructuri adecvate pentru tratarea deșeurilor C&D, sunt factori
care au descurajat reciclarea deșeurilor în România. Cu toate acestea, se estimează ca măsurile
administrative adoptate de autorități și închiderea depozitelor neconforme, în paralel cu aplicarea
de sancțiuni conform legislației în vigoare, vor conduce la creșterea gradului de reutilizare,
reciclare și valorificare.
4.2 Practica curentă privind utilizarea materialelor provenite din tratarea deșeurilor
din construcții și demolări
În prezent în România se poate estima că gradul de valorificare al cantității totale de deșeuri C&D
generate este redus și are în primul rând cauze de natură tehnică (lipsa capacităţilor de reciclare și
a infrastructurii aferente) şi economică (lipsa unor instrumente financiare care să stimuleze
operatorii de salubritate să predea deşeurile colectate către instalaţii de tratare si/sau valorificare
şi nu către eliminare).
Cum depozite de deșeuri C&D de dimensiuni mari nu au fost identificate, explicația acestei situații
constă în practica utilizată în mod curent – umplerea excavațiilor sau aducerea terenurilor la cotă,
utilizând în principal deșeurile C&D inerte, de obicei concasate.
Deșeurile C&D pot fi reutilizate în scopul pentru care au fost proiectate (reutilizarea unor
materiale, înainte ca acestea să devină deșeuri C&D; de exemplu, prin aplicarea demolării
selective, se pot reutiliza anumite materiale cum ar fi: pardoseli din lemn, căpriori acoperiș, grinzi
podea, radiatoare metalice, chiuvete, geamuri cu cadru din aluminiu, cărămizi, țigle și alte
31
materiale ceramice, plăci tavan, corpuri de iluminat, dispozitive HVAC, etc.), pot fi reciclate,
valorificate sau sunt eliminate în depozite de deșeuri conforme sau neconforme. Fracția minerală a
deșeurilor C&D (ex. nisip, pietriș, beton) este valorificată în primul rând ca material de umplutură
în sectorul construcțiilor și în acțiuni de recuperare a terenurilor. La nivel național nu există date cu
privire la cantitățile absolute utilizate în acest tip de operații, neexistând momentan obligativitatea
raportarii cantităților de deșeuri C&D utilizate ca material de umplutură sau în acțiuni de
recuperare a terenurilor.
Utilizarea agregatelor provenite din procesul de reciclare în vederea producerii betonului trebuie
abordată cu precauție. Posibile implicații negative privesc rezistența și durabilitatea betonului
astfel obținut. Pe de altă parte, materialele reciclabile/reutilizate trebuie să nu genereze impact
asupra solului sau apei subterane. Aceasta este o altă zonă sensibilă din punct de vedere legislativ
care poate fi promotor sau obstacol al valorificării deșeurilor C&D inerte.
În cadrul analizelor efectuate în cadrul proiectului LIFE10 ENV/RO/00072710, nu de puține ori, s-a
constatat că zonele desemnate inițial pentru activități de umplere au fost utilizate abuziv prin
depozitarea neconformă și a altor tipuri de deșeuri decât cele inerte, devenind astfel zone cu
impact asupra mediului și sănătății populației. De asemenea, s-a constatat că nu toate zonele alese
pentru activități de umplere / aducere la cotă a terenurilor se pretează acestui scop, de cele mai
multe ori neexistând studii prealabile care să fundamenteze deciziile de utilizare și nici decizii
administrative (avize, autorizații) care să aprobe respectivele lucrări.
În urma efectuării analizei practicilor naționale a rezultat că, până la această dată, marea
majoritate a deșeurilor C&D se utilizează pentru aducerea la cotă a unor terenuri, pentru
acoperirea periodică a straturilor de deșeuri menajere depuse zilnic în depozitele de deșeuri
municipale (conforme sau neconforme) sau la închiderea celulelor epuizate sau a depozitelor
neconforme. O altă practică este utilizarea în gospodării (construire anexe gospodărești) sau local
pentru pentru pavări alei, drumuri de țară, etc.
Cu privire la tipurile de utilizare a deșeurilor C&D, se disting următoarele situații:
 deșeurile C&D sunt generate de populație, în gospodarie, în activități care nu au necesitat

reglementare sau autorizare:
- în spațiul rural o mare cantitate de materiale rezultate este valorificată local;
- în spațiul urban, aceste cantități ajung de obicei în pubela comună, ridicată de operatorul
de salubritate sau devin depozit sălbatic (care periodic este igienizat tot de operatorul de
salubritate).
10
Raport LIFE10ENV/RO/727 “Analiza situaței naționale privind generarea, colectarea, tratarea și valorificarea
deșeurilor din construcții și demolări” și Raport LIFE10ENV/RO/727 “Diagnoză la nivel județean privind gestionarea
deșeurilor din construcții și demolări”
32
 deșeurile C&D sunt generate de populație, în gospodărie, dar din activități reglementate (în
baza unei autorizații de construire/dezafectare):
- în spațiul rural aproape întreaga cantitate de materiale rezultate este valorificată local;
- în spațiul urban, este solicitat containerul dedicat, ridicat de operatorul de salubritate, sau
devin depozit sălbatic (care periodic este igienizat tot de operatorul de salubritate).
 deșeurile C&D sunt generate de operatori economici, de obicei din activități reglementate (în
baza unei autorizații de construire/dezafectare):
- în spațiul rural, de obicei este solicitată și obținută de la primărie desemnarea unui loc de
eliminare (amplasament care nu este de obicei comunicat și autorităților de mediu),
depozitate pe terenuri private pentru umplere/ridicare de cotă sau pur și simplu
abandonate (dump site);
- în spațiul urban sunt de regulă depozitate pe terenuri private pentru umplere/ridicare de
cotă (practica curentă în zona periurbana a tuturor orașelor) sau, în absența soluției,
abandonate.
Asupra practicilor prezentate mai sus trebuie ridicate și clarificate câteva aspecte / probleme
subsecvente:
 Valorificarea în amplasament (în gospodărie sau în imediata vecinătate a acesteia) nu poate

fi considerată altfel decât bună practică. În condițiile în care încălzirea în mediul rural se
bazează preponderent pe combustibil solid iar drumurile comunale sunt nemodernizate,
valorificarea imediată a lemnului și agregatelor inerte (cu condiția respectării cerințelor
legale și de mediu) este până la urmă benefică.
 Umplerea (aducerea la cotă) ca metodă de valorificare este de asemenea o practică

corectă. Sunt discutabile aspectele privind starea materialului de umplere (blocuri sau
granulat, cu sau fără alte deșeuri în amestec) care sunt până la urmă responsabilitatea
strictă a proprietarului terenului terenului în relație cu autoritățile de control din domeniul
siguranței construcțiilor. Totuși, nu de puține ori, au fost identificate suprafețe de teren
aflate în proprietate privată, teren extravilan, nereglementate urbanistic, pe care au fost
depuse (nu utilizăm termenul depozitate) deșeurile C&D în vederea ridicării cotei terenului.
 Desemnarea locurilor de eliminare sau stocare temporară pentru deșeurile C&D de către
autoritățile locale este deficitară. Puține au fost localitățile în care este cert locul unde
trebuie transportate asemenea deșeuri. Cauzele sunt cel mai probabil două: pe de o parte
neînțelegerea corectă a necesității iar pe de alta, teama de a nu genera un nou loc de
depozitare necontrolată, în condițiile în care sistarea depozitării în depozitele rurale
neconforme și igienizarea spațiilor a constituit o problemă pentru multe APL-uri.
 În ceea ce privește materialele eliminate (compoziția deșeurilor C&D) nu trebuie insistat

asupra fracțiilor ușor valorificabile. Lemnul și în special metalele (inclusiv din betonul
33
armat) sunt triate din orice amplasament fie de generator fie de colectorii informali și
valorificate. Amestecurile de deșeuri C&D care conțin hârtie, plastic, ipsos (gips) ajung de
obicei la depozitele de deșeuri municipale autorizate.
4.3 Analiză de piață, inclusiv a potențialului de dezvoltare a acesteia, cu privire la

cererea și oferta de agregate reciclate și agregate naturale
Agregatele pot fi clasificate astfel: agregate naturale, produse în România prin extracția resurselor
naturale din cariere sau balastiere (ex. nisip, pietris, roci); agregate reciclate rezultate în urma
procesării deșeurilor din construcții și demolări; agregate secundare rezultate din alte procese
industriale.
În România nu se poate vorbi încă de o piață pentru agregatele reciclate sau pentru materialele
rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte. Disponibilitatea, calitatea și prețul agregatelor
naturale pe piața locală, precum și prețul relativ scăzut al depozitării au acționat ca factori limitativi
pentru dezvoltarea pieței de agregate reciclate. Astfel, oferta de agregate reciclate provenite din
tratarea deșeurile C&D inerte este limitată în acest moment.
Oferta de servicii de specialitate privind tratarea și valorificarea deșeurilor C&D (fracția minerală /
inertă) este aproape inexistentă în timp ce practica din teren indică utilizarea masivă a acestor
deșeuri în activități de umplere / aducere la cotă a terenurilor. Cu toate acestea, activitățile de
umplere / aducere la cotă a terenurilor, de cele mai multe ori, se desfășoară fără o autorizare,
evidență și/sau control corespunzător, existând multe situații de neconformitate.
Intrarea pe piață a materialelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte este astăzi
condiționată și/sau limitată de:
 oferta limitată de servicii de specialitate privind tratarea și valorificarea deșeurilor C&D

(fracția minerală, inertă), coroborată cu absența spațiilor de stocare temporară a
agregatelor rezultate din tratarea deșeurilor C&D inerte;
 lipsa criteriilor de încetare a statutului de deșeu (criterii EoW);
 abundența de agregate naturale, disponibile la prețuri mici și cu o acoperire geografică

largă.
Numărul mare de balastiere din România conduce la o abundență a ofertelor de agregate naturale
și implicit la prețuri scăzute ale acestora. Plecând de la această premisă este de așteptat ca, în lipsa
unor măsuri concrete, agregatele reciclate și materialele secundare să nu poată deveni o marfă
căutată.
Ar fi de dorit ca materialul rezultat în urma concasării să se ridice din punct de vedere al

accesibilității economice/costului şi calităţii la nivelul agregatelor naturale utilizate în mod normal.
Acest lucru este foarte dificil și împiedică materialele reciclate să intre pe piața materialelor de
construcții utilizate în mod tradițional.
34
În prezent, în România nu există norme privind calitatea materialelor rezultate în urma tratării
deşeurilor C&D, împiedicând utilizarea acestora în diferite aplicaţii.
În continuare sunt prezentate o serie de date statistice cu privire la producția de agregate naturale,
agregate reciclate, precum și la valorificarea deșeurilor C&D.
Tabel 4-6. Estimare a producției de agregate minerale în România, 2004-2012 (tone), BGS
Anul 2004 2005 2006 2007 2008

Nisip și pietriș 14.567.501 17.030.886 21.817.372 26.276.857 31.377.110
Rocă - piatră spartă 2.585.894 2.328.165 3.373.384 5.905.842 4.635.010
Total 17.153.395 19.359.051 25.190.756 32.182.699 36.012.120
Anul 2009 2010 2011 2012

Nisip și pietriș 23.199.337 22.085.231 25.319.433 21.068.344
Rocă - piatră spartă 4.835.584 3.774.309 6.189.078 5.593.429
Total 28.034.921 25.859.540 31.508.511 26.661.773
Sursa: European mineral statistics 2004-08 & 2008-12 (British Geological Survey)
Grafic 4-2. Estimare a producției de agregate minerale în România, 2004-2012 (tone), BGS
40,000,000
35,000,000
30,000,000
25,000,000
Nisip și pietriș
20,000,000
Rocă - piatră spartă
15,000,000 Total
10,000,000
5,000,000
0
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sursa: European mineral statistics 2004-08, 2008-12 (British Geological Survey)
35
Tabel 4-7. Estimare a producției de agregate minerale în Europa, 2011 (tone), UEPG
Numărul
total de
Numărul site-uri de Nisip și Rocă Agregate Agregate Agregate Producția
total de extracție pietriș concasată marine reciclate secundare totală
producători (cariere și [milioane [milioane [milioane [milioane [milioane [milioane
(companii) mine) tone] tone] tone] tone] tone] tone]
Austria 1.068 1.362 62 32 0 4 2 100
Belgia 84 112 15 49 8 15 1 88
Bulgaria 190 295 10 18 0 0 0 28
Croaţia 170 261 3 11 0 0 0 14
Cipru 24 24 0 12 0 0 0 12
Cehia 212 379 21 37 0 0 0 58
Danemarca 400 500 31 0 13 6 2 51
Estonia 31 291 6 4 0 0 0 10
Finlanda 430 2.500 36 53 0 1 0 89
Franţa 1.388 2.461 142 205 7 19 6 379
Germania 1.530 3.160 263 229 10 65 31 598
Grecia 149 164 0 32 0 0 0 32
Ungaria 290 589 26 15 0 2 0 43
Islanda 28 56 2 1 1 0 0 3
Israel 17 35 46 0 0 0 0 46
Irlanda 110 450 7 25 0 0 0 32
Italia 1.300 2.000 144 96 0 0 0 240
Letonia 30 60 2 5 0 0 0 7
Lituania 30 407 10 2 0 0 0 12
Luxemburg 7 10 1 1 0 0 0 3
Malta 15 16 1 0 0 0 0 1
Olanda 135 250 40 0 15 18 0 73
Norvegia 844 949 13 64 0 0 0 77
Polonia 1.875 3.018 248 85 0 8 4 345
Portugalia 240 284 8 49 0 0 0 56
România 963 1.600 56 38 0 0 0 94
Russia 1.181 1.485 183 262 0 0 28 473
Serbia 20 70 12 8 0 0 0 19
Slovacia 305 459 9 15 n/a 1 0 26
Slovenia 30 50 5 7 0 0 0 12
Spania 1.340 1.382 43 129 0 0 0 173
Suedia 985 1.575 17 58 0 1 6 81
Elveţia 538 531 40 5 0 5 0 51
Turcia 770 770 30 321 0 0 0 351
UK 510 1.107 49 103 11 50 12 225
EU-27 13.672 24.505 1.252 1.297 63 189 64 2.865
Sursa: European Aggregates Association (Union Européenne des Producteurs de Granulats - UEPG)
Se observă că există diferențe semnificative între estimările făcute de BGS și UEPG privind
producția de agregate în România, în anul 2011.
36
În Grafic 4-3 este prezentată variația consumului de agregate minerale, în tone/locuitor, în diferite
țări din Europa. Aceste cifre sunt influențate de mai mulți factori: gradul de dezvoltare economică,
densitatea populației, condițiile climatice, etc. Media europeană a consumului de agregate
minerale în anul 2010 a fost de 5,5 tone/locuitor, în scădere de la 7 tone/locuitor în 2006, din nou,
confirmând în mod dramatic amploarea crizei economice din ultimii 5 ani.
Grafic 4-3. Producția de agregate minerale în Europa în 2011 (tone/locuitor), UEPG
37
Figura 4-4. Utilizarea de agregate în Europa, în funcție de sursa acestora (2011), UEPG
Piatră Beton Clădiri

concasată de preparat în rezidențiale
la cariere stații de (case,
49% beton apartamente)
25% 25%
Nisip și pietriș
de la cariere Prefabricate
și mine din beton
Clădiri
41% 15%
Extracție și Construcții noi comerciale
procesare (birouri,
agregate Produse fabrici, etc.)
Pe șantier și în
Agregate arhitecturale 20%
afara acestuia
reciclate Stocare și din beton
obținute din transport 5%
deșeuri C&D Reparare, Clădiri sociale
6% întreținere, (spitale, școli,
Fabricare/ Materiale îmbunătățire etc.)
Producere structurale
beton și 20%
Agregate nelegate Demonare &
marine asphalt
40% Instalații de
(dragate din reciclare
mare sau lac) Instalații de
Balast pentru Infrastructură
2% reciclare (poduri,
cale ferată
porturi, etc)
2%
Stabilizare
Agregate conducte
secundare 15%
(concasate Piatră
sau obținute decorativă
din zgură 3% Drumuri,
și/sau cenușă piste, căi
zburătoare) ferate, căi
Produse
2% asfaltice navigabile
10% 20%
38
Tabel 4-8. Consumul mediu de agregate pentru diferite utilizări
Consum mediu de agregate

Tip utilizare
(tone)
Stadioane de sport 300.000
Autostrăzi (1 km) 30.000
Şcoli 3.000
Case noi 400
Căi ferate pentru trenuri de mare viteză (1 m) 9
Sursa: UEPG, 2007
Indiferent de sistemul de evaluare a producției și consumului național de agregate (România nu

raportează oficial asemenea informații), cifrele existente indică o bună corelare a producției și
consumului acestor materiale cu mersul general al economiei. Perioada de criză economică este
evidentă iar revenirea consumului a fost impulsionată de marile proiecte de infrastructură
(drumuri și apă-canal). Cum această categorie de proiecte mari este departe de a fi epuizat
necesitățile de implementare, cel puțin până în 2020, necesarul de agregate minerale pentru
sectorul construcțiilor se va menține în palierul 30 – 35 milioane tone anual.
4.4 Standarde pentru eșantionarea și caracterizarea deșeurilor C&D
Caracterizarea deșeurilor în vederea stabilirii caracterului inert / nepericulos / periculos este o

cerință legală și se desfășoară conform unor proceduri standardizate.
Lista standardelor pentru pentru eșantionarea și caracterizarea deșeurilor C&D este redată în Tabel
4-9.
De asemenea, o listă a instituțiilor și laboratoarelor autorizate și implicate în acest proces este

prezentată în cuprinsul studiului „Situația actuală a cercetării în domeniul valorificării deșeurilor
din construcții și demolări” prezentat in Anexa 1.
Tabel 4-9. Lista standardelor pentru eșantionarea și caracterizarea deșeurilor C&D
Standard Titlul
CARACTERIZAREA DEȘEURILOR
Seria de standarde Caracterizarea deşeurilor. Levigare. Test de verificare a conformităţii
SR EN 12457 pentru levigarea deşeurilor granulare şi a nămolurilor.
SR EN 12920 Caracterizarea deşeurilor. Metodologie pentru determinarea comportării
la levigare a deşeurilor, în condiţii specificate.
SR EN 13656 Caracterizarea deșeurilor. Dezagregarea prin microunde cu amestec de
acizi fluorhidric (HF), azotic (HN03) și clorhidric (HCl) pentru determinarea
ulterioară a elementelor
SR EN 13657 Caracterizarea deșeurilor. Dezagregarea pentru determinarea ulterioară a
39
Standard Titlul
CARACTERIZAREA DEȘEURILOR
elementelor solubile în apă regală
SR CEN/TS 14405 Caracterizarea deşeurilor. Încercări de comportare la levigare. Încercare
de percolare în curent ascendent (în condiţii specificate).
SR EN 14039 Caracterizarea deşeurilor. Determinarea conţinutului de hidrocarburi din
domeniul C10 până la C40, prin cromatografie în fază gazoasă
SR EN 14345 Caracterizarea deșeurilor. Determinarea conținutului de hidrocarburi prin
gravimetrie
SR EN 14346 Caracterizarea deșeurilor. Calculul substanței uscate prin determinarea
reziduului uscat sau a conținutului de apă
SR EN 14735 Caracterizarea deșeurilor. Pregătire eșantioane pentru teste
ecotoxicologice
SR EN 14899 Caracterizarea deșeurilor. Eșantionare deșeuri. Metodă cadru pentru
pregătireași aplicarea unui plan de eșantionare
SR EN 15002 Caracterizarea deșeurilor. Pregătirea porțiunilor de încercat din
eșantioanele de laborator
SR EN 15169 Caracterizarea deșeurilor. Determinarea pierderii prin calcinare a
deșeurilor, nămolului și sedimentelor
SR EN 15192 Caracterizarea deșeurilorși solurilor. Determinare cromului (VI) în
materialele solide prin dezagregare alcalină și ion cromatografie prin
detecție
SR EN 15216 Caracterizarea deșeurilor. Determinarea concentrației materiilor solide
totale (TDS) în apă și eluate
SR EN 15308 Caracterizarea deșeurilor. Determinarea bifenililor policlorurați (PCB) din
deșeurile solide, utilizând gaz cromatografie capilară prin captură de
electroni sau spectroscopie de masă
SR EN 15309 Caracterizarea deșeurilor și a solurilor. Determinarea compoziției
elementare prin fluorescență de raze X
Seria de standarde Caracterizarea deşeurilor. Eşantionare deşeuri.
SR CEN/TR 15310
SR EN 15527 Caracterizarea deșeurilor. Determinarea conținutului de hidrocarburi
aromatice policiclice (PAH) în deșeuri, prin cromatografie în fază
gazoasă/spectrometrie de masă (GC/MS)
SR EN 16192 Caracterizarea deşeurilor. Analiza eluatelor.
4.5 Legislație relevantă
La momentul elaborării prezentei Metodologii, România nu are un cadru legal specific, dedicat
deşeurilor din construcţii şi demolări.
40
Pachetul legislativ care reglementează domeniul gestionării deșeurilor este structurat în două mari
capitole, respectiv reglementările specifice cadrului general (privind necesitatea, obligațiile,
regulile privind performanța de mediu) și cele ale practicii propriu-zise (organizarea și finanțarea
serviciilor publice). Cele două zone de reglementare vin, prima din sfera autorităților de mediu, iar
cealaltă din zona de reglementare a serviciilor comunitare de utilități publice.
Actele de reglementare importante sunt enumerate în continuare.
OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
265/23.06.2006, modificată și completată ulterior, definește deșeul drept orice substanță,
preparat sau obiect pe care deținătorul îl aruncă, are intenția sau are obligația de a-l arunca.
În Capitoul IV Regimul deșeurilor se fac precizări privind următoarele aspecte:
 gestionarea deșeurilor se realizează în condiții de protecție a sănătății populației și a

mediului;
 introducerea pe teritoriul României a deșeurilor în scopul eliminării este interzisă; în cazul

valorifcării, deșeurile pot fi introduse numai cu aprobarea Guvernului;
 valorificarea deșeurilor se realizează numai în instalații, prin procese sau activități

autorizate de autoritățile publice competente;
 transportul (intern și internațional) și tranzitul de deșeuri se realizează în conformitate cu

acordurile și convențiile la care România este parte și cu legislația națională specifică.
Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor (care transpune Directiva 98/2008/CE privind
deșeurile și de abrogare a anumitor directive) a înlocuit din noiembrie 2011 OUG 78/2000 privind
deșeurile. Elementele de noutate introduse prin această lege constau în:
 Reglementează încetarea statutului de deșeu (cap. 6);
 Stabilește răspunderea extinsă a producătorului (cap. 8);
 Introduce noi ținte pentru producători și APL privind gestionarea deșeurilor menajere și
asimilabile și a deșeurilor din construcții și demolări, ținte ce trebuie atinse până în anul 2020
(cap. 10):
o un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de min. 50% din cantitatea totală de
deșeuri menajere și asimilabile generate;
o un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de valorificare materială,

inclusiv operațiuni de umplere rambleiere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte
materiale, de minimum 70% din masa cantităților de deșeuri nepericuloase provenite din
41
activități de construcție și demolări, cu excepția materialelor geologice naturale definite la

categoria 17 05 04;
 Stabilește ca obligație a producătorilor și a deținătorilor de deșeuri colectarea separată cel

puțin a deșeurilor de hârtie, metal, plastic și sticlă (cap. 9);
 Stabilește ca obligație a APL asigurarea colectării separate a cel putin deșeurilor de hârtie,
metal, plastic și sticlă (cap. 10);
 Responsabilitățile în gestionarea deșeurilor sunt mai detaliat precizate, atât pentru operatorii
economici cât și pentru APL (cap. 14);
 Stabilește că singura modalitate acceptată de gestionare a deșeurilor din parcuri și grădini este
colectarea separată și compostarea (cap. 21);
 Stabilește ca responsabilitate a APL colectarea separată a biodeșeurilor în vederea compostării

și încurajarea compostării individuale în gospodării;
 Introduce situația de derogare de la obligația de autorizare pentru unele operații de gestionare

a deșeurilor (cap. 24);
 Introduce obligația de raportare de către toți operatorii economici a evidenței anuale privind
gestiunea deșeurilor;
 Implementarea PNGD, PRGD și PJGD se monitorizează continuu. PNGD se evaluează cel puțin o
dată la 6 ani, PRGD și PJGD se evaluează o dată la 2 ani și se revizuiesc dacă e cazul.
Hotărârea Guvernului nr. 870/2013 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Gestionare a

Deşeurilor 2014-2020 și Planul Național de Gestionare a Deșeurilor – reprezintă punctul de
plecare al mecanismului de planificare în acest sector.
Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PRGD) au fost elaborate de fiecare Agenţie

Regională pentru Protecţia Mediului în colaborare cu reprezentanţii autorităţilor de mediu de la
nivel local şi al autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene, aceste planuri fiind aprobate
prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor şi ministrului integrării europene nr.
1364/1499/2006.
Planurile Regionale de Gestionare a Deşeurilor se revizuiesc o dată la 6 ani sau ori de câte ori e
necesar, pe baza raportului de monitorizare anual şi a Metodologiei de elaborare a planurilor
regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin Ordinul ministrului mediului şi
gospodăririi apelor nr. 951/ 06.06.2007.
Scopul Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor este:
 crearea cadrului necesar atingerii obiectivelor de gestionare a deşeurilor;
 condiţie necesară pentru asigurarea sprijinului financiar al UE.
42
HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și aprobarea listei cuprinzând deșeurile,
inclusiv deșeurile periculoase care transpune Decizia Comisiei 2000/532/CE (cu modificările
ulterioare) de stabilire a unei liste de deșeuri, cu modificările ulterioare – este instrumentul de
bază al întregului sector de activitate.
Pe lângă introducerea Listei cuprinzând codurile de deșeuri, este stabilit mecanismul național de
păstrare a evidenței generării, tratării, valorificării și/sau eliminării tuturor categoriilor de deșeuri
de către toți operatorii economici din țară. Marele neajuns al acestei reglementări constă în faptul
că nu a fost încă procedurat mecanismul de colectare și procesare al acestor informații (până la
intrarea în vigoare a Legii 211/2011 operatorii economici aveau obligația de a raporta modul de
gestionare a deșeurilor către APM/ARPM doar la solicitarea acestora).
HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor, cu modificările ulterioare, transpune Directiva nr.
99/31/CE privind depozitele de deșeuri, cu modificările ulterioare, clasifică depozitele de deșeuri în
funcție de gradul de periculozitate al acestora (în inerte, nepericuloase sau periculoase), stabilind
criterii de amplasare, construire și exploatare pentru acestea.
OM nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de

acceptare a deșeurilor la depozitare și lista natională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de
depozit de deșeuri (transpune Decizia Consiliului 2003/33/CE privind stabilirea criteriilor și
procedurilor pentru acceptarea deșeurilor la depozite ca urmare a art. 16 și anexei II la Directiva
1999/31/CE) stabilește setul de indicatori, proceduri și teste ce trebuie realizate pentru a stabili
gradul de periculozitate al fiecărui deșeu.
HG nr. 788/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului nr. 1013/2006
privind transferul de deșeuri, cu modificările ulterioare și HG 1061/2008 privind transportul
deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României stabilesc condițiile și procedurile ce
trebuie urmate pentru a putea efectua transferuri de deșeuri către sau pe teritoriul României.
OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare,
impune un obiectiv anual de diminuare cu 15 % a cantităţilor de deşeuri municipale şi asimilabile,
colectate şi trimise spre depozitare.
Potrivit prevederilor OUG nr. 196/2005, autoritatea deliberativă a unităţii administrativ teritoriale
are obligaţia ca, până la data de 25 ianuarie a anului următor celui pentru care se face raportarea
să declare și să plătească contribuţia la Fondul pentru mediu pentru diferenţa dintre cantitatea
corespunzătoare obiectivului anual calculat şi cantitatea corespunzătoare obiectivului efectiv
realizat.
Deşeurile care sunt incluse în deşeurile municipale se regăsesc în Lista cuprinzând deşeurile,
inclusiv deșeurile periculoase, aprobată prin HG nr. 856/2002, la poziţia 20 - deşeuri municipale şi
asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat şi la poziţia 15.01 -
deşeurile de ambalaje municipale colectate separat.
43
Deşeurile din construcţii/demolări nu sunt deşeuri municipale potrivit Listei aprobate prin HG nr.
856/2002, acestea fiind clasificate distinct la poziţia 17.
Datele necesare pentru calculul obiectivului care trebuia îndeplinit în anul pentru care se face
raportarea sunt:
 cantităţile de deșeuri municipale şi asimilabile colectate;
 cantităţile încredinţate spre valorificare energetică, reciclate şi incinerate;
 cantităţile eliminate prin depozitare.
Modul de calcul al contribuţiei se regăseşte în Ordinul Ministrului Mediului nr. 578/2006 pentru
aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, cu
modificările şi completările ulterioare.
Unitatea administrativ-teritorială are obligaţia:
 să calculeze îndeplinirea obiectivului anual potrivit metodologiei aprobate prin Ordinul nr.
578/2006, cu modificările și completările ulterioare;
 să depună declaraţia anuală, în baza datelor deținute sau furnizate de către operatorul
economic căruia i s-a delegat gestiunea și după caz să plătească sumele datorate către
Fondul pentru mediu;
 să plătească, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15 % a cantităţilor de

deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şi trimise spre depozitare, plata făcându-se
pentru diferenţa dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare şi
cantitatea corespunzătoare obiectivului efectiv realizat prin activităţi specifice de colectare
selectivă şi valorificare.
Legea nr. 384/2013 privind aprobarea O.G. nr. 31/2013 pentru modificarea și completarea
O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu stabilește că “taxele încasate pentru deşeurile
inerte şi nepericuloase încredinţate în vederea eliminării finale prin depozitare” vor fi de 80 lei/tonă
în anul 2017 și, începând cu anul 2018, de 120 lei/tonă.
Legea nr. 101/2006 serviciului de salubrizare a localităților cu modificările și completările

ulterioare este reglementarea de bază a sectorului de activitate. Legea stabilește că Serviciul public
de salubrizare a localităților:
 este serviciu comunitar de utilități publice;
 se desfășoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităților administrației

publice locale sau a asociațiilor de dezvoltare comunitară.
Autoritățile administrației publice locale au competențe exclusive în ceea ce privește înființarea,

organizarea, gestionarea și coordonarea serviciului de salubrizare a localităților.
44
Serviciul public de salubrizare se organizează pentru satisfacerea nevoilor populației, ale

instituțiilor publice și ale agenților economici de pe teritoriul unităților administrativ teritoriale.
Organizarea, funcționarea și exploatarea serviciului de salubrizare,se face în condițiile prevăzute de

Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 cu modificările și completările
ulterioare, cât și a legii specifice - Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006 cu
modificările și completările ulterioare.
Indiferent însă de modalitatea de gestiune adoptată, activitățile specifice serviciului de salubrizare

se organizează și se desfășoară pe baza unui regulament al serviciului și a unui caiet de sarcini,
aprobate prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ teritoriale sau ale
asociației de dezvoltare intercomunitară, după caz, întocmite în conformitate cu regulamentul-
cadru al serviciului de salubrizare și caietul de sarcini-cadru, elaborate și aprobate de A.N.R.S.C.
Serviciul de salubrizare cuprinde următoarele activități:
a) precolectarea, colectarea și transportul deșeurilor municipale, inclusiv ale deșeurilor toxice

periculoase din deșeurile menajere, cu excepția celor cu regim special;
b) sortarea deșeurilor municipale;
c) organizarea prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor;
d) depozitarea controlată a deșeurilor municipale;
e) înființarea depozitelor de deșeuri și administrarea acestora;
f) măturatul, spălatul, stropirea și întreținerea căilor publice;
g) curățarea și transportul zăpezii de pe căile publice și menținerea în funcțiune a acestora pe

timp de polei sau de îngheț;
h) colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public și predarea acestora unităților de

ecarisaj;
i) colectarea, transportul, depozitarea și valorificarea deșeurilor voluminoase provenite de la

populație, institutii publice și agenți economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deșeuri
de echipamente electrice și electronice etc.);
j) colectarea, transportul și neutralizarea deșeurilor animaliere provenite din gospodăriile

populației;
k) colectarea, transportul, sortarea, valorificarea și eliminarea deșeurilor provenite din

gospodăriile populației, generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară a
locuințelor/apartamentelor proprietate individuală;
l) dezinsecția, dezinfecția și deratizarea.
45
Ordinul președintelui A.N.R.S.C.U.P. nr. 109/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de

stabilire, ajustare sau modificare a tarifelor pentru activitățile specifice serviciului de salubrizare
a localităților stabilește:
 tarifele prestate pentru serviciul de salubrizare sunt fundamentate de către operatorii

economici ai serviciului și aprobate de autoritățile administrației publice locale;
 modificarea tarifelor se face pe baza unui memoriu tehnico-economic prin care se justifică
oportunitatea modificării acestora;
 la stabilirea tarifelor se iau în calcul doar anumite tipuri de cheltuieli prevăzute de actul
normativ și se trece și o cotă de profit.
Ordin al președintelui A.N.R.S.C.U.P. nr. 112/2007 privind aprobarea Contractului - cadru de

prestare a serviciului de salubrizare a localităților:
 aprobă Contractul cadru de prestare a serviciului de salubrizare a localităților;
 sunt stipulate drepturile și obligațiile operatorilor economici care prestează serviciul de

salubrizare și ale utilizatorilor acestui serviciu.
Regulamentul (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea
produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului
Pentru a obține statutul de produse, materialele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D vor
trebui de asemenea să îndeplinească cerințele Regulamentului (UE) nr. 305/2011 de stabilire a
unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a
Directivei 89/106/CEE a Consiliului, promulgat în martie 2011 de Consiliul Uniunii Europene și care
a intrat în vigoare începând cu 1 iulie 2013.
Scopul Regulamentului (UE) nr. 305/2011 este de a asigura respectarea tuturor cerințelor
fundamentale aplicabile construcțiilor, pentru toate clădirile noi din cadrul UE, şi anume: (a)
rezistenţă mecanică şi stabilitate, (b) securitate la incendiu, (c) igienă, sănătate şi mediu
înconjurător, (d) siguranța şi accesibilitate în exploatare, (e) protecție împotriva zgomotului, (f)
economie de energie şi izolare termică și (g) utilizare sustenabilă a resurselor naturale. Pentru a
atinge această țintă, produsele utilizate în construcții trebuie să fie conforme cu aceste criterii.
Conform Regulamentului (UE) nr. 305/2011 fabricantul are obligația de a emite o declarație de
performanţă (DdP), în care sunt descrise toate elementele relevante legate de sistemul obligatoriu
de evaluare şi de verificare a constanţei performanţei. Prin întocmirea DdP, fabricantul își asumă
responsabilitatea pentru conformitatea produsului pentru construcții cu performanța declarată. Se
pot face derogări de la întocmirea declarației de performanță, în următoarele situații:
 produsul pentru construcții este fabricat în mod individual sau la comandă, nefiind realizat
într-un proces de producție în serie, ca răspuns la o comandă specifică și este instalat într-o
46
singură construcție identificată, de către un fabricant care răspunde de încorporarea în

condiții de siguranță a produsului în construcții, în conformitate cu normele naționale
aplicabile și pe răspunderea persoanelor însărcinate cu executarea în condiții de siguranță a
construcțiilor, desemnate prin normele naționale aplicabile;
 produsul pentru construcții este fabricat pe șantier pentru a fi încorporat în construcția

respectivă, în conformitate cu normele naționale aplicabile și pe răspunderea persoanelor
însărcinate cu executarea în condiții de siguranță a construcțiilor, desemnate în temeiul
normelor naționale aplicabile; sau
 produsul pentru construcții este fabricat în mod tradițional sau de o manieră adecvată
pentru a asigura conservarea patrimoniului, printr-un proces de fabricare neindustrial,
pentru renovarea adecvată a construcțiilor protejate în mod oficial ca făcând parte dintr-un
sit protejat sau datorită valorii lor arhitecturale sau istorice deosebite, cu respectarea
normelor naționale aplicabile.
De asemenea, producătorul are obligația să aplice marcajul CE pe produs. Aplicarea marcajului CE

este posibilă doar după ce a fost emisă DdP de către fabricant. Prin aplicarea sau dispunerea
aplicării marcajului CE, fabricanții arată că își asumă responsabilitatea pentru conformitatea
produsului pentru construcții cu performanța sa declarată, precum și pentru respectarea de către
acesta a tuturor cerințelor aplicabile prevăzute în Regulament și în alte acte legislative de
armonizare relevante ale Uniunii Europene care prevăd aplicarea marcajului.
Autorizarea executării lucrărilor de construcții
Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau
de desfiinţare. Autorizaţia de construire sau de desfiinţare se emite la solicitarea deţinătorului
titlului de proprietate asupra unui imobil - teren şi/sau construcţii - ori a altui act care conferă
dreptul de construire sau de desfiinţare, în condiţiile legii. Procedura de reglementare a modului
de obținere a acestor autorizații este stabilită prin Legea 50/1991 privind autorizarea în
construcții (cu modificările și completările ulterioare).
Realizarea construcţiilor civile, industriale, agricole sau de orice natură, inclusiv a instalaţiilor
aferente acestora, se poate efectua numai în baza şi cu respectarea prevederilor unei autorizaţii de
construire, emisă în temeiul legii şi în conformitate cu prevederile legale privind documentaţiile de
urbanism şi de amenajare a teritoriului.
Desfiinţarea (demolarea, dezafectarea, demontarea şi alte asemenea) construcţiilor şi instalaţiilor

aferente construcţiilor, precum şi a oricăror amenajări se poate face numai pe baza unei autorizaţii
de desfiinţare, emisă în aceleaşi condiţii cu autorizaţia de construire.
Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei publice locale pe baza

căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea,
47
executarea şi funcţionarea construcţiilor. Autorizaţia de construire se emite în temeiul şi cu

respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
Printre documentele necesare emiterii autorizaţiei de construire şi/sau desfiinţare se află şi

acordul de mediu, acesta fiind singurul act de reglementare a activităţii din punct de vedere al
protecţiei mediului care prevede condiţiile privind modul de desfăşurare a activităţilor de
construire/dezafectare.
Documentaţia tehnică necesară autorizării proiectului de dezafectare cuprinde certificatul de

urbanism şi avizele solicitate (inclusiv avizul autorităţii competente pentru protecţia mediului),
expertizarea tehnică a construcţiilor şi proiectul tehnic de dezafectare.
Autoritatea emitentă a autorizaţiilor de construire/desfiinţare, potrivit legii, are obligaţia de a

informa titularul activităţii de construcţii, prin certificatul de urbanism, cu privire la gestionarea
deşeurilor şi la obligaţia acestuia de a solicita, pentru obţinerea autorizaţiei de
construire/desfiinţare, acordul de preluare a deşeurilor. Acest acord este emis de obicei de
operatorul local de salubrizare sau de operatorul depozitului de deșeuri nepericuloase cel mai
apropiat.
Titularul activităţii de construcţii este o persoană fizică sau juridică, având calitatea de proprietar
investitor, administrator, după caz, care desfăşoară activităţi de construcţii.
Acordul de preluare a deşeurilor reprezintă acceptul exprimat în scris al operatorului economic

privind gestionarea deşeurilor provenite din activităţile de construcţii, condiţie care se impune în
vederea autorizării executării lucrărilor de construcţii.
Deșeurile din activităţile de construcţii provin din lucrările de construire, reconstruire,

consolidare, transformare, extindere, modificare, amenajare, modernizare, renovare, reabilitare,
protejare, restaurare, conservare, reparaţii şi altele, sau din lucrările de desfiinţare care cuprind
demolare, dezafectare, demontare şi altele asemenea.
Lista deșeurilor din construcții și demolări este redată în Tabel 4-1, în conformitate cu Hotărârea
de Guvern 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând
deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase.
Aplicarea cadrului de reglementare
O imagine sintetică a aplicării cadrului de reglementare este prezentată în Figura 4-5. Este
evidențiată existența unei linii de separație raportat la responsabilitățile producătorului de deșeuri
C&D și rolul autorității publice în gestionarea acestui flux de deșeuri.
48
Figura 4-5. Responsabilități în gestionarea deșeurilor C&D
Gospodării Lucrări publice (instituții Proiecte mari de construcții

individuale și infrastructura (privat) și infrastructura
edilitară) mare
(reabilitări și
amenajare) Construcții de mică
anvergură (privat)
Nu necesită autorizare Doar cu autorizare (AC/AD) Cantitate deșeuri C&D
Responsabilitate deplină Responsabilitate deplină a producătorului /

a APL – regulile trebuie deținătorului.
definite prin HCL.
APL poate stabili reguli privind buna practică și
Gestionare prin operator management al informației dar nu poate impune
delegat – componentă a
anumite soluții de tratare / valorificare.
serviciului de salubrizare.
Alte materiale și documente cu privire la deșeurile C&D
 Ghid privind stocarea temporară a deșeurilor nepericuloase din construcții și demolări,

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2008;
 Ghid privind stocarea temporară a deșeurilor periculoase din construcții și demolări, Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile, 2008;
 Ghid privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări, Agenţia Regională pentru
Protecţia Mediului Sibiu, Asociaţia Autorităţilor Locale şi Regionale din Norvegia, 2011;
 Cod de Bune Practici privind gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, elaborat în
cadrul proiectului LIFE10 ENV/RO/000727 “Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări
din judeţul Buzău”, 2012.
Aceste documente au valoare informală, fiind totuși utile ca instrumente suport de informare.
49
Instituții implicate în procesul de reglementare legislativă și control al acestui domeniu
Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (www.mmediu.ro) - realizează politica în domeniile

mediului şi gospodăririi apelor la nivel naţional, elaborează strategia şi reglementările specifice de
dezvoltare şi armonizare a acestor activităţi în cadrul politicii generale a Guvernului, asigură şi
coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de competenţă, îndeplinind rolul de
autoritate de stat, de sinteză, coordonare, inspecţie şi control în aceste domenii.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (www.mdrap.ro), în calitate de

autoritate de stat în domeniul construcţiilor, asigură organizarea şi funcţionarea punctului de
informare despre produse pentru construcţii, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1236/2012 privind
stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE)
nr. 305/2011. Potrivit art. 10 din Regulamentul (UE) nr. 305/2011 al Parlamentului European şi al
Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea
produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, statele membre
desemnează puncte de informare despre produse pentru construcţii. Aceste punct de informare au
sarcina de a furniza informaţii referitoare la cerinţele aplicabile utilizării produselor pentru
construcţii care fac obiectul standardelor armonizate sau evaluărilor tehnice europene.
Agenția Națională pentru Protecția Mediului (www.anpm.ro) - este instituţia de specialitate a

administraţiei publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor cu
competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei din domeniul protecţiei mediului. ANPM
coordonează activitatea a 42 Agenții pentru Protecția Mediului.
Agențiile pentru Protecția Mediului – supervizează activitatea de planificare la nivel județean și

participă la revizuirea PRGD, monitorizează performanțele sistemelor de gestiune a deșeurilor și
progresul implementării măsurilor din PRGD și PJGD și colectează rapoartele anuale privind
gestiunea deșeurilor de la operatorii economici, autorizează activitățile de
colectare/tratare/valorificare/eliminare a deșeurilor.
Garda Națională de Mediu (www.gnm.ro) - are atribuții în aplicarea politicii Guvernului în materia
prevenirii, constatării și sancționării încălcării prevederilor legale privind protecția mediului,
inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării
industriale și managementului riscului, substanțelor și preparatelor periculoase, biodiversității și
ariilor naturale protejate, fondului de mediu și altor domenii prevăzute de legislația specifică în
vigoare. Are sediul în municipiul Bucureşti, Bdul Unirii, nr. 78, sectorul 3. Coordonează activitatea a
8 Comisariate Regionale, 42 Comisariate Județene și Comisariatul Delta Dunării.
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu – controlează și dispune măsuri de

conformare pentru activitățile tuturor actorilor implicați în acest domeniu: APL-uri, operatori
economici / operatori de salubritate sau autorități de reglementare.
Poliția Locală este o altă instituție care are competențe în domeniul protecției mediului. Astfel,
specific domeniului de interes al prezentului raport, poliția locală controlează respectarea
50
prevederilor legale privind condiţiile de ridicare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere şi

industriale.
Instituțiile cu atribuții și responsabilități directe privind sectorul gestiunii deșeurilor din construcții
și demolări sunt: Autoritățile Publice Locale - Consiliile Județene, Primăriile (municipii, orașe și
comune). Acestea, prin direcțiile/serviciile de urbanism și amenajarea teritoriului, trebuie sau au
dreptul să:
 organizeze în aria administrativă aflată sub autoritate modul de gestionare a deșeurilor C&D,
inclusiv prin emiterea de Hotărâri ale Consiliului (acte de reglementare locală);
 solicite titularilor autorizațiilor de construire / dezafectare să țină o evidență a tipurilor și

cantităților de deșeuri C&D generate/tratate/valorificate/eliminate și să o prezinte autorității la
finalizarea (recepția) lucrărilor;
 să stabilească un amplasament (teren) destinat fie eliminării deșeurilor C&D (iar atunci acest
amplasament trebuie notificat autorității de mediu spre luare în evidență și autorizare), fie
stocării temporare în vederea unei valorificări viitoare a deșeurilor C&D, pentru deșeurile C&D
generate de operatorii economici și/sau populație;
 în situația în care a fost delegat serviciul de salubrizare la nivelul UAT, să stabilească împreună
cu operatorul modalitatea optimă de colectare și valorificare a deșeurilor C&D generate de
populație astfel încât să nu fie prejudiciată ținta de reducere a cantității de deșeuri depozitate.
Conceptual, modul de organizare instituțională a unui serviciu public de salubrizare este prezentat
în Figura 4-6
51
Figura 4-6. Organizarea serviciului public de salubrizare11
Sunt important de precizat câteva aspecte privind obligațiile ce decurg, de obicei, prin delegarea
către un operator licențiat a serviciului public de salubrizare. Astfel:
 în baza Contractului de delegare a gestiunii serviciului respectiv (și bineînțeles a documentelor

care au stat la baza încheierii acestuia – Regulamentul local, Caietul de sarcini și Oferta
prestatorului), de obicei, serviciul privind colectarea, transportul, sortarea, valorificarea și
eliminarea deșeurilor provenite din gospodariile populației, generate de activități de
reamenajare și reabilitare interioară a locuințelor/apartamentelor proprietate individuală
devine responsabilitatea prestatorului. Astfel, locuitorii primesc în mod automat o obligație de
solicitare exclusivă a prestațiilor de colectare a deșeurilor C&D de către operatorul local de
salubrizare;
 această cerință nu este aplicabilă generatorilor de deșeuri C&D persoane juridice, chiar dacă
prin Contractul de delegare, aproape întotdeauna se instituie pentru operatorii economici care
desfășoară activivități pe raza UAT obligația încheierii unui contract de prestare servicii privind
colectarea deșeurilor municipale (în amestec sau colectate separat);
 reglementările locale privind autorizarea lucrărilor de construire sau dezafectare a

construcțiilor, de cele mai multe ori, solicită în procedura de avizare, obținerea unui acord scris,
emis de operatorul local de salubritate, atât pentru persoane fizice cât și pentru operatorii
economici. Persoanele fizice sunt obligate astfel să solicite operatorului un serviciu separat de
11
Sursa: Studiu privind compoziția deșeurilor menajere în Regiunea 7 Centru, S.C. DANCO PROD S.R.L. 2011
52
colectare pentru deșeurile ce urmează a fi generate din lucrările de construire / dezafectare.

Pentru operatorii economici, de cele mai multe ori, serviciul respectiv este prestat chiar de
firma de construcții angajată pentru respectiva lucrare;
 diferențierea între cele două categorii de generatori de deșeuri C&D derivă direct din aplicarea
prevederilor art. 2 alineat 3 din Legea 101/2006 (care include sectorul de generare a deșeurilor
C&D în gospodărie ca activitate acoperită de serviciul de salubrizare) și indirect din cerința
legală impusă de HG nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și aprobarea listei
cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, care instituie obligația operatorilor
economici de a păstra evidența tipurilor și cantităților de deșeuri generate, în timp ce pentru
persoanele fizice (la nivel de gospodării) nu se poate pune problema unei asemenea cerințe.
4.6 Aspecte de mediu
Deşeurile C&D reprezintă o problemă presantă de mediu, socială şi economică. În funcţie de modul
în care sunt gestionate, deşeurile C&D pot avea impact asupra sănătăţii oamenilor şi mediului prin
emisiile în aer, sol, apă şi ape subterane. În același timp, prin gestionarea necorespunzătoare a
deșeurilor C&D, se pierd resurse importante de materiale, care au potențialul de a înlocui
materialele naturale în diverse lucrări de construcții.
Reducerea cantităților generate și reciclarea deșeurilor C&D contribuie la conservarea capacităților

de depozitare și la reducerea impactului asupra mediului a producerii de materiale noi.
Datorită gamei variate de materiale utilizate în construcții este probabil ca deșeurile C&D să
includă materiale sau substanțe periculoase. Fiindcă deșeurile C&D pot fi ușor contaminate, este
recomandată separarea deșeurilor periculoase de restul deșeurilor inerte sau necontaminate. Cele
mai importante materialele sau substanțe periculoase ce pot fi prezente în deșeurile C&D sunt:
azbest, crom, cadmiu, zinc, plumb, mercur și PCB. Chiar dacă aceste materiale/substanțe se găsesc
în procente destul de reduse în deșeurile C&D, dacă nu sunt colectate separat, pot contamina și
celelalte deșeuri inerte sau nepericuloase.
Îndepărtarea materialelor sau substanțelor periculoase din deșeurile C&D este fundamentală
pentru a obține din procesul de demolare materiale necontaminate care pot fi apoi reciclate ușor.
Unele substanțe eliberate în timpul demolării pot contamina nu doar celelalte deșeuri C&D, ci se
pot răspândi în aer sau pătrunde în sol. Într-un proces de demolare corect, materialele potențial
periculoase trebuie să fie îndepărtate primele.
La evaluarea “periculozității” deșeurilor provenite din demolări trebuie avut în vedere și scopul sau
tipul de utilizare pe care l-a avut structura/clădirea ce urmează a fi demolată, deoarece anumite
deșeuri C&D care, aparent, sunt inerte sau nepericuloase pot fi contaminate. De exemplu,
cărămizile utilizate la construcția hornurilor pot fi contaminate cu hidrocarburi aromatice
policiclice (HAP). Similar, clădirile utilizate în scop industrial sau pentru depozitare pot fi poluate
53
istoric datorită unor scurgeri sau deversări ce au avut loc în perioada de exploatare a structurii
respective.
O asemenea situație a fost pusă în evidență prin rezultatele din Raportul privind caracterizarea
deșeurilor din construcții și demolări – rezultatele testelor de levigare și percolare – Anexa 2, unde,
rezultatele analitice privind indicatorul Indice de fenol depășesc valorile limită de încadrare
(conform OM 95/2005) la câteva dintre probele de beton concasat. Rezultatele sunt corelate cu
originea acestor deșeuri, rezultate din demolarea structurilor din beton aferente unui fost
combinat siderurgic.
În anumite situații, materiale care nu sunt considerate periculoase pot provoca impact semnificativ
asupra mediului. De exemplu gipsul utilizat la realizarea diferitelor construcții nu este un material
periculos, dar, în contact cu apa, poate genera un levigat încărcat cu sulfați, generând astfel un
impact semnificativ asupra mediului. Este recomandat ca materialele pe bază de gips (ipsos, plăci
din gips carton) să fie colectate separat de celelalte deșeuri C&D (ex. beton, cărămizi, țigle etc.).
Tratarea deșeurilor C&D inerte în vederea obținerii de agregate (de exemplu concasarea și sortarea
betonului și cărămizilor) este un proces cu impact negativ asupra mediului, pe perioada de
desfășurare a operațiunilor specifice fiind generat praf și zgomot, precum și alte emisii datorate
utilizării de echipamente speciale și autovehicule.
În cazul utilizării în lucrări de umplere (sau de aducere la cotă a terenurilor) a materialelor rezultate
în urma tratării deșeurilor C&D inerte, o atenție deosebită trebuie acordată încadrării în valorile
limită privind conținutul de substanțe periculoase a levigatului generat de aceste materiale. În lipsa
unor criterii specifice privind încărcarea cu substanțe periculoase a materialelor provenite din
tratarea deșeurilor C&D inerte și care sunt utilizate în lucrări de umplere sau de aducere la cotă a
terenurilor, se pot utiliza metodele de analiză și valorile limită specificate în OM nr. 95/200512
pentru acceptarea deșeurilor la depozitele de deșeuri inerte.
12
OM nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la
depozitare și lista natională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri (transpune Decizia Consiliului
2003/33/CE privind stabilirea criteriilor și procedurilor pentru acceptarea deșeurilor la depozite ca urmare a art. 16 și
anexei II la Directiva 1999/31/CE) stabilește setul de indicatori, proceduri și teste ce trebuie realizate pentru a stabili
gradul de periculozitate al fiecărui deșeu.
54
5 Stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru

materialele rezultate în urma tratării anumitor tipuri de deșeuri din
constucții și demolări
Art. 6 (1) din Directiva Cadru privind Deșeurile 2008/98/EC prevede că anumite categorii de
deșeuri încetează să mai fie considerate deșeuri în momentul în care au trecut printr-o operațiune
de valorificare, inclusiv reciclarea, și îndeplinesc anumite cerințe. În continuare sunt redate cele
patru cerințe din Directivă, fiind detaliate:
 condițiile în care agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte își pot înceta
statutul de deșeu, și/sau (după caz)
 modul de îndeplinire a cerințelor din directivă în cazul încetării statutului deșeu pentru
agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte.
(a) substanța sau obiectul sunt utilizate în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri specifice
Agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte își pot înceta statutul de deșeu
numai în cazul în care este evident că există o utilizare specifică pentru acestea (identificată
înainte de începerea procesării/tratării deșeurilor C&D inerte), conducând astfel la îndeplinirea
unor scopuri specifice.
În cadrul unor lucrări de construcții sau pentru producerea unor materiale noi de construcții
agregatele reciclate pot înlocui agregatele naturale (atât în formă nelegată cât și legată), cu
condiția respectării specificațiilor prevăzute de standardele, normele și cerințele tehnice în
vigoare și a legislației aplicabile pentru utilizarea prevăzută.
(b) există o piață sau cerere pentru substanța sau obiectul în cauză
Agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte își pot înceta statutul de deșeu
numai dacă utilizarea acestora este certă. Existența unei piețe și a unei cereri pentru agregate
este o precondiție ce urmărește garantarea faptului că agregatele rezultate în urma tratării
deșeurilor C&D inerte vor fi utilizate.
În România, cererea pentru agregate, chiar dacă a înregistrat o tendință descrescătoare în

ultimii ani, este foarte mare. În plus, datorită faptului că agregatele rezultate în urma tratării
deșeurilor C&D inerte pot înlocui agregatele naturale în cadrul unor lucrări de construcții sau la
producerea unor materiale noi de construcții (cu condiția respectării specificațiilor prevăzute
de standardele, normele și cerințele tehnice în vigoare), sunt îndeplinite premisele creării unei
cereri de lungă durată pentru aceste materiale (agregate reciclate).
O analiză privind condițiile de intrare pe piață a agregatelor rezultate în urma tratării deșeurilor
C&D inerte precum și a potențialului de dezvoltare și a posibilelor măsuri de încurajare a
55
acesteia este redată în capitolul 4.3 Analiză de piață, inclusiv a potențialului de dezvoltare a
acesteia, cu privire la cererea și oferta de agregate reciclate și agregate naturale.
(c) substanța sau obiectul îndeplinește cerințele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice
și respectă legislația și normele aplicabile produselor
Agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte înlocuiesc (substituie) agregatele
naturale în diverse aplicații sau lucrări, iar în acest sens vor trebui să respecte specificațiile
prevăzute de standardele, normele și cerințele tehnice în vigoare aplicabile agregatelor pe care
le înlocuiesc (conform cu utilizarea previzionată), percum și legislația și normele aplicabile
agregatelor și produselor de construcții (inclusiv Regulamentul (UE) nr. 305/2011 de stabilire a
unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a
Directivei 89/106/CEE a Consiliului).
Standardele pentru agregate stabilesc specificațiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească

agregatele (unele dintre acestea făcând referire directă la “agregate reciclate”) în funcție de
tipul de utilizare a acestora (utilizare previzionată).
Agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte și care și-au încetat statutul de
deșeu sunt materiale de construcție și vor intra sub incidența legislației aplicabilă produselor
de construcții.
În capitolul 5.2 sunt prezentate cerințele privind procesele și tehnicile de tratare.
În capitolul 5.3 sunt prezentate cerințele privind calitatea materialelor rezultate în urma
tratării.
(d) utilizarea substanței sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau a
sănătății populației
Utilizarea agregatelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte și care și-au încetat
statutul de deșeu nu trebuie să creeze prejudicii mediului înconjurător sau să afecteze
sănătatea populației.
Agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte, în general, nu au impact

semnificativ asupra mediului. Cu toate acestea, luând în considerare că, prin folosirea acestor
materiale în diferite aplicații ce presupun contactul prelungit cu factorii de mediu, există riscul
eliberării de substanțe ce pot prejudicia mediul, producătorii de astfel de materiale trebuie să
evalueze riguros riscul de eliberare a unor substanțe în mediul înconjurător și de creare a unui
impact negativ asupra mediului prin depășirea valorilor limită admisibile (VLA). În vederea
minimizării acestui risc, se va evalua riguros și regulat, din punct de vedere calitativ, materia
primă acceptată în vederea procesării și obținerii de agregate provenite din deșeuri C&D inerte.
De asemenea, producătorii de astfel de materiale vor trebui să implementeze un sistem de
asigurare a calității. Mai multe detalii privind această problemă sunt disponibile în capitolul 5.4
Cerințe privind asigurarea calității.
56
În capitolul 5.1 sunt detaliate cerințele și condițiile privind acceptarea în vederea tratării a
deșeurilor C&D inerte.
În capitolul 5.3, secțiunea “Cerințe de mediu”, sunt prezentate cerințele de mediu privind
materialele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte.
Criteriile privind încetarea statutului de deșeu pentru agregatele rezultate în urma tratării
deșeurilor C&D inerte sunt dezvoltate pe baza schemei decizionale prezentată în Figura 5-1,
acestea fiind stabilite pe baza diferitelor elemente și proceduri implicate în procesul de
management al deșeurilor precum și în procesul de tratare/procesare a acestora. Criteriile iau în
calcul toate elementele implicate în procesul de producție, cele mai importante fiind:
 generarea deșeurilor C&D inerte (de obicei demolarea);

 acceptarea deșeurilor C&D inerte în vederea procesării (criterii de acceptare);
 procesele și tehnicile de tratare;
 caracteristicile și specificațiile produsului final (în acord cu utilizarea previzionată);
 procedurile de calitate, eșantionare, testare și control;
 înregistrările;
 notarea, descrierea, marcarea și etichetarea;
 utilizarea previzionată a agregatelor rezultate.
O precizare importantă trebuie făcută referitor la noțiunea de producător, utilizată în continuare.

Este considerat producător de deșeuri C&D (generator de deșeuri) persoana fizică sau entitatea
juridică, care poartă răspunderea (conform înțelegerilor contractuale specifice respectivului
șantier) pentru îndeplinirea obligațiilor de raportare către autorități în conformitate cu prevederile
Legii 211/2011.
Este considerat producător de deșeuri tratate (sorturi de DCD concasate sau agregate reciclate)
operatorul economic, autorizat în acest scop, care procesează deșeuri C&D inerte rezultate din
activități proprii de construire / demolări sau preluate de la terți.
După cum se observă, producător de deșeuri C&D poate fi o persoană fizică (situația executării
unor lucrări de construire / demolare în regie proprie, sub incidența unei autorizări de construire /
demolare) pe când, producător de agregate / sorturi nu poate fi decât un operator economic,
autorizat în acest scop.
In sectiunile următoare, acolo unde nu este specificat altfel, producător semnifică operatorul
economic care tratează deșeuri C&D inerte.Referitor la locul de desfășurare a activității
producătorului (amplasamentul instalației de tratare) acesta poate fi, după caz, amplasamentul
unui șantier13 sau un amplasament permanent. În ambele situații, procedurile de autorizare a
activității de tratare a deșeurilor vor fi respectate.
13
Trebuie avut în vedere faptul că, sunt considerate deșeuri C&D și înregistrate ca atare, doar acele tipuri și cantități
de deșeuri care NU pot fi valorificate / reutilizate pe amplasamentul de generare și vor părăsi incinta șantierului.
57
Figura 5-1. Încetarea statutului de deșeu pentru agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte - schemă logică decizională
Clădire/structură depoluată înainte

da nu
de demolare? (dacă este cazul)
Deșeuri C&D inerte MOLOZ

da Demolare selectivă? nu
din clasa 17 01 (deșeuri C&D în amestec)
SORTARE
Există certitudinea că deșeurile Institut abilitat Deșeuri C&D inerte Alte deșeuri /
da nu
C&D sunt inerte? din clasa 17 01 Refuz
Testare criterii OM 95/2005 (deșeuri

SCPA
acceptate la dep. deșeuri inerte)
CONTROL INTRĂRI TRATARE/PROCESARE
Respectă criteriile Nu respectă criteriile
Nu încetează
statutul de deșeu
Nu încetează Materiale rezultate în urma Evaluare de la caz la caz
statutul de deșeu Deșeuri / Refuz
tratării deșeurilor C&D
Anumite fracţii de deșeuri C&D pot fi valorificate Deșeurile C&D nu pot fi valorificate
Eșantionare, control și Identificare utilizare previzionată

testare (proceduri interne) (de către producător) SORTARE
Deșeuri C&D inerte din clasa 17 01 Alte deșeuri / Refuz

Există standarde de
da nu
produs/utilizare?
Evaluare de la caz la caz + Testare criterii OM
Institut abilitat 95/2005 (deșeuri acceptate la dep. deșeuri inerte)
Producătorul testează și demonstrează

conformarea cu standardele aplicabile Poate fi solicitat statut EoW Nu poate fi solicitat EoW
APM
Materialele rezultate în Materialele rezultate în urma tratării deșeurilor Materialele rezultate în
urma tratării deșeurilor da C&D inerte respectă standardele impuse nu urma tratării deșeurilor
C&D obțin statut EoW produselor pe care urmează a le înlocui/substitui? C&D sunt încă deșeuri
Produse de construcții (se aplică legislația Materialele respective

Stocare temporara perioade mai mari de 3 ani
specifică produselor/materialelor de construcție) redevin deșeuri
58
5.1 Cerințe și condiții privind acceptarea în vederea tratării
Pentru a se asigura că numai deșeurile C&D inerte vor fi acceptate la procesare precum și că
acestea nu sunt contaminate cu alte substanțe, producătorul trebuie să dezvolte o procedură cu
privire la cerințele și condițiile privind acceptarea în vederea tratării a deșeurilor C&D inerte.
Procedura respectivă va fi coroborată cu aspectele relevante din acordul de mediu care

reglementează locul de generare (acord de mediu sau decizie de încadrare după caz) precum și cu
orice alte aspecte relevante precizate în autorizația de funcționare a instalației de tratare, va trebui
respectată pe întreaga durată de desfășurare a activității (fără excepții) și va include criterii de
acceptare a deșeurilor C&D inerte în vederea procesării.
Criteriile minime de acceptare a deșeurilor C&D inerte în vederea procesării sunt:
(1) Deșeurile acceptate în vederea tratării/procesării
o Numai deșeuri C&D inerte din clasa 17 01 (sunt excluse din procedură cele periculoase) vor
fi acceptate în vederea tratării/procesării, acestea fiind clasificate astfel:
 17 01 01 beton
 17 01 02 cărămizi;
 17 01 03 ţigle şi materiale ceramice;
 17 01 07 amestecuri de beton, cărămizi, ţigle şi materiale ceramice, altele decât cele
specificate la 17 01 06.
(2) Procedura de acceptare
o Inspecție vizuală atât la intrarea autovehiculului/autocamionului pe amplasamentul unde

se tratează/procesează deșeurile C&D inerte, cât și la descărcare;
o Procedura de refuzare a deșeurilor neconforme.
(3) Originea/sursa deșeurilor
o Documentarea și păstrarea unei evidențe a originii/sursei deșeurilor pe o perioadă de

minim 3 ani.
Orice transport de deșeuri se desfășoară cu respectarea H.G. 1061/2008 privind transportul

deșeurilor periculoase și nepericuloase pe teritoriul României, care stabilește condițiile și
procedurile ce trebuie urmate pentru a putea efectua transferuri de deșeuri către sau pe
teritoriul României.
59
o Clasificarea originii/sursei deșeurilor C&D
Originea/sursa deșeurilor poate oferi atât indicații cu privire la compoziția deșeurilor C&D
inerte, cât și la gradul de risc de contaminare cu substanțe periculoase sau cu privire la
procentul de deșeuri nepericuloase prezente în deșeurile C&D inerte.
În evidențele producătorului, originea/sursa deșeurilor va fi clasificată în următoarele tipuri

(în funcție de această clasificare deșeurile C&D pot sau nu pot fi acceptate în vederea
tratării, în unele situații fiind nevoie de o testare suplimentară pentru a confirma că acestea
sunt inerte):
(a) deșeuri C&D inerte provenite din demolări unde s-a realizat o separare a deșeurilor
periculoase și nepericuloase când acestea erau încă integrate în clădire/structură
(demolare selectivă) și care provin din clădiri/structuri care, dacă a fost cazul, au fost
supuse unor procese de depoluare, anterior demarării lucrărilor de demolare;
Elementele care pot garanta că demolarea selectivă a fost executată conform cu bunele
practici în domeniu sunt: (I) operatorul care a executat lucrarea respectivă are
implementat un sistem de asigurare a calității cu privire la lucrările de demolare,
certificat de un organism acreditat și (II) existența unui audit/ expertiză a
clădirii/structurii înainte de începerea lucrărilor de demolare.
Deșeurile C&D inerte încadrate la această categorie pot fi acceptate în vederea

procesării numai pe baza unei inspecții vizuale, în acord cu procedura de acceptare de la
pct. 5.1 (2)
Deșeurile C&D inerte obținute în urma unui proces de demolare selectivă vor fi de o
calitate mai ridicată și au un risc mult mai scăzut de a fi contaminate cu substanțe
periculoase, ceea ce reprezintă o premisă pentru obținerea unor agregate de calitate
ridicată. De asemenea demolarea selectivă este o metodă mult mai eficienă de a separa
deșeurile, în acest caz, direct la sursă.
(b) deșeuri C&D inerte provenite din demolări unde nu s-a realizat o separare a deșeurilor
periculoase și nepericuloase când acestea erau încă integrate în clădire/structură
(demolare clasică) și care provin din clădiri/structuri care, dacă a fost cazul, au fost
supuse unor procese de depoluare, anterior demarării lucrărilor de demolare;
Deșeurile C&D inerte încadrate la această categorie pot fi acceptate în vederea

procesării numai pe baza unei analize realizată conform cerințelor și condițiilor de
acceptare a deșeurilor C&D inerte la depozitele de deșeuri inerte așa cum sunt stabilite
în O.M. nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare
60
de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista natională de deșeuri acceptate în fiecare

clasă de depozit de deșeuri14
(c) deșeuri C&D din clasa 17 01 provenite din clădiri/structuri poluate (de ex. hale utilizate
la depozitarea produselor petroliere) și care nu au fost depoluate înainte de începerea
lucrărilor de demolare.
Deșeurile încadrate la această categorie nu vor fi acceptate la procesare în vederea

obținerii de agregate pentru care este solicitată încetarea statutului de deșeu. Această
restricție este o consecință a posibilității ridicate de prezență a unor substanțe
periculoase în agregatele procesate, care ar putea fi eliberate în mediul înconjurător (în
mod special prin levigare) în faza de utilizare a acestor materiale.
(d) deșeuri C&D inerte al căror mod de generare este incert.
Similar pct. (3) (b): deșeurile C&D inerte încadrate la această categorie pot fi acceptate
în vederea procesării numai pe baza unei analize realizată conform cerințelor și
condițiilor de acceptare a deșeurilor C&D inerte la depozitele de deșeuri inerte așa cum
sunt stabilite în O.M. nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și
procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista natională de
deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri
În Tabel 7-2 din Anexa 4 este redată lista indicativă, neexhaustivă, a principalelor
Laboratoare din România capabile să realizeze determinări pe eluate deşeuri, ape de
suprafaţă, ape subterane și ape uzate, precum și să realizeze testele specificate în O.M.
nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de
acceptare a deșeurilor la depozitare și lista natională de deșeuri acceptate în fiecare
clasă de depozit de deșeuri.
(4) Cantitatea recepționată și cantitatea procesată
o Obligația decurge și din aplicarea legislației privind deșeurile, respectiv de a ține evidența
deșeurilor și de a o transmite autorităților de mediu (cf. Legii nr. 211/2011 privind regimul
deșeurilor).
5.2 Cerințe privind procesele și tehnicile de tratare
Cerințele minime privind procesele și tehnicile de tratare sunt:
(1) Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile, fezabile economic și acceptate ca bună practică în
domeniul prelucrării/tratării deșeurilor și producerii de agregate naturale sau reciclate, care să
permită atingerea performanțelor calitative și specificațiilor tehnice necesare utilizării
previzionate a agregatelor rezultate din tratarea deșeurilor C&D inerte.
14
Testarea este importantă și trebuie să fie obligatorie în cadrul procedurii
61
(2) Procesele și tehnicile aplicate trebuie să răspundă cerințelor de prelucrare/tratare a deșeurilor

C&D inerte și să fie adecvate scopului propus, luând în considerare compoziția și caracteristicile
materialelor de intrare (deșeuri C&D inerte);
(3) Procesele și tehnicile aplicate în tratarea deșeurilor C&D inerte trebuie să fie guvernate de un
sistem de asigurare a calității, respectiv un sistem de control al producției de agregate, ale cărui
cerințe sunt detaliate în capitolul 5.4 Cerințe privind asigurarea calității.
(4) Procesele și tehnicile aplicate trebuie să asigure eliminarea materialelor nedorite din deșeurile
C&D inerte (de ex. alte deșeuri deșeuri periculoase sau nepericuloase) fie înainte de tratarea
acestora (de ex. îndepărtarea altor deșeuri din deșeurile C&D inerte înainte de concasare), fie
în cadrul tratării acestora (de ex. separarea fracției feroase în cadrul procesului de concasare
prin separare magnetică sau separarea pământului din cadrul deșeurilor concasate în cadrul
procesului de sortare).
Cea mai răspândită metodă de tratare a deșeurilor C&D inerte în România în vederea obținerii de
agregate este, în linii mari, concasarea, urmată de sortarea pe fracții granulometrice a materialelor
rezultate.
5.3 Cerințe privind calitatea materialelor rezultate în urma tratării
Cerințe tehnice privind calitatea materialelor rezultate în urma tratării
(1) Producătorul trebuie să se asigure că, la momentul producerii, agregatele rezultate din tratarea
deșeurilor C&D inerte, pentru care se dorește încetarea statutului de deșeu, respectă
standardele și normele, europene sau naționale, aplicabile agregatelor, precum și orice alte
cerințe tehnice existente pentru utilizarea prevăzută.
În Tabel 7-1 din Anexa 4 este redată lista indicativă, neexhaustivă, a principalelor standarde în
vigoare la data elaborării prezentei Metodologii cu privire la caracteristicile, metodele de
determinare a proprietăților, producerea și utilizarea agregatelor, inclusiv a agregatelor
reciclate.
Producătorii de agregate rezultate din tratarea deșeurilor C&D inerte trebuie să țină cont de
faptul că standardele privind producerea și utilizarea agregatelor sunt în continuă dezvoltare și
trebuie să se asigure întotdeauna că lucrează cu standarde actualizate și în vigoare.
(2) Agregatele rezultate din tratarea deșeurilor C&D inerte pentru care se intenționează încetarea
statutului de deșeu și pentru care nu există standarde sau norme, europene sau naționale,
pentru utilizarea prevăzută, își pot înceta statutul de deșeu printr-o procedură specială care
presupune parcurgerea următoarelor etape:
62
(a) Notificarea autorității responsabile cu protecția mediului (APM) și solicitarea acceptului de

încetare a statutului de deșeu prin întocmirea unei documentații detaliate cu privire la
justificarea unei astfel de solicitări.15
Documentația depusă va cuprinde și măsurile adoptate în vederea garantării unei utilizări

sigure din punctul de vedere al protecției mediului și sănătății populației.
De asemenea, în vederea încetării statutului de deșeu, agregatele respective trebuie să fie

testate din punct de vedere al levigării și să respecte cerințele și condițiile de acceptare a
deșeurilor C&D inerte la depozitele de deșeuri inerte așa cum sunt stabilite în O.M. nr.
95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de acceptare a
deșeurilor la depozitare și lista natională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de
deșeuri.
(b) Decizia autorității responsabile cu protecția mediului, pe baza documentației depusă de

solicitant și a unei evaluări de la caz la caz.
Până la obținerea acordului autorității responsabile cu protecția mediului, agregatele rezultate

din tratarea deșeurilor C&D inerte își vor păstra statutul de deșeu și vor rămâne sub incidența
legislației deșeurilor.
Încetarea statutului de deșeu va avea loc doar în condiția respectării tuturor celorlalte condiții
prevăzute în prezenta Metodologie.
(3) Standardul european EN 13242 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare în inginerie civilă și în construcții de drumuri stabilește proprietățile agregatelor
obținute prin prelucrarea materialelor naturale, artificiale sau reciclate, pentru materiale
legate și nelegate hidraulic pentru lucrări de inginerie civilă sau construcții de drumuri. Acest
standard servește de asemenea la evaluarea conformității agregatelor și precizează că:
“Este necesar ca agregatele utilizate în construcții să respecte toate cerințele prezentului

standard european. Pe lângă agregate naturale și artificiale obișnuite și tradiționale, mandatul
M/125 “Agregate” tratează agregatele reciclate și unele materiale din surse noi sau mai puțin
obișnuite. Agregatele reciclate sunt incluse în standarde și sunt într-un stadiu avansat de
elaborare metode noi de încercare pentru aceste agregate. Totuși, pentru materialele
nefamiliare din surse secundare, au fost începute recent lucrari de standardizare si este nevoie
de mai mult timp pentru a defini clar originea și caracteristicile acestor materiale. La intervale
de timp, aceste materiale mai puțin cunoscute, dacă sunt introduse pe piață ca agregate,
trebuie să respecte prezentul standard precum și reglementările naționale referitoare la
15
În practica curentă, prin documentația tehnică depusă în vederea obținerii Acordului de Mediu, pentru majoritatea
proiectelor supuse avizării, este solicitat dreptul de a utiliza (valorifica) deșeurile inerte C&D în alte scopuri, inclusiv
dincolo de limitele amplasamentului. Prezenta metodologie introduce ca element de noutate obligația notificării
autorității de mediu (APM și ANAR – prin Avizul de gospodărire a apelor) asupra condițiilor de utilizare a agregatelor
secundare / reciclate, la locul de utilizare / punere în operă. Practic, nu este necesară o nouă procedură de notificare ci
doar evidențierea condițiilor de utilizare.
63
substanțele periculoase (a se vedea anexa ZA a acestui standard) funcție de utilizarea lor

prevăzută. Caracteristicile și cerințele suplimentare pot fi stabilite de la caz la caz, în funcție de
experiența obținută prin utilizarea produsului și definite în contractele specifice.”
(4) Standardul european EN 13242 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru
utilizare în inginerie civilă și în construcții de drumuri precizează că procentul de materiale
nedorite din agregatele reciclate (de ex. deșeuri nepericuloase - cauciuc, plastic, gips, etc.)
trebuie să fie de maxim 1% din masa agregatelor reciclate.
(5) Proprietățile agregatelor ușoare sunt stabilite în standardul EN 13055-2.
(6) Agregatele rezultate din tratarea deșeurilor C&D inerte pentru care se dorește încetarea
statutului de deșeu trebuie să fie suficient calitative astfel încât să nu mai fie necesară aplicarea
unor procese suplimentare de prelucrare (de ex: mecanică, termică, chimică, etc.) pentru a
putea fi utilizate în scopul previzionat.
Cerințe de mediu privind calitatea materialelor rezultate în urma tratării
(1) Utilizarea agregatelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte nu va produce efecte
nocive asupra mediului sau a sănătății populației.
Această cerință poate fi realizată prin îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
 controlul strict al materialelor de intrate (deșeuri C&D inerte acceptate în vederea

procesării/tratării), în acord cu capitolul 5.1 Cerințe și condiții privind acceptarea în vederea
tratării;
 producerea agregatelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte în acord cu

standardele, normele și legislația care reglementează utilizarea previzionată a agregatelor și
care prevede cerințe specifice cu privire la protecția mediului (vezi capitolul 5.3 Cerințe
privind calitatea materialelor rezultate în urma tratării, subcapitolul “Cerințe tehnice”);
 producerea agregatelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte în cadrul unui
proces guvernat de un sistem de evaluare şi de verificare a constanţei performanţei și
calității produselor (vezi capitolul 5.4 Cerințe privind asigurarea calității).
 notarea, descrierea, marcarea și etichetarea corespunzătoare a agregatelor rezultate în

urma tratării deșeurilor C&D inerte care și-au încetat statutul de deșeu și care trebuie să
respecte cerințele aplicabile materialelor de construcții (conform capitolului 5.4 Cerințe
privind asigurarea calității, subcapitolele “Notare și descriere” și “Marcare și etichetare”)
De asemenea pentru fiecare tip de agregat produs va fi indicat în documentația specifică

domeniul de utilizare / utilizarea prevăzută și, dacă este cazul, restricțiile de utilizare
(conform capitolului 5.5 Aplicarea criteriilor de încetare a statutului de deșeu, subcapitolul
“Domenii de utilizare”).
64
(2) Utilizarea agregatelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte nu va produce efecte
negative mai mari asupra mediului sau a sănătății populației decât în cazul în care nu și-ar fi
încetat statutul de deșeu, rămânând astfel sub controlul strict impus de legislația din domeniul
deșeurilor.
Producătorul este responsabil pentru justificarea modului de îndeplinre al acestei cerințe.
5.4 Cerințe privind asigurarea calității
Controlul materialelor de intrare
Controlul materialelor de intrare (deșeuri C&D inerte din clasa 17 01) se va realiza conform
cerințelor din capitolul 5.1 Cerințe și condiții privind acceptarea în vederea tratării.
Încercările de tip inițiale
Încercările de tip inițiale relevante pentru utilizarea prevăzută, trebuie realizate pentru verificarea
conformității cu cerințele specifice în situația în care este utilizată o nouă sursă de deșeuri C&D sau
dacă există o modificare majoră în natura deșeurilor C&D acceptate în vederea tratării. Aceasta
trebuie să includă identificarea oricăror componente la care există probabilitatea să elibereze
substanțe periculoase.
În lipsa altui standard care să reglementeze utilizarea previzionată a agregatelor rezultate din
tratarea deșeurilor C&D inerte se vor utiliza prevederile standardului EN 13242 Agregate din
materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare în inginerie civilă și în construcții de
drumuri, secțiunea “Evaluarea conformitatii - încercări de tip inițiale”.
Sistem de control al producției de agregate
Producătorul trebuie să implementeze un sistem de control al producției de agregate al cărui scop

este de a asigura că, în cadrul procesului de producție, este implementat un sistem de evaluare şi
de verificare a constanţei performanţei și calității produselor (agregate rezultate din tratarea
deșeurilor C&D inerte) și că agregatele produse respectă standardele, normele și cerințele tehnice,
precum și legislația relevantă pentru utilizarea previzionată.
Sistemul de control al producției de agregate (sistem de evaluare şi de verificare a constanţei

performanţei) trebuie să respecte, în lipsa altui standard care să reglementeze utilizarea
previzionată a agregatelor rezultate din tratarea deșeurilor C&D inerte, cerințele minime
specificate în Anexa C din standardul EN 13242 Agregate din materiale nelegate sau legate
hidraulic pentru utilizare în inginerie civilă și în construcții de drumuri.
Sistemul de control al producției de agregate trebuie să fie validat și monitorizat de către unul din
Organismele de Acreditare recunoscute în România. De asemenea, agregatele rezultate din
tratarea deșeurilor C&D inerte pentru care se dorește încetarea statutului de deșeu trebuie să fie
65
testate și verificate periodic (din punct de vedere a performanțelor declarate de către producător)
de către laboratoare acreditate.
Dat fiind faptul că forma de control aplicată oricărui agregat depinde de utilizarea sa planificată și
de reglementările (standardele) referitoare la acea utilizare, înainte de începerea producției,
producătorul va identifica tipul de utilizare viitoare (previzionată) a agregatelor rezultate din
tratarea deșeurilor C&D inerte precum și orice standarde, normative și cerințe tehnice și de mediu
aplicabile.
Sistemul de control al producției de agregate trebuie să abordeze minim următoarele:
(1) Organizare
 Responsabilitate și autoritate
 Reprezentantul managementului pentru controlul producției în fabrică
 Analiză managerială
(2) Proceduri de control
 Manual de control
 Controlul documentelor și datelor
 Servicii de subcontractare (dacă este cazul)
 Identificarea materiilor prime (pentru agregatele reciclate trebuie documentat controlul
la intrarea pe amplasament a deșeurilor C&D inerte)
(3) Controlul producției
(4) Controale, testare și încercări
 Echipament
 Frecvența și localizarea controalelor, eșantionării și încercărilor
(5) Înregistrări
(6) Controlul producției neconforme
(7) Manipulare, depozitare și condiționare în zona de producție
(8) Transport și, dacă este cazul, ambalare
(9) Formarea personalului
În tabelul C.1 din Anexa C din standardul EN 13242 sunt precizate frecvențele minime ale
încercărilor pentru determinarea proprietăților generale, iar în tabelul C.2 sunt precizate
frecvențele minime ale încercărilor pentru determinarea proprietăților agregatelor provenite din
surse speciale.
Sistemul de control al producției de agregate trebuie să garanteze îndepărtarea substanțelor

periculoase și a materialelor nedorite (maxim 1% din masa agregatelor reciclate) din produsul finit,
astfel încât agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D și care și-au încetat statutul de
deșeu să respecte, în lipsa unor specificații similare prevăzute în standardele care reglementează
utilizarea previzionată a agregatelor, minim cerințele și condițiile de acceptare a deșeurilor C&D
inerte la depozitele de deșeuri inerte așa cum sunt stabilite în O.M. nr. 95/2005 privind stabilirea
66
criteriilor de acceptare și procedurilor preliminare de acceptare a deșeurilor la depozitare și lista

națională de deșeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deșeuri.
Instruirea personalului
Personalul va trebui instruit cel puțin cu privire la:
 cerințele și condițiile privind acceptarea în vederea tratării deșeurilor C&D inerte;

 sistemul de control al producției de agregate, inclusiv metode de eșantionare, control și
testare;
 controlul producției neconforme.
Notare și descriere
Notarea și descrierea materialelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D și care și-au încetat
statutul de deșeu trebuie să fie conform cerințelor standardului EN 13242 (de ex. sursa și
producătorul, tipul agregatului, categoria componentului în acord cu categoriile de conținuturi ale
componentelor agregatelor grosiere reciclate, clasa de granulozitate, alte informații suplimentare
necesare identificării agregatului).
Marcare și etichetare
Marcarea și etichetarea se vor face în accord cu Regulamentul (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor
condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei
89/106/CEE a Consiliului și, dacă este cazul, cu standardul EN 13242.
5.5 Aplicarea criteriilor de încetare a statutului de deșeu
Îndeplinirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu în cazul agregatelor rezultate în urma

tratării deșeurilor C&D inerte din clasa 17 01, care fac obiectul prezentei Metodologii (conform
capitolului 2), este considerată suficientă pentru a asigura respectarea Directivei deșeurilor precum
și pentru a asigura utilizarea în condiții de siguranță a acestor materiale din punct de vedere al
protecției mediului. Neîndeplinirea acestor criterii impune aplicarea legislației specifice din
domeniul deșeurilor (gestionare, transport, stocare, eliminare, etc.) al cărei scop principal este
protecția mediului înconjurător și a sănătății umane.
Din momentul încetării statutului de deșeu, agregatelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D
inerte nu li se va mai aplica legislația specifică domeniului deșeurilor, ci cea specifică materialelor
de construcții.
Agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte își vor înceta statutul de deșeu în
următoarele condiții (cumulative):
 respectă cerințele impuse de standardele/normele existente care reglementează

caracteristicile agregatelor respective pentru utilizarea prevăzută;
67
 agregatele sunt produse cu respectarea cerințelor din prezenta Metodologie privind

controlul calității și producției, inclusiv controlul calității materiilor prime (deșeuri C&D
inerte) ce urmează a fi procesate/tratate;
 nu este necesară aplicarea unor procese suplimentare de prelucrare mecanică, termică sau
chimică pentru a putea utiliza agregatele respective în scopul prevăzut;
 respectă cerințele Regulamentului (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiții armonizate
pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE
a Consiliului.
Responsabilitatea producătorului16
(1) În vederea încetării statutului de deșeu, producătorul trebuie să demonstreze conformarea cu

cerințele impuse în prezenta Metodologie.
(2) Producătorul trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că agregatele care
provin din tratarea deșeurilor C&D inerte și care și-au încetat statutul de deșeu respectă
standardele, normele și legislația aplicabilă agregatelor pentru utilizarea previzionată (vezi
capitolul 5.3 Cerințe privind calitatea materialelor rezultate în urma tratării) și că acestea sunt
produse în cadrul unui proces guvernat de un sistem de evaluare şi de verificare a constanţei
performanţei și calității produselor (vezi capitolul 5.4 Cerințe privind asigurarea calității)
(3) Dat fiind faptul că sunt utilizate deșeuri, producătorul are obligația (ce decurge din aplicarea
legislației privind deșeurile) de a ține evidența deșeurilor C&D recepționate în vederea
prelucrării.
În plus, producătorul va avea obligația de a ține evidența, pe o perioadă de minim 3 ani, a

agregatelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte pentru care a încetat statutul de
deșeu și de a o transmite autorităților anual. Această cerință vine în completarea cerinței de a
raporta cantitățile de deșeuri gestionate ce decurge din aplicarea Legii 211/2011 privind
regimul deșeurilor. Informația minimă va cuprinde:
 tipul de agregate produse și tipul de utilizare prevăzută;

 evidența loturilor de agregate produse (data, cantitatea, sursa deșeurilor C&D pentru
fiecare lot produs);
 cantităţile de agregate produse (separat pentru fiecare tip de utilizare);
 standardele/normele care reglementează caracteristicile agregatelor respective pentru
utilizarea prevăzută;
 evidența agregatelor comercializate (data, cantitatea, tipul agregatelor vândute și
denumirea clientului).
16
“producător” este folosit cu semnificația de operator economic care procesează deșeurile inerte din C&D în vederea
obținerii de agregate minerale
68
(4) Aplicarea și îndeplinirea criteriilor de încetare a statutului de viață nu va exonera producătorul

de obligația de a obține autorizațiile/acordurile/avizele sau alte aprobări specificate în legislația
privind deșeurile sau în cea conexă.
Activitatea de tratare a deșeurilor C&D (de ex: concasare, sortare), chiar și în cazul desfășurării
acesteia pe amplasamentul șantierului pe care sunt generate deșeurile C&D, necesită
autorizare prealabilă din partea autorităților de mediu (APM).
(5) În cazul în care agregatele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte nu îndeplinesc
cerințele stabilite de standardele/normele existente care reglementează caracteristicile
agregatelor respective pentru utilizarea prevăzută, acestea nu își încetează statutul de deșeu și
rămân în continuare sub incidența legislației specifice domeniului deșeurilor, producătorul fiind
responsabil pentru aplicarea măsurilor legislative care îl privesc.
Domenii de utilizare
(1) Materialele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte, care îndeplinesc criteriile de
încetare a statutului de deșeu stabilite în cadrul acestei Metodologii, pot fi utilizate atât sub
formă nelegată (ex. lucrări de umplere sau aducere la cotă a terenurilor, balastarea drumurilor,
etc.), cât și sub formă legată (ex. beton, asfalt, etc.) dar numai în scopul în care au fost
produse.
(2) Stabilirea domeniului de utilizare, cu restricții
Producătorul, la stabilirea domeniului de utilizare a agregatelor rezultate în urma tratării

deșeurilor C&D inerte și care și-au încetat statutul de deșeu, trebuie să ia în considerare
posibilele efecte adverse asupra mediului și sănătății populației datorate interacției agregatelor
respective cu factorii de mediu în perioada de utilizare. În plus, la stabilirea domeniului de
utilizare, producătorul va ține cont de principiul precauției.
O atenție sporită va fi acordată situațiilor în care, datorită tipului de utilizare a agregatelor

reciclate, acestea vor fi în contact prelungit cu apa existând astfel riscul eliberării în mediul
înconjurător a unor substanțe periculoase sau care pot avea impact asupra mediului (prin
levigare). Acest risc există în mod special în cazul agregatelor rezultate din tratarea deșeurilor
C&D inerte provenite din demolări clasice, unde nu s-a realizat o separare a deșeurilor
periculoase și nepericuloase când acestea erau încă integrate în clădire/structură. Riscul
eliberării în mediul înconjurător a unor substanțe periculoase este chiar și mai mare dacă
clădirile/structurile respective au necesitat efectuarea de lucrări de depoluare. De asemmenea,
chiar dacă standardul EN 13242 limitează conținutul de materiale nedorite (deșeuri
nepericuloase) la maxim 1% din masa agregatelor reciclate, în acest 1% pot fi prezente
materiale, cum ar fi gipsul, care pot avea impact asupra mediului înconjurător chiar dacă
aceeste materiale nu sunt considerate deșeuri periculoase.
69
În situația identificării unei astfel de posibilități, producătorul va specifica (pentru fiecare lot de
agregate produse) restricțiile de utilizare a agregatelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D
inerte și care și-au încetat statutul de deșeu. Renunțarea la specificarea restricțiilor de utilizare
se poate face în condițiile efectuării testelor de levigare și respectării cerințelor și condițiilor de
acceptare a deșeurilor C&D inerte la depozitele de deșeuri inerte așa cum sunt stabilite în O.M.
nr. 95/2005.
Cu scop informativ sunt redate mai jos măsurile de precauție sau bună practică privind
restricțiile de utilizare a agregatelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte și care și-au
încetat statutul de deșeu, ce prezintă un risc sporit de levigare cu substanțe periculoase sau
care pot avea impact asupra mediului:
 Restricționarea utilizării agregatelor în zone în care pânza freatică este la mai puțin de 1
m adâncime;
 Restricționarea utilizării agregatelor în lucrări neacoperite;
 Restricționarea utilizării agregatelor în lucrări amplasate la mai puțin de 50 m de sursele

de apă (râuri, lacuri, etc.).
(3) Utilizatorii de agregate care provin din tratarea deșeurilor C&D inerte și care și-au încetat
statutul de deșeu trebuie să țină cont de specificațiile producătorului și de orice potențial
impact asupra mediului generat de utilizarea neconformă a acestora.
Redobândirea statutului de deșeu
Agregatele provenite din tratarea deșeurilor C&D inerte pentru care a încetat statutul de deșeu vor
redeveni deșeuri (reintrând astfel sub incidența legislației privind deșeurile) în situația în care au
fost stocate/depozitate pe o perioadă mai mai mare de trei ani, fără a exista intenția clară de a le
utiliza sau reintroduce în circuitul economic.
5.6 Dispoziții finale
(1) Este posibil ca, în urma unei perioade de probă, în care va fi monitorizat de către autoritățile cu
responsabilități în domeniul gestionării deșeurilor, modul de implementare și aplicare a
criteriilor privind încetarea statutului de deșeu pentru agregatele rezultate în urma tratării
deșeurilor C&D inerte, să fie actualizată prezenta Metodologie.
(2) În vederea dezvoltării sectorului de procesare și valorificare a deșeurilor și creșterii fezabilității

economice a acestuia este posibil ca, în urma unor analize și studii, să se stabilească criterii de
încetare a statutului de deșeu și pentru alte categorii de deșeuri inerte, apropiate ca specific
sau care, la o primă vedere, pot fi procesate în mod similar sau odată cu cele care fac obiectul
prezentei Metodologii. Categoriile de deșeuri vizate sunt prezentate în Tabel 5-1.
70
Tabel 5-1. Categorii de deșeuri inerte, apropiate ca specific sau care pot fi procesate în mod
similar sau odată cu cele care fac obiectul prezentei Metodologii, pentru care există posibilitatea
stabilirii în viitor de criterii EoW
Categorie Subcategorie Cod deșeu

01 DEŞEURI REZULTATE DE LA 01 04 deşeuri de la procesarea 01 04 08 deşeuri de pietriş şi
EXPLOATAREA MINIERĂ ŞI A fizică şi chimică a minereurilor spărturi de piatră, altele decât
CARIERELOR ŞI DE LA nemetalifere cele specificate la 01 04 07
TRATAREA FIZICĂ ŞI CHIMICĂ 01 04 09 deşeuri de nisip şi
A MINERALELOR argilă
10 DEŞEURI DIN PROCESELE 10 11 deşeuri de la producerea 10 11 03 deşeuri din fibre de
TERMICE sticlei şi a produselor din sticlă sticlă
15 DEŞEURI DE AMBALAJE; 15 01 ambalaje (inclusiv 15 01 07 ambalaje de sticlă
MATERIALE ABSORBANTE, deşeurile de ambalaje
MATERIALE DE LUSTRUIRE, municipale colectate separat)
FILTRANTE ŞI ÎMBRĂCĂMINTE
DE PROTECŢIE, NESPECIFICATE
ÎN ALTĂ PARTE
17 DEŞEURI DIN CONSTRUCŢII 17 02 lemn, sticlă şi materiale 17 02 02 sticlă
ŞI DEMOLĂRI (INCLUSIV plastice
PĂMÂNT EXCAVAT DIN 17 03 amestecuri bituminoase, 17 03 02 asfalturi, altele decât
AMPLASAMENTE gudron de huilă şi produse cele specificate la 17 03 01
CONTAMINATE) gudronate
17 05 pământ (inclusiv excavat 17 05 04 pământ şi pietre,
din amplasamente altele decât cele specificate la
contaminate), pietre şi deşeuri 17 05 03
de la dragare 17 05 06 deşeuri de la dragare,
altele decât cele specificate la
17 05 05
17 05 08 resturi de balast,
altele decât cele specificate la
17 05 07
17 09 alte deşeuri de la 17 09 04 amestecuri de
construcţii şi demolări deşeuri de la construcţii şi
demolări, altele decât cele
specificate la 17 09 01, 17 09
02 şi 09 03
19 DEŞEURI DE LA INSTALAŢII 19 12 deşeuri de la tratarea 19 12 05 sticlă
71
Categorie Subcategorie Cod deșeu

DE TRATARE A REZIDUURILOR, mecanică a deşeurilor (de ex. 19 12 09 minerale (de ex.:
DE LA STAŢIILE DE EPURARE A sortare, mărunţire, nisip, pietre)
APELOR UZATE ŞI DE LA compactare, granulare)
TRATAREA APELOR PENTRU nespecificate în altă poziţie a
ALIMENTARE CU APA ŞI UZ catalogului
INDUSTRIAL
20 DEŞEURI MUNICIPALE ŞI 20 01 fracţiuni colectate 20 01 02 sticlă
ASIMILABILE DIN COMERŢ, separat (cu excepţia 15 01)
INDUSTRIE, INSTITUŢII, 20 02 deşeuri din grădini şi 20 02 02 pământ şi pietre
INCLUSIV FRACŢIUNI parcuri (incluzând deşeuri din
COLECTATE SEPARAT cimitire)
72
6 Descrierea impactului
6.1 Impactul asupra mediului
Prezenta Metodologie specifică în ce condiții anumite categorii de deșeuri C&D încetează să mai fie
deșeuri și obțin statutul de “produse”, în condițiile asigurării unui înalt nivel de protecție a
mediului înconjurător, în paralel cu obținerea de beneficii economice și de mediu.
Adoptarea prezentei Metodologii va contribui la:
- protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului și asigurarea, într-o manieră coerentă și eficientă,

a unui înalt nivel de protecție a sănătății umane;
- diminuarea fenomenului de abandonare sau depozitare ilegală a deșeurilor C&D și, indirect, la:
o îmbunătăţirea aspectului peisagistic;
o remedierea/refacerea calităţii solului, subsolului, apelor subterane şi ecosistemelor

terestre şi acvatice afectate de poluare;
- reducerea volumului de deșeuri care ajunge la depozitul de deșeuri;
- diminuarea efectelor poluărilor datorate managementului necorespunzător al deșeurilor C&D;
- încurajarea și facilitarea valorificării și reciclării deșeurilor C&D inerte – clasa 17 01, contribuind
astfel atât la reducerea utilizării resurselor naturale (în special agregate naturale), cât şi la
reducerea cantităților de deşeuri C&D eliminate fie la depozitele conforme (cu impact direct
asupra conservării capacităților existente de depozitare), fie prin depozitare ilegală;
- reducerea impactului asupra mediului a producerii de materiale noi, prin substituirea acestora,
acolo unde este posibil din punct de vedere tehnic și fezabil economic, cu agregate rezultate
din tratarea deșeurilor C&D inerte;
- un mai bun management al informației relevante.
Încurajarea reciclării prin adoptarea prezentei Metodologii, în paralel cu dispunerea unor măsuri
complementare (de ex. creșterea taxei de depozitare pentru deșeurile C&D, limitarea și taxarea
suplimentară a exploatării agregatelor naturale, etc.), are potențialul de a diminua fenomenele de
abandonare sau depozitare ilegală a deșeurilor C&D, fenomene ce sunt deja foarte răspândite în
România.
Producerea și utilizarea de agregate provenite din tratarea deșeurilor C&D prezintă o serie de
riscuri de mediu care necesită o evaluare în momentul când se pune problema încetării statutului
de deșeu a acestora. Riscurile poluării mediului apar:
73
- în momentul procesării agregatelor reciclate, prin producere de praf, consum de energie, emisii
de poluanți în atmosferă și apă;
- în momentul utilizării agregatelor reciclate, prin eliminarea unor substanțe toxice și periculoase
din agregate în mediu.
Criteriile propuse, pentru încetarea statutului de deșeu pentru agregatele provenite din tratarea
deșeurilor C&D, pot afecta doar indirect mediul, deoarece nu implică nici o schimbare a statutului
legal al materialului de intrare. Demolarea, colectarea, transportul și procesarea deșeurilor vor
continua să fie reglementate prin legislația specifică.
6.2 Impactul socio-economic
Prezenta Metodologie nu are, în mod direct, vreun impact social, însă adoptarea sa va contribui la:
- crearea unor noi locuri de muncă la nivel naţional, regional şi local, prin încurajarea înfiinţării
de noi facilități de tratare/valorificare/eliminare a deșeurilor C&D şi prin încurajarea dezvoltării
activităţilor specifice acestui domeniu;
- diminuarea dezechilibrelor existente în zonele defavorizate ca urmare a condiţiilor de mediu

precare generate de managementul necorespunzător al deșeurilor C&D;
- refacerea condițiilor optime de mediu, fiind astfel asigurată creşterea indicatorilor de sănătate
a populaţiei.
Îndeplinirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu au un anumit cost pentru cel care le
tratează/reciclează/valorifică. În unele cazuri, criteriile care trebuie îndeplinite pentru încetarea
statutului de deșeu se adresează tipului de deșeu, testelor aferente și costurilor asociate asigurării
controlului calității. Criteriile de încetare a statutului de deșeu stabilesc că producția de agregate
provenite din tratarea deșeurilor C&D trebuie să fie acoperită de un sistem de asigurare a calității.
Costurile asociate cu procedurile administrative legate de statutul de deșeuri ar putea ajunge la 1%

din cifra de afaceri a sectorului de reciclare. Odată cu încetarea statutului de deșeu, costurile
asociate cu aceste sarcini vor fi reduse odată ce materialele reciclate vor îndeplini criteriile
asociate. Transportul și utilizarea materialului reciclat se va realiza ca pentru un produs, fără
controalele aferente transportului de deșeuri.
În cazul în care există sisteme de asigurare a calității, dar este necesară îmbunătățirea lor pentru a
îndeplini criteriile de încetare a statutului de deșeu, nu va apărea un impact economic pozitiv
semnificativ. Impactul economic trebuie să fie evaluat pe termen lung. Pe termen scurt, investițiile
aferente sunt importante, dar pe termen lung odată cu îmbunătățirea calității produsului și
acceptarea lui pe piața materialelor de construcții vor creștere și veniturile aferente.
Intrarea pe piață a materialelor rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte este astăzi
condiționată și/sau limitată de lipsa criteriilor de încetare a statutului de deșeu (criterii EoW),
74
această situație având potențialul de a fi rezolvată prin adoptarea prezentei Metodologii. În plus,
prin stabilirea și garantarea unor standarde de calitate a materialelor rezultate în urma tratării
deșeurilor C&D inerte (clasa 17 01) se urmărește și depășirea unor prejudecăți pe care le pot avea
utilizatorii/beneficiarii finali ai unor astfel de materiale. Astfel, o consecință directă a stabilirii de
criterii EoW este încurajarea creării și dezvoltării unei piețe pentru agregatele rezultate din
tratarea deșeurilor C&D inerte, cu beneficii economice și de mediu imediate.
Atunci când vor fi puse în aplicare criteriile de încetare a statutului de deșeu în țări cu rate mici de
reciclare, cum este și România, este de așteptat ca producția de acest tip de agregate să ia avânt.
În unele țări cu practici de reciclare bine stabilite, există solicitarea de utilizare de agregate
reciclate în mai multe tipuri de aplicații, pentru că piața este saturată cu tipuri de agregate de
calitate inferioară.
6.3 Impactul legislativ
Prezenta Metodologie este în conformitate cu prevederile Directivei Cadru privind Deșeurile

2008/98/EC, care introduce conceptul de încetare a statutului de deșeu (EoW), bazat pe seturi de
criterii ce trebuiesc îndeplinite astfel încât anumite fluxuri de deșeuri să înceteze a mai fi deșeuri.
Art. 6 (1) menționează că anumite categorii de deșeuri încetează să mai fie considerate deșeuri, în
momentul în care au trecut printr-o operațiune de valorificare, inclusiv reciclarea, și îndeplinesc o
serie de criterii specifice care urmează să fie definite conform anumitor condiții. Art. 6 (4)
menționează că “în cazul în care nu există criterii stabilite la nivel comunitar în conformitate cu
procedura prevăzută la alineatele (1) și (2), statele membre pot decide de la caz la caz dacă un
anumit deșeu a încetat să e considerat ca atare, luând în considerare jurisprudența aplicabilă.
As el de decizii sunt no cate Comisiei în conformitate cu Direc va 98/34/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 22 iunie 1998, de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de
informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile
societății informaționale, atunci când directiva respectivă o impune”.
Directiva 2008/98/CE identifică deșeurile C&D ca o posibilă categorie de deșeuri pentru care ar
trebui să se elaboreze specificații și criterii care să determine momentul din care acestea încetează
să mai fie considerate deșeuri. Stabilirea de criterii de încetare a statutului de deșeu pentru
materialele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte – clasa 17 01 permite evitarea confuziei
cu privire la definiția deșeurilor și clarifică situația în care deșeurile C&D inerte – clasa 17 01 (care
au fost supuse anumitor procese de tratare și ulterior valorificate prin activități de umplere sau
aducere a terenurilor la cotă) încetează să mai fie deșeuri. Conform art. 6 din Directiva
2008/98/CE, transpusă în legislația română prin Legea nr. 211/2011, criteriile de încetare a
statutului de deșeu trebuie să ofere un nivel ridicat de protecție a mediului și un beneficiu
economic și de mediu.
Noua legislație stabilește o ierarhie a deșeurilor, respectiv o ordine de priorități pentru ceea ce
reprezintă în general cea mai bună opțiune din punct de vedere al protecției mediului, și anume:
prevenirea, reutilizarea, reciclarea sau alte operațiuni de recuperare și în ultimă instanță
75
depozitarea. Directiva 2008/98/CE, aplicabilă tuturor Statelor Membre, stabilește obiective clare în
ceea ce privește valorificarea și reciclarea deșeurilor C&D, respectiv “ținta de 70% valorificare”.
La momentul elaborării prezentei Metodologii, România nu are un cadru legal specific deşeurilor
C&D. Pachetul legislativ care reglementează domeniul gestionării deșeurilor este structurat în două
mari capitole, respectiv reglementările specifice cadrului general (privind necesitatea, obligațiile,
regulile privind performanța de mediu) și cele ale practicii propriu-zise (organizarea și finanțarea
serviciilor publice). Cele două zone de reglementare vin prima din sfera Ministerului Mediului, iar
cealaltă din zona de reglementare a serviciilor comunitare de utilități publice. O analiză detaliată a
actelor de reglementare importante, ce impun obligații și responsabilități cu privire la gestionarea
deșeurilor, inclusiv a deșeurilor C&D, este prezentată în capitolul 4 Informații privind deșeurile din
construcții și demolări, subcapitolul 4.5 Legislație relevantă.
În prezent, în România, în uma tratării unui deşeu rezultă de regulă tot un deşeu. Astfel,
materialele rezultate în urma tratării deșeurilor C&D inerte se lovesc în practică de o serie de
bariere administrative care împiedică astfel valorificarea acestora și, pe plan global, descurajează
practicile conforme de management al deșeurilor. Este important de precizat faptul că orice ieșire
de materiale concasate de pe amplasamentul șantierelor de construcții, în vederea valorificării pe
un alt amplasament, trebuie să îndeplinească toate cerințele legale aplicabile transportului de
deșeuri (HG 1061/2008) și evidenței deșeurilor (HG 856/2002).
De asemenea, în prezent, în România nu există un cadru de reglementare privind calitatea

materialelor rezultate în urma tratării deşeurilor C&D inerte, împiedicând utilizarea acestora în
diferite aplicaţii.
În vederea îndeplinirii cerinței din art. 6 (1), din Directiva 2008/98/CE, respectiv “(c) substanța sau
obiectul îndeplinește cerințele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice și respectă legislația
și normele aplicabile produselor” și pentru a obține statutul de produse, materialele rezultate în
urma tratării (inclusiv reciclării) deșeurilor C&D vor trebui să îndeplinească și cerințele
Regulamentului (UE) nr. 305/2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea
produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului, promulgat în
martie 2011 de Consiliul Uniunii Europene și care a intrat în vigoare începând cu 1 iulie 2013.
Prin adoptarea Metodologiei, valorificarea deșeurilor C&D va fi sprijinită prin crearea de securitate
juridică și a unui mediu concurențial echitabil, precum și prin înlăturarea barierelor administrative
inutile. Adoptarea prezentei Metodologii nu necesită înfiinţarea unor noi organisme sau extinderea
competenţelor instituţiilor existente.
Este important de precizat că, fără adoptarea cadrului legislativ național pentru gestionarea
deșeurilor din construcții si demolări, precum și a reglementării specifice pentru stabilirea
criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru deșeurile C&D inerte - clasa 17 01 este dificil să
se atingă, până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare și alte operațiuni de
valorificare materială de minimum 70% din masa deșeurilor C&D nepericuloase. De asemenea,
76
implementarea cu succes a legislației naționale și comunitare va conduce la reducerea la minimum

a efectelor negative ale producerii și gestionării deșeurilor C&D asupra sănătății oamenilor și
asupra mediului.
77
7 Glosar și acronime
Glosar
criterii EoW criterii de încetare a statutului de deșeu

deșeuri C&D deșeuri din construcții și demolări
EoW încetarea statutului de deșeu (en. end-of-waste)
Acronime
AFM Administraţia Fondului de Mediu

ANAR Administraţia Naţională “Apele Române”
ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
ANRSC Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități
Publice
ANRM Agenția Națională pentru Resurse Minerale
APL Autoritate Publică Locală
APM Agenţia pentru Protecţia Mediului
ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului
BAT Cele mai bune tehnici disponibile
BGS British Geological Survey
BREF Documente de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile
CAEN Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională
CBA / ACB Analiza Cost-Beneficiu
CED Catalogul European al Deșeurilor
CEE/EEC Comunitatea Economică Europeană
C&D Construcții și Demolări
DdP Declarație de Performanţă
EEA Agenţia Europeană de Mediu
GNM Garda Naţională de Mediu
H.G. Hotărâre de Guvern
IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii
INS Institutul Naţional de Statistică
IPTS Institutul pentru Studii Tehnologice Prospective (en. Institute for Prospective
Technological Studies)
ISO Organizația Internațională de Standardizare (en. International Organization for
Standardization)
JRC Centrul Comun de Cercetare (en. Joint Research Centre)
MMSC Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice
O.M. Ordin de Ministru
O.U.G. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
ONG Organizaţie neguvernamentală
78
PLAM Plan Local de Acţiune pentru Mediu

PNAPM Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului
PND Planul Naţional de Dezvoltare
PNGD Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor
PRAM Plan Regional de Acţiune pentru Mediu
PRGD Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor
SCPA Sistem de control al producției de agregate
SNDD Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă
SNGD Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor
UAT Unitate Administrativ Teritorială
UE Uniunea Europeană
UEPG Asociația Europeană a Producătorilor de Agregate (fr. Union Européenne des
Producteurs de Granulats)
VLA Valori limită admisibile
79
A. ANEXA 1
Criterii de încetare a statutului de deșeu
- standarde aplicabile și laboratoare acreditate -
A-1
Tabel 7-1. Lista standardelor privind caracteristicile, metodele de determinare a proprietăților,

producerea și utilizarea agregatelor naturale, reciclate și/sau secundare
CARACTERISTICI AGREGATE
Standard Titlul Rezumat
Seria de standarde Încercări pentru determinarea

SR EN 932 caracteristicilor generale ale
agregatelor.
SR EN 932-1:1998 Încercări pentru determinarea Standardul stabileşte metode de prelevare a
caracteristicilor generale ale eşantioanelor de agregate, fie că provin de la livrări,
agregatelor. Partea 1: Metode de de la instalaţiile de preparare şi de tratare, inclusiv
eşantionare din stocuri
SR EN 932-2:2003 Încercări pentru determinarea Standardul stabileste metodele pentru reducerea
caracteristicilor generale ale esantioanelor de laborator ale agregatelor în probe
agregatelor. Partea 2: Metode de de încercat, atunci când masa probei este: - stabilita
reducere a unui eşantion de prin limita sa inferioara; - stabilita printr-o toleranta
laborator fata de masa necesara; - determinata cu exactitate
conform cerintelor metodei de încercat
SR EN 932-3:1998 Încercări pentru determinarea Standardul stabileste procedura de urmat pentru
caracteristicilor generale ale examenul petrografic al agregatelor în scopul de a
agregatelor. Partea 3: Procedură şi stabili un nomenclator general. Standardul trateaza
terminologie pentru descriere numai agregatele de origine naturala
petrografică simplificată
SR EN 932- Încercări pentru determinarea -
3:1998/C1:1999 caracteristicilor generale ale
agregatelor. Partea 3: Procedură şi
terminologie pentru descriere
petrografică simplificată
SR EN 932- Încercări pentru determinarea Amendamentul modifică în Preambul: - În alineatul 2,
3:1998/A1:2004 caracteristicilor generale ale ultimul rând, se înlocuieşte iulie 1997 prin iunie 2004;
ver.eng. agregatelor. Partea 3: Procedură şi - În lista cu standarde, alineatul 3 se înlocuieşte: prEN
terminologie pentru descriere 932 cu EN 932. În Cuprinsul standardului se
petrografică simplificată înlocuieşte prEN 932-2, prEN 932-2, prEN 932-1 şi pe
RN 932-6 prin EN 932-2, EN 932-5 respectiv EN 932-6.
De asemeni au fost efectuate modificări la capitolul 7
şi la anelele A (informativă) şi B (informativă)
SR EN 932-5:2012 Încercări pentru determinarea Înlocuiește:
caracteristicilor generale ale SR EN 932-5:2001 ver.eng. (Acest standard specifică
agregatelor. Partea 5: Echipament cerinţele generale ale echipamentului uzual,
curent şi etalonare procedurile de etalonare şi reactivii pentru încercările
asupra proprietăţilor agregatelor).
SR EN 932-6:2001 Încercări pentru determinarea Standardul prezinta definitiile repetabilitatii si
ver.eng. caracteristicilor generale ale reproductibilitatii pentru cazul esantionarii si
agregatelor. Partea 6: Definirea încercarilor agregatelor
repetabilităţii şi a reproductibilităţii
SR EN 933 caracteristicilor geometrice ale
A-2
agregatelor.
ver.eng. caracteristicilor geometrice ale SR EN 933-1:2002 (Standardul stabileste metoda prin
agregatelor. Partea 1: Determinarea cernere pentru determinarea distributiei
granulozităţii - Analiza dimensionale a agregatelor. Standardul se aplica
granulometrică prin cernere agregatelor indiferent de natura lor: artificiala sau
naturala ale caror dimensiuni nu depasesc 63 mm, cu
exceptia filerelor)
SR EN 933-2:1998 Încercări pentru determinarea Standardul stabileste dimensiunile nominale si forma
caracteristicilor geometrice ale ochiurilor sitelor si ciururilor din tesatura metalica si
agregatelor. Partea 2: Analiza din tabla perforata folosita la încercarile agregatelor.
granulometrică. Site de control, Se aplica agregatelor de origine naturala sau
dimensiuni nominale ale ochiurilor artificiala inclusiv agregatelor usoare
ver.eng. caracteristicilor geometrice ale SR EN 933-3:2002
agregatelor. Partea 3: Determinarea
formei granulelor. Coeficient de
aplatizare
SR EN 933-4:2008 Încercări pentru determinarea Acest standard stabileşte metoda de referinţă
caracteristicilor geometrice ale utilizată la încercarea de tip iniţială sau în caz de
agregatelor. Partea 4: Determinarea litigiu, pentru determinarea coeficientului de formă
formei particulelor. Coeficient de al agregatelor grosiere
formă
SR EN 933-5:2001 Încercări pentru determinarea Acest standard stabileşte metoda de determinare a
caracteristicilor geometrice ale procentului de granule cu suprafeţe concasate şi
agregatelor. Partea 5: Determinarea sfărâmate dintr-un eşantion de agregate naturale
procentului de suprafeţe concasate grosiere. El este aplicabil pietrişului sau agregatelor
şi sfărâmate din agregate grosiere mixte care conţin pietriş. Metoda de încercare
specificată în această parte standardului este
aplicabilă fracţiunilor granulometrice ale agregatelor
di/Di în care Di <= 63 mm şi di >= 4 mm
SR EN 933- Încercări pentru determinarea Acest amendament aduce modificari capitolelor 1 si 3
5:2001/A1:2005 caracteristicilor geometrice ale din EN 933-5.
procentului de suprafeţe sparte în
agregate
SR EN 933-6:2002 Încercări pentru determinarea Standardul specifică metodele de determinare a
caracteristicilor geometrice ale coeficientului de curgere a agregatelor fine şi
agregatelor. Partea 6: Evaluarea grosiere. El este aplicabil agregatelor grosiere cu
caracteristicilor suprafeţei. dimensiunea cuprinsă între 4 mm şi 20 mm şi
Coeficient de curgere a agregatelor agregatelor fine cu dimensiunea până la 4 mm.
SR EN 933- Încercări pentru determinarea Acestă erată aduce modificări în anexa B a
6:2002/AC:2004 caracteristicilor geometrice ale standardului SR EN 933-6:2002.
agregatelor. Partea 6: Evaluarea
caracteristicilor suprafeţei.
Coeficient de curgere a agregatelor
SR EN 933-7:2001 Încercări pentru determinarea Standardul stabileste metoda de determinare a
ver.eng. caracteristicilor geometrice ale continutului de elemente cochiliere din agregate
A-3
conţinutului de elemente cochiliere.

Procent de cochili în agregate
ver.eng. caracteristicilor geometrice ale SR EN 933-8:2001 ver.eng. (Acest standard stabileşte
agregatelor. Partea 8: Evaluarea o metodă pentru determinarea valorii echivalentului
părţilor fine. Determinarea de nisip a fracţiunii 0/2 mm din agregatele fine şi din
echivalentului de nisip toate agregatele. Standardul se aplică agregatelor
naturale.)
SR EN 933-9+A1:2013 Încercări pentru determinarea Înlocuiește:
ver.eng. caracteristicilor geometrice ale SR EN 933-9:2009 ver.eng. (Standardul descrie
agregatelor. Partea 9: Evaluarea metoda de referinţă utilizată pentru încercările de tip
părţilor fine. Încercare cu albastru iniţiale şi, în caz de litigiu, pentru determinarea valorii
de metilen de albastru de metilen pentru fracţiunea 0/2 mm de
agregate fine sau pentru toate agregatele (MB). De
asemenea este descrisă o metodă de referinţă pentru
determinarea valorii de albastru de metilen a
fracţiunii 0/0,125 mm, specificată în anexa A. Pentru
alte scopuri, în special pentru producţia în fabrică, se
pot utiliza şi alte metode sub rezerva unei corelări
corespunzătoare cu metoda de referinţă stabilită.)
SR EN 933-10:2009 Încercări pentru determinarea Standardul stabileşte metoda de referinţă utilizată la
caracteristicilor geometrice ale încercarea de tip iniţială sau în caz de litigiu, pentru
agregatelor. Partea 10: Evaluarea determinarea granulozităţii particulelor de până la 2
părţilor fine. Determinarea mm din filerul natural sau artificial, prin cernere în
granulozităţii filerului (cernere în curent de aer. Pentru alte scopuri, în special pentru
curent de aer) controlul producţiei în fabrică pot fi utilizate şi alte
metode, cu condiţia ca să fie stabilită o corelaţie între
aceste metode şi metoda de referinţă.
SR EN 933-11:2009 Încercări pentru determinarea Standardul descrie metoda de referinţă utilizată
caracteristicilor geometrice ale pentru încercările de tip iniţiale şi, în caz de litigiu,
agregatelor. Partea 11: Încercări pentru determinarea valorii de albastru de metilen
pentru clasificarea componentelor pentru fracţiunea 0/2 mm de agregate fine sau
agregatului grosier reciclat pentru toate agregatele (MB). De asemenea este
descrisă o metodă de referinţă pentru determinarea
valorii de albastru de metilen a fracţiunii 0/0,125 mm
(MB F), specificată în anexa A. Pentru alte scopuri, în
special pentru producţia în fabrică, se pot utiliza şi
alte metode sub rezerva unei corelări
corespunzătoare cu metoda de referinţă stabilită.
SR EN 933- Încercări pentru determinarea Erata aduce modificări standardului SR EN 933-
11:2009/AC:2010 caracteristicilor geometrice ale 11:2009.
agregatelor. Partea 11: Încercări
pentru clasificarea componentelor
agregatului grosier reciclat
SR EN 1097 caracteristicilor mecanice şi fizice
ale agregatelor.
ver.eng. caracteristicilor mecanice şi fizice SR EN 1097-1:1998 (Standardul stabileste o metoda
A-4
ale agregatelor. Partea 1: pentru masurarea rezistentei la uzura a unui esantion

Determinarea rezistenţei la uzură de agregat, în prezenta apei sau în stare uscata.
(micro-Deval) Standardul se aplica agregatelor naturale si artificiale
utilizate la cladiri si lucrari publice)
ver.eng. caracteristicilor mecanice şi fizice SR EN 1097-2:2002 (Standardul stabilește metode
ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinarea rezistenței la sfărâmare a
pentru determinarea rezistenţei la agregatelor grosiere)
sfărâmare
SR EN 1097-3:2002 Încercări pentru determinarea -
caracteristicilor mecanice şi fizice
ale agregatelor. Partea 3: Metode
pentru determinarea masei
volumice în vrac şi a porozităţii
intergranulare
ver.eng. caracteristicilor mecanice şi fizice SR EN 1097-4:2001 ver.eng. (Standardul stabileste
ale agregatelor. Partea 4: metoda pentru determinarea porozitatii filerului
Determinarea porozităţii filerului uscat din agregate)
uscat compactat
ver.eng. caracteristicilor mecanice şi fizice SR EN 1097-5:2001 ver.eng. (Standardul stabileşte
ale agregatelor. Partea 5: metoda de determinare a conţinutului de apă din
Determinarea conţinutului de apă agregate prin uscare în etuvă, a agregatelor)
prin uscare în etuvă ventilată
ver.eng. caracteristicilor mecanice şi fizice SR EN 1097-6:2002 (Standard înlocuit)
ale agregatelor. Partea 6:
Determinarea masei reale şi a
coeficientului de absorbţie a apei
ver.eng. caracteristicilor mecanice şi fizice SR EN 1097-7:2001 ver.eng. (Standardul stabileşte
ale agregatelor. Partea 7: metoda cu picnometru pentru determinarea
Determinarea masei volumice reale densităţii reale a filerului)
a filerului. Metoda cu picnometru
SR EN 1097-8:2009 Încercări pentru determinarea Standardul descrie metoda de referinţă utilizată
caracteristicilor mecanice şi fizice pentru încercarea de tip şi în caz de divergenţă
ale agregatelor. Partea 8: pentru determinarea coeficientului de şlefuire
Determinarea coeficientului de accelerată (CSA) a agregatului grosier utilizat la
şlefuire accelerată acoperirea drumurilor. Pentru alte scopuri, în
particular pentru controlul producţiei în fabrică, pot fi
utilizate alte metode, cu condiţia să fie stabilită o
relaţie corespunzătoare cu metoda de referinţă.
ver.eng. caracteristicilor mecanice şi fizice SR EN 1097-9:2002 (Standard înlocuit)
ale agregatelor. Partea 9: Metodă
pentru determinarea rezistenţei la
uzură prin abraziune provocata de
pneuri cu crampoane. Încercarea
A-5
scandinavă
SR EN 1097-10:2003 Încercări pentru determinarea Standardul stabileste metoda de determinare a
ver.eng. caracteristicilor mecanice şi fizice înaltimii de suctiune a apei într-un agregat aflat în
ale agregatelor. Partea 10: contact direct cu o suprafata mare de apa
Înălţimea de sucţiune a apei
ver.eng. caracteristicilor mecanice şi fizice
ale agregatelor. Partea 11:
Determinarea compresibilităţii şi a
rezistenţei la compresiune triaxială
a granulelor uşoare
SR EN 1367 caracteristicile termice şi de
alterabilitate ale agregatelor.
SR EN 1367-1:2007 Încercări pentru determinarea Acest standard specifică metoda de determinare care
caracteristicilor termice şi de furnizează informaţia privind modul în care se
alterabilitate ale agregatelor. Partea comportă agregatele atunci când sunt supuse la o
1: Determinarea rezistenţei la acţiune ciclică de îngheţ-dezgheţ. Rezultatele
îngheţ-dezgheţ obţinute prin aplicarea metodei furnizează un mijloc
de evaluare a rezistenţei agregatelor la această formă
de alterare. Încercarea se aplică agregatelor cu
mărimea granulelor (clasa granulară) cuprinsă între 4
mm şi 63 mm.
SR EN 1367-2:2010 Încercări pentru determinarea Prezentul standard descrie metoda de referinţă
caracteristicile termice şi de utilizată pentru încercări de tip şi, în caz de litigiu,
alterabilitate ale agregatelor. Partea pentru evaluarea comportamentului unui agregat
2: Încercarea cu sulfat de magneziu atunci când este supus unei acţiuni ciclice de imersie
în sulfat de magneziu urmată de uscarea în etuvă.
Atunci când sunt vizate şi alte obiective, în special
controlul fabricaţiei la uzinare, se pot utiliza şi alte
metode, cu condiţia unei corelări corespunzătoare cu
metoda de referinţă stabilită.
caracteristicilor termice şi de
alterabilitate ale agregatelor. Partea
3: Încercarea prin fierbere a
bazalturilor supuse radiaţiei solare
SR EN 1367- Încercări pentru determinarea Prezenta erată reprezintă versiunea română a
3:2002/AC:2004 caracteristicilor termice şi de textului în limba engleză a eratei EN 1097-
alterabilitate ale agregatelor. Partea 6:2000/AC:2002.
3: Încercarea prin fierbere a
bazalturilor supuse radiaţiei solare
ver.eng. caracteristicilor termice şi de SR EN 1367-4:2002 (Standard înlocuit)
4: Determinarea contracţiei la
uscare
ver.eng. proprietăţilor termice şi de SR EN 1367-5:2003 (Standardul stabileste metodele
A-6
alterabilitate ale agregatelor. Partea care permit determinarea rezistentei la soc termic a
5: Determinarea rezistenţei la şoc agregatelor încalzite si uscate, utilizate pentru
termic producerea de mixturi asfaltice la cald)
ver.eng. proprietăţilor termice şi de
6: Determinarea rezistenţei la
îngheţ-dezgheţ în contact cu sarea
(NaCl)
SR EN 1744 proprietăţilor chimice ale
agregatelor.
SR EN 1744- Incercări pentru determinarea Înlocuiește:
1+A1:2013 ver.eng. proprietăţilor chimice ale SR EN 1744-1:2010 (Prezentul standard specifică
agregatelor. Partea 1: Analiză metodele de lucru pentru analiza chimică a
chimică agregatelor. Acesta specifică metodele de lucru de
referinţă şi, în anumite cazuri, o metodă alternativă
care poate fi considerată că dă rezultate echivalente.
În lipsa unor indicaţii contrare, metodele de încercare
specificate în acest standard pot fi utilizate pentru
controlul producţiei în fabrică, pentru încercări de
audit sau încercări de tip. Acest standard descrie
metodele de referinţă utilizate pentru încercări de tip
şi încercări în caz de divergenţă (şi metodele
alternaţive) pentru analizele chimice ale agregatelor.
În scopul încercărilor de tip şi în scopul divergenţei, ar
trebui să se utilizeze numai metoda de referinţă.
Pentru alte scopuri, în particular pentru controlul
producţiei în fabrică, pot fi utilizate alte metode, cu
condiţia să fie stabilită o relaţie de lucru
corespunzătoare cu metoda de referinţă.)
SR EN 1744-3:2003 Încercări pentru determinarea Standardul stabileşte metode de preparare a
proprietăţilor chimice ale eluaţilor, prin lixifierea agregatelor, în vederea
agregatelor. Partea 3: Pregătirea analizării ulterioare a proprietăţilor fizice şi chimice
eluaţilor prin lixifierea agregatelor conform metodelor standardizate existente.
Standardul este aplicabil agregatelor cu granulaţie
mai mică de 32 mm, cu sau fără reducere
ver.eng. proprietăţilor chimice ale
sensibilităţii la apă a filerelor pentru
amestecuri bituminoase
conţinutului de cloruri solubile în
acid
A-7

influenţei unui extras de agregat
reciclat asupra timpilor iniţiali de
priză a cimentului
pierderilor la foc a agregatelor de
incinerare de resturi menajere
agregatelor. Partea 8: Încercare de
numărare a particulelor metalice
din agregatele de incinerare de
resturi menajere
Seria de standarde Amestecuri de agregate netratate şi
SR EN 13286 tratate cu lianţi hidraulici.
SR EN 13286-1:2004 Amestecuri de agregate netratate şi Standardul stabileşte un anumit număr de metode de
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea 1: determinare a raportului existent între conţinutul de
Metode de determinare în apă şi masa volumică a amestecurilor de agregate
laborator a masei volumice de netratate şi tratate cu lianţi hidraulici, în condiţii
referinţă şi a conţinutului de apă. stabilite de încercare. Rezultatele încercării
Introducere şi cerinţe generale furnizează o estimare a masei volumice care poate fi
obţinută pe şantiere cu aceste materiale şi constituie
un parametru de referinţă pentru evaluarea masei
volumice a stratului după compactare
SR EN 13286-2:2011 Amestecuri de agregate netratate şi Acest standard stabileşte metoda de încercare pentru
tratate cu lianţi hidraulici. Partea 2: determinarea relaţiei dintre conţinutul de apă şi
Metode de încercare pentru masa volumică în stare uscată a amestecurilor
determinarea în laborator a masei netratate sau tratate cu lianţi hidraulici, după
volumice de referinţă şi a compactare în condiţii de încercare specificate,
conţinutului de apă. Compactare utilizând compactarea Proctor. Această metodă
Proctor permite o estimare a masei volumice a amestecului
care se poate obţine pe şantiere şi furnizează un
parametru de referinţă pentru evaluarea masei
volumice a stratului de material compactat al
amestecului.
SR EN 13286- Amestecuri de agregate netratate şi Această erată corectează paragraful B.5.4 din SR EN
2:2011/AC:2013 tratate cu lianţi hidraulici. Partea 2: 13286-2:2011.
Metode de încercare pentru
determinarea în laborator a masei
volumice de referinţă şi a
conţinutului de apă. Compactare
Proctor
SR EN 13286-3:2004 Amestecuri de agregate netratate şi Standardul stabileşte o metodă pentru determinarea
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea 3: în laborator a masei volumice în stare uscată, a
Metode de determinare în conţinutului de apă şi a dificultăţii de compactare a
laborator a masei volumice de unui amestec de agregate netratate sau a unui
referinţă şi a conţinutului de apă. amestec tratat cu lianţi hidraulici. Metoda se aplică
A-8
Vibrocompactare cu parametri înainte de punerea acestora în operă

controlaţi
SR EN 13286-4:2004 Amestecuri de agregate netratate şi Standardul stabileşte o metodă de determinare a
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea 4: relaţiei între masa volumică aparentă în stare uscată
Metodă de determinare în şi conţinutul de apă al unui amestec compactat cu
laborator a masei volumice de ciocanul vibrator
referinţă în stare uscată şi a
conţinutului de apă. Ciocan vibrator
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea 5: masei volumice aparente maxime în stare uscată şi a
Metodă de determinare în conţinutului de apă ale materialelor necoezive
laborator a masei volumice compactate cu masa vibratoare. Metoda se aplică
aparente de referinţă în stare amestecurilor de agregate utilizate la construcţia
uscată şi a conţinutului de apă. drumurilor
Masă vibratoare
SR EN 13286-7:2004 Amestecuri de agregate netratate şi Standardul stabileşte metode de încercare pentru
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea 7: determinarea comportării reversibile sau a
Încercare triaxială la sarcină ciclică deformaţiilor permanente ale amestecurilor de
pentru amestecuri de agregate agregate netratate în condiţii care simulează
netratate condiţiile reale şi starea de efort a acestor materiale
în straturile rutiere supuse traficului. Aceste metode
de încercare permit determinarea caracteristicilor
mecanice şi pot fi utilizate pentru clasificarea
materialelor conform performanţelor mecanice ale
acestora şi pentru calculul structurilor rutiere
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea rezistenţei la întindere directă pe epruvete din
40: Metodă de încercare pentru amestecuri de agregate tratate cu lianţi hidraulici.
determinarea rezistenţei la Standardul se aplică epruvetelor din amestecuri de
întindere directă a amestecurilor de agregate tratate cu lianţi hidraulici confecţionate
agregate tratate cu lianţi hidraulici conform prEN 13286-52
SR EN 13286-41:2004 Amestecuri de agregate netratate şi Standardul stabileşte o metodă de încercare pentru
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea determinarea rezistenţei la compresiune pe epruvete
41: Metodă de determinare a din amestecuri de agregate tratate cu lianţi hidraulici.
rezistenţei la compresiune a Acest standard se aplică epruvetelor confecţionate în
amestecurilor de agregate tratate laborator sau obţinute prin carotare
cu lianţi hidraulici
SR EN 13286-42:2004 Amestecuri de agregate netratate şi Standardul stabileşte o metodă de încercare pentru
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea determinarea rezistenţei la întindere indirectă pe
42: Metodă de determinare a epruvete cilindrice din amestecuri de agregate
rezistenţei la întindere indirectă a tratate cu lianţi hidraulici. Acest standard se aplică
amestecurilor de agregate tratate epruvetelor confecţionate în laborator sau obţinute
cu lianţi hidraulici prin carotare
SR EN 13286-43:2004 Amestecuri de agregate netratate şi Acest standard stabileşte o metodă de încercare
tratate cu lianţi hidraulici. Partea pentru determinarea modulului de elasticitate al
43: Metodă de determinare a amestecurilor tratate cu lianţi hidraulici. Modulul se
modulului de elasticitate al determină utilizând una din metodele: încercarea de
amestecurilor de agregate tratate compresiune, încercarea de întindere directă sau
cu lianţi hidraulici încercarea de întindere indirectă.
A-9

ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea coeficientului alfa al zgurii granulate de la furnal înalt.
44: Metode de determinare a Acest standard se aplică zgurii topite de la furnal înalt
coeficientului alfa al zgurii granulate obţinută prin granulare sau paletizare
de furnal înalt
SR EN 13286-45:2004 Amestecuri de agregate netratate şi Standardul stabileşte metodele de încercare pentru
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea determinarea perioadei de lucrabilitate a
45: Metodă de determinare a amestecurilor de agregate tratate cu lianţi hidraulici.
perioadei de lucrabilitate Sunt descrise două metode: Compactarea întârziată
şi propagarea sonică
SR EN 13286-46:2004 Amestecuri de agregate netratate şi Standardul stabileste metoda de determinare a
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea parametrului de umiditate al amestecurilor de
46: Metode de determinare a valorii agregate. Acesta indica aptitudinea amestecului de a
parametrului de umiditate fi raspândit, compact si de a putea sa suporte traficul
de santier. Standardul este aplicabil încercarilor pe
amestecuri preparate în laborator sau în centrale de
malaxare, precum si amestecurilor care mai lucreaza
în timpul compactarii
SR EN 13286-47:2012 Amestecuri de agregate netratate şi Standardul stabileşte metoda de determinare în
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea laborator a indicelui de capacitate portantă
47: Metode de determinare a californian şi a indicelui de portanţă imediată. Când
indicelui de capacitate portantă se cere păstrarea epruvetelor imersate, acest
californian (CBR), a indicelui de standard se referă de asemenea la determinarea
portanţă iniţială (IPI) şi a indicelui umflării pe verticală a epruvetelor înainte de
de umflare liniară determinarea indicelui de capacitate portantă
californian
SR EN 13286-48:2006 Amestecuri de agregate netratate şi Prezentul standard stabileşte o metodă de încercare
tratate cu lianţi hidraulici. Partea 48 a amestecurilor de agregate netratate sau tratate cu
: Metodă de încercare pentru lianţi hidraulici pentru determinarea masei volumice
determinarea gradului de de referinţă şi a conţinutului de apă, respectiv
răspândire metoda de compactare Proctor. Metoda se aplică
amestecurilor de agregate cu dimensiunea maximă a
granulei până la 63 mm şi cu un rest pe sita
superioară (D) de până la 25% din masa amestecului.
SR EN 13286-49:2004 Amestecuri de agregate netratate şi Standardul stabileşte metoda de încercare accelerată
ver.eng. tratate cu lianţi hidraulici. Partea la umflare pentru pământuri tratate cu var şi/sau cu
49: Încercarea accelerată la umflare liant hidraulic. Această încercare se aplică numai
pentru pământuri tratate cu var amestecurilor care au suficiente particule fine sau
şi/sau cu liant hidraulic coeziune pentru a permite decofrarea epruvetelor
imediat după realizarea acestora, fără a le deteriora
SR EN 13286-50:2006 Amestecuri de agregate tratate şi Prezentul standard stabileşte metoda pentru
netratate cu lianţi hidraulici. Partea confecţionarea epruvetelor cilindrice din amestecuri
50: Metoda de confecţionare prin de agregate tratate cu lianţi hidraulici la o masă
compactare cu un aparat Proctor volumică predeterminată utilizând aparatul Proctor
sau o masă vibratoare a epruvetelor sau o masă vibratoare. Metoda este adecvată
din agregate tratate cu lianţi amestecurilor sau acelei părţi dintr-un amestec care
hidraulici conţine agregate cu dimensiunea maximă a granulei
de 31,5 mm.
SR EN 13286-51:2006 Amestecuri de agregate tratate şi Prezentul standard stabileşte metodele de încercare
A-10
netratate cu lianţi hidraulici. Partea pentru confecţionarea epruvetelor cilindrice sau

51: Metoda de confecţionare prin cubice ale agregatelor tratate cu lianţi hidraulici
compactare cu ciocan vibrator a compactate la masa volumică de refuz folosind un
epruvetelor din agregate tratate cu ciocan vibrator. Acest standard se aplică
lianţi hidraulici amestecurilor sau acelei părţi din amestec care
conţine agregate cu o dimensiune maximă a granulei
de 31,5 mm.
SR EN 13286-52:2006 Amestecuri de agregate tratate şi Prezentul standard stabileşte metoda pentru
netratate cu lianţi hidraulici. Partea confecţionarea epruvetelor din agregate tratate cu
52: Metoda de confecţionare prin lianţi hidraulici, la o masă volumică şi conţinut de apă
vibrocompresiune a epruvetelor din predeterminate prin compactarea cu
agregate tratate cu lianţi hidraulici vibrocompresiune.
SR EN 13286-53:2006 Amestecuri de agregate tratate şi Prezentul standard stabileşte o metodă de
netratate cu lianţi hidraulici. Partea confecţionare prin compresiune axială a epruvetelor
53: Metoda de confecţionare prin cilindrice din amestecuri tratate cu lianţi hidraulici, la
compresiune axială a epruvetelor o masă volumică aparentă şi conţinut de umiditate
din amestecuri tratate cu lianţi predeterminate.
hidraulici
UTILIZARE AGREGATE
SR EN 12620+A1:2008 Agregate pentru beton. Acest standard stabileşte caracteristicile agregatelor

şi ale filerelor, obţinute pornind de la prelucrarea
materialelor naturale, artificiale sau reciclate şi a
amestecurilor acestora, pentru a fi utilizate la
fabricarea betonului. Acest standard european se
aplică agregatelor a căror masă volumetrică reală,
după uscare în etuvă, este mai mare de 22000 kg/m3
pentru toate tipurile de betoane, inclusiv pentru
betoanele realizate conform EN 206-1 şi pentru
betoanele utilizate la drumuri şi alte pavimente, ca şi
pentru agregatele care intră în compoziţia produselor
prefabricate din beton. Se aplică de asemenea, la
agregatele reciclate cu densitatea cuprinsă de la 1
500 kg/m3 pănă la 2 000 kg/m3, cu limitările
corespunzătoare şi agregate fine reciclate (4 mm) cu
limitările corespunzătoare. Acest standard specifică,
de asemenea, existenţa unui sistem de control al
calităţii pentru utilizarea în controlul producţiei de
fabrică şi asigură evaluarea conformităţii produselor
cu prezentul standard
SR EN 13043:2003 Agregate pentru amestecuri Standardul stabileste caracteristicile agregatelor si
bituminoase şi pentru finisarea ale filerelor obtinute pornind de la materiale
suprafeţelor, utilizate la construcţia naturale, artificiale sau reciclate pentru a fi
şoselelor, a aeroporturilor şi a altor încorporate în amestecuri bituminoase si pentru
zone cu trafic. finisari ale suprafetelor, utilizate la constructia
soselelor, a aeroporturilor si a altor zone de
circulatie. Acest standard nu trateaza utilizarea
agregatelor reciclate.
SR EN Agregate pentru amestecuri Erata SR EN 13043:2003/AC:2004 se utilizează
A-11
13043:2003/AC:2004 bituminoase şi pentru finisarea împreună cu standardul SR EN 13043:2003.

suprafeţelor, utilizate la construcţia
şoselelor, a aeroporturilor şi a altor
zone cu trafic
Seria de standarde
SR EN 13055
SR EN 13055-1:2003 Agregate uşoare. Partea 1: Agregate Standardul stabileste caracteristicile agregatelor
uşoare pentru betoane, mortare şi usoare si ale filerelor usoare obtinute pornind de la
paste de ciment materiale naturale, artificiale si reciclate si
amestecuri ale acestora în vederea utilizarii lor în
mortare, betoane, care intra în constructia cladirilor,
a drumurilor sau a lucrarilor de geniu
SR EN 13055- Agregate uşoare. Partea 1: Agregate Erata reprezintă versiunea română a textului în limba
1:2003/AC:2004 uşoare pentru betoane, mortare şi engleză a eratei europene EN 13055-1:2002/AC:2004.
paste de ciment
SR EN 13055-2:2004 Agregate uşoare. Partea 2: Agregate Acest standard stabileste cerintele tehnice
uşoare pentru amestecuri referitoare la agregatele usoare si filere rezultate,
hidrocarbonate, tratamente pornind de la materiale naturale, artificiale sau
superficiale şi pentru straturi reciclate si amestecuri ale acestora, folosite în
tratate şi netratate amestecuri hidrocarbonate si tratamente superficiale
ca si pentru straturi tratate sau netratate, exclusiv
betoane, cimenturi
SR EN 13139:2003 Agregate pentru mortare. Standardul stabileste caracteristicile agregatelor
naturale, artificiale si reciclate sau amestecuri ale
acestora în vederea lor în mortare
SR EN Agregate pentru mortare Erata reprezintă versiunea română a textului în limba
13139:2003/AC:2004 engleză a eratei europene EN 13139:2002/AC:2004.
SR EN Agregate pentru mortare Erata aduce modificari la standardul SR EN
13139:2003/C91:2009 13139:2003.
SR EN 13242+A1:2008 Agregate din materiale nelegate sau Acest standard stabileşte proprietăţile agregatelor
legate hidraulic pentru utilizare în obţinute prin prelucrarea materialelor naturale,
inginerie civilă şi în construcţii de artificiale sau reciclate, pentru materiale legate şi
drumuri. nelegate hidraulic pentru lucrări de inginerie civilă
sau construcţii de drumuri. Acest standard serveşte la
evaluarea conformităţii produselor. Proprietăţile
agregatelor uşoare sunt stabilite în EN 13055-2.
SR EN 13285:2011 Amestecuri de agregate nelegate. Acest standard stabileşte cerinţele pentru
Specificaţii. amestecurile de agregate nelegate cu lianţi utilizate
la construcţia şi întreţinerea drumurilor,
aerodromurilor şi a altor zone cu trafic. Acest
standard se aplică amestecurilor nelegate din
agregate naturale, artificiale sau reciclate cu
dimensiunea maximă a granulelor (D) de la 8 mm
până la 90 mm şi dimensiunea minimă a granulelor
(d) = 0 mm, la punctul de livrare. Amestecurile cu
dimensiunea maximă a granulelor mai mare de 90
mm nu fac obiectul acestui standard, dar pot fi
specificate la locul de utilizare.
Seria de standarde Agregate pentru anrocamente.
A-12
SR EN 13383
SR EN 13383-1:2003 Agregate pentru anrocamente. Standardul stabileste caracteristicile agregatelor
Partea 1: Specificaţii pentru anrocamente obtinute pornind de la
materiale naturale, artificiale si reciclate si
amestecuri ale acestora în vederea utilizarii lor în
constructii hidrotehnice si în alte tipuri de lucrari de
constructii ingineresti
SR EN 13383- Agregate pentru anrocamente. Această erată la standardul SR EN 13383-1 modifică
1:2003/AC:2004 Partea 1: Specificaţii nota de la articolul 1 al standardului referitoare la
domeniul de aplicare al agregatelor pentru
anrocamente.
SR EN 13383-2:2013 Anrocamente. Partea 2: Metode de -
ver.eng. încercare
SR EN 13450:2003 Agregate pentru balast de cale Standardul stabileste proprietatile agregatelor
ferată obtinute prin prelucrarea materialelor naturale sau
sintetice sau a agregatelor refolosite sfarâmate,
neliate, pentru utilizarea în constructia de drumuri
feroviare. Pentru scopul acestui standard se va
mentiona agregatul ca balast pentru calea ferata.
Standardul serveste la evaluarea conformitatii
produselor
SR EN Agregate pentru balast de cale Erata SR EN 13450:2003/AC:2004 se utilizează
13450:2003/AC:2004 ferată împreună cu standardul SR EN 13450:2003.
GP 093-2006 Ghid privind proiectarea structurilor
de pământ armat cu materiale
geosintetice şi metalice
Sursa: Asociația de Standardizare din România (ASRO) - www.asro.ro
A-13
Tabel 7-2. Laboratoare din România capabile să realizeze determinări pe eluate deşeuri, ape de
suprafaţă, ape subterane și ape uzate
Certificat
Denumire Date de contact Judeţ Încercări acreditare/
autorizare
SC I.M.U. Splaiul Bucureşti - Determinarea conţinutului de hidrocarburi prin RENAR
Laboratories Independenţei nr. spectrometrie în infraroșu LI 707
SRL 202, sector 6 - Determinarea conductivităţii electrice
- Determinarea anionilor: fluorura, clorura, azotit,
azotat, bromura, ortofosfat, sulfat
- Determinarea concentraţiei materiilor solide
dizolvate total (TDS) în apă şi eluate
- Determinarea conţinutului de reziduu
- Determinarea a 33 elemente prin ICP-MS
- Determinarea hidrocarburilor aromatice
monociclice BTEX (6 compuşi) tehnica GC-PID-
Head Space - Benzen, Toluen, Etilbenzen, o-xilen,
m+pxilen
- Determinarea conținutului de hidrocarburi din
domeniul C10 până la C40, prin cromatografie în
fază gazoasă, tehnica GC-FID
- Determinarea indicelui de hidrocarburiMetoda
prin extractie în solvent cromatografie în fază
gazoasă
Institutul Strada Drumul Podu București - Determinarea sulfaţilor RENAR
Național de Dâmboviței nr 71- - Determinarea conţinutului de materii în suspensie, LI 941
Cercetare- 73, Sector 6 a pierderii la calcinare, a reziduului la calcinare și a
Dezvoltare Tel.: conținutului de substanță uscată și de apă
pentru (021)410.67.16, - Determinarea crom (VI)
Ecologie (021)410.05.75, - Determinarea conţinutului de aluminiu, arsen,
Industrială – (021)412.00.42 bariu, beriliu, bismut, bor, cadmiu, calciu, crom,
INCD-ECOIND cobalt, cupru, fier, litiu, magneziu, mangan,
molibden, nichel, potasiu, plumb, seleniu, argint,
sodiu, stronțiu, staniu, stibiu, titan, wolfram,
vanadiu, zinc, zirconiu
- Determinarea conţinutului de pesticide
organoclorurate (α-HCH; β-HCH; γ-HCH ,δ -HCH;
4,4'-DDD; 4,4'-DDT; 2,4'-DDE; 2,4'-DDT;
heptachlor; aldrin; dieldrin; endrin; isodrin; alaclor)
ş clorbenzeni (1,2-diclorbenzen; 1,4-diclorbenzen;
1,2,3 -triclorbenzen; 1,2,4 - triclorbenzen; 1,2,4,5 -
tetraclorbenzen; pentaclorbenzen;
hexaclorbenzen)
- Determinarea policlorbifenililor
- Determinarea conținutului de carbon organic
- Determinarea compușilor organici volatili:
BTEX,THM, COV, compuși oxigenați (MTBE, TB,
TAME)
SC CEPROCIM B-dul Preciziei nr. 6, Bucureşti - Determinarea conținutului de metale grele: As, Cd, RENAR
SA sector 6 Cr, Co, Cu, Hg, Mn, Ni, Pb, Sb, Tl și V LI 109
Tel.: (021)318.88.93 - Determinare conținut de sulfați, cloruri, crom
Fax: (021)318.88.94 hexavalent
www.ceprocim.ro
SC EURO Str. Drumul Bucureşti - Determinare As, Cd, Cr, Co,Cu, Ni, Pb, K, Zn, Hg RENAR
CONSTRUCT Bercenarului nr. 2- - Determinarea produselor petroliere (THP) LI 1006
A-14
Certificat
autorizare
TRADING 98 4, sector 4 - Determinare cloruri, sulfati
SRL Tel.: (021)450.62.80 - Determinarea indicelui de fenol
Fax: (021)450.43.30 - Determinarea carbonului organic dizolvat şi total
2-
Institutul B-dul Biruinței 102, Bucureşti - Dozare gravimetrică Sn, Si, Ba, Sn, SO4 , CO2, Neacreditat
Național de Pantelimon, ILFOV determinare umiditate, determinare pierdere la
Cercetare- Tel.: (021)352.20.46 calcinare, determinare Cfix, substanțe volatile,
Dezvoltare Fax: (021)352.20.49 cenușă), analiză spectrală (sectrometrie de emisie
pentru Metale în plasmă cuplată inductiv – ICP-OES,
Neferoase și spectrometrie de emisie în plasmă de curent
Rare - continuu – DCP, spectrografie de emisie optică,
INCDMNR spectrometrie de absorbție atomică – AAS,
spectrofotometrie UV – VIS)
Institutul de B-dul - Determinare cloruri, sulfați RENAR
Cercetări și Energeticienilor nr. - Determinarea indicelui de fenol LI 359
Modernizări 8, sector 3 - Determinarea conținutului de produse petroliere
Energetice- Tel.: (021)346.52.41 - Determinare As, Cd, Co, Cr, Cu, Mn, Ni, Pb, Se, V,
ICEMENERG Fax: (021)346.53.19 Zn etc.
SC GIVAROLI Str. Viscolului nr. - Determinare fenol/indice de fenol, carbon organic RENAR
IMPEX SRL 65, sector 6 - Determinare cloruri, sulfați LI 342
Tel.: (021)311.02.07 - Determinare COV halogenaţi şi nehalogenaţi
Fax: (021)311.02.07 (inclusiv BTEX, epiclorhidrină, trihalometani şi alte
hidrocarburi volatile)
- Determinare HAP
- Determinare fenoli şi derivaţi ai acestora (inclusiv
clor-fenoli, nitrofenoli, etc.)
- Determinare As, Cd, Cr, Co, Cu, Mn, Ni, Pb, Sb, TI,
V, Al, Ca, Mg, Na, K, Zn, Mo, Fe, Se, Sn, Te, Ti, Pt,
Pd, Bi, Hg
- Determinarea hidrocarburilor aromatice policiclice
(HAP) prin lichid cromatografie
Institutul de Str. Donath, nr. 67 , Cluj - Determinarea unor metale (Cd, Co, Cr, Cu, Fe, Mn, RENAR
Cercetări CP 717, OP 5, Ni, Pb, P, Zn) din ape prin spectrometrie de emisie LI 352
pentru 400293 Cluj-Napoca atomică în plasmă cuplată inductiv - ICP-AES
Instrumentație Tel: (0264) 420.590, - Determinarea unor metale (As, Cd, Co, Cr, Cu, Mn,
Analitică - ICIA (0364) 401.403 Ni, Pb, Zn) din ape prin spectrometria de masă cu
Fax: (0264) 420.667 plasmă cuplată inductiv – ICP-MS
- Determinarea mercurului din ape prin
spectrometria de fluorescență atomică
- Determinarea indicelui de fenol
- Determinarea cromului hexavalent
- Determinarea conținutului de produse petroliere
din ape prin spectrometrie în infraroșu
- Determinarea conținutului de materii în suspensie
- Determinarea conținutului de carbon organic total
- (TOC) și carbon organic dizolvat (DOC)
- Determinarea ionilor de fluorură, clorură, azotit,
ortofosfat, azotat și sulfat, prin cromatografie
ionică în fază lichidă
- Determinarea hidrocarburilor aromatice
policiclice (HAP) din apă prin HPLC cu detecție în
fluorescență după extracție lichid-lichid :
antracen; benzo(a)antracen; benzo(b)fluoranten;
benzo(k)fluoranten; benzo(ghi)perilen;
A-15
Certificat
autorizare
benzo(a)piren; crisen; fluoranten; indeno(1,2,3-
cd)piren; naftalina; fenantren; piren; fluoren;
dibenzo(ah)antracen; acenaften
S.C. MINESA- Str. Tudor Cluj - Determinarea conţinutului de metale: Al, Ag, As, RENAR
Institutul de Vladimirescu nr. 15- Ba, Be, Bi, Cd, Ca, Co, Cr, Cu, Fe, P, Li, Mg, Mn, Hg, LI 792
Cercetări și 17, Cluj-Napoca Mo, Na, Ni, Pd, K, Se, Sn, Sb, Sr, Ti, V, Zn, Zr, etc.
Proiectări Tel.: (0264) 435.015 prin metoda ICP
Miniere S.A. Fax: (0264) 435.030 - Determinarea clorurilor
- Determinarea azotaţilor
- Determinarea azotiţilor
- Determinarea sulfaţilor
- Determinarea Ca, Mg, Na, K , Fe, Mn prin
spectrofotometrie de absorbţie atomică
- Determinarea indicelui de fenol
- Determinarea conţinutului de carbon total,
carbon organic şi a dioxidului de carbon
Institutul Str. Donat nr. 67- Cluj - Determinarea urmelor de As, Cd, Cu, Zn, Pb din
Național de 103, PO 5 Box 700 soluţii apoase
Cercetare- 400293 Cluj-Napoca - Determinarea urmelor de Co, Ni, Mg, Fe, Mn, Cr,
Dezvoltare Tel.: (0264) 584.037 Al, Au, Na, K, Li
pentru Fax: (0264) 420.042
Tehnologii
Izotopice și
Moleculare -
INCDTIM
S.C. WESSLING Str. Pavel Chinezu Mureș - Determinarea conținutului de index fenolic RENAR
ROMÂNIA nr. 10, Târgu Mureș - Determinarea conținutului de metale (Cd, Cr, Ni, LI 643
S.R.L Mn, Pb) și Hg prin metoda AAS și AAS cuplată cu
generator de hidrură
- Determinarea conţinutului de Al, Ag, As, Ba, Be,
Bi, B, Cd, Ca, Co, Cr, Cu, Fe, Ga, P, In, Li, Mg, Mn,
Mo, Ni, Pb, K, Si, Na, Sb, Sr, Sn, S, Tl, V, Zn și crom
hexavalent prin metoda ICP și ICP cuplata cu
generator de hidrura (As, Hg, Bi, Se, Sb)
Institutul Str. General Milea Hunedoa - Determinarea metalelor (Cd, Co, Cr, Cu, Fe, Mn, RENAR
Național de nr. 32-34, Petroșani ra Mo, Ni, Pb, Zn, Be, As, Ca, Li, Mg, Na, Sr, Sb, Ti, V, LI 374
Cercetare Tel.: (0265) 212.953 Se, Tl)
Dezvoltare Fax: (0265) 206.419 - Determinarea ionilor dizolvaţi (bromură, clorură,
pentru fluorură, azotat, azotit, fosfat, sulfat, litiu, sodiu,
Securitate amoniu, potasiu, magneziu şi calciu)
Minieră și
Protecție
Antiexplozivă -
INSEMEX
*NOTĂ: această listă este indicativă
A-16

Metodologie EoW DCD LIFE10ENVRO000727 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie EoW DCD LIFE10ENVRO000727 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LIFE10 ENV/RO/000727

Valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări din judeţul Buzău / VAL-C&D

Autori: Mihai-Lucian TONIUC, Alina OBERDÖRFER, Vasile MUȘUROAEA, Marius GROZA

Anexa 1 - Criterii de încetare a statutului de deșeu – standarde aplicabile și laboratoare

Anexa 2 Situația actuală a cercetării în domeniul valorificării deșeurilor din construcții și

Anexa 3 - Raport privind caracterizarea deșeurilor din construcții și demolări – rezultatele

Anexa 4 - Raport privind opțiunile de valorificare a materialelor rezultate din tratarea

Figura 3-1. Opțiuni privind gestionarea deșeurilor C&D inerte ............................................................ 9

Prezenta Metodologie a fost elaborată în cadrul proiectului LIFE10 ENV/RO/000727 “Valorificarea

Proiectul LIFE10 ENV/RO/000727 urmăreşte realizarea unui sistem funcţional şi performant de

Procesul și fazele elaborării Metodologiei

 Organizarea de întâlniri ale Grupului de Lucru (4 dezbateri tehnice) și comunicarea

 Colectarea şi analiza informaţiilor existente la nivel naţional și european în acest domeniu

 Asigurarea unei vizibilităţi corespunzătoare a proiectului prin contactele stabilite în această

În paralel cu elaborarea Metodologiei, tot în cadrul proiectului LIFE10 ENV/RO/000727, au fost

Metodologia propusă are următoarele obiective:

3 Conceptul de încetare a statutului de deșeu

Definiții și interpretări pentru valorificare, reciclare, umplere

demolări, cu excepția materialelor geologice naturale de nite la categoria 17 05 04 din CED, se

Decizia Comisiei Europene 2011/753/EU de stabilire a normelor și a metodelor de calcul pentru

Clarificarea faptului că operațiunile de umplere sunt operațiuni de valorificare apare și în Ghidul

Astfel, se poate concluziona că utilizarea deșeurilor C&D la operațiuni de umplere, în care

Figura 3-1. Opțiuni privind gestionarea deșeurilor C&D inerte

Prelungirea duratei de viață a Reutilizare

Categorii de deșeuri potrivite pentru stabilirea de criterii EoW

Comisia UE este constant preocupată cu privire la procedura de încetare a statutului de deșeu.

 “Criterii EoW, metodologie și studii de caz” – 2009;

 “Studiu privind selectarea fluxurilor de deșeuri pentru evaluarea EoW” – 2010.

 Fluxuri cărora li se pot aplica principiile EoW;

 Fluxuri care nu sunt considerate adecvate pentru aplicarea criteriilor EoW.

 Deșeuri de fier și oțel;

 Deșeuri metalice – Regulamentul EoW 333/2011;

 Agregate – în curs de elaborare Studiul privind aspectele metodologice referitoare la

 Combustibili alternativi din deșeuri – Studiu privin sustenabilitatea diferitelor tipuri de

Cerințe legale aplicabile pentru definirea de criterii EoW

Ca urmare a celor prezentate se pot concluziona următoarele:

 utilizarea deșeurilor la operațiuni de umplere, în care înlocuiesc materiale care nu sunt

 Comisia Europeana intenționează să elaboreze criterii pentru încetarea statutului de deșeu

4 Informații privind deșeurile din construcții și demolări

Figura 4-1. Generarea și gestionarea deșeurilor C&D

Sursa: Raport nr. 1 – Public Research SRL-UTCB (Anexa 2)

Cod deșeu Descriere deșeu

Cod deșeu Descriere deșeu

Cod deșeu Descriere deșeu

Situația privind obligațiile de raportare privind deșeurile C&D se prezintă astfel:

4.1 Situația actuală privind generarea, colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor

de construcție/demolare, obiceiuri arhitecturale, etc.), indicii de generare a deșeurilor C&D per

Referitor la problema cunoașterii cantităților generate, colectate, tratate, valorificate și/sau

Cod Generare Valorificare Eliminare

Categorie deșeu 2006 2007 2008 2009 2010 2011

 obiceiurile arhitecturale (tipurile de materiale utilizate în construcții sunt foarte variate în

 502 kg/persoană/an, EU-15, 1999 (Symonds Group Ltd, 1999);

“(2) Producătorii de deşeuri şi autorităţile administraţiei publice locale au următoarele îndatoriri:

Unitatea de Estimare minimă Estimare maximă

 250 kg/locuitor/an pentru spațiul urban;

 80 kg/locuitor/an pentru spațiul rural.

Figura 4-2. Situația estimată a generării deșeurilor C&D

Populație Proiecte mari de

350.000 t/an 500.000 – la ... ?

Cumulat: 3.350.000 t/an - ..... t/an?

Figura 4-3. Gestionarea deșeurilor - abordarea durabilă

Sursa: Raport nr. 1 – Public Research SRL-UTCB (Anexa 1)

În baza contractului de delegare a gestiunii serviciului de salubritate (și bineînțeles a documentelor