OBIECTIVE SAU COMPETENŢE?

Începând cu anul şcolar 2009-2010, programa şcolară pentru ciclul gimnazial al

disciplinei Limba şi literatura română s-a revizuit în sensul înlocuirii obiectivelor cadru,
respectiv a celor de referinţă cu competenţe generale, respectiv competenţe specifice. Deşi
schimbarea a provocat iniţial o controversă, ba chiar uneori confuzii conceptuale, utilizarea
competenţelor nu este un factor de noutate, întrucât ciclul liceal opera deja cu acest concept.
Abordarea modelelor curriculare centrate pe competenţe nu este, totuşi, revoluţionară în
comparaţie cu curriculum centrat pe obiective, deoarece ambele modele curriculare au puncte
comune, dar şi diferenţe.

Delimitările conceptuale dintre cele două modele curriculare, conform literaturii de

specialitate, sunt următoarele:
 OBIECTIVE 3. Receptarea mesajului scris, din texte
literare şi nonlit., în scopuri diverse.
Obiectivul scop, ţintă, ceea ce urmează
a fi realizat. (cf DEX, 1998). 4. Utilizarea corectă şi adecvată a lb.
rom. în producerea de mesaje scrise
în diferite contexte de realizare, cu
Obiectiv cadru ţinte cu un grad ridicat scopuri diverse.
de complexitate ce vizează formarea unor Competenţele specifice ansamblu
capacităţi şi atitudini specifice disciplinei, structurat de cunoştinţe şi achiziţii ce
fiind urmărite de-a lungul unui ciclu şcolar. definesc obiectul pe parcursul unui an şc.
1. Dezvoltarea capacităţii de receptare
a mesajului oral.
1.1să înţeleagă semnificaţia generală a unui
2. Dezvoltarea capacităţii de mesaj oral;
exprimare orală.
2.1să asigure coerenţa ideilor exprimate într-
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare un mesaj oral;
a mesajului scris.
3.1să citească o varietate de texte literare sau
4. Dezvoltarea capacităţii de nonliterare, demonstrând înţelegerea
exprimare scrisă. sensului acestora;

4.1să-şi exprime, în scris, opinii şi atitudini.

Obiectiv de referinţă rezultatele Obiectiv operaţional tipuri de achiziţii pe

aşteptate ale învăţării pe fiecare an de care trebuie să le dovedească elevul la
studiu, urmărind progresul anual al elevilor. sfârşitul unei activităţi, ţinte concrete
COMPETENŢE observabile şi măsurabile.

Competenţa capacitatea cuiva de a se O1: să explice sensul unor cuvinte date;

pronunţa pe marginea unui lucru, în temeiul O2: să lectureze expresiv fragmentul indicat;
unei cunoaşteri adânci a problemei în
discuţie. (cf DEX, 1998). O3: să argumenteze semnificaţia expresiei ...

Competenţa generală ansamblu O4: să redacteze un enunţ ...

structurat de cunoştinţe şi achiziţii ce
definesc un obiect de studiu pe parcursul
unui ciclu şcolar.

1. Receptarea mesajului oral în diferite

situaţii de comunicare.

2. Utilizarea corectă şi adecvată a 1.1 înţelegerea semnificaţiei generale...

limbii în producerea de mesaje orale.

2.1 asigurarea coerenţei ideilor exprimate
într-un mesaj oral;
3.1 citirea unor variate de texte literare sau
nonliterare, demonstrând înţelegerea
sensului acestora;
măsurabile la sfârşitul unei lecţii de 50
minute. Există, în literatura de specialitate,
sintagma „competenţă concretă”, însă,
personal, optez pentru obiective operaţionale
în cadrul unei activităţi didactice. Un
ansamblu de lecţii proiectate şi organizate

4.exprimarea, în scris, a prpriilor opinii şi corect conduce la atingerea temeiului adânc

atitudini. al cunoaşterii – deci, al competenţei

Deoarece competenţele măsoară succesiv şi specifice.

durativ gradul de realizare a progresului

şcolar, nu putem formula competenţe
 Din punctul meu de vedere, consider că modelele de proiectare curriculară centrată pe
competenţe diferă de cea axată pe obiective la nivelul cel mai ridicat, la bază asemănările fiind
destul de mari (personal, sesizez doar diferenţe la nivel superficial, nu şi în profunzime).

Voi încerca, în cele ce urmează, să compar treptele de învăţare parcurse de un elev pe

fiecare dintre modelele în discuţie.

Model curricula centrat pe obiective – Model curricular centrat pe competenţe

taxonomia lui Bloom

Consider că modelului curricular centrat pe V. Şlefuirea abilităţilor şi a cunoştinţelor prin

obiective îi lipseşte componenta de învăţare creativitate şi inovaţie – învăţarea pe tot
după învăţare, îngrădind astfel gândirea critică parcursul vieţii.
şi imaginativă.

VI. Sinteza cunoştinţelor, generalizarea IV. Evaluarea abilităţilor şi a cunoştinţelor

cunoştinţelor şi asocierea cunoştinţelor din pentru aprecierea performanţelor şi
mai multe domenii. identificarea şi eliminarea lacunelor, asocierea
cunoştinţelor din mai multe domenii.
V. Evaluarea cunoştinţelor, aprecierea
performanţei.

IV. Analiza achiziţiilor, exersarea abilităţilor III. Dezvoltarea abilităţilor şi integrarea lor în
şi dezvoltarea lor. situaţii noi de învăţare.

III. Aplicarea cunoştinţelor în situaţii noi, II. Experienţe de învăţare utilizarea abilităţilor
formarea abilităţilor. şi a cunoştinţelor în procesul învăţării.

II. Comprehensiunea (înţelegerea noilor I. Fundamentarea abilităţilor şi a

achiziţii) . cunoştinţelor.

I. Cunoaşterea informaţiei (se referă doar

la achiziţii, nu la abilităţi).
 În concluzie, modelul curricular centrat pe competenţe nu exclude obiectivele, ci se
realizează în parte cu ajutorul acestora, deoarece obiectivele devin modalităţi de dobândire a
competenţelor. De asemenea, competenţele facilitează în fapt transferul cunoştinţelor şi
contribuie la realizarea finalităţilor educaţionale: personalităţi capabile să aprecieze situaţiile noi
şi să răspundă cerinţelor sociale contemporane prin competenţe de comunicare şi de adaptare la
contexte noi.