RALUCA BUTNARIU

'('eiaEx
BucureSti,2077
 PROLOG

a(U//a" /292

era intunecati gi ingrozitor de rece.

Ch:ytea
- ( ( rTrdswa inainta anevoios prin ninsoarea
abundenii, leglnAndu- se periculos peste muchiile gropilor
ce preslrau drumul de [ar[, aidoma unei coribii pe o mare
in plinl furtuni.
Femeia se agifi de portieri cind trisura se apleci mult
intr-o parte. Degetele fine i se crispari pe minerul interior
al ugifei, care pirAi surd sub inclegtarea puternici, in timp
ce agtepta ca valul de durere ce-i sigeta galele si treaci
pentru a-qi ingidui o noui gi binecuvintati guri de aer.
in ultima ori durerile se inte[iseri ca durati, frecvenfi
gi intensitate.
Spaima gi oboseala se adiugau travaliului care incepuse
si devini o adevirati torturi. Nu-gi permitea nici mlcar si
geami atunci cdnd chinul acela arziltor ii stribltea trupul,
incingAndu-i mijlocul gi partea inferioari a abdomenului
intr-o bandl dureroasl.
In afara ei mai existau doi pasageri: un birbat gi o
femeie. Sarcina era abia vizibili printre faldurile mantiei
ciptugiti cu blani de herminl care o inflqura.
Vizitiul acceptase cu chiu cu vai s-o ia cu el in nord.
DacI ar fi gtiut ci era insircinatl gi, pe deasupra, gata
si nasci, in mod sigur ar fi refiizat si o ia cu el in acea
cilitorie lungi gi dificil[.
 RAI.UCI{ HU?FiA!T.IU

in sufletul ei, Elisabeth Lancaster se ruga oricirei forle

ceregti dispuse s-o asculte, s-o protejeze ;i s-o intireasci
pentru a ajunge acolo unde-qi propusese.
Copilul ei trebuia scos in afara oricirui pericol.
Bebeluqul trebuia salvat cu orice pre!. ii fbcuse acest
jurimdnt lui Keith...
Keith.
Un altfel de durere, mult mai profundi gi mai
innebunitoare decit cea fizicd, igi croi drum drept spre
inima ei. Un hohot mut de pldns i se opri in git.
inchizind ochii istoviti, Elisabeth reuqi si mai ia o
guri de aer inainte ca o altd contracfie si-i ardi mijlocul,
sfredelindu-i partea de jos a trupului ca o jerbi de fllclri.
De aceasti dati nu-qi mai putu reprima geam[tul care-i
zvdcni pe buze.
- VI simfifi bine, doamni? se apleci birbatul spre
ea, incercdnd si-i distingi fafa in intunericul rece din
interiorul po gtalionului.
Elisabeth scuturi din cap niuciti, apoi realizi ci
birbatul nu avea cum s-o vadd qi se sili si vorbeasci printre
dinfii incleqtafi:
- Sunt bine, domnule, mullumesc. Durerea prinse si
scadi gi tinira femeie reugi si-gi controleze mai bine tonul
vocii. Drumul este de vin[. Nu mi-am imaginat ci o s[ fie
atit de prost...
- Este un drum de fari, se auzi vocea acrd a femeii
care-l inso[ea pe acel birbat amabil. Daci nu am fi fost silili
si facem un ocol atit de mare, am fi cilitorit in condilii
mult mai bune.
Elisabeth iqi strinse buzele intr-o linie amar6. Devierea
aceea se datora ei gi era limpede ci femeia cealaltl
era nemullumiti de abaterea de la traseul obiqnuit al
pogtalionului.

8
 @a"/erf*lr* ad/e...
Dar nu avusese incotro. Tiebuia si ajungi cdt
mai aproape de domeniul contelui de Sutherland qi
plitise o mici avere vizitiului ca s-o lase in fafa por{ilor
impresionante ale conacului unuia dintre cei mai influenfi
gi mai boga{i nobili din Anglia.
Daci ar fi lisat-o la capitul drumului care ducea spre
Sutherland House, ar fi avut de stribitut pe jos aproape
cinci mile ca si ajungi pdni la acele por{i in spatele cirora
se afla salvarea ei gi a bebelugului care era atit de neribditor
si cunoasci lumea crudi de afari. Nu ar fi rezistat atit, era
conyinsi de asta, aqa ci plitise aproape doui sute de lire
pentru a fi lisati cit mai aproape de destinalie.
Ar fi wut si-qi ceari scuze femeii, dar ceva pirAi surd
in josul abdomenului qi Elisabeth simfi un lichid cald
uddndu-i interiorul coapselor. Pre{ de o clipi igi pierdu
cumpitul gi intri in panici.
,Oh, nu! Doamne Dumnezeule, nu inci! Nu acum!",
[ip[ in mintea ei. igi duse miinile la pdntecul tensionat,
incercAnd si se adune.
?.
Ii venea sn plangn. Si se faci ghem qi si plangi pini
murea. Era istoviti, flimindi qi cu nervii la pimint. Fiecare
minut care trecea ii lua din vigoare gi din rezistenfi. Fiecare
val de durere era o noui incercare care o solicita teribil.
Tocmai cand se gdndea cd ajunsese la limita
suportabilitd{ii, trisura se opri cu o smucituri. Elisabeth
se incordi, ciulindu-qi urechile. O noui contracfie ii sigeti
partea de jos a trupului cu o intensitate care o frcu si-gi
mugte limba, simfind gustul singelui. Portiera se deschise
qi vocea aspri a vizitiului sparse liniqtea mormintali din
jur:
- Aici-i locu', cucoani. Coboari repede ca si putem
pleca. E frig al dracului!
Elisabeth sim{i un val de u$urare atit de mare, inctt
aproape amorli cu totul. Cu mdini nesigure apuci cadrul
 ftAtUCA trUTNARIU

ugilei gi, cu mare grijn, bijbii cu piciorul ln ciutarea

sclri[ei. O gisi qi cobori cu atenlie, tatonand terenul.
Ningea ca in poveqti, constati ea cu un surAs uimit,
privind la perdeaua de fulgi mari qi grei care se cernea din
lnaltul negru-rogiatic al cerului. intotdeauna o fascinase
lumina aceea stranie pe care cerul nop[ii o avea atunci
cAnd ningea abundent.
Elisabeth igi str6nse pelerina gi mai bine in jurul
trupului. Trisura porni cu un scdrfAit gi se pierdu in
noapte. Elisabeth privi in urma ei, apoi iqi indrepti atenfia
asupra conacului imens care se ridica in fala ei la o distanfi
apreciabili.
Nu avea bagaje. Ceea ce purta asupra ei, bine cusut in
buzunarul secret al mantiei qi in tivul acesteia, reprezenta
o avere uriaqi. Dar cea mai importanti bogifie se afla in
trupul ei.
Ajunsese pini aici, nu?, iar asta era...
Tinira femeie se incovoie de spate cA.nd o alti contraclie
ii stribitu abdomenul, de data asta cu o violenli care o
zdrobi. Elisabeth nu-gi mai refinu geamitul de durere. igi
cuprinse pAntecul in palme gi gAfdi scurt. Trebuia si ajungi
in interiorul conacului cit mai repede. Sim[ea ci timpul
o presa. Bebeluqul ei se pregitea si vini pe lume. O gtia
instinctiv. Presiunea din josul trupului era ingrozitor de
mare, iar durerile deveniserl insuportabile.
Elisabeth se indreptl scincind spre porflle masive de
fier gi le deschise cu efort. Miinile ii inghelari in contact
cu metalul rece. iqi aminti vag ci avusese un mangon de
blani cu ea, cel de hermelini pe care i-l diruise Keith la
Criciunul trecut, dar probabil il uitase in trdLsuri. Nu mai
conta oricum...
Strecurindu-se printre porfi, Elisabeth arunci o privire
spre conacul aflat in fafa ei la aproape opt sute de metri.
Distanfa aceea, in vremurile bune, ar fi stribitut-o in

10
 @/er{"d/r* acile,...

cateva minute, alergind sau mergind cu pas vioi. Acum i

se piru de-a dreptul descurajanti...
Inspirind adinc aerul rece gi curat al nop{ii, Elisabeth
porni prin ninsoarea bogati, oprindu-se doar atunci cind
valurile de durere o asaltau nemilos. I se pirea ci trecuseri
ore de cdnd se strecurase prin porfile mari gi pdni reugi, in
sfirgit, si stribati parcul imens din fala conacului.
Ciinii lordului Sutherland o simfiri primii. Elisabeth
se trezi incercuiti de nigte umbre negre, care mdriiau
amenin{itor. Frica ii aduse transpira{ii reci pe gira spinirii.
incerci si le vorbeasci liniqtitor, dar cAinii litrau intiritali,
zidirnicindu-i oriceincercare de a se apropia de ugile duble,
in spatele c[rora ar fi gisit cilduri, sprijin gi protec]ie.
Contracfia care veni o lui prin surprindere cu
intensitatea ei zguduitoare. Picioarele i se inmuiari qi
Elisabeth cdzu in genunchi, plangdnd inibugit. Simlea
frigul infiltrdndu-i-se in oase 9i dinlii clin!6nindu-i in
gur6. Era o crudi ironie si ajungi atit de aproape de conac
qi si nu poati intra din cauza acelor bestii. Era condamnati
si moari de frig, de oboseali gi de foame...
Contracfia piru si se linigteasci, dar o alta ii lui
imediat locul, infinit mai cumpliti decAt predecesoarea
ei. Elisabeth incerci si inspire, dar nu reugi. Imaginea
conacului tremuri in fafa ochilor ei pref de o clip6, apoi
un abis flri sfirqit o trase in adincul lui, aducindu-i
binecuvintata uitare.
C---*-;
Kimberly se ridici brusc in $ezut, cu o senzafie stranie
in cogul pieptului. Clipi de doui ori, simfindu-se ciudat de
treazd" gi, pe deasupra, cu toate simfurile in alerti.
Afari, ciinii litrau intr-un fel ingrijoritor. Risucindu-
se spre soful ei, care dormea alituri, intors cu fafa spre ea, il
atinse ugor pe umir gi, vilzdnd ci nu reacfioneazd,,ilzgillii
u$or.

11
 ft,AI"UCA EUTNAR,IU

Daniel deschise un ochi somnoros qi o privi cu o umbri

de suris pe buze.
-Dumnezeule, Kim, iarlEi?
Kimberly rogi. Ficuseri dragoste de doui ori in acea
noapte, ultima dati chiar pe blinurile din fafa qemineului.
- Nu mi gdndesc la amor, dragule, ci la motivul pentru
care latri ciinii in ceasul acesta tdrzirt din noapte, replicd
ea cu un reprog voalat in glas.
- O fi weun ho[, opini el cu o voce somnoroasi. Lasl-i
si-gi faci datoria qi vino ling[ mine. Acum, ci m-ai trezit,
mi-a venit o idee.
- Lasi ideea aia pe mai tirziu gi di-te jos din pat. Cred
cd nu este vorba de weun ho[, insisti Kimberly ingrijorati,
in timp ce aluneca din aqternuturile de culoarea untului
gi-gi lua halatul gros de casi. Am un presentiment ci este
altceva. Ceva mult mai grav.
igi viri picioarele in papucii moi gi-qi innodi cordonul
plugat in talie.
- Trebuie si vedem despre ce este vorba. Daniel! se risti
ea, vizindu-l ci este pe punctul de a alipi.
Contele tresiri qigi inghili o injurituri. lqi privi sofia
iritat, nemulfumit de faptul ci era scos din patul cilduros
in puterea nopfii pentru a ieqi in vremea nesuferit de rece
de afari. Fir[ chef, mormii ceva gi-qi arunci picioarele
lungi peste marginea patului.
Un minut mai tirziu, amindoi coborau sciLrile largi gi
duble care qerpuiau spre antreul inalt cit cele doui etaje ale
conacului. Flicirile luminirilor din ceari ale sfeqnicului
cu $ase brafe, pe care birbatul il ducea, aruncau umbre
tremuritoare pe perefii impodobili cu tablouri scumpe.
- Am si ies singur. Tu rimAi aici si mi aqtepfi, spuse el
calm, intinzind so{iei lui sfegnicul. $i daci m-ai scos din
pat degeaba, si gtii ci o si suporfi prepl acestei greqeli,
rosti cu o voce gravi, f[cAndu-i gmecheregte cu ochiul.

L2
 @a"/ergdl-* ucde...

Kimberly igi inil1n sprinceana in maniera rluticioasi,

provocatoare qi seducitoare care-i flcuse inima praf ln
urml cu noui ani.
Contele deschise uga qi-gi infrini qirul de blesteme c6nd
primul val de frig il izbi drept in fafe. Ridicand gulerul
halatului gi regret6nd ci nu-gi luase pelerina, porni prin
ninsoarea aprigi de afari, indreptindu-se spre ciinii care
se agitau in jurul unei movile de culoare inchisi.
Vreun pui de ciprioari, igi zise el, stringAnd din dinfi.
Nu-i venea si creadi cI acesta ar fi putut si fie motivul
pentru care fusese scos din casi pe vremea asta nesuferiti!
- Ce-ali prins, biiefi? se adresi el celor gase ciobinegti
germani, ingustindu-gi ochii ca sd qi-i apere de fulgii grei
qi ca si vadi mai bine despre ce era vorba.
Ciinii, auzind vocea stipinului, scheliliirl incetiEor gi
se potoliri.
Daniel Sutherland, al unsprezecelea conte de
Sutherland, se lisi in genunchi lingn movila intunecati,
intinse o mAni gi inghep. De data aceasta cu adevi.rat.
- Iisuse!
Prudent, birbatul incepu si piplie materialul moale
al unei pelerine ciptugite, incercdnd si-gi dea seama in ce
pozifie se afla posesorul acelui veqmint. La naiba, nu vedea
nimic! Pe dibuite, didu peste gulerul mantiei qi-qi strecuri
degetele dincolo de marginea lui, intAlnind o porliune de
piele moale, ce inci mai pistra urme de cilduri. Atent,
ciuti pulsul persoanei din fafa lui qi-l gisi, dar cu un
mare efort. Era slab, abia se simfea. Dar triia. Didu gi de
urma unui cercel. In fala lui se afla o femeie. O femeie
inconqtienti.
Cu miqciri atente, o risturni pe spate qi-gi trecu o mini
pe sub genunchii ei qi alta pe dupi omoplafi, apoi se ridici
cu ea in brafe.

13
 RAI,UCA fiUTNARI1J

- Ce-ai mAncat la cini, scumpa mea? mormii el in

barbi, opintindu-se gi agezAnd-o mai bine in bralele lui.
Cantireqti cit un cal de rasi.
Kimberly ii deschise uqa qi frcu ochii mari in fafa
poverii pe care soful ei o aducea iniuntru.
- in salon, spuse contesa,luminind drumul sofului ei.
Mi intreb cine o fi...
- Vom vedea. Du-te dupi siruri gi adu gi nigte coniac.
Este inghefati m[r.
Kimberly dispiru imediat dupi ce femeia fu agezati
pe sofa, ca si aduci' cele trebuincioase. Daniel trase de
gnururile care legau mantia Ei didu marginile in lituri. Se
opri gocat. Pdntecele rotunjit al femeii nu lisa niciun dubiu
asupra stirii delicate in care se afla. Iar pata mare qi umedi
de pe fustele ei era un alt semn cdt se poate de griitor.
- Iisuse Cristoase, ingiimi el pierit, simfind c6-l trec
toate nidqelile.
Miinile ii tremurau cAnd gi le ridici spre gluga ampli
care ascundea chipul necunoscutei. in lumina tremuritoare
a luminirilor, chipul oval al femeii era ingrozitor de palid.
- Iisuse Cristoase! repeti, flcAnd ochii mari, ingrozi[i.
Elisabeth! O, Doamne, oh, draga mea...
Simli ci i se stringe stomacul de spaimi cind se gindi
la motivele pentru care biata contesi se afla aici, in situafia
aceea deplorabili. ii lui miinile intr-ale sale, fricfionandu-
i-le cu putere, incercind si i le incilzeasci.
Pirea atit de... inerti!
- Am adus tot ce... Elisabeth! icni Kimberly, f6qnind
spre prietena ei de o via[i. Oh, nu, spune-mi ci n-a
murit! gemu ea cu ochii plini de lacrimi, privindu-gi solul
disperati.
- Este inci in viali, dar trebuie si o ajutim. I s-a rupt
apa, Kim, Dumnezeu s-o aibi in paza Lui! Trebuie s-o
trezim gi si...

t4
 @an/
- Trimite un servitor dupi Bertha, spuse Kimberly pe
un ton calm, regisindu-gi aplombul. Ea gtie ce are de fhcut.
$i gribeqte-te! fipn ea la birbatul incremenit de goc. I s-a
rupt apa, aqa ci bebelugul poate s[ se nascd. dintr-o clipi
intr-alta qi...
- Mi duc imediat, se bAlbAi contele, ridicindu-se gi
pirisind inciperea aproape in fugi.
Kimberly rlmase lingi Elisabeth, mdngAindu-i pirul
blond ca mierea cu nespusi duiogie, in timp ce-i plimba pe
sub nas sticlufa cu siruri. Nu-qi aminti cdnd se mai sim(ise
atAt de fericiti ca in clipa in care biata ei prieteni tresiri gi-
gi feri nasul din calea mirosului pltrunzitor.
- Beth!
- Kim...? qopti Elisabeth cu nedumerire.
- Sunt aici, scumpa mea.
- Oh, Kim! murmuri tAnira femeie, oftind intretiiat.
Mi bucur atit de mult c1... ci am reuqit si ajung. ZALmbi
ugor, iar trisiturile clasice ale fefei ovale i se luminari,
dezvelind o parte din frumusefea angelici care o proclamase
regina societi{ii in urmi cu gase ani. Nu credeam c-o s[
izbutesc...
- Mi bucur c-ai flcut-o, surAse Kimberly, uguratl.
Unde este Keith?
Figura Elisabethei igi pierdu brusc strilucirea. Ochii
violefi i se umpluri de o suferin]d atit de mare, incit
contesa de Sutherland infelese intr-o fracfiune de secundi
grozivia care se petrecuse.
- A fost ucis, biigui Elisabeth cu o voce sugrumati de
durere. Nu gtiu cine a fost. Nu l-am vizut. Niciunul dintre
noi nu l-a vizut. Dar... familia lui... vor averea gi... bogifia
din Kumpur-Pala. Ei au fost. Tensiunea gi...
- $sst, o linigti Kimberly. Nu vorbi. Pistreazi-fi forfele
in noaptea asta.

15
 RALUCA EI]TF{ARI{.I

- Copilul..., gopti cu o voce stinsi contesa de Lancaster.

Copilul trebuie... protejat. Eu nu cred ci o si pot duce
totul pini Ia... capit...
- Pentru Dumnezeu, Beth, nu vorbi prostii! li curmi
vorba Kimberly cu o voce din care nu-gi putu gterge teama
adinci pe care o simtea. Ve[i supraviefui, gi tu gi copilul!
- Keith... a avut griji. Parci a presim{it ci... asta se va
intimpla. Trebuie si...
- Te rog, nu mai spune niciun cuvAnt! o implori
Kimberly.
- Nu!.. Asculti-ml! ii ceru contesa de Lancaster,
prinzindu-i mdna intr-o strAnsoare surprinzitor de
puternici pentru cAt de stinsi ii era vocea. Keith a luat
misuri ca regatul lui si fie... in siguranfi. Cine are pecetea
regali... moqtenegte totul. Titlurile, averea... totul. Copilul
nostru trebuie si...
Vocea i se frinse gi ochii i se miLrirdL, ingrozili.
- Nu mai simt copilul! Nu mai am dureri!
- Sunt siguri ci totul este in ordine, spuse Kimberly,
reugind de data aceasta si-gi inghiti valul de spaimi care o
inqfici de git. Durerile or si inceapi curAnd.
- I-am promis lui Keith ci-i voi dirui un fiu puternic...
qi sinitos. Te rog, ajuti-mi!
- O voi face. Am trimis dupi moaga din sat. Va fi aici
dintr-o clip6-ntr-alta. E foarte priceputl. Bertha m-a ajutat
cu nagterile qi...
Se intrerupse cind il simli pe Daniel intrind in salon.
- Elisabeth, rosti moale contele de Sutherland, fo4dnd
un zimbet incurajator.
- Dan, reugi Elisabeth si suridi. imi pare atdt de riu
pentru cl... v[produc aceste nepliceri...
- Nu fii prostufi, se gribi el s[ spun[. Prezenlata este
intotdeauna o plicere pentru noi...

r6