Teste neparametrice

Lect. Univ. Dr. Adrian-Vicențiu LABĂR

1
 Teste neparametrice
• Teste pentru un eșantion – când variabila este măsurată pe o scală categorială:
• Testul binomial: când variabila are doar 2 categorii;
• Testul Chi pătrat (χ2) de ajustare: când variabila are 3 sau mai multe categorii
• Teste de asociere. Testul Chi pătrat (χ2) de asociere/ independență
• Teste pentru eșantioane independente:
• Testul Mann Whitney U pentru 2 eșantioane independente
• Testul Kruskal-Wallis H pentru mai mult de 2 eșantioane independente
• Teste pentru eșantioane perechi:
• Testul Wilcoxon pentru 2 eșantioane perechi
• Testul Friedman pentru mai mult de 2 eșantioane perechi

2
 Teste pentru un eșantion. Testul binomial
• Variabila are doar 2 categorii.
• Compară proporția celor 2 categorii din
eșantion cu una specificată.
• Exemplu. Vom verifica dacă proporţia de
bărbaţi şi femei dintr-un eşantion diferă
semnificativ de 0.50. Deschidem fişierul
Binomial_test.
• Calea în SPSS este: Analyze → Legacy
Binomial Test
Dialogs → Nonparametric test → Binomial. Obs erved Asymp. Sig.
Category N Prop. Tes t Prop. (2-tailed)
• Coloana Observed Prop. prezintă proporţiile GEN Group 1
Group 2
feminin
masculin
91
21
,81
,19
,50 ,000a

de bărbaţi şi femei din eşantion; cei 21 de Total 112 1,00

a. Bas ed on Z Approximation.
bărbaţi reprezintă 19 % din totalul de 112
subiecţi testaţi.
Diferențe semnificative
3
Teste pentru un eșantion. Testul χ2 de ajustare, sau potrivire
• Aplicație. Vom verifica importanţa acordată
anumitor instituţii în formarea caracterului
de către un lot de subiecţi elevi de liceu.
Deschidem fişierul Chi_patrat_ajustare.

• Calea în SPSS este: Analyze → Legacy

Dialogs → Nonparametric test → Chi
Square.

4
Teste pentru un eșantion. Testul χ2 de ajustare, sau potrivire
• În primul tabel sunt prezentate pentru fiecare
categorie frecvenţele observate, frecveţele Care dintre urmatoarele institutii are o influenta mai
mare asupra formarii caracterului elevilor?
aşteptate (teoretice) şi reziduurile. Obs erved N Expected N Res idual
mass -media 12 20,7 -8,7
• Următorul tabel, Test Statistics, prezintă familia 14 20,7 -6,7
s coala 36 20,7 15,3
rezultatele la testul χ2. Observăm că χ2(2) = Total 62

17.161 este semnificativ, p = .000, ceea ce

înseamnă că există o opinie conturată în
eşantionul nostru în ceea ce priveşte ponderea Test Statistics
diferitelor instituţii în formarea caracterului. Care dintre urmatoarele institutii are
o influenta mai mare asupra
• Inspectăm reziduurile din primul tabel; opinia va Chi-Squarea
formarii caracterului elevilor?
17,161
fi conturată în direcţia reziduurilor celor mai df
Asymp. Sig.
2
,000
mari în valoare absolută. a. 0 cells (,0%) have expected frequencies les s than
5. The minimum expected cell frequency is 20,7.

• În cazul nostru, reziduurile cele mai mari sunt în

cazul categoriei şcoala. Prin urmare, elevii
consideră că şcoala are o pondere semnificativ
mai mare în formarea caracterului comparativ
cu mass-media şi familia. 5
Teste de asociere. Testul χ2 de asociere
• Când ambele variabile sunt măsurate pe
scală nominală.
• Verificăm dacă există diferenţe semnificative
între subiecţii care au avut contacte
culturale cu indivizi din alte culturi şi
subiecţii care nu au avut asemenea contacte
în ceea ce priveşte distanţa socială faţă de
indivizi aparţinând unor culturi diferite.
• Deschidem fişierul
Chi_patrat_independenta.
• Calea în SPSS este: Analyze → Descriptive
Statistics → Crosstab.
• Activăm butonul Statistics iar aici bifăm Chi-
square şi Phi and Cramer’s V (coeficientul V
al lui Cramer este un indicator al mărimii
efectului), apoi click Continue.
6
Teste de asociere. Testul χ2 de asociere
• Activăm apoi butonul Cells, în câmpul
Residuals bifăm Adj. Standardized, în
câmpul Percentages bifăm opţiunea
Column.

• Tabelul Chi-Square Tests: Chi-Square Tests

• χ2 (1) = 11.380, p = .001, aşadar există o Pears on Chi-Square

Value
11,380b
df
1
Asymp. Sig.
(2-s ided)
,001
Exact Sig.
(2-s ided)
Exact Sig.
(1-s ided)

asociere semnificativă statistic între cele Continuity Correctiona 9,697 1 ,002

Likelihood Ratio 11,789 1 ,001
două variabile. Fisher's Exact Tes t ,002 ,001
Linear-by-Linear
11,191 1 ,001
Ass ociation
N of Valid Cas es 60
a. Computed only for a 2x2 table
b. 0 cells (,0%) have expected count les s than 5. The minimum expected count is
13,50.

7
Teste de asociere. Testul χ2 de asociere
distanta sociala * existenta unor contacte culturale Crosstabulation

• În tabelul Crosstabulation unde vom exis tenta unor contacte culturale

nu da Total

inspecta reziduurile standardizate ajustate: dis tanta

s ociala
s cazuta Count
Expected Count
10
16,5
23
16,5
33
33,0

dacă valorile acestora nu se găsesc în % within existenta unor

contacte culturale
33,3% 76,7% 55,0%

intervalul [-2, 2] rezultă că există o diferenţă ridicata

Adjus ted Res idual
Count
-3,4
20
3,4
7 27

semnificativă între valorile observate şi cele Expected Count

% within existenta unor
13,5

66,7%
13,5

23,3%
27,0

45,0%
așteptate. contacte culturale
Adjus ted Res idual 3,4 -3,4
Total Count 30 30 60
• În interpretare ne vom ajuta şi de Expected Count
% within existenta unor
30,0 30,0 60,0

procentele pe linie. Observăm că odată cu contacte culturale

100,0% 100,0% 100,0%

trecerea de la inexistenţa unor contacte

culturale la existenţa unor astfel de contacte
numărul indivizilor care manifestă o distanţă
socială scăzută tinde să crească (de la 33.3%
la 76.7%) iar numărul indivizilor care
manifestă o distanţă socială ridicată tinde să
se reducă (de la 66.7% la 23.3%).
8
 Alte teste de asociere
Testul Simetrie Scala de măsurare

Lambda asimetrie Cel puţin una dintre variabile este nominală

Goodman şi Kruskal tau asimetrie Cel puţin una dintre variabile este nominală

Eta asimetrie Recomandat dacă variabila independentă este nominală iar variabila dependentă este
măsurată pe scale de interval/ proporţii
d al lui Sommer asimetrie Ambele variabile sunt cel puţin ordinale

Gamma Simetrie Ambele variabile sunt cel puţin ordinale

Tau-b al lui Kendall Simetrie Ambele variabile sunt cel puţin ordinale

Tau-c al lui Kendall simetrie Ambele variabile sunt cel puţin ordinale

Lambda asimetrie Cel puţin una dintre variabile este nominală

9
Testul Mann Whitney U – 2 eșantioane independente
• VD este ordinală sau cantitativă, însă
nedistribuită normal.
• Aplicație. Verificăm dacă familiarizarea cu
tipul de itemi ai unui test docimologic
influenţează rezultatele la test a celor două
grupe de studenţi. Variabila independentă
este variabila grup iar variabila dependentă
este variabila rezultate.
• Deschideţi fiţierul rezultate.
• Calea în SPSS este: Analyze → Legacy
Dialogs → Nonparametric Tests → 2
Independent Samples.

10
Testul mann Whitney U – 2 eșantioane independente
• Observăm că z = – 2.626, p = .007, prin Test Statisticsb

urmare există diferenţe semnificative între Mann-Whitney U

REZULTAT
7,000
Wilcoxon W
cele două grupe în ceea ce priveşte Z
43,000
-2,626

rezultatele la testul docimologic. Asymp. Sig. (2-tailed)

Exact Sig. [2*(1-tailed
,009

,007
a
Sig.)]
a. Not corrected for ties.
b. Grouping Variable: GRUP

• Cum subiecţii din grupul experimental au o

medie a rangurilor superioară celor din Diferențe semnificative
grupul de control (11.63, comparativ cu
5.38) rezultă că studenţii din grupul
experimental obţin rezultate mai bune la GRUP
Ranks

N Mean Rank Sum of Ranks

test comparativ cu cei din grupul de control. REZULTAT grup experimental
grup de control
8
8
11,63
5,38
93,00
43,00
Total 16

Gr. exp. are rezultate mai bune

decât gr. de control
11
Testul Kruskal-Wallis H – 3 sau mai multe eșantioane independente
• VD este ordinală sau cantitativă, însă
nedistribuită normal.
• Aplicație. Vom analiza dacă patru metode
diferite de predare conduc la rezultate
diferite în ceea ce priveşte performanţa
elevilor.
• Deschidem fişierul Metode_predare.
• Calea în SPSS este: Analyze → Legacy
Dialogs → Nonparametric Tests → K
Independent Saples.

12
Testul Kruskal-Wallis H – 3 sau mai multe eșantioane independente
Test Statisticsa, b

• χ2 (3) = 10.348 şi p = .016, rezultă că există

performanta
Chi-Square 10,348

diferenţe semnificative în funcţie de metodele df

Asymp. Sig.
3
,016
de predare în ceea ce priveşte performanţa a. Kruskal Wallis Tes t

elevilor. b. Grouping Variable: metode predare

Diferențe semnificative
• Inspectând mediile de rang observăm că grupele Ranks

cărora li s-au aplicat metodele II şi IV diferă metode predare N Mean Rank

semnificativ în ceea ce priveşte performanţele performanta metoda I

metoda II
10
10
24,75
27,45
obţinute de elevi (MR II = 27.45 iar MR IV = 12.45) metoda III
metoda IV
10 17,35
10 12,45
deoarece sunt grupele cu mediile de rang Total 40
maxim şi minim, însă ar putea de asemenea
exista diferenţe şi între grupele cărora li s-au
aplicat metodele I şi IV.
Metoda II are rezultate clar mai
• Pentru a şti între care dintre cele patru grupuri
există diferenţe semnificative va trebui să le bune decât metoda IV
comparăm două câte două aplicând testul Mann
Whitney U şi să ajustăm pragul de semnificaţie
în funcţie de numărul de comparaţii (şase în
cazul nostru), astfel că α = .05/ 6 = .008. 13
 Testul Wilcoxon– 2 eșantioane perechi
• VD este ordinală sau cantitativă, însă
nedistribuită normal.
• Fiecare subiect este testat de 2ori.
• Aplicație. Să analizăm dacă aplicarea unei
strategii de creştere a stimei de sine asupra
unui grup de 10 elevi a avut efect pozitiv sau
nu. Pentru aceasta, măsurăm stima de sine a
elevilor înainte şi după aplicarea tehnicii
respective.
• Deschideţi fiţierul stima_intervenţie.
• Calea în SPSS este: Analyze → Legacy
Dialogs → Nonparametric Tests → 2 Related
Samples.

14
 Testul Wilcoxon– 2 eșantioane perechi
• Cum z = – 2.055, p = .040, rezultă că există Test Statisticsb

diferenţe semnificative între stima de sine DUPA -

INAINTE
măsurată înainte de intervenţie şi cea Z
Asymp. Sig. (2-tailed)
-2,055 a
,040
măsurată după intervenţie. a. Bas ed on negative ranks .
b. Wilcoxon Signed Ranks Tes t

Diferențe semnificative
• Inspectăm valorile din coloana Sum of Ranks Ranks
şi ne vom raporta la suma de ranguri cea N Mean Rank Sum of Ranks
mai mare. DUPA - INAINTE Negative Ranks
Pos itive Ranks
3a
7b
2,50
6,79
7,50
47,50

• În cazul nostru, valoarea cea mai ridicată Ties

Total
0c
10
este 47.5 şi corespunde rangurilor pozitive, a. DUPA < INAINTE

adică situaţiilor în care rangurile variabilei b. DUPA > INAINTE

c. INAINTE = DUPA
după sunt mai mari decât rangurile
variabilei înainte (după > înainte); prin
urmare stima de sine a subiecţilor după DUPĂ > ÎNAINTE
intervenţie este mai mare comparativ cu
stima de sine a subiecţilor înainte de
intervenţie. 15
Testul Friedman – 3 sau mai multe eșantioane perechi
• VD este ordinală sau cantitativă, însă
nedistribuită normal.
• Fiecare subiect este testat de cel puțin 3 ori.
• Aplicație. Analizăm influenţa minorităţii asupra
opiniei majorităţii privind asumarea riscului.
Deoarece un factor important al acestei
influenţe este persistenţa în timp, vom măsura
opinia unei grupe de studenţi la începutul anului
I, apoi la începutul anului II şi respectiv la
începutul anului III. În toată această perioadă
doi studenţi complici susţin asumarea riscului
atunci când intervenţiile lor în cadrul cursurilor
şi seminariilor permit acest lucru.
• Deschideţi fiţierul Influenta.
• Calea în SPSS este: Analyze → Legacy Dialogs →
Nonparametric Tests → K Related Saples.
16
Testul Friedman – 3 sau mai multe eșantioane perechi
Test Statisticsa

• χ2 (2) = 12.819, p = .002; prin urmare există N

Chi-Square
25
12,819
diferenţe semnificative între cele trei df 2

măsurători în ceea ce priveşte importanţa Asymp. Sig. ,002

a. Friedman Tes t
asumării riscului.

Diferențe semnificative
• Inspectând mediile de rang din tabel Ranks
vom şti că există diferenţe între anul 1 şi Ranks
anul 3, însă nu ştim dacă există diferenţe şi Mean Rank
între anul 2 şi anul 3. Ar trebui să verificăm AN1
AN2
1,64
1,84
prin comparaţii două câte două fiecare AN3 2,52

dintre cele trei măsurători, aplicând testul

Wilcoxon pentru două eşantioane perechi.
Vom ajusta pragul de semnificaţie în funcţie
de numărul de comparaţii (în acest caz trei), Mediile de rang
astfel că rezultatele la testul Wilcoxon vor fi
raportate la pragul p = .05/ 3 = .0166.
17