UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”NICOLAE TESTIMIȚEANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA

FACULTATEA DE STOMATOLOGIE
CATEDRA DE PROPEDEUTICA STOMATOLOGICĂ ,,PAVEL GODOROJA’’
DISCIPLINA PROPEDEUTICA STOMATOLOGIEI ORTOPEDICE

Totalizarea Nr.2

Asist. Univ: Nicolae Bajurea

Student: Trifan Valentin

Chișinău, 2020
1. CS Categoria de aliajele nenobile ce conțin mai puțin de 25% metal nobil include:
A. Au-Ag-Cu-Pd
B. Ag-Pd
C. Cr-Co
D. Ag-Pd-Au-Cu
E. Pd-Co

2. CS Cele mai populare aliaje nenobile în realizarea PPMS au devenit:

A. Cr-Co și Cr-Ni
B. Ti pur
C. Ag-Pd
D. Au-Ag-Cu-Pd
E. Pd-Co

3. CS După procedeul de turnare deosebim următoarele tipuri de turnare a aliajelor dentare:

A Cu aer electric
B. Turnare prin vacuum
C. Prin încălzire rezistivă
D. prin inducție electromagnetic
E. In atmosfera normal

4. CS Etapele de topire și turnare a aliajelor sunt următoarele:

A. Preîncălzirea/ încălzirea
B. Arderea aliajelor
C. Ambalarea ( confecționarea tiparului)
D. Încălzirea lentă
E. Incalzirea rapida

5. CS Etapa de preîncălzire prevede:

A. Preîncălzirea inițială la 5000 C
B. Preîncălzirea inițială la 2500 C
C. Preîncălzire rapidă
D. Temperatura de menținere este 20-30 min
E. Temperatura de memtinere este de 5-10 min.

6. CS Procedeele de topire a aliajelor dentare după natura sursei de încălzire sunt:

A. cu forță pneumatic
B. cu forță centrifugă
C. prin presiune- de vapori sau de gaze
D. cu flacără deschisă și cu amesctecuri gazoase
E. Turnare static

7. CS Secționarea tijelor metalice se execută cu :

A. Freze și petre abrasive
B. Instrumente rotative așchietoare ( extradure)
C. Discuri Widia și /sau carborund de grosime mare
D. Instrumente rotative diamantate
E. Discuri de carborund de grosime mică
8. CS Tipuri de freze utilizate pentru prelucrarea scheletului metalic sunt următoarele:
A. Freze și pietre abrazive
B. Instrumente rotative cele mai rugoase
C. Discuri Widia și/sau carborund de grosime mare
D. Discuri de hîrtie sau benzi de hîrtie
E. Discuri de carborund de grosime mică

9. CS În cursul prelucrării scheletelor metalice se vor respecta regulile de mai jos:

A. Se pornește în totdeauna cu pietre de granulație mare și se continuă cu cele de granulație
descrescândă
B. Viteza de șlefuire trebuie să fie exagerată
C. Nu necesită răcirea componentei metalice a protezei parțiale
D. Frezele trebuie să fie inactive și să dezvolte mișcări excentrice
E. Verificarea adaptarii scheletului pe model se face o data

10. CS Planarea și netezirea componentei metalice reprezintă:

A. etapa de prelucrare mai rugoasă a componentei metalice
B. etapa de prelucrare mai fină a componentei metalice
C. planarea se face cu freze sau instrumente mai dure
D. se netezesc suprafețele interne ale scheletului metalic
E. se prelucrează in special brațele opozante ale croșetelor

11. CS Zonele dificile de adaptare a PPMS pe model sunt:

A. Ariile supraecuatoriale ale sistemelor special de mentinere si stabilizare
B. Ariile infraecuatoriale ale sistemelor speciale de mentinere si stabilitate
C. Fata externa a pintenilor ocluzali sau supracingulari
D. Suprafetele externe ale bratelor active ale crosetelor turnate
E. Suprafetele externe a brațelor opozante ale croșetelor turnate

12. CS Instrumente utilizate pentru lustruirea tradițională componentei metalice a PPMS sunt:

A. Freze si pietre abrazive

B. Discuri din carborund de grosime mare
C. Discuri de hîrtie sau benzi de hîrtie
D. Instrumente rotative
E. Perii, filțuri și pîslă

13. CS Avantajele lustruirii elecrochimice a componentei metalice a PPMS sunt:

A. Micșorează durata procedurii de finisare a scheletului metalic

B. Mărește durata procedurii de finisare a scheletului metalic
C. O metodă mai dificilă și incompletă
D. Suprafețele astfel prelucrate sunt au o rezisență mai mică la coroziune
E. Suprafețele sunt mai puțin rezistente din punct de vedere mechanic

14. CS Erorile ce pot aparea in cursul verificarii componentei metalice pe model:

A. Utilizarea cerii revelatoare in etapa adaptarii scheletului pe cimpul protetic

B. Acceptarea unui schelet metallic al PPMS care nu basculeaza pe cimp
C. Acceptarea unui schelet metallic al PPMS care basculeaza pe cimp
D. Adaptarea scheletului pe modelul duplicat si nu pe modelul de lucru
E. Indicarea de catre medic a tipului, nuantei si formei dintilor artificiali

15. CM Aliajele din care se realizeaza scheletul metalic al PPMS trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
A. Rezistanta mecanica mare,duritate
B. Limita elastic crescuta
C. Modul de elasticitate mare
D. Modul de elasticitate scazut
E. Rigiditate mica la grosimi mari

15. CM Materialul pentru conectorii unei proteze PPMS trebuie sa aiba:

A. Modul de elasticitate mic
B Modul de elasticitate crescut
C. limita elastic scazuta
D. limita elastic crescuta
E. rigiditate mare la grosimi mici

16. CM Materialele pentru realizarea crosetelor PPM trebuie sa aiba:

A. Limita elastica scazută
B. Limita elastica crescută
C. Modul de elasticitate scăzut
D. Modul de elasticitate mare
E. Rezistență mecanica mică

17. CM Instalațiile de turnare folosite în realizarea scheletelor metalice sunt:

A. Cu forță pneumatic
B. Cuptoare speciale
C. Mufe la preîncălzire
D. Cu forța centrifugă
E. Arzătoarele

18. CM Procedeele de topire a aliajelor dentare după natura sursei de încălzire sunt:
A. cu flacăra deschisă și cu amestecuri gazoase
B. în atmosferă normal
C. prin încălzire rezistivă
D. în mediu de gaz protector
E. prin inducție electromagnetic

19. CM Procedeele de turnare a aliajelor dentare sunt:

A. Turnare centrifugală
B. cu flacăra deschisă și cu amestecuri gazoase
C. prin încălzire rezistivă
D. turnare prin vacuumare
E. prin inducție electromagnetic

20. CM Temperaturile de topire a aliajelor nenobile pentru PPMS sun clasificate în :

A. Înalt fuzibile cu temperature de topire mai mici de 13000C
B. Înalt fuzibile cu temperature de topire mai mari de 13000C
C. Jos fuzibile cu temperature de topire de pînă la 13000C
D. Jos fuzibile cu temperature de topire de peste 13000C
E. Intervalul lor de topire obisnuit este între 1399-14540C

21. CM Scopul etapei de preîncălzire al precedeelor de topire/turnare a scheletului PPMS prevede:

A. Eliminarea cerii
B. Tratament termic al tiparului
C. Uscarea și dilatarea compensatorie a tiparului
D. Topirea aliajului cu flacără deschisă
E. Turnarea static prin forța gravitațională

22. CM Cauzele unor lipsuri parțiale în urma turnării scheletului metalic sunt următoarele:
A. Sursa de căldură nu a topit corespunzător aliajul
B. Cantitate insuficientă de aliaj
C Prezența gazelor în tipar
D. Centrifugare insuficientă
E. Aliajul a fost insuficient topit și s-a solidificat în pîlnie

23. CM În cursul verificării componentei metalice pe model și pe câmpul protetic pot apărea
următoarele erori:
A. Neutilizarea cerii revelatoare în etapa adaptării scheletului pe cîmpul protetic
B. Acceptarea unui schelet de PPMS care nu basculează pe cîmp
C. Acceptarea unui schelet de PPMS care basculează pe cîmp
D. Adaptarea scheletului pe modelul de lucru și nu pe un model duplicat
E. Adaptarea scheletului pe modelul duplicat și nu pe modelul de lucru

24. CM În cursul prelucrării scheletului metalic se vor respecta următoarele reguli:

A. Se pornește în totdeauna cu pietre de granulație mică și se continuă cu cele de granulație
crescîndă
B. Răcirea componentei metalice a protezei parțiale nu este necesară
C. Viteza de șlefuire nu trebuie să fie exagerată
D. Se pornește în totdeauna cu pietre de granulație mare și se continuă cu cele de granulație
descrescândă
E. Frezele trebuie să fie active și să nu dezvolte mișcări excentrice

25. CM Instrumente necesare pentru secționarea tijelor și netezirea bonturilor restante sunt:
A. Discuri de hîrtie sau benzi de hîrtie abrasive
B. Discuri Widia și/sau carborund de grosime mare
C. Pietre și freze extradure
D. Perii, filțuri și pâslă
E. Discuri de carborund cu grosime mică

26. Descrieți tehnica de modelare a machetei scheletului protezei parțial mobilizabile scheletate:

Într-o matrice din silicon se toarnă ceara topită iar după întărire se înlătură – astfel se obţin
machetele din ceară ale scheletului viitoarei proteze. Machetele se adaptează intim pe model apoi
marginile se încleie cu ceară. Pot fi utilizate și elemente prefabricate din material thermoplastic, care
se plastifică în apă la temperature de 50-60° și se adaptează pe model apoi marginile se încleie cu
ceară.
Elementele au forme diferite: plăcuţe bare, benzi, , braţe de croșete, retenţii pentru șei în formă
de orificii sau plase și se aplică pe model conform desenul scheletului: conectorul principal, șeile,
elementele de menţinere, sprijin și stabilizare și conectorii secundari.
Conectorul în formă de bară în zona planșeului bucal se îngroașă prin picurare de ceară sau
adaptarea unei benzi de grosime respectivă. Conectorul în formă de plăcuţă este modelat prin
adaptarea foliei de ceară calibrate de 0,4-0,5mm și înlăturarea surplusului după desen.
Cînd se face trecerea conectorului în șa, se modelează un prag de 1-2mm, pentru ca acrilatul și
aliajul să fie la același nivel. Corpul croșetului și pintenele ocluzal sunt modelaţi prin adiţie de ceară
pe suprafaţa dintelui stâlp limitrof breșei.
Șeile întreg metalice se modelează prin adaptarea foliei de ceară. Șeile înglobate sunt modelate
prin aplicarea elementelor din ceară în formă perforată pe suprafaţa foliată a breșei (ca să fie spaţiu
între fibromucoasă și șa). Mai întâi se modelează elementele fixe, care sunt solidarizate pe dintele
stâlp, apoi cele din schelet.