FOAIE D E CULTURA SI E D U C A Ţ I I ;

K
*^Ш*аТ / L € >
І^Л^е^
APARE DUMINECA ' ^^gjfr>^' І££_ " "
A n u l I, N o . 1 2 1 leu — Opt pagi> 17 I u l i e 1921 ClUf

GAZETA SOCIETĂŢII „CULTURr* POPORULUI"

DIRECTOR ABONAMENTE ANUALE; PREŞEDINTELE COMITETULUI SOC. „CULTURA POPORULUI*
pentru cititori , , 3 0 Lei
G e n e r a l de Divizie N. P E T A L A „ . autorităţi 6 0 Lei V. DIMITRIU
COMANDANTUL CORPULUI VI ARMATĂ „ întreprinderi financiare .. .. Ю0 Lei RECTORUL UNIVERSITAŢEl CLUJ

Redacţia: Str. Dorobanţilor 11 Secretar de Redacţie: VAS1LE B. CH1RU (Telefon No. 15—74) Administraţia: Str. Dorobanţilor 11

Mifâianoastră unire
* 0 ştiu şi o cunosc toţi cei, cari ca cugetul şi sufle­
seama de preocuparea omenească a zilei de mâine,
preocupare care pe unii i-a făcut prudenţi iar pe
arţil prudenţi peste măsură, la înţelesul adine ai
unuia din cele mal măreţe acte a!e istoriei noastre!
vreau să împrăştie veninul unor
mai mari neînţelegeri sociale, în-'
vrăjbind şi sămâhand ura, sunt
streini de neamul nostru şi unelte'
viclene în mâna vrăjmaşilor,' cârti'
Căci fapta celor ce au ştiut să jertfească totul pentru cu ochii roşi de ură, pândesc la*
tul înfrigurat de dorul aşteptării, au urmărit clipă cu tot, dând jnima lor, inimii noastre rănite, şi înfăptuind hotare clipa în . care vor vede*
\clipă mersul războiului nostru. . prin curăţenia jertfei simbolul nedestructibilei uniri, neînţelegerile între noi, peatráj
Şi totuşi am simţit-o adânc în tresărirea primului este, netăgăduit din acelea cari dau puteri de viaţă nouă, a ne sări în spate. Să ştiţi c i
r
-sipibal de nădejde şi de izbândă, numai'noi, pribegii din aceşti nenorociţi, — oricum s'ar
unei Naţiuni întregi. numi ei: socialişti, revoltffionarij
Moldova zilelor de bejenie, şi ei, toţi Voluntarii Ardealu­ Este'timpul deci să dăm depe acum răsplata celor comunişti, sau boîşerid — s î
lui şi ai Bucovinei, cari au venit să lupte şi să moară cari trebuie să o aibe întreagă. Şi aceasta, să o gă­ ştiţi că sunt ori nişte copii strH
fie plaiurile sale, Numai noi şi ei, suntem fericiţii aceia, sească în spontana şi însufleţită mulţumire şi admiraţiune cap, care au fugit de carte cum!
Icar'i vom putea păstra până în ultimul ceas al vieţii, a tuturor Românilor. fuge cânele de căldură, ori nişte
imaginea măreaţă a celei dintâi şi celei mai curate bieţi nebuni, care având în capi*
Căci faptele mari, cari pornesc din imboldul unor lor nişte idei nelămurite, nu
uniri; căci numai noi şi ei, vom fi simţit fiorul acela pe inimi entuziaste, nu-şi pot găsi o resplătire vrednică de pricep nici nu mai văd nimic îd
care cuvântul e neputincios să-l desprindă azi, fior care "ele, decât numai într'acele sjmţiminte adânci, izvorite din afară de aceste idei fijte, care m
a străbătut Moldova în clipa în care, sufletul pribeag al inimi, cari să le fi înţeles rostul şi curăţenia lor. strânge în ghiara lor judecata 'Щ
• Ardealului şi al Bucovinei, sfărmând lanţurile prinsoraei, le amorţeşte simţirea de om. S&
• au trecut, redeşteptând
f Basarabia, spre cetatea luptelor Vintilă Petala. ştiţi însă că şi unii şi alţii sunt
.noastre. străini de neamul şi pământul
nostru. Şi dacă printre ei se mal
găseşte şi vre-un sărit dia min*»
Se împlinesc patru ani de atunci. Era în vremea când
fot ce era al „nostru", se strânsese în ultima rămăşiţă
Luminătorii neamului cu nume românesc, acela e com­
plect nebun, pentracă uitând tot
trecutul noastru sângeros, uftân4
•éé'fara, undé un popor întreg apăra tot sufletul şi toate Vânturi năvalnice se frământa cărţi, noi, care purtaţi de acelaşi toată datoria ce o are către blâe-
năzuinţele sale. Cu aripele frânte şi totuşi renăscând pé în jurul ţării noastre izb:ndu-se îndemn spre lumina, dreptate şi dul şi liniştitul nostru popor, car
câte odată în fruntariile abia în­ adevăr, mânuim condeiul, pentru ută să-şi împingă ţara şi neamul
inima ţăranilor pustiite, zdrobit în primul său avânt şi chegate. Năzuinţi tâcute ard sub că n'avéra putinţa — deşi dorul
totuşi neînfrânt în săvârşirea celei mai înalte a lui che­ în prăpastia pieriel.
cenuşe la &Щ văjmaşi cari pri­ nostru e mare — de a sta de
mări, lovit făfă cruţare de oameni, de soartă şi de ne­ vesc cu părere de rău după prada vorbă de aproape, noi, care sun­ ***
noroc, şi totuşi încrezător în dreptatea lui Dumnezeu, ce li-a scăpat din ghiară. Şi dacă tem prea hărţuiţi şi de nevoile
părăsit'de prieteni şi totuşi nădăjduind în puterea lui şi azi în neputincioasa lor ură nu vieţei.şi câteodată tare amărâţi că Când veţi întâlni în drumul
tn adevărul cinstit al dreptului său. Poporul acesta scria pot face altceva de cât să spu­ mulţi oameni nu pricep măreţia, vostru o asemenea nenorociţi
mege şi să clevetească, mâine ne dar şi greutatea timpurilor de fiinţă, spuneţi-i că n'avem nici 9
fără şovăială, cu sânge si cu lacrimi „Epopeiu Unităţii vor ataca, dacă nof nu vom lucra azi, noi ştim că binele şi scăpa­ nevoe de asemenea apostoli ne­
Sale". din răsputeri pentru întărirea ţărei rea ne va veni tot din răcore- buni şi că dacă ţine mai mult h
Dar poporului acestuia, care pornise la luptă dus > noastre. ala sfântă a codrului, frate ca ideile lui turbate de cât la ţar»
de dorul aprins al dragostei de fraţi, şi purtând pe stea­ Voi, luminători ai neamului, românul, şi din mirosul sănătos care-1 hrăneşte şi la poporul care-t
ştiţi bine că apărarea şi întărirea al umedei brazde, din care se rabdă, are toată libertatea săplect
guri numele ţinuturilor robite, îi trebuia sprijinul sufle­ unei ţări nu se poate face numai ridică aburul sângelui sărnănat de peste hotare pentru a-şi lătra
tului lor. Inimii sale care, generoasă şi mare, cuprinsese cu maşini de război, fie ele cât strămoşii noştri, apostolatul lui.
toată jalea neamului întreg, şi cari azi slăbea sub povara • de grozave, dacă aceste maşini Vrăjmaşii noştri, dacă nu ne
Aici însă, pe pământul cu cart
propriei sale dureri, îi trebuiau bătăile puternice ale iubi­ vor fi purtate de nişte suflete pot ataca la hotare, s'au strecu­
n'are nici o legătură, căci n'ar»
toarei înime de frate. Şi inima aceasta, căci numai atât moarte. Apărarea ţărei şi a pă­ rat între noi, cum se prelinge
picătura de apă în pământul ni­ îngropate şi el oasele strămoşilor
puteau fraţii să ne dea atunci, răscolind ţinuturi şi ţări, mântului udat cu sângele atâtor
sipos, caută să s amené între cei şi n'a fost apărat acest pământ
vieţi se face cu sufletul şi cu
şi trecând peste toate-piedecile vremii şi ale urii, a venit nepricepuţi vântul unei turbăciuni cu viaţa şi stropit cu sângele ce­
inima întregului popor.
tângă noi! revoluţionare, pentru ca slâbia- lor morţi, căci a rupt complect
O ştiţi voi asta foarte bine, că
du-ne să ne sfăşie. aceste legaturi prin nebunia care4
Şi astfel unirea adevărată, întâia şi cinstita noastră doar întregul vostru trecut de
stăpâneşte, aici n'are ce căuta.
' muncă trudnică, ce » fost totde­ De aceia astăzi, poate mal mult
unire, s'a făcut prin contopirea acestor inimi, în faţa auna încălzită de dragostea de ca totdeauna, munca noastră au * *
trupului mutilat al ţării, dar în nădejdea neînfrântă a neam, ne grăeşte destul de lim­ trebue să fie mărginită numai pe
biruintii din urmă a acestui simbol. pede că sunteţi pătţunşi de acest catedră şj amvon, ci cu puteri Nu uitaţi, luminători ai neamu*
adevăr. învăţătorii Şi preoţii din mărite şi unite să fim veşnic lum- Iui, că în manile voastre se gă­
in vechea Românie prin munca lor în nători şi îndrumătorii poporului, seşte nu numai educaţia şi lumi­
toate direcţiile au desfăşurat, acea ferindul de cuvintele greşite care narea tinerelor generaţii, dar în­
Furtuna a trecut. Azi dreptatea din urmă s'a îm­ largă activitate care a redeştep­ i-arinrău sufletul şi i-ar slăbi dra- treaga Românie de mâne; nu uitaţi
plinit. In lumină ei, înfăptuirile jertfii noastre, a tuturoh, tat poporul la o nouă viaţă, o«tea pentru pământul străbun, trecutul nostru, nu uitaţi datori»
îşi desprind, încetul cu încetul, în ochii orbiţi, de prea învăţătorii şi preoţii din Ardeal
au fost apostolii flămânzi şi ade-
f ă abateţi din drumul lor pe toţi
vânturătorii de vorbe goale, oa­
prezentului, nu uitaţi judecat*
viitorului. Fiţi mai departe ace»
marea strălucire a minunii, înţelesul cel adevărat, de seaori schingiuiţi, care pria tă­
operă grandioasă a unui mileniu de zbucium şi lupte. ria şi "curajul lor, dar mai ales meni neisprăviţi, ori-care au ceva iaşi înţelepţi şi vrednici pomi û
scrânot la cap, şi care se trudesc dragostei de neam şi ţară şi voi
Şi tot în această lumină, oamenii capătă înfăţişarea prin neclintita lor stăruinţă, au să ucidă iubirea de neam şi ţară, la sate, ca şi noi la oraşe, ai
acea care li se cuvine, iar faptele lor, locul ' adevărat al ţinut totdeauna trează în popor, visând să radă hotarelor dintre luptăm cinstit şi civilizat contra
Însemnătăţii. dragostea şi mândria de neam, popoare. Acest lucru nu se va acelor duşmani ascunşi şi videqi
păstrând aproape neştirbite, limba pute* Izbândi cât timp vor trăi cari caută să zădărnicească clă­
Şi astfel, întâia noastră unire, aceia de pe de­ credinţa şi obiceurile noastre stră­ pe pământ popoare cu limba, cu direa temeinică a dragei noastf»
alul Şorogarilor, de lângă laşii gloriei naţionale acea moşeşti. credinţa şi cu obiceuirile lor care ţări.
«aire pe care au desăvârsit-o mănunchiul de flăcăi Noi, orăşenii, care stăpâniţi de le deosebesc pe unele de altele. Cluj, 8 iulie, 1921.
fitaJI ai Ardeafulul si ai Bucovinei, cari neţinând aceiaşi dragoste de ţară şi neam Şi aceasta va fi pentru totdeauna
căutăm să desprindem din mul­ ei nid o putere omenească nu aş
ţimea cărţilor bune, îndrumări să­ putea desbrăca de obiceiurile păs­ Vladimir Nkoară.
•) In Iulie anul acesta se împlinesc 4 ani delà sosirea primilor voluntari I nătoase pentru toţi cei ce n'au trate de alungul veacurilor.
ni şlmbeeovineni, foşti prizonieri tn Rusia, la Iaşi. " « putinţa de a se sfătui cu aceste Sa ştiţi că aceşti nebuni, caret
A.
 Pag. 2 CULTURA POPOfULUI No. 1 2. iulie 1921

Suiam povârnişul repede ce

Pământului şi Viaţa pe Pământ
— Ce cauţi nepoate singur boită a centfffi, au sunt cum puri cereşti, care an legături sâ-ţi vorbesc mai pe larg le
ieste măreţul vârf Mândră aici prin сгеетя пшфаг? A!!, le vezi tot aşa de aproape şi nai apropiate, fac grupuri, urmă.
Bătui Ţapului din щшфі Văd că ai luat pietri şi fiori tot aşa de nari. Uaeie sunt grupuri, având fc mijloc pe In al 4-lea rând este Marte,
'arângnlai. Şi pe când eu Cum văd cauţi rostui pieţei raai mici, aftek mai mari, cel mai falnic. Aşa de o pildă, de vre-o 7 ori mai mic ca
ţaţa scăldată în soare, cu acestui pământ şi poale însuşi unde mai apropiata, altele mai în grupul din care şi Pămân­ Pământul şi luceşte, cum ЬіпЫ
frchii plini de veselia, ce te rostul vieţei fanţetor vă de pe
1
depărtate, dar осЫвІ te vede tia face, parle cel mai falnic vezi acum colo sus, cu acea
fcoprinde, când te sânţi în raij- dânsul. Ehei nepoate, grea pe toate delà depărtarea la e Soarele, el stă te mijloc şi turaină frumoasă roşieţică ca
pcui naturii zglobii, căutam cu muncă ai începui Acea ceai care ne găsim, ca şi când ar înprejurul ha să învârtesc multe sângele, lucru ce a făcui pe
Săcoime să-mi" dau seamă de găsit până acum na sunt de fi înfipte pe o boită azurie. corpuri cereşti, ce primesc lu- strămoşii noştrii Romani să-i
Jot ce mă íncunjura, doriad cât câteva, liiere aba tiin al­ Această boltă, certa, іш e de­ raia& şi călduri de ia el. Mai dea numele ce-i avea la ei
feă ştiu, ba din ce fel (ie pi- fabetul cu care Atotpaterniciii cât întunecatul şi nemărginitul toate stelele, ct ie vezi, nu zeul războiului.
jrtre € zidită temelia vârfului a alcătuit şi aicâiaeşîe încă spaţiu dintre nemeoărateie cor­ suni decât pori şi fiindcă au Apoi vine Jupiter, mai ma
Mândra, ba nunele mândrelor cuvintele, cu care se înfiripe­ puri cereşti, pe care privmdu-1 lumina lor proprie ca şi soare­ re de 1400 ori ca Pământul,
loricele ce din belşug, îmbodo- ază cartea vieţei Universului. prin grosimea stratului de aer, le, ce mâne o să răsară, de mai mare în acelaşi timp de
Ыаи covorul verde, ce ca o Eu mă numesc Timpul ne­ ce înconjoară Pământul, să acea se văd aşa lucitoare; cât toate celelalte planete,
baină de sărbătoare acoperea poate şi pe mulţi înaintea ta paré că e albastru şi pe care pe când corpurile, ca Pămân­ şi ean priveşte-! colo sus, cu
ipkiarea culmei .Ţapului; — i-am văzut curreerând munţii ochiul omului proectează ca tul, ce se îuvârtesc împrejurul lumins, lui găibue, să vezi că
printre marile kspsa alb-roş- şi câmpiile, şi mulţi în urmă pe o pânză stelele, frumoa­ lor nu se pot vedea, căci nu după luceafăr el e mai stră­
tfie ale Mândrei z-Aresc o în- îşi vor bate capui ca айагеа sele podoabe aie öraementu- au lumina lor proprie, ci pri­ lucitor ca toate celelalte stele.
thjpufr-г de moşneag. Mă apro- acestor rosturi; dar ca să-ti lub, farmecul ochilor noştri în mesc această lumină delà sorii In al 6-lea rând vine Sa­
p& cu sfi.ua de acea vedenie, uşurez din muncă, eu care nopţile senine. lor şi ea fiind prea slabă nu turn, apoi al 7-lea Uran ş
fca nu cumva să-i turbur li- ara văzut toate, ia şezi co- Dacă nu ne-am găsi pe poate să ajungă până la ochii în urmă Neptun, cari aşa-s
«iştia seculară. Parai şi barba aiea lângă mine şl ascultă, să pământ, ci pe una din aceste noştri. de răsleţitt de Soare, ca unele
woşneagtdui, mai aibă ca ză­ ţi-le povestesc eu cam au fost frumoase steie, aceleaşi lu­ Mă cam întinsei la vorbă abia să zăresc, iar altele nu
pada erau împrăştiate în şu- şi ce s'a petrecut în univers cruri am vedea. De jar împre­ nepoate, dar cred că asta o să pot vedea de loc cu ochiul
Vife, ce şerpubu plntxe pietri de când ştiu eu în coace. jurul nostru vor luci vecinie să-ţi ajute să pricepi mai bine Ober.
şi după .o bunicică distaajâ Acea ce numiţi voi Pâmănt aceste candele neadormite- alcătuirea grupului din care La rândul lor aceşti sfetnici
deveneau una cu spumoasele nu e de cât o fărâmătură din amintindu-vă despărţirea, că face Pământul parte. ai Soarelui au şi ei ca podo
fcvoare ale.Jîeţulai, Polatiş- Total ce a fost zidit de Cre­ ochiul creatorului veghiază me­ Soarele, craiul ruârxiru ăl abă în nopţiie senine sateliţi,
ţei, Sadului şi Sădişorului. atorul. Uite, că să însărea,;â;* reu asupra creat urei sale. záei, e Înconjurat de vre-o com e Luna Pământului, ş
jbehii nui se zăreau de sub soarele, ce prin căldura şi lu­ Universul tot e presărat de opt sfetnici cu pământul, şi care pe lângă că se învârtesc
jtóuíoasde şi albele lui sprin­ mina кя vă ţine vata legată
tene pe când corpul şi шеаі- de el şi care se asctmde după
astfel de corpuri. Şi e de ne­
pătruns întinderea lui în spa­
toţi la un ioc grupaţi formează
grupul sau sistemul solar în
te jurul planetelor dar le în
soţesc şi în învârtirea acestora
prete abia să puteau zări înaltele piscuri ale StreajeL ţiu, aşa, că am putea zice că univers. în jurul Soarelui.
printre şuviţele barbei. La şi-a Muncelatüi, apune pen­ mijlocul lui e pe toate părţae, Cel mai aproape de el, e End nepoate, când s'a рг>
jpprirea mea bătrânul' să deş­ tru câtva timp, ca să redeş- iar marginea nicairea. Mercur, de vre-o 30 de ori menii toate aceste гпіпилі câte
teaptă şi -cu o tuână, ale "L-pte la muncă zilnica pe alţii, Şi toate câte le vezi şi de mai mic ca Pământul, ce abia te vezi, nu erau tot aşa cum
Şcărei degete lungi, cu un- unde ziua acum abia mijeşte. care ţi să înspăimântă mintea, se poate vedea uneori, căci e să văd acum ; ci toată materia
jghä mari şi încovoiate de Uite, că încep să apară şi toate au un rost, toate au o prea aproape de soare şi lu­ tor era prefăcută într'o masă
Jjkrsp, îndepărtează sprâncene­ stelele, iar de după creasta putere de viaţă a br şi nici mina acestuia e prea mare. aşa de siabă ca aerul şi cu
le, privind la mine cu o uîtă- stâ;icoasă a Tarm oului plo­ una nu e aşezată ia voia în­ Apoi vine Luceaférul sau o căldură aşa de mare, că
fairâ plină de ЬШыЩе şi aia acea de raze argintii ne tâmplări; ci Jocul şi drumul Venus, ceva mai mic ca Pă­ samăna mai mult ca o mare
Wdâncă ca şi negura impuri­ prevesteşte, că în curând tona, lor e hotărât* de o putere, ce mântiu, e steaua cea mai stră- de foc brg zdätä In coace şi
lor.. Amorţit de frică admiram blânda regină a nopţii, va veni le ţine în strânsă legătură ludtoare şi să vede uneori la fel coio de vèrtyje enorme de'
In linişte pe moşul, când cu să binecuvjnteze odihna na­ unele de aite!e, puiere ce se
w apus, alteori la răsărit. flăcări.
© voce. blândă, părinteasca, turii. poate numi afracţiane uni­ in al rrieiea rând apoi vine Ca vremea prin răcire s'
moşneagul mă chiemă raai Vezi nepoate aceie mii de versala. .Pământul de 1.350.000 шаі înbucătăţit masa asta de ma
iproape şi-mi spune: lumini, ce înpodobesc albastra Apoi multe din aceste cor- mic ca soarele şi de care o terie gazoasă în frânturi, unele
C'ind treceau prin faţă fi destui ca să lumineze da- — Poi să fie vre-o zece
cgraiiei d-lui iiărbuiesoi, dacă ravera. Dar d. arhivar se tuni.
vedeau vre-o găină, vre-o pisi­ fereşte de a-1 rosti. El se '— Nu ştiu aşa, mie să-mi
că, vre-un câine, se întrebau încrunta, şi se ridică în pi- spui de când.
unii pe alţii: doare.
Nenorocitul, încurcat, obo-
—r Unde o fi având stam­ Cu dreapta caută stampila, 8Й, se gândeşte, se frământă,
pila ? cu stânga apucă spatele sca­ se mai uită la ochelarii d-lul
— Un pol cui găseşte cel- unului — ca şi cum ar vrea Bărbulescu, fixând mai alei
i O chelie negricioasă, între Şeful serviduiai pretinde că dântâi pecetea raoţaiei din să dea de a as-vărifta cu el srida ciuntită — câ se spi­
'două bucăţi de cluf ; nişte d. Bărbulescu ar aveà mania poartă ! — este impunător ! Şi în vreme onează mai uşor privind prin-
Ipchelari sparţi, încălcând un ştampilelor, dar nu zice că Când venea vre-o hârtie în ce uriul venit stă umilit, în tr'o "fereastră spartă — apoi
'roşiatic şi an cioc nervos plicurile s'ar înapoia din drum vre-o limbă străină, d. Băr­ picioare, în faţa sa, ciocul vorbeşte îndoeînic :
ie o culoare îndodnlcă s b t dacă ar. aveà mai puţin de bulescu o trecea unui soldat se agită ; iar d. arhivar între­
adoabcie mândrului domn cinci sigilii, câte le pune re- sosit de curând de pe front, — Din Noembre 1916.
abă cu graiul unui judecător — La ce ai venit în iaşi ?
uîescu ; iar pecetrsíe de gdat vechiul şi harnicul ar­ „pentrucă are mai malta ex­ de instucţie :
Ipe binrou, semnele caracteri- hivar!? Ce ştie şeful? Să-şi pert nţă". — Svurta !
! etice a l e . . . personalităţii sate bau joc de slujbaşă model ! E drept că soldatul ar fi
— Cine iscăleşte supiica? — Şi ce cauţi în Rusia?
— Eu, domnule şef, Noe — Ani femeea acolo.
jdviîe sau militare'. Dacii în fundul pălărtei sale putut să-i fie copil, dar d. lonescu.
' Pentrucă onorabilul D. Bar- de pae, pe căptuşaia aibă de Bărbulescu îi recunoştea „ex- — Cum. o cheamă ?
jfcuiescu nu ştie bine dacă fa­ mătase, drept în mijloc, se perinţa", găsind umilitor pen­ — Unde stai? — Mariţa lonescu.
ce parte din „ilimenteie" ar­ "i răsfaţă rotundă — cât o piesă tru un şef de arhivă să ad­ — Apoi, să vedeţ dv., eu Câţi ani are?
matei saudin „diîvitâte*, deşi ! de cinci lei — o stampilă pusă mită că un biet soldat poate fi stau în Bucureşti, dar acum — Vre-o treizecişietnci.
•e ciă când milieu, când „seja- cu negreală prospatâ, cu toate mai cult de cât el. în refugiu, ani înetuerit în — Bun. Şi când pleci ?
piu arhivist" dup- cum îi în- iiterile dare şi ca coroana Iată un petiţionar eu o Ţicăul al IHea, pe Sărăcie — Apoi aş pleca chiat
-boAsksc cele nevoi. parcă brodată cu mătase, nu suplică. Dl Bărbulescu îl stră­ în vale. mâine, dacă termin.
O, când are pece.eu cea ma­ este pentru că d. Bărbulescu punge cu o ртіѵіге, care ar fi — Câţi "ani ai? — Care-e petiţia dtaie?
ie în mână, d. Bărbulescu e ar avea beteşugul peceţiăor, fost mortală, dacă filtrată pria — Cincizecişidoi, die şef. D. Bărbulescu răscoleşte
magnific! cum susţine şeful, d pentru ochelari n'ar fi devenit in­ . — Ce meserie? prie hârtiile de pe birou;
Ce figura, ce ociii, ce chelie un motiv foarte simplu : ca sa ofensivă, chiar veselă. Cere — Funcţionar. Di teoescu răsuflă uşurat că,
şi (mai cu samă) ce cioc — să пін fure cacitriaî să-i dea voe să plece în Ru­ — De când eşti venii în în tffcşit, scapă; iar, pe la
Juri, cu dreapta pe cruce, Din aceiaş pricină stampi­ sia. Pe vremea aceea nu Iaşi? meae, funcţionarii civili şj
СІ soarta războiului celui ma­ lează manşetele, ciorapii şi mai putea pleca nimeni. Dl — De când au venit toţi militari îşi dau cu cotul, cu»
le e legata de degetul cel mic tălpile ghetelor, ca m om pre­ Bărbulescu ştie bine acest refugiaţii no:C.ad Ыпе pe dl sef al
al arhivarului nostru! văzător ce este. lucru şi un singur cuvânt ar — Te întreb de când ? arhivei. •
 No. 12. luîié 1921 CTJCTURA POPORULUI Pag. г

Meidowan şi celui Oltean şi telui Bănăţean şi celui din

rhai mari, altele mai mici, careJ
au dat naştere la diferit*!^'
piaaeie şi sateliţi din sistemaP
Regionalismul Aideal, România asta, avem dreptul şi aşa trebue să fiç,
a noastră a tuturor, a tuturor Românilor cu fiecare
soiar, iar partea veluraftieasă,, Sânt unii oameni în lumea asta, ce socotesc 6ă soa- colţ, cu fiecare părticea a ei.
din care cauză nu s'a putut| rele a răsărit odată cu ei, şi pentru, ei. Cu mintea fră­ Regionalismul este o patimă ce trebuie sa prindem
răci iute, a rămas şi astăzi- mântată —— mereu de
J
~ gândul ăsta. ajung nu numai.• ~f să*~~-
creadă de veste că a fost, şi de mai se însufleţeşte pe alocuri
aproape cum a fest atunci la în această minune, ci se luptă sa treacă şi în sufletele şi astăzi, e învolburată de duşmăniile streine, de песЬіЫ
început şi conetitaefte materia semenilor lor, credinţa cu soarele luminează numai cerul zuinţa şau întunecarea judecatei noastre, ori de frica,
«Bn care e alcătuit binefAeăte- sătucului lor. * — .celor ce se tem de lumina.
rul viei ei pe pământ, Searele. Şi în sătucul lor unde prostimea, a căscat gura, mi­ Regionalismul în România tuturor Românilor a trăit,'
E târziu acum nepoate, cul­ nunata de mintea cea multă a celor çari au descoperit şi de mai pâlpâie pe undeva în agonie, trebue să moară.
care aici lângă mine şi mâne că se face ziua numai la ei, aceştia capătă în faţa mulţi -
V. Chfru. ,
^hîiori, când te vei deştepta, mei o dâră din lumina soarelui şi cuvântul 'lor sfinţenie
jţLvoi povesti toate câte a de scriptură. i *'
' suferit Pământul de când era Şi între*megieşii lor din cătunul cocoţat* pe vârf de
şifcl-ca Soarele până să ajungă •deal ori risipit în bărăganul câmpiei, ajung fruntaşi între
în "Starea de astăzi. fruntaşi, stăpânitori ai sufletelor celor mulţi.
Cărţile Lipsa de {ocra
! de Const Pluteţ. Emil Vasiliu
Л P. Voiteşti Luminători ai consătenilor lor, cuvântul le este as­
profesor imiversitar. Sfnt, in vieaţa de toate zilele, In ultimul timp, din mai toate
cultat cu sfinţenie ?i încetişor pe neprinse de veste, ei iş clipe când omul — oricine ar fi centrele industriale, nevine ştirea
fac trebşoarele şi pun stăpânire pe cei mai puţin îndrăs- el, — simte nevoia de a sta li­ că lucrătorii au început a suferi
neţi de cât ei. niştit, ca un copir cuminte şi de nedreptăţi delà patroni, fie in cé
PROVERBE Stăpânirea aceasta,' cu nici un chip, nu trebue pier­ a ascultă setos păţaniile altora. priveşte salarizarea, fie chiar iti
dută, si pe toate căile se luptă, să nu-o piardă. Prin asta, bietul om, urmareşte respectarea contractelor. Astfel ia
sau o mângâere înţeleaptă — eă, multe părţi, sute şi mii de mun­
Frica totdeauna aduce pri- Şi stau 1a pândă la marginea satului spre a nu veni adică, au mai pi n t şi alţii, nu-e citori au fost îndepărtaţi delà lucra,
ntejdie. vre un nepoftit de pe alte tărâmuri să le povestească că singurul izbit citi ~->artä — ; s'au iar ceLpăstraţi sunt supuşi unul
si peste meleagurile lor, răsare soarele. Şi stau de strajă o învăţătură bună : să ştie ce să tratament din ce în ce mai greu.
Nu-i frumos ce-i frumos, ci-i la cotitura drumului să nu iasă din cătunul lor călătorul facă în cutare impas, sau, la cu­ Această stare de lucruri a în­
; frumos u-i place omului. tare răspântie, pe unde s'o apuce. ceput de îndată după încercarea
îndrăsneţ ce ar zări lumina şi dincolo de dâmbul hota­
E, vasăzică, nu numai o tre­ de grevă generală, care s'a făcut
rului. Şi stau de veghe, să nu intre în colţul lor de rai,
buinţă ideală a sufletului, ci şi de muncitori in toamna trecută.
ч
Gâlhà care cotcodăceşte mult,
nu face oua. curioşii ce le-ar turbura'aşezata lor stăpânire. nevoia de a eşi din încurcături, Si pricina ei trebuie văzută tot la
Èi sânt stăpâni, ei sânt începutul şi sfârşitul, ei sânt sau de a învăţa cum să le întâmpini acea nenorocită încercare, ca şi
Cine cruţă paraua nici de lumina, ei sânt adevărul, ei au" destulă minte, nu le tre­ pe viitor. în toată acţiunea anarhică pe care
galben nu-i e milă. bue mai multă şi cred că toţi din jurul lor sânt mulţumiţi. muncitorimea, tăiată de duhul râ«
Bucuros ar deschide atunci uşa pe care duşmanii neamului i l-ar
Cflm ar veni peste ei turburătorii sufletelor ascultă­ unui prieten cinstit şi cu drag insuflat, au desfăşurat-o în contra
E mila delà streini ca gardul toarei mulţimii, să le pună la încercare priceperea? l-ar înbrăţişa şi l-ar -ruga să-i patronilor şi a producţiunei.
de mărăcini. Cum ar lăsa să pătrundă între ei alţii de aiurea şi grăiască despre toate câte el nu Căci, vă amintiţi, desigur, dragi
să-i den de osteneală ca să-şi păstreze ascultarea popo- le ştie. muncitori, cum întotdeauna acei
Nu strica orzul pe gâşte când renilor câştigată cu atâta trudă.? . . . Dar unde este oare creş­ care vă îndemnau ea să puneţi
ierba-i până la genunchi. tinul de ispravă, care sâ-ţi pice* tot mai greie condiţiuni de muncă
Cum ar putea încuviinţa să vină neste ei oameni mai în ogradă tocmai când sufletul
' Cu gogoşi nu se fac plăcinte.
vrednici, mai ageri la minte cu cari sä se ia betfntrecere. tău are mai multă nevoe de tă­ in mai puţine ore şi cât mai scump
plătite, iar ca în timpul acestor
Când ei, între ai lor, sânt fruntaşi între fruntaşi,- ce inuit? ore să lucraţi cât mai puţin şi
Udă întâi grădina ta. şi de-ţi lipsă au de alţii cu mai multă minte de cât ei.? Şi unde este omul care, sosind mai prost, vă spunem, doară, c|>
mai rămâne apă, udă şi pe-a Şi atunci, într'un singur glas fie care^ pentru çatuna- chiar întâmplător Ia vatra ta, interesul vostru nu esto numai (rit
:

vecinului. să se apuce — aşa_ cum ar veni luaţi balii mulţi pe muncă puţină,
şul lui strigă din răsputeri: la poruncă — să-ţi înşire câte ci mai ales ca să micşoraţi pro­
-» „Nu, la noi în Prigoniţii de jos, vrem noi să fim aştepţi tu delà dânsul ? Unde este ducţia fabricilor. Ei bine, acum,
stăpâni! La noi în Făstâcii luminaţi, cultivaţi şi înălţaţi de fratele care să-ţi se facă învăţător iată că ceea ce ei aü dorit e'â
t
Sacul din care tot iai şi nu noi şi prin noi, nu* vă pătrunde nici unul dintre Cucueni! ţie şi să nu-şi vadă de cele ne­ 4
întâmplat : producţia a scăzut, fab­
mai pui, se goleşte. voi? ricile merg prost; patronii nu mai
Ounoiul vechiu când s'aprinde Şi oameni buni tărăşenia asta întreagă se* cheamă
Pe urmă, dintre noi câţi au do­ pot face faţă greutăţilor de tot
anevoie se stinge. Regionalism. .«* ' rul să povestească aşa cum vrem felul pe care şi ceilalţi tovarăşi
Lupta ce unii, ca acei. arătaţi mai sus, o dau cu în­ în cutare împrejurare, câţi ştiu delà căile ferate. la fac transport
Gura mincinosului spune drept, verşunare să păstreze "starea de lucruri ce i-a pus în măcar să -grăiască mai cüminte? turilor de mărfuri şi au hotărât
insă nu crede nimeni. situaţiunile ce ocupă între consătenii lor-. Atunci, ce-e de făcut ?» ca să reducă producţia şi deci ţi
numărul lucrătorilor.
Casna cu care încearcă să înpiedice contopirea şi Ar urma ca necăjitul să mun­
— Asta e, die şef! cească în chilia lui, singur şi Unii din ei o fac aceasta си
Şi Ionescu întinde sabiea înfrăţirea puterilor. prăpădit, ca bătut de Dumnezeu. dreptate, iar alţii o fac din dorin­
Bărbulescu îşi îndreaptă oche­ Străduinţa de a se împotrivi oricărei lumini ce ar ţa de a nu-şi risipi câştigurile, în
Ei, nu e aşa, pentrucă atunci orice caz însă, se vede acum lim­
larii, trânteşte o stampilă pe veni de dincolo de hotarul comunei lor. Munca ce o prea ar fi grea viaţa ! pede că suferinţele mari, care aa
sugătoare şi mai întreabă desfăşură să îndepărteze tot ceia cé bănuesc că i-ar tur­ Cu toţii cunoaştem un prieten început а se năpusti tot mai mult
odată : * bura şi i-ar pune în scădere în faţa concetăţenilor lor. adevărat, pe care îl găsim ori asupra noastră, îşi au isvorul în
înfrigurarea cu care se frământa să păstreze stările când ni-i dor de dânsul; care greşală ce aţi făcut-o, noi în pri­
— Asta e a duiuitale? de lucruri dobândite şi să înpÉidice propăşirea generală are, în orice moment, zj şi mul rând, că v'aţi lăsat purtaţi
— Asta die şef. a ţârei din care face parte şi comuna lor, sau plasa, noaptea, pe vreme bună ca şi pe de acei cari vă îndemnau la mun­
— E timbrată? furtuni, răbdarea şt voia bună
judeţul ori provincia lor, toate astea la un loc se nu­ să-ţi grăiască fără să se obo­ că necinstită şi acţiune dusmăi.o-
f

— Timbrată în regulă. mesc Regionalism. asă statului, *

sească nici odată, fără să se
— Ai pus şi strada? De sigur în lupta de întrecere între oameni, luptă gândească la altceva; un prietin muncitorimea Çeea ce se întâmplă acum cu •
•— Am pus, die şef! de pe valea Crişului
în care în vremea noastră de democraţie,, când munca, cu rost la vorbă cu graiul aştezat
a Someşului şi Mureşului, cs*e
— Fugi cu ea de aici! priceperea, talentul, înţelepciunea şi mintea luminată-sunt şi înţelept, care nu se dă după rezultatul aejiunei pe care aşa nu­
noi că să ne cânte în strună, care mitul „Socialism", încuibai între
Şi cu un gest teribil Di armele triumfului, şi locurile de conducători ai neamuri­ nu şi schimbă nici când convinge­
Bărbulescu aruncă hârtia cât lor nu mai sunt moştenite, ci se cuceresc în virtutea rile, cel mai de samă dintre "toţi noi, l-a adus pretutindeni unde
agenţii străini şi înstrăinaţi au
colo. Nae Ionescu rămâne acestor virtuţi, în lupta asta, nu-şi vor mai putea păstra pritenii : e cartea. pătruns.
stană de piatră! vechile locuri şi cei ce au crezut sau numai au păcălit Cum oamenii luminaţi ai nea­ Fie ca măcar de acum să în­
. . . Unuia care a protestat mulţimea Cu credinţa lor,' că soarele a răsărit odată cu mului îngrijesc ca numărul acestor ţelegeţi a vă feri rie acei cari vre­
în potriva acestui sistem Dl ei şi pentru ei. . • nepreţuiţi prieteni ai noştri să fie. au răul ţărei.
Bărbulescu, furios i-a strigat : Astăzi când ţara noastră se aşează tot mai temeinic cât mai mare, datoria fiecăruia ;
este să-i preţuiască şi să-i înţe­ f • Emit- Vasiliu-
-— Eu v'nş pune câte o în hotarele ei fireşti; astăzi când România, şi-a descătu­ leagă, strângând în'juru-i cât mai
pecetie în spate, să vă cunoască şat cu baioneta Dorobanţului ei,* aproape întreg pămân­ mulţi şi cât mai buni.
lumea că tociţi scările autori­ tul cotropit de duşmanii înfrânţi, cu toţii, toţi Românii Foile sănătoaSe, cum e „Cultura • l l l l l l l l l l l f I I I I I I I I I B
tăţilor cu tot felul de învârteli. trebue "şa. aibă o singură inimă şi un singur gând. Poporului" sînfc ca nişte cărţi des­
Satele toate, plăşile, judeţele provinciile, sunt şi făcute învmai multe bucăţi, ce
pot strânge şt' lega Ia un loc 2 s\ Rflspflrmra 3
trebue să fie sate, plăşi, judeţe şi* provincii Româneşti se Ia sfârşitul anului. '
Soarta a voit ca Dl Băr­ şi noi toţi : Români ! Zidurile chinezeşti cu meşteşug în­ Dumnezeu a dat omului cartea Z ZlflRUli OOSIRU Z
bulescu să moară în ţară ălţate pe vremuri de streini sau instreinaţi, între satele cărţilor — Biblia — ca să-şi aducă : f U h l U R f l - * :
străină. Cum credeţi că a noastre Româneşti, între judefèle^. între provinciile noa­ aminte de el şi de învăţăturile
venit sicriul său • în ţară ? stre, trebuie să se năruie, fiindcă 'România înpărţită -în sale; iar omul, cetind, dă lui S V- POEORUüUI 3
Pecetluit! regiuni este astăzi România noastră, a tuturora, făurită Dumnezeu sufletul său, care — CC fRfleSTC PRfil
Const Râuleţ. din^ străduinţa noastră comună, din munca noastră, din cele rele.
fără cărţi — ar rătăci printre 001 SIPCnRUOOl! Z
sângele frăţesc al tutulor regiunilor, din lacrimele şi nă­
dejdile şi celui de la numte şi celui de la şes şi cefui
Cluj 12 luiie. ? il• •IIIIIIIII tlIIIIIIIIIS
 Pag. 4 CULTURA POPORULUI No. 12. Iulie 1921

Ія^допижадпрддраоспі^гтпиптапппгаі^ în Ţara Făgăraşului juraţi boero-
nes. Cnejii şi- nobilă români po­
DIU I8TÖB!A KAIIILIII11KESG
_ гляюо r. ешааааишнши soijulu juruuocc спопооз гш •оаооааааово|
teau fi judecaţi numai de tribuna­
lul acesta. Fiecare judeţ românesc
кюпшьіааиоо иатзй«е вашзао аоаава осюааіюшжшаа асаасяжошэшэоа mai avea şi o adunare numită
universitär nobilium et kenezio-
cum s'a adus hofărîrea veche sau
cam^e «cuprinsă ів document. • Ju-
rătorti trebuiau să fie în număr
anumit, 6, 12, 16, dar ajungea şi
până ia 48. Ei trebuiau să fie de
aceaş stare socială, de acelaş sex Prró aetul mám delà АИэа-

iii românesc rum (adunarea nobililor şi cneji­

lor), ai cărei membri erau senta-
res (bătrânii, nobilii), cnejii ro­
Am ajuns să putem vorbi-acum moşneni, în Moldova şi Bucovina mâni şi сінаг şi alţi oameni tri­
despre unul din cele mai frumoase la răzeşi (ca de pildă In Vrancea, mişi de P ^ o r . Această adunare
produse aie spiritului poporului Câmpulungul moldovenesc). Se îm­ era un fel de tribunal mai înalt,
ooatru, .despre dreptul românesc parte deci între urmaşi numai mo- unde se judecau cnejii şi nobilii
rezultat al oficialul pământului. • şia de lângă sat-, pe când cealaltă români vinovaţi d e , fapte, prin
De vechimea lui mărturisesc rămâne comună. Dar chiar şi fraţii cari şi-ar fi putut pierde drepLt-
documentele cek mai vechi, atât cu famjliile lor rătriâaeaa la înce­ rile de nobil san cneaz. Delà a-
^latineşti in Ungaria, Transilvania put de regulă tot là an ioc, lu­ ceastă adunare se putea face apel
şi chiar de aceaş. profesiune cu Jutíá, în arm! 1Ш8, pentru
cel pentru care jirrau, aşa dară ţărănimea noastră a dispărut
boeri la boer, femei Ia femee, marele pericol ca pământul
preoţi la preot, jurământul jurăto- lor, brazda strămoşească, să
' rilor se făcea în biserică, pe Sfânta
Evanghelie şi pe Sfânta Cruce. fte faată <iela ţărani prin lei
Jurâtorii erau aduşi de părţi (de de fel de invenţii şi dispozi-
ceiee aveau procesul), dar puteau ,ţmni ale rirantior guvernatori
fi numiţi şi de Domn dopa o listă deta Budapesta şi prin mes­
alcătuită de partea adversă sau chinăriile străinilor, cari sub
de un boer, care era fuucjiunar N

si , Polonia, cât ţi slavone îa Ser-'. crând împreună pământul şi for­ ia una şi mai mare, numită con- înalt, jurători %e primiau numai foste dominaţie căutau să aca­
ш4> In cele latineşti i se ziee an- mând gintul (gmtea), în care se gregatio generalis distrlctuum oameni cinstiţi, cunoscuţi de amân­ pareze nu пшггаі proprietăţile
Ифвё et laadabilis consáetada primiau şt ginere. începând des­ valachicalhtm (adunarea sau con­ două părţile. Jurătorii depuneau mici în posesiunea |агапЙог,
(obiceiul străvechiu şi vrednic de părţirea acestui fel de familii mari, gregaţia generală a districtelor jurământul, că lucrul e întocmai cl şi moşiile mai mari. Unăă
laudă), antiqaa lex. (legea stră­ membrii lor, cari nu aveau urmaşi, româneşti), care se compuuea din aşa, cum s'a fost constatat. Dacă
veche), lex terrae (legea ţării), dorind de-a lăsa averea unui frate., reprezentanţii mat multor districte, era un proces pentru crimă, lucrul
cu patria-ifiumă, tăi ánimea
fure valachie (după dreptul româ­ surori, nepot sau chiar soţie, nu Astfel de adunări a u j o s t ale ce­ era hotărât definitiv. In procese Ardealului nu.mai are de ce
i
nesc), ear districtele sau -judeţele,, făceau aceasta cu testament, ci cu lor opt districte- româneşti din civile, mai ales pentru moşii, cei­ se teme, eăc^a început epoca
fn cari stilpânia această lege ro­ înfiere, declarând că recunosc pe Banat, apoi a districtelor româ­ ce a PERRIIIT putea „lua lege peste désvüUürü liber.è a agriculturii.
mânească, sê- numiau dislrktus viitorul moştenitor drept fii. sau neşti., cari ţineau de. castrul lege", adecă să aducă un num r Ţara noastră,. а2І statul agri­
olachaks (judeţe româneşti), şi fica* a lui. Vrednic de amintit e. delà Deva (judeţul Hunedoarei). îndoit de jurători, cari dacă jurau
satele possessiones olaclwles (pro­ că încă din cele mai vechi timpuri Şi dreptul penal, după care se pentru el, câştiga procesai. col cel* mai puternic dintre,.
prietăţi valahe româneşti) sau li­ băeţii şi fetele aveau la noi drept pedepsiau furturile şi crimele, era sia£e învecinate — pentru
Documente despre procese ju­
beróé, villae olachales (sate libere egal Ia moştenire. pe vremuri deosebit de cel de decate cu jurători se găsesc muite
viitor — are de înplinit che-
româneşti). în documentele -vechi Cât de mult*ţineau Românii la astăzi. Furturile • se plătiau cu marea mare de a deveni furni-
în România veche, din Transilva­
- slavone se zice zacoi vlaşchi sau legătura de. iainiiîe, se vede şi de gloaba, din care o parte era a nia e cunoscut procesul preotului zatoral acelor ţări cari sun-'
zacoi valascoi. (drept românesc). acolo, că într'o spiţă de neam se judecătorului. Pentru omor era
Care este originea acestui drept ? înşiră -numai urmaşii, cari au con­ moartea. Până târziu îh secolul : Constantin din Braşov, acuzat că sărace în pământ agricol pro-',
ar fi necinstit casa unui paroebian ductiv şi trebuie să-şi procure
Când au cucerit Romanii Peninsula tinuat de-a aveà moşie îa satul lor al 15-lea, la Români un omor (enoriaş) al lui. Magistratul din
Balcanică, apoi Dacia noastră, ei de baştină. Ceice se căsătoria in cerea aît omor. Despre aceasta s'au Braşov a vrut să-1 judece după cerealele din alte ţâri. In Eu­
ee aflau pe o treaptă de cultură alt sat, era şters din neam. păstrat mai multe documeate de legile civile, dar mitropolitul a ropa orientală, ţara agricolă
cu mult mai înaltă decât a Tracilor Nici un proprietar nu-şi putea pe Pământiu regesc, adecă din protestat şi a cerut, ca preotul cea mai maro este patria no- •
şi Dacilor, trunchiul in care s'a vtnde la ' început pământul unui ţinutul locuit şi de Saşi 4n Tran­ Constantin să jure împreună cu
altoit mlă<ăţa romană, ca să dea străin, ci mimai rudeniilor Iui şj silvania. Saşii.acaparând iot mai astră. - " ' ' .
alţi şasa preop, că nu * vinovat.
apoi naştere poporului românesc. celor din sat, cari se trăgeau din mult -din'pământul românesc, Ro­ Delà no', popoarele cele- '
Legile romane o deosebiau. deci acelaş moş satt bătrân. Obiceiul mânii se apărau cum puteau. într'o Cu timpul mărturia cu jură tor
toarte mult de-aie Tracilor şi Da­ acesta şi-a păstrat puterea multe astfel'de ceartă Saşii au omortt se amestecă tot mai mult cu a laké aşteaptă trimiterea de
cilor, popoare de- acelaş neam şi veacuri, aşa că şi mai târziu, când
t
şase românce. Din cauza aceasta, martorilor, încrederea In, jurători alimente, cereale, vite ş*. a.
de aceeaş -limbă. Ştim apoi din boerii Începuseră să încalce pá­ Românii au început să omoare şi scade şi obiceiul românesc al ju- pentruca în schimb să ne dee
istorie, ca Romanii şi dacă intro- rnán turiie ţărăneşti, ca să poată ei Saşi şi lupta aceasta de răz­ rătoriîor încetează. fabricate industriale, adecă ma*-*
; duceau administraţia lor şi unele ajunge umil d h ei părtaş la o bunare ajjitit până IR anul 14Í3, Dreptul -românesc sau obiceiul şăni, unelte tecnice, stofe, fa­
- legi de ale lor, Msau popoarelor cu­ moşie răzăşeaecâ trebuie să-1 în­ çând s'au impăcai prin despăgu­ pământului a dispărut aproape cu
bire. Astfel de documente despre totul, dar poporul românesc a ţi­ bricate chi;nice locomotive, va­
cerite să se administreze şi judece duplece mai întâi pe răzeş să-i
In satele lor după vechile lor obi- îniiiaze. Multe sate de ţărani liberi lupte şi împăcări intre Saşi şi nut cu atâta tăne la el, încât şi goane şi încă multe alte luc­
etieri, cum au făcut de altminteri au ajuns apoi să-şi piardă stăpâ­ Români avem şi din 1363 şi 1382. în secoiul al 19-lea, abia trecut, ruri-pe cari în ţara noastră
şi fa Italia, când Roma *a cucerit nirea moşiei lor, când Domnitori In caz de omor, ucigaşul putea un străin zicea, că fa Români obi­ noi nu le putem fabrica, până
pe rând ţinut după ţinut din ace­ de ai tarif aruncau biruri marj scăpa de moarte, dacă se împăca ceiurile sunt mai tari decât legile. ce nu avem fabrici speck.h
astă ţară. Aşa că putem zice, că asupra unui sat, pe cari neputâo- cu rudeniile celui omorît. In Mol­ Victor Lazăr. destule pfhtru producerea
temelia dreptului românesc e însuşi du-ie plăti, vindeau moşia un;:i dova ucigaşul trebuia să ф ѵ е -
Üreptui trac sau dae, care a trecut boer sau chiar 'Domnitorului,, ţă­ de^scă înaintea Domnitorului, că * acestor mărfuri. Avem şi în \
bl cursul veactlrfior prin tot felul ranii ajungând astfel clăcaşi sau s'a răscumpărat delà moarte şi ţara noastră o industrie, însă
de schimbări, cum au trecut şi vor robi. numai aymci putea ii iertat. Mai ea nu este încă desvoltată.
v trece toate lucrurile omeneşti. Mat Daniile de moşii, pe cari Ia
* vârtos în Transilvania şi Ungaria făcea Domnitorul Ia boeri, erair
târzia Domnul strică acest obi-
ceiu, condamnând totuşi la moarte
ШІІ Hlfifg • in patria noastră de as­
tăzi factorul economic nati­
a trecut dreptul românesc prin la începui numai pe .viaţă, de a- pe vinovar. în Principatele române Ziarul ..Democratul'' ce apare
schimbări mari, căci cuceritorii un­ ceea vedem boeri cerând înfierea mai era ş; obiceiul; de un sat în­ la Cernăuţi publica in numărul său onal mai important este agri­
guri, cari l-au aflat la noi, cu la fiecare schimbare de domnie. treg, pe al cărui hotar s'a găsit delà 3 Iulie următoarele: cultura. Agricultura sau cul­
S toate că l-au respectat ia Început, Moşiile acestea nu puteau fi vân­ un om iftis^ trebuia' să plătească tivarea pământului este pen-,
dar încetul cu încetul au ci-opârttt dute la început şi chiar mai târ­ răscumpărarea. Suma de răscum­ „Curitira Poporului." tru noi toţi sursa cea mai bo­
mereu din el. Luciul acesta se vede ziu, când ele deveniseră proprie­ părare era uneori aşa de mare,
bine.din documentele latineşti: la tatea de veci a familiei în c<<z încât sătenii nu o puteau plăti, Un grup de persoane din cele gată delà care depinde bo­
îaeeputul stăpânirii ungureşti noi de vânzare actul trebuia Întări, aţa că o da Domnul, care in mai distinse din Cluj, au pus ba­ găţia statului si naţiunii întregi.
aveam o autonomie aproape com­ de Domnitor, care primia o de­ schimb prefăcea satul in sat „dom­ zele sssietaţii „Cultura Poporului", » Deâceea folosirea întregului
pleţi, c u
judecătorii noştri natio­ spăgubire, mai malt de forniă, nesc", adecă îl iobăgia. editând în acelaş -timp şi o foaie pământ roditor nu este de
nale şi din ce trece vremea, din căci ea se compunea din o sumă . Un aşezământ deosebit in dn cu acest nume. începutul acesta 'interes pentru ţărănimea noas­
ce în ce se răpesc mai multe din mică de bani sau din un cai. tul romanes; a fosi acela al-/ serios ne bucură.
aceste drepturi, până când în se­ lorilor, iristiiirţia aceasta era obiş­ tră numai, ci e o chestiune de
Birurile sau dările erau in vre- Ardelenii au o foaie, folositoare
colul al 15-lea dar mai ales ai muriie mai vechi — şi aoui numai nuită la. Românii din Dada de şi plină de hrană sufletească pen­ interes general, căci de starea
16-1A încetează afară de unele de'acestea ne ocupănf- aici — jos, dar se găsesc urme de-ea tru popor. Atât personalitatea d-îui agriculturei noastre depinde şi-
obiceiuri, cari s'au păstrat până în foarte uşoare. In Transilvania sin­ şi în Transilvania". Dimiiriu, rectorul universităţii, pre­ puterea statului nostru. Având
ziua de azi. gura dare, c e . datorau Ro­ Cea di;i urma şi mai înaltă ins­ şedintele Societăţi .Cultura Po­ în patria noastră o agricultura
Proprietatea pământului erà Ia mânii regelui Ungariei, era ia în­ tanţă judecătorească în cele donä porului", cât şi acea a marelui
început comună. Pe o moşie neîm­ ceput quinqaagesima, adecă a, român şi general N. Petafla, direc­
intensivă, productivă, poporul
Principate române, din cari s'ait
părţită iocuesc urmaşii" unui moş cincizecia din oile, pe cari le avea. alcătuit România cea până la 1918, torul foaiei, sunt cea mai inaită întreg cât şi statul -se va îm­
sau ai unor bătrâni. De aceea se Aceasta e numită în documentele era divanul Domnesc, compus chezăşie de opera culturală şi edu­ bogăţi, situaţia noastră finan-".
zice moşie, ear cuvântul bătrân e latineşti darea româneasca. Cnea­ din Domn, mitropolit, episcopi şi cativă adusă pentru luminarea celor ciară se va reface, prin acea
făcut din vorba latină veteranus, zului lor îi plăteau Românii pentru jooerii, cari ocupau cele mai înalte de jos. Se cuvine ca aeenstâ foaie 4
că primim bani buni' pentru
care însemna soldatul roman gata slujba lui tot cu vite (oi, porci), dregătorii în ţară. Adeverirea se şa nu lipsiască din nici o casă a
cu serviciul militar şi aşezat pe o afară de aceea^ îi făceau clacă unui ştiitor de carte de la ţară.
cerealele exportate, adică vân­
iăcea, în procese, prin documente
«Boşie dată hrl.de regulă în una câteva zile pe an. Mai târziu, da­ sau martori. Martor putea fi, ça Ţăranii, preoţii, învăţătorii buco­ dute în ţările streine, presti­
din provinciile cucerite de Romani. riile acestea au crescut tet mai şi acum, orice persoană,, chiar şi vineni, cu toţii ar trebui să citească giul patriei noastre va creşte
Satul sau cătunul, care se forma mulf, s'au adăogaî şi dări în bani, copii. Aceştia dl? urmă se între­ .Cultura Poporului". şi cu timpul România-Маге va
cu timpul din urmaşii celui dintâiu elaca a devenit tot mai mare, buinţau mai ales pentru hotărnicii In Bucovina nu s'au găsit încă lua acel loc între celelalte sta­
mos sau bătrân, care „a pus pa­ ajungând în Transilvania şi Un­ sau delimitări de moşii sau de* inimi distinse, departe de luptele
rul , cuprindea numai pe aceştia garia până la cfteva zile pe săp­ părţi de moşii. Se aduceau şi câ­
te, care-i se cuvine ca stat
politice, care să editeze un ziar unui popor muncitor. Condus
şi străinii nici nu erau primiţi Ia tămână. ţiva copii, ca să vadă unde 'se pentru popor.
Început în el, nici căsătoriile: Administraţia "şi justiţia erau pun semnele de hotar, apoi li se de aceste vederi pentru binele
:
cu cei din satele vechie nu erair Ia început comune. Ceice admini­ Şi ce mare nevoie avem de pro­
da ö bâtae bună,casăţiuă minte,
pagandă-culturală şi mai aies na­ poporului Său, gloriosul nostru
iprivite cu ochi buni, lucru, care' stra un sat -sau un ţinut mai mic, când vor fi întrebaţi în cursul rege. M. S. Ferdinand su­
; se mai vede şf azi la noi. vieţii lor despre. hotărnicie. Une­ ţională peste Prut, Patimile aici
cneazul era şi ceeace e azi pri­ sunt mai mari şi luptele fraficide veranul românilor de pretutin­
Proprietatea m o ş i a erà comună, marul sau administratorul de plasă ori pe un astfel de coţii adus cà
martor II făgăduiau unei mânăstat* mai puternice. De aceea, buco­ deni, a decis să deie ţărani­
îndeosebi pădurea şi păşunea, nu­ sau primpretorul şi era şi jude­ vinenilor, crud cu toţi .Cultura
mai іосвгйе de -casă, de vii, de cător. Fiecare district sau judeţ pentru călugărire. Acestíf erau lor pământ, ca să aibe unde
Poporului din Cluj*.
arătară şi fânaţele erau particulare. românesc din Transilvania îşi martorii obişnuiţi. Erau însă alt­ să muncească.
fel de martori, numiţi jurători. Mulţumim ziarului din Cernăuţi
rXucrnl acesta e'a «păstrat In mafie avea tribunalul M compue din pentru mâna de ajutor co ne-o Deacea, iubitul nostru Rege»
•Ţ părţi pâftÎPh ziua de azi, m Tren- 12, 8 sau 6 juraţi, numiţi Io do­ Aceştia nu aveau să apună, cum
•Uvatiia ia urmaşii boerilor «fin cumentele latineşti juraţi, senfores s£a Întâmplat lacrei* d »ă jare dă In îndeplinirea scopului nostru. a ordonat înpoprietărirea ţă­
feti >%g«raţnrbi, ta Munt«** la olachales (bătrânii romárát tar simplu, că tacrel e tatocnal aş», l ranilor luând delà moşiile mart
 N©.12. Iaüe Ш 1 CULTURA POPORULUI

itru а-I da сефг ce n'au sau |

ffiai puţin. Legea reformei^
es'a votat acum -în par­
atul ţării şi nu va trece*
acelora cari au cunoştinţe spe-
ciaie în agricultură, şi va vor
da bucuros ajutor.
CRONICA ECONOMICA
Dacă aveţi lipsuri de ma­
până când fiecare ţăran şini unelte şi săsemjnţe prin Arătam într'un număr treV uşor pe avuţia noastră, am '[ pentru trăi. Nu mai cumpă­
a avea pământul Său. Fraţi reprezentanţa voştri cereţi aju­ eut unele din cauzele ce au căzut in ispită, vânzând ave­ raţi podoabe" şi găteli ce aju­
ii! Prin îndeplinirea şi torul starului şi sfaturi din făcut ca de şi biruitori în rile stăpânite din moşi stră­ tă ta stricarea sufletului şi la
ecutareă reformei agrare partea funcţionarilor săi agri­ răsboiu, cu ţara mărită şi cu moşi. uşurinţa minţei.
ecem în epoca cea mai coli. Nu mai una să un faceţi: bogăţii cum nu are o altă Aşa cele mai multe palate, Păstraţi banii voştri ne
'lucită istoriei democrate, să nu. negligaţi cultivarea pă­ ţară, valoarea banilor noştri din Bucureşti, cele mai însem­ risipiţi. In curând când ţările
em în acele Jimpuri feri- mântului. să fie mică şi să suferim şi nate case şi proprietăţi din strane vor vedea că nti mai
Xe în ca&iăranul este stă- oraşele mari, рагіД însemnate cumpărăm fleacurile fară fo­
Statul nostru vă dă tot spri­ noi ca şi cele mai mici şi să­
mi РАШПШИІ său şi nu los, când producţiunea lor nu.
race ţări.. din oraşele comerciale, cum •
'щ în trecut, robul şi sluga jinul. In timpul din urmă s'au vor mái avea unde să o des­
Şi statorniceam că cele mai ar'fi porturile Oalaţi, Brăila,
filor proprietari. înfiinţat şcoli speciale de ag­ facă, toate lucrurile le vor
însemnatecauze sânt două Constanţa au fost cumpărate
ricultură în cari copii voştri iefteni şi banul nostru va
• Stăpân liber pe pământul şi anume: de streini veniţi din toate col"
să pot pregăti pentru cariera ajunge, la mare preţ.
propriu-, ţărani, asta-í liberta- ţuriîe pământului.
lor de agricultor (ţăran). Tri-| Finanţa streină ce depre-
Jea voastră, ăsta-i binele vos- Pădurile, fabricile şi multe Când fie care în parte, cu
mîte-ţi pruncii vostru să înveţe ciază valorile noastre spre a
tm, ăsta-i visul strămoşilor întreprinderi mari, au căzut banii ce are nu va putea
ştiinţele agricole, să înveţe putea pune mai uşor mâna
.Wştriî, pentru care au luptat şi din această pricină în manile cumpăra case, locuri, prăvă­
cum trebue 'tratat pământul pe bogăţiile ţărei şi în al doi­
.sângeratsub stăpânirea stră- streinilor. Şi streinii de şi ne-au lii şi fabrici şi în special" din.
ca să producă mai mult, cum lea rând, noi înşine ce dani
iaâ milenara. Generaţie a ţă-\ dat preţ mare, în aparenţă, mâinile streinilor de neam,
trebuie făcute sămânăturile, sprijinul nostru acestei unel­
Шітеі de azi, idialuj ţâra-- în realitate ne-au dat mai pu­ banii ce au, să-i pună la
cum trebuie crescute vitele tiri.
fsc's'a împlinit! Voi aveţi ţin de cât ne costă şi spre Băncile Româneşti care îi vor
şi incă aite multe. . In adevăr, Bancherii streini
nânt şi pământul vă are. a ne lua. şi înapoi banii ce întrebuinţa în cumpărarea ave­
gati-vă sufletul de solul vos­ Fraţi ţăranii Nu uitaţi că ce 4Q Şi чСЦПОІС marile avuţii ni-i dase, au început să ceară rilor din mâinile streinilor, ori
tru, pământului daţi iubirea de merSul bun în cultivarea ale pământului nostru, cari preţuri tot mai mari pentru întovarăşindu-se în coopera­
iioasiră. Fraţi ţărani! Stră­ pământului, de o recoltă bogată de şi ştiu că paraua noastrj produsele celor cumpărate de tive, în societăţi Româneşti
moşii noştrii au murit pentru depinde binele vostru cât şi este chezăsuită prin pamân- ei. Dacă au cumpărat păduri, de tot felul, vor putea face
pământul' lor, pentru dobândi­ al nostru al tuturora. rul ţărei,-prin averea noastră au scumpit lemnul, dacă au cu toţi la o laltă cu capita­
rea lui,, sângele lor a stropit . Nu uitaţi • ca ţara noastră publică ce'întrece de mii de cumpărat fabrici au scumpit lul adunatţ ceia ce fie "care
brazdele şi prin aceasta au este im stat agricol" în care ori valoarea banilor ţărei puşi toărfurile fabricate, dacă au în parce nu ar putea să o
tffaţit pământul, diariiantu! po­ agricultura trebuie să fie pe piaţă, totuşi fin banii noş­ cumpărat case, au .scumpit facă şi astfel, banul nostru
tri SCl;:H,i. chiriile şi noi nevoiţi să luăm
porului întreg. perfectă. nu ar mai fi scăzut, nu l'am
Azi pământul este al vostru, Şi această operaţiune este ceia ce ne trebuie a urmat mai risipi fară folos şi am
Nu UITAŢI CA lumea întreagă făcuta cu.-scopul de a cum­ să dăm în Înoi banii ce ni se
este proprietatea^voastră. Voi, aşteaptă. să-i dăm bucate spori, astfel bogăţia noastră
fraţf ţărani nu mai frebuie să (cereale). păra averea noastră publica păreau aşa de mulţi cânrî-arn naţională.
kiptaţi pentru a vă câştiga o sau particulară pe preţ cât .vândut averile noastre. Dr. Talaleu Economu*
pafenă de • sol, pe care să Nu uitaţi că dacă putem de scăzut. • In, mintea fie căruia.să
creşteţi hrana de toate zile. vinde^ multe cereale se va urca BShtherii ' aceştia . străini, pătrundă adevărata lumină
banul' nostru că leul româ­ măcar acum şi nimeni să >BS@SSBS
D&acum înainte însă vă aş­ cunoscând bine şi firea ome­ II
teaptă o datorie mare, sfântă nesc *va ajunge iarăşi la
<pe care o aveţi de înplinit valoare.
nească, pun în cântarul lór
şi dorul de înbogăţire minci­
nu mai înstreineze
tor. Ori-cât de mare ar'fi
averile Bnifö ciffliitriKHI •
M

FEß nu numai de neamul Ţărănime a Românfel-Mâri f noasă a noastră, plâfjndu-ne preţul dat de strein să nu
de zece ori preţul de cost al ne fure înţelepciunea déme­ P . Curt. — Ain luat cunoştinţa
sostru întreg, de ţară, şi Fii la înălţime, şi nu uita că de propunerile ce ne faceţi şi vă
rege ci faţă de popoare/e Regele nostru t-a dat pă­ averilor noastre.- nai lăcomiei şi să înstrei- mulţumim de interesul ce не pur-
IM lumea întrengă, faţă de mânt ca să-i munceşti pentru Astfel, pentru o casă, 'de nara, casele noastre fabri­
Щ- M
etitlizaţianea mondiala : tre-Ь binele vostru al itaţitnicf, că exemplu, ce ne-a costat să cile noastre, pământul nostru, Când numărul abonaţilor va fi
baie să cultivaţi fiecare pe eşti dator mulţumire \ф\ zicem 20.000 lei, prin diferiţi viile şi munţii noştri. destul de mare spre .a ье îngădui
fee de pământ, trebuie să nostru Suveran mulţumire pe străini în strârjsă legătură cu Nu numai că ne facem cheituelile necesare publicarei ilus­
munciţi sărguincioşi şi cu care o poţi răsplăti prin acea finança străină, ne oferă de nouă râu, dar facem un traţiilor, o vom face cu plăcere,
mare rău şi ţărei, lăsând acest punct fiind' de mult inscris
ramă brazda strămoşească, că prin muncă reală şi ade­ patru ori pe atâta, 80.000 în programul nostru.
trebuel să uniţi toate pute­ vărată, fn ţărănime vei con­ iei. să seEabîlească, -să pătrundă In privinţa mediricărei formalu­
rile şi cunoştinţele voastre tribui la' gloria şi prosperitatea Mulţi dintre noi, bucuroşi şi să se statornicească în lui, vom deschide un plebiscit,
pentru a Inbunătăţi pămân­ neamului şi patriei noastre. de preţul dobândit înstrăinăm averea ţârei streinii, de cari întrucât foarte mulţi dintre prie­
tul pentru a scoate cât de atât amar de ani ne-am tenii noştri cetitori ne-au scris să
Radu C. .Colbasi averea ce cade în mâniile strei­ păstrăm formatul de ziar.
mult rod. nilor, fară să băgăm de seamă străduit să scăpăm, cu atât
Sfătuiţi prietenii şi cunoscuţii
De felul cum veţi prelucra că preţul ee ni s'a dat în rea­ sânge vărsat şi cu atâtea D-v. să .sporim ..astfel numărul
pământul, cât veţi ara şi să- litate este mai mic de 20.000 jertfe ce am făcut. abonamentelor spre a putea în­
mâna, deprinde existenţa vo- I »ASZM&TMIT •** ********* »_ lei, şi iată de ce. Valoarea Românii ' nu. mai trebue făptui cât 'mai ţiabnic propune­
4 cu nici un chip să vândă rea D-v.
'»stîă, avuţia voastră,. în ge­
neral, existenţa ţărănimei. W Cil R U C f t *«*§
*
banilor noştri este ţinută la
vre-o 20 de parale. în bani casele şi averea lor, nimă­ P o p e s t u Gh. Ican (Semina­
rist.) — Vă mulţumim pentru sim-
Cu cât veţi lucra rnai mult,
ca atăt mai bogată va fi răs­
i RomrineasŒ streini, aşa că leul nostru
face' a cincea parte dmtru'un
nui. Dar pot însă, să cum­
pere cu preţ cât de mare,
ţiteîe şi călduroasele cuvinte cu
care însoţiţi cererea de abona­
plata voastră. Pământul .vos­ i insutui^flRreaRflfice leu strein şi cei 80.000 tiu casele, prăvăliile negusto­ ment. Când asemeni vorbe fru­
SllCURSfîlîfl moase pornesc din sufletele celor
tru este o comoară-rămâne
вигааі că voi să scoateţi bo­
cosmzeflrm sânt de căi 15.500-tei streini.
Adică cu cei 80.000 ce ne-a
riile, industriile şl averile
streinilor cuibăriţi la noi. ce in viitor vor păstori poporul
ne încredinţează că munca noastră
ClsUD Ziceam că sântem şi aoi vi­ nu este fără folos şi ne statorni­
găţiile cari zac ascunse. STK. UMOCRSICARII З I
minţit ca număr, noi nu am
dobândit de. çât 15.500 lei şi novaţi şi aşa este. ceşte credinţă că ne aflăm pe
Fraţii ţărani ! Menirea voas­ nu puteai cumpăra iucruri de Risipind banul ce ni sa drumul cel drept.
tră este muncirea pământului. părut că l'aei dobândit uşor, Bunii noştri prieteni, trebuia să
çât în valoarea adevărată a. înprăştie părerile lor de bine de­
Pământul vă este prietinul, şi acestor 15.500 tei. cumpărând lucruri fără folos spre foaia lor hitre toţi cunoscuţi
daeă'I părăsiţi, veţi «suferi nu­ am dat prilejul ca pe pieţile lor spre a ajunge cândva să pu­
mai voi. Dacă mai socotim "că din streine să- fie muiţi bani de tem, aduna in jurul'nostru tot pu-
Deacea, ţărănime a patriei k • pricină că leul nostru este ţi­ ai noştri, 'báni ce întorcân-. porul Românesc ştiutor de caile.
«œstre, leagă'te de sol, îm- " * nut scăzut, iar toate mărfu­ duse în {Srà au cumpărat o 5Secretariatul.
brâtişează-e cu toată dragos­ rile s'au ridicat de câte 10—20 bană parte a • averilor noa­ w -
tea munceşte harnic pe eL fă ori. de cât costau în trecut, stre. CJTITÖRII NOŞTRI,
tot posibilul pentru a-1 face EXFCUTFL CU BRÊ.UÎR1 vedem că de şi socotim că Dacă ne vom gândi bine mai ales çei delà saie pre­
wodiictiv cât de .rault, ară M ODERFLTE TÖR fe- am luat bani buni pe un lucru
t vom vedea, că mulţi din noi cum şi meseriaşi şi munci"
\M oe А с і ш і DC ce ne costa puţin, în realita­ au vândut o casă • frumoasă tori de orice fèl, cari do-
flecare palmă de sol, sămână
pe toate estinderiie, aplică RIE PRECAM, BRO­ te cu banii luaţî nu raâi pu­ cu preţul cu care am plătit resc a înfiinţa orice fel de

r âtului întreagta a îngri-

Vor fi mulţi între voi cari
pwte nu să* pricep îrr culti­
varea pămânraîai, întrebat pe
ŞURI, ГІАЙЕ ZÎMÎCC
SLS
.FLETFFLWWFLÜE RC-
WSCE, ERE, ETC. o O
tem măcar să făfcem la loco
parte din ceia-.ce ara vândut.
v
Fiindcă mulţi dintre noi nu
ám înţeles jocul acelora ce
noi la streini câţi-va metri de
mătase ce a îapodobit câte­
va femei.
Nu mai cumpăraţi râme
. i;
cooperative precum şi în­
drumări speciale, să se. ad­
reseze inspectoratului cooper
rafiei din Transilvania fi
caută să pună mână cât de dia lucrurile ct nu vâ trebee BantO, Str. Urnei 54/0$,
Cei mai preeepttft adresaţi-vâ
 Pag. 6 „ CULTURA POPORUUJl Wo. 12. talie í$21

iconoooooaooomoQooQc Ï I anoDDaboaciOQOOoaooooQOOă apă caldă. Băile reci Ia boalele Inzădar l-am dăscălit noi, SĂ RE­
cu fierbinţeală sunt bune, căci scad nunţe la acest pian ; imposibil !

Г SÇINONNNOOOOOAÈ
IGIl $1 MEDC
lH
ttf POPULARA căldura şi liniştesc sistemul ner­ — „Nu se poate ! Mireasa . . . şi-a
vos* regulează circulaţia Ş I respi­ făcut rochia . . . Socrii au făcut in­
raţia, înmulţesc udul (urina) PRIN vitaţii . . . continuă el pe nerăsuf­
D O U A fapte de seamă S'au pe"
care se dau afară din corp otră­ late, n a ş u l . . . e un om politic şi
vurile (toxinele))^ Băile reci sunt ŞI NU SE cade să-1 ' amân. N U se trecut Î N săptămâna trecută: rati­

ßă île de folos în febra TIFOIDĂ (lingoare) poate . . . nu se poate ! Acum o ficarea tratatului comercial dintre
în bronca preumoniă ia copii, M E lună, ne întâlnim cu un târăr, Î N ­ România ŞI Cehoslovacia Ş I înce­
ningită ŞI altele ; nu sunt bune ÎN durerat. Ne căută. Ne-a adus ves­ perea în dieta polona A discuţiei
1

Prin cuvântul baie (scaldă) se timpul cel mai buh de baie este boalele de rimichi, în boalele de tea că s'a însurat, că nevastă-sa tratatului de alianţă româno-polono.
• ÎNŢELEGE ŞEDEREA mai mult sau mai dimineaţa pană la dejun său prânz, inimă şi în boală de^zahăr (diabet). a avut un avort şi că el nu se Însemnătatea tratatului comerciali
j PUŢIN prelungită a corpului, sau şi după amiazi înainte de cină. cu Cehoslovacia NU scapă nimă­
Băile parţiale am zis că sunt simte bine. nui, cu atâta niai mult cu cât a
' N U M A I a unei părţi a corpului, în Băile reci sunt acele cari au o de mâni, de picioare Ş I de şezut. In special în zilele noastre me­ FOST urmata şi de C^iariţă mili­
' UN mediu care cele mai adeseori temperatură delà 28 grade în jos Cele mai întrebuinţate sunt cele DICII sunt zilnic întrebaţi de tineri, tară. IN adevăr, pentru'A fi feriţi
ESTE lichid, D E obiceiu apa, de pană la 20, iar cele de 10—19 de picioare şi de şezut. Băile de "sifilitici proaspeţi sau vechi, tra­ de ÚN ATAC neaşteptat din partea
multe ori gazos, cum sunt băile grade să pot numi foarte reci.
jdcMbur sau D E aer, şi câfeAceste odată băi foarte reci sunt pri­
sşlid, băile D E nămol (glod) şi mejdioase, căci ori cât de scurte
picioare de арД curată ŞI călduţă taţi sau netrâtaţi, dacă se pot că-
trebuie să se facă mai des, pentru . satori.
ungurilor S'A ajuns la O înţelegere;
trainică între autorităţile superioare
curăţenie, mai ales de cătră acei
- DE nisip. ar fi, pot produce îngrămădiri cari fac rar băi întregi ; dacă nu .Cum chestiunea sifilisurui Ş I a militare ale României şi Cehoslo-
Băile sunt de două feluri : sim- de sânge la plămâni (congestiuni în toate zilele, ele trebue să se căsătoriei, o răpetăm, este tot de- ciei. Dl General Christescu, ŞEFUL
* ţie, când se întrebuinţează numai pulmonare), sau îngrămădiri de facă cel puţin de 2 ori pe săptă­ auna de actualitate, ne vom ocupa statului major AL armatei ROMÂNE
apă, dulce sau sărată; — medi­ sânge ia creeri, cu plesnirea vr'u- mână, întotdeauna sara Ia culcare, acum de ea, aici pe înţelesul /tu­ a fost prirpit LA Praga, CU O bu­
cinale, când S E fac cu diferite nei vine şi revărsarea sângelui după 2—3 ciasuri delà mâncare. turor, pentru care e, scrisa aceas­ curie nestăpânită de -cehoslovaci,
medicamente* (doctorii). Eu voiu asupra creerilor (apoplexii cereb­ Băile calde de picioare trag sân­ TĂ necesară revistă. cari au manifestat călduros pentru
vorbi aci numai despre băile ăimple. rale). Pin urmare, când zicem o gele în jos şi sunt^bune în dure­ Se ştie — de mult şi sigur că România. Cu vecinii noştri de Ia
Dacă să cufundă corpul întreg, baie rece trebuie să înţelegem de rile de- cap, cu greutate şi vâjiituri otrava sifilitică omoară în tim­ -miază noapte vom face schimb
baia S Ă numeşte complectă sau obiceiu pe aceea care să nu fie în urechi, în durerile de GÂT. Apa pul sarcinei, copilul chiar în pân­ dé mărfuri. Ei ne vor trimite pe pre­
întreagă; iar dacă să cufundă mai rece de 18 pană la 20 grade. trebuie să fie caldă cât o poate tecele mamei, provocând avortul ŢURI mai eftine maşini, încălţăminta
numai O parte din corp să chiamă Aceasta baie este sănătoasă când răbda omul şi baia să ţie cam 10 (în Iuua 2 sau 3) sau naşterea şi stofe de care noi avem atâta
baie parţială, cum este baia de este făcută în bune condiţiuni. —15 minute. Efectul băii este şi înainte de vreme (prematură, în­ trebuinţă, IAR NOI I E vom trimite
; mâni, de picioare, d e şezut. Baia făcută în apă curgătoare de mai mare când punem în apă sa­ ainte de luna 9), * lemne şi cereale. Faptul că leul
Băile de apă simplă pot fi calde râu, este mai întăritoare decât cea re sau făină de miiştor. Băile de nostru plăteşte tot atâta CÂT şi
Fătul ia sifilisui delà mamă. Vă coroana cehoslovacă va face ca
sau reci Băile întregi pot fi căl­ făcută în apa stătătoare. şezut se fac în putină (cadă) spe­
închipuiţi aşadar, 'care e rezultatul schimbul acesta să fie folositor
duţe' sau calde. In cele călduţe In minutul când intrăm în baia cială, în formă de scaun (fotoliu)
unek căsătorii- intre un sifilitic şi LA amândouă ţările.
temperatura apei este de 29 pană rece simţim de obiceiu un fior ge­ cu spate şi mânere, în care trunc­
la34"grade, centigrade, iar în cele neral, care ne sbârleşte pielea, un hiul se înfundă în apă până la bu­ o fată sănătoasă. Pentru ca să vă AUucând din Cehoslovacia măr­
calde de 35—40 grade. Baia fel de strângere de stomac, oare­ ric, iar picioarele rămân afară. A- daţi seama de rezultatul nenorocit furile pe care până acum le adu-
caldă măreşte asudarea pielii şi care supărare în respiraţie (la ф 1 ceste băi se fac pentru curăţenie, al uneî astfel de căsătorii,,ne da­ . ceam cu mari jertfe băneşti #11
produce o întărâtare (excitaţie) suflare), dar toate acestea pier, pentru mâncărimi de şezut, pentru ţi voe să vă reproducem cifre glă­ ' Franţa, Anglia şi Germania SE va
generală, urmată îndată de o mo- repede, mai ales decă ne cufundăm trânji, pentru aprinderile de beşică suitoare pentru cine vrea să înţe­ ridica cursul leului în străinetate.
ieşală, slăbiciune. Această baie cu iuţeală în apă şi cu tot corpul (cu dureri şi eşiri dese cu udul); leagă, culese din cărţile •medicilor In urma lămuri riior date de jmî-"
este primejdioasă pentru oamenii deodată, fără să stăm locului, ci ele se pot face cu apă simplă, cu­ mari (A. Fournier şi thibierge)., nistrul nostru de externe dl Take
rată, sau punând în apă scrobeală Din 36 de femei însărcinate şi
sângeroşi şi nu trebue făcută de­ mişcându-ne mereu în toate "păr­ Ionescu tratatuîicomercial româno-
cât numai după sfatul doctorului.. ţile, "dând , din mani şi di.i picioare,
- sau târâte, ori alte lucruri porun­ îngrijite într'un spital mare din cehoslavac* precum Ş I convenţia
cite de medic. ' Paris, 3 aii avortat, 24 au născut
Cea mai bună, cea mai igienică iar dacă ştim, să începem o innota
• copii morţi, 9 au născut copii vii militară au fost votate de Cameră.
este baia călduţă (temperată), îndată ce ne-am aruncat în apă. dar sifilitici, In timp ce Camera noastră vota
care S Ă potriveşte oricărui om Durata Чдпеі băi reci este de 5 Or. Vaslie Bianu acest tratat, Dieta poloneză dis­
sănătos, pentru curăţenie, şi în până la 20 minute, niciodată mai Medic colonel in rezervă Din 239 sarcini în căsătoriile cuta tratatul de alianţă încheiat,
unele cazuri D E boală. Fiindcă mult. Ca şi la băile calfe, nici a- sifiliticilor s'au înregistrat 216 copi acum o lună la Bucureşti îfftre
temperatura ei de 29 pană Ia 34 ci nu este bine să întrăm în ap5 morţi (73,7o/o!) România şi Polonia.
grade să apropie D E acea a cor­ cu stomacul încurcat (sătul), ci Niciun medic de fapt nu inter­ Ministerul de externe dupăce\
pului, când întrăinîn ea nu simţim întotdeauna teinte de mâncare.
nici O neplăcere decât o prea mică Nu este bine sa facem băi re ù în
supărare la respiraţie (răsuflare) ciasuriie cele mal calde ale ; jlei,
şi O uşoară strângere a peptuluh nici în cele mai ' reci, adecă nici
с а ф dispare după câteva clipe; Ia amiazi, nici prea de diniinmţă.
i l t Gisirie
de Dr. APOSTOL şi M. SĂCEANU
zice căsătoria unui sifilitic. Trebue arată că „Polonia mai mult CA ORI
să pue însă condiţii, cari în folo- care altă ţară doreşte pacea" lă­
' sul viitoarei familii, a societăţii şi mureşte interesele economice şi
naţiunei, trebue neapărat exact politice CARE leagă amândouă ţă­
urmate. rile. Convenţia încheiată obligă
faţa este puţin colorată şi jilavă, Cele mai potrivite ciasuri pentru Acum câteva zile citeam într'un Aceste condiţii sunt. amândouă ţările să-ŞI dea 'una
însă fără durere d e cap;, apoi în­ aceste băi sunt: 10—12 şi 5—7 ziar românsc următoarea notiţă: 1. un bolnav cu ulcer sifilitic alteia ajutor atunci când UNA din
cepem să ne simţim bine şi mul­ sara. După băie ne voni îmbrăca „Ravagiile boalelor venerice au nu se va căsători decât după 36 ele AR fi atacată mişeleşte de bol­
ţumiţi ; manile şi picioarele să des- repede şi vom face o plimbare cu fost aduse în discuţia camerei de luni încheiate de tratament şevici. Amândouă ţările VOR duce
ţepenesc, orice moleşeală piere. paşi mai iuţi pentru ca să să pro­ Lorzilor. Dintre oratorii, cari au prescris ş i efectuat sub supraveg­ aceiaşi politică faţă de bolşevici
Această baie înlesneşte slujba ducă o reacţie în corpul'#iostru. luat parte Ia discuţie, a fost şl herea medicului. şi se obligă a NU încheia alianţă
pielii curăţind'o dis murdărie şi d e Astfel făcute băile reci sunt întări­ Arhiepiscopul Londrei, care a pro­ 2. Un bolnav cu plăci în gâty cu un al treslea STAT fără ŞTIINŢA
grăsime, de solzii saii straturile toare (tonice), folositoare vara pus certificatul medical peutru gură, etc. adică cu accidente se­ uneia din ele.
• de epiderm cari suţjt gata să cadă, când sunt călduri mari ; ele mic­ candideţit la căsătoge". cundare, va face Ia .fel. Tratatul A fost încheiat pe CIACI
de praful care o îmbâcseşte, etc. şorează asudarea şl măresc pofta Din aceasta notiţă\se desprind 3. Niciun bolnav nu are dreptul ani, Dat fiind scopurile aseunşe
Cu UN cuvânt această baie face de mâncare., Ele nu sunt bune la trei lucruri: să se căsătorească indnte de a ale bolşevicilor prietenia româno-
bine, nu slăbeşte pe om, şi prin cei prea slabi ţi iritabili (supără- 1. Că şi ÎN Anglia, ca şi la noi, trece 18 luni. delà dispariţia ulti­ polonă înseamnă asigurarea păceî
urmare ca baie de curăţenie este cioşi), cari tremură în apă şi Ia în urma războiului, boalele venerice mului accident. LA graniţa rusească şi începerea
bine să să facă odată pe săptă­ cari nu să poate face reacţiunea; s'au răspândit înfricoşător. Lucrul 4. Nici un bolnav cu gome (a- unei ere de muncă rodnică pentru
mână. Pentru Strămoşii noştri, ia cei nervoşi; la cei sângeroşi, aceste e admis de toţi medicii ÎN cqdente terţiare) nu se va căsă­ 'întărirea amândorur ţărilor încer­
Romanii, baia fiind în acelaşi timp cari sunt ameninţaţi de apoplexie unanimitate, pe baza statisticilor tori .înainte de 12 luni delà vin­ cate de războiu. Toate partidele,
şi o plăcere ei o făceau în fiecare cerebrală ; Ia cei' cu boale de ini­ făcute în timpul războiului şi prin decarea 4or. au votat tratatul, afară 'de socin-
t

zi; şi, lucru ciudat, cu cât ei o mă şi cu anevrisin. De asemenea care s'a putut documenta numărul lişti,
5. 4Mici un bolnav cu sifilis ner­
făceau mai des, cu atât noi Ro- băile reci nu sunt bune la copiii enorm de sifilitici. U N cunoscător
vos nefratat nu s e va căsători. Rea credinţă b u l g ă r e a s c a
manii, strănepoţii lor, o facem mici până la etatea de 5—6 ani, al sifilisului a evaluat în Franţa
m
6. Deasemeni e bine ca eredo-
• mai rar, nu numai cei delà sate nici la bătrâni. O credinţă lăţită numărul sifiliticilor în timp de 3 Ştim cu toţii că în anul 1 9 1 6
sifiliticii să nu se căsătorească
cari de obiceiu fac numai două este că nu e bine să întri în baia ani de război la douâsate de mii! anul sfânt al răsboiului de dezro­
(adică sifiliticii născuţi cu otrava
băi în viaţa lor, la naştere şi Ia rece fiind asudat şi că trebuie să 2. Că această boală, care a pre­ sifilisuluiX bire A fraţilor din Ardeal, Buco­
moarte.» dar chiar şi cei delà oraşe, aştepţi până ce trece năduşala; ocupat din cele mai vechi timpuri vina ŞI Basarabia — bulgarii, cu
fie din neîngnjire (negligeuţă), fie credinţă greşită, căci s'a dovedit lumea medicală, acolo în Anglia, Cîi cât va trece mai mult timp toate că au făcut legământ să
din economie sau din lene, fie că nu este bine să aştepţi ca să preocupă până şi fe 'ele înalte bi­ delà aparaţia şancrului sifilitic şi steie liniştiţi, ne-au lovit pe LA
t

din lipsă de Stabilimente de băi să uşte corpul, dar, când ai ajuns sericeşti. •' până, la căsătorie cu atât e mai spate, atunci când vitejii noştri
confortabile şi eftine. Şi aceasta Ia baie, este biue să te odihneşti 3. Că importanţa chestiune a bine. soldaţi treceau munţii în Transil­
.este un mare păcat, căci mult bine puţin ca să-ţi treacă osteneala dru­ căsătoriilor, care e chesttune vi­ Sifiliticul va avea grija capitală, vania.
fac aceste băi corpului şi sănătăţii mului şi să ai respiraţia normală. tale acum, căei trebue redate na­ ca înainte de căsătorie să facă După doui ani aceiaşi bulgari
omului. Fericiţi sunt cei cari au Băile reci făcute ' în putină ţiunii elementele pierdute, (dar nu tratament energic cu mercur şi ne- cuprinşi de frică s'au predat ar­
baia în casa ' lor, cari pot face (în cadă), în boaleţe cu fierbinţe­ altfel "decât bine dotate ca fizic osalvarsan, după indicaţiile medi­ matelor aliate, făgăduind că pe
baie când vreau şi cât de des, ală niare, cum este febra tifoidă şi întelect), trebue bine studiată, cului. O femee sifilitică nu va a- viitor vór trăi în bună înţelegere
fărâ ca să fie 'supuşi la neplăcerile (linguare), după metoda doctorului în special la noi. vea copii sănătoşi decât dacă şe cu toţi vecinii.
vremii rele şi Ia jgceală în tim­ Brand, au o temperatură care va- Ne reamintim, că anul trecut ÎN va trata înainte şi în timpul sar­ Ţinutu S'au de cuvânt màcar
purile friguroase. riează delà 30 până la 18 grade; preajma sărbătorilor Crăciunului cinei, energic şi continuu. ţ
de astă data? Invăţat-au măcar
O brie trebue s.ă "ŢIE o jumă­ Ia adulţi să fac de 20 grade şi am consultat pe un tânăr învăţă­ Cluj, 1921 April. ' de pe urma înfrângerii că faptele
tate de cias, °pănă Ia uiî cias ; dacă durează 1 5 minute, repetându-să tor cu ulcer (şancru) sifilitic. O rele totdeauna sunt pedepsite de
trece peste agest timp ea produce din 3 în 3. ore, până când tempe­ dată cu diploma de absolvent AL ftumnezeu? Nu, bulgarii nici U'AU
SLĂBICIUNE. întrucât priveşte între­ ratura corpului scade la 39 grade. şcoalei normale, căpătase din ca­ Incunoştinţare. învăţat nimic, nici nu s'AU C U ­
BAREA ; când ESTE mai bine să facem La copii prima baie va fi de 28 uza imprudenţei şi titlul de . . . si­ minţit.
B A I A Î N timpul zilei? Cetitori trebue grade, celelalte de 24, ţinând fie­ filitic. # D O M N I I AUTORI Ş I EDITORI SUNT Şi iată de ce. Prin TRATATUL D E
S Ă ŞTIE CĂ nu trebuie S Ă facă baia care numai câte 5 minute. înainte Când i-am declerat ce boală RĂGAŢI S Ă N E TRIMITE LUCRĂRILE D I O R pace ARMATA LOR de pradă TREBUIA
CU stomacul ÎNCĂRCAT, S Ă T I Î I PRIN
f RMARE NICIODATĂ D U P Ă MÂNCARE,
R

«FECÂT N U M A I D U P Ă C E A TRECUT 3
de à întră în baie se va da bol­
navului o beutură rece. Dupăce
va eşi din baie, bolnavul se va
P A N Ă la 5 C I A S U R I ; D U P Ă B A Î E Î N S Ă înveli în haitit de lână, iar la pi­
are, disperat şi palid nu a putut
mormăi decât:
— „ C E mă FA,c acum DJOR D O C ­
t
PRE A FI NNUNŢATE ÎN GAZETA N O -
STRĂ.
A S U P R A LUCRĂRILOR ANUNŢATE V C M
S Ă FIE micşorată AŞA FEL ÎNCÂT S Ă
NU M A I P E A T Ă P R I M E J D U I LINIŞTEA
vecinilor. PENTRU ASTA s ' A HOTĂRÂT
tori? C E NENOROCIRE, D Z E U L E L A REVENI CU DARI D E S E A M Ă . să NU RĂMÂIE DECÂT A PATRA PARTE
s 1

putem mânca ÎNDATĂ. Р Г І И urmare cioare i-se VA pune O sticlă cu Crăciun, trebue să fac NUNTA L — / ! • . 1 DIN C E ERA ÎNAINTE Ş I SÄ predea
 No. 12. Iulie 1921 CULTURA POPORULUI Pag. 7
mei eomisiuni aliate tot prisosul
ét arme şi munit/uni. In loc de a
st ţine de cuvânt au înfiinţat aşa
t> multe regimente de jandarmi
ші cnprind mai mulţi ostaşi
TERIA Rugăm deci şi la acest loc ioate naţionale centrale, exsisienre astă­
comunele româneşti, constituite în zi pe teritorul din Sibiu, Rtrada
agenturi ale „Asociaţiunii", cari Şaguna Nr. 6 şi 8.
până acum nu au biblioteci româ­
Dumnezeu şi vitejia fără sea­ bila menire de a forma şi deavoitâ neşti, să se adreseze prin direc­ îatregi fiecare în direcţia ce i-o
Cele trei corpuri dedădiri s'ar
decât armată. Nu s'au muiţămit măn a ostaşului nostru ae-a hă­ gustul artistic ai publicului nostru. tori de despărţaminle biroului cen­ admite terenul. S,ar forma astfel
eh atâta şi au format bande de răzit România întregită aproape iată pentra-ce „Asociaţiunea" ar tral pentru a li se trimite astfel de trei corpuri de zidiri uniforme cu
eamitagii alcătuite din foşti sol­ până la graniţele, unde răsună dori să edifice un şir întreg de biblioteci. o lungi . e de 62 m. şi lăţime de
daţi şi comandate de ofiţeri care graiul dulce românesc. case naţionale, potrivit cu împre­ in felul acesta nu credem să 16 m., legate ia margeni' prin 4
u îndatorirea să năvălească peste Cadrele.le avem mari şi încă­ jurările ' locale, k următoarele mai rămână comună neinzestrata coridoare şi formând 'toate împre- •
toniiere în Dobrogea noastră, în pătoare. centre; cu cartea românească de lipsă. •mă un complex de 170 de .încă­
Macedonia sârbească şi în Tracta Ce ne mai trebue? Cluj, Oradea mare, Timişoara, Bioliotecile „Aşodaţiunii" se ad­ peri.
bulgărească pentru a prada şi Icoana, vrednică de muncă, cul­ Sighetul Maramurăşulud, Târgul ministrează dupâimregulatnent spé­ Şi anume: în zidirea dinspre
omorî locuitorii paşnici, eă doar tura şi bogăţia aoastră, pentru a Murăşu'ui, Arad, Deva, Sighişoa­ cial. parc, deiâ îiibvrre Ia stânga, în 18
•aceştia năcăjiţi şi-or lua lumea în fi aşezată cu cinste îa aceste ra, Satu-mare, Năsăud, Braşov, IV. Pentru realizarea depiină a camere s'ar aranja colecţiunife ar­
ap şi-or iasa satele pustii şicâm- cadre. Bistriţa, Reghin, Aiud, Diciosân- acestor probleme nu sunt de ajuns hiva, b-bliotecei, manuscriptelor
r purile nelucrate. Dacă aruncăm kisă ochii în ju­ mărtin, Făgăraş, Caransebeş, Mu- mijloacele momentane. Trebue etc. „Asociaţiunei", cu o sala ma­
Din muniţii şi arme n'au predat rul nostru, abia vedem lucruri, cari răş-Luduş, Boroşebeş. Brad. Lă- create şi mereu înmulţite fun­ re, arauj'ată modern, pentrir ceti­
decât o mică parte, pe celelalte să amintească lumei de credinţa, paş, Baia mare, Şimîeul-Silvamei duri cu menirea de a păstra şi tori, precum şi cu cabinete prmirh.
Л ţin ascunse ca să le scoată la vitejia şi cultura românească. Tuigheş, Aiba-Iulia, Blaj, Bran şi întregi toate aceste lucrări şi în savanţii cari fac cercetări speciale.
weme de răsboiu. în întreaga Dacie superioară Jibâu. viitor. Ar mai fi încă, fireşte, dependin­
Dobrogea noastră de miazăzi e abia sunt monumente publice ro­ Pentru orientare comunicam, că Dându-şi seama de aceste tre­ ţele accesare.
.'iunie cercată de asemenea bande mâneşti. aceste case nationale, cu biblio­ buinţe, adunarea generală a .Aso­ In eiagiul I. şi II. din- spre parc
ţi dacă viieţii noştri ostaşi n'ar Dându-şi seamă de aceste nea­ teci şi muzee regionale, ar fi cu ciaţiunei", ţinută în 17 şi 18 Oc- al acestui corp de zidire cu 52
sta la pânda zi şi noapte, locui­ junsuri, „Asociaţiunea", cea mai etaj şi ar cuprinde în parter câte tomvrie 1920 la Oradea-mare, a de încăperi s'ar aranja sistematic,
torii din partea locului ar trebui veche însoţire culturală ia Românii o sală de .solemnităţi, de lectură, admis mai multe fonduri cu me­ după secţii, colecţiunile . mereu
A împungă fuga Bulgarii aceştia de pretutindeni, şi-a propus să în­ nna sau mai multe încăperi pentru nirea de a servi diferitele noastre cre-când aie muzeului cenrial al
prădalnici cum dau cu ochii de făptuiască o parte însemnată din .colecţiunile bibiiotecei, precum şi scopuri culturale. Asodaţiei.
un soldat român fug de mănâncă' problemele culturel româneşti. pentru trebuinţele diferitelor soci­ Iată cari sunt aceste fonduri : In partec partea din spre Strada
' piffîâatul. Asta ie-a fost totdeauna Iată vre-o câteva din aceste etăţi culturale, economice, muzi­ 1. Fondul G. Goşbuc pentru Şaguna, delà îmrarea principală
ritejia lor. probleme : cale, sportive ş. a. Etajul ar fi trebuinţele bibiiotecei centrale Ы drea/íta, âr ii biurourile Asoci-
Noi românii am ertat pe mulţi 1. Ridicarea de monumenite ar­ reservat trebuinţelor muzeului des­ 2. Fondul S. Bărnuţiu pentru ajei (10 încăperi). La stânga, a^e
duşmani fiindcă suntem şi buni tistice in amintirea eroilor şi fap­ părţământului Asociaţiei, care ar trebuinţele bibliotecilor ragionale 8 încăperi pentru trebuinţele dife­
creştini. De aceea le spunem răs- telor mari din trecutul românesc, aveà să fie oglinda fidelă a re- 3. Fondul V. Stroescu pentru ritelor sodetăţi culturale' din loc
pcat: Vreţi sä vă liniştiţi, vă sun­ cari să amintească de vrednicia giunei, în mijlocul căreia se află, trebuinţele bibliotecii or săteşti (Reuniunea de muzică, de agricul­
tem prieten^ de nu paziţi-vă că înaintaşilor şi de datoriile sfinte sub toate raporturile: isteric, ar­ 4. Fondul N. Grigorescu pentru tură, de sport, de femei etc.)
orice răbdare are margini. ale urmaşilor. chéologie, geologic, etnografic, trebuinţele secţiei artelor frumo­ Tot în parter în corpul de zi­
Şi atunci nu mai vom fi cei Aşa ar fi o capelă pe câmpia artistic, economic, de ştiinţe natu­ ase a mezeuiui central dire delà mijloc, ar fi aşeza-!e ti­
păgebiţf. Turzii, în locul unde a perit de rale etc. 5. Fondul A. Odobescu pmtru pografia, croinografia şi alte ateli­
Moş Dumitru. mâna călăilor streini Mibaiu Vite­ Iii. A treia serie de probleme trebuinţele ' secţiei arheologice şi ere necesare Asociaţiei.
azul, cel dintâiu înfăpttator al Ro­ este aceea a bibliotecilor populare. numismatice a muzeului central Etajul 1. şi ii. partea -din spre
mâniei mari. Precum în trecut ne-a unit car­ 6. Fondul N. Bălcescu pentru
Strada Şaguna ar fi pentru lo­
ibflagrafi O statuie lui Mihaiu Viteazul în tea româneasca, aşa trebue sà ne. trebuinţele secţiei etnografic® a cuinţele funcţionarilor Asociadunei,
АІЬаЧиііа, unde a intrat triumfător unească şi în viitor. Ccrtea e una muzeului centrai
ca cei dintâiu domn al tuturor din cele mai mari puteri ale lumii.
iar partea din spre curte ar fi re­
7. Fondul A. Şaguna pentru zervată'legătoriei de cărţi, maga­
Au apărut următoarele cărţi Românilor. Ea nu poate să lipsească din nici trebuinţele secţiei bisericeşti şi ziilor, re•iacţiuntlor, preparatoare­
nouă. O statuie mi Avram Iaaca In o comună românească. şcolare a muzeului central lor, desinf ectatoarelor etc. muzeului
„ 2 І Г І Aia a s t r e " un volum Cluj, unde s'a oţetit safletul său .Asociaţiunea" a tipărit şi până 8. Fondul A. lancu pentru tre­ Asociaţiei.
de versuri de Clucerul Dinu for^ de mare Roman la arai când a acum, deocamdată câte un număr buinţele secţiei armatei a imtzcului In subteranul de sub bibliotecă
' rat mare, Tipografia Emin eseu învăţat acolo. pe lună din biblioteca sa popula­ centrai
O copie a columna Iui Ттаіап ră. Mai târziu pot să apară aceşti 9. Feudul A. Boda pentru tre­ ar fi dubletele bibiiotecei, iar în
Bucureşti, de vânzare la toate lib­ mansardă dubletele muzeului, având
aţiile, preţul 14 îei. din Roma, monumentul glorios al numeri şi mai des. buinţele secţiei ştiinţelor aataraie
originei noastre, înaintea paiaiaku Astfel ne gândim la publicarea, a muzeului central să fie trimise şl unele şi altele
Asociaţiunei dia Sibiiu. j în formă de broşuri, a scrierilor 10. Fondul T. Cipariu pentru bdriiotedlor şi muzeelor româneşti «
„Sergfu" Local visurilor, Ro­ care nu ar posedă iacă asemenea
adă de Clucerul Dinu, format oc- Un monument comemorativ iui, ! populare de următorii autori ro­ trebuinţele muzeelor regionale^
tav tipografia Emtnescu, de vân- Horia, Cloşca şi Crişan în Alba- mâni : Alecu Рд&а, Dr. Paul Vâ­ Í1. Fondul C. Brancoveanu pen­ exemplare.
йге la toate librăriile din ţară faifia, unde au fost frânţi pe roată slei, Costache Negruzzi (navele tra trebuinţele casei naţioaaie cen- în sfârfft scara de onoare ar-fi
lei 20. de duşmanii neamului nostru. istorice), Vasile Álecsandri (poe­ , trale împodobită cu bushtrile şi tablo­
Alte monumente comemorative • zii, proză şi teatru), MLhail Ko- Î2. Fondul G. Lazăr peatra tre­ urile bărbaţUar sari ai neamului
«FerăWîa C i u d a t e " Piesa ЬиУвп V a r înălţa la Şeumbăr, unde ma­ іаіпісеаяи (cuvâmăn. scrisori). buinţele caselor naţionale regio­ aostru.
' Kt de cunoscutul scriitor C. Rî- rele voivod Mihaiu Viteazul a Cu timpul dacă se des voal tă mai nale lată câteva serii de probleme
Eeţ distinsai nosîru colaborator învins pe duşmanul său, principele bine gustul de cetit la popo­ 13 Fondul M. Kogăfcfieeanu din cele ІШГ importante.
• f A. T. Stamauade jucata cu Andreiu Baton ; Ia Mesteacăn, de rul nostru, vom dă şi splendidele pentru trebuinţele caselor naţionale Crezând * că . va putea realiza
»are succes de Teatrul Naţional uyde a pornit născarea de elibe­ discursuri ale lui S. Bărnuţiu. T. săteşti roate acestea, „A.sociaţ-'unea" a
: i o Bacarcşti şi de sigur va fi rare a lui Horia: la Pântânele şi Cipariu, A. Bimea ş. a., precum şi 14. Fondul kiocbentie ІШец Cla­ cerat gnvemulai' să-i incuvlnţeze
\ reprezentată şi ia teatrul Naţional Abrud, unda Moţii lui Avram lancu "pagini din cronicari, autori biseri­ ia pentru treblautete prelegiriior aranjarea anei loterii de clase.
én Qui in stagiunea viitoare. aa bătut pe vrăjmaşii cari n e f ceşti mai vechi (Antim populare
15. Fondul Titu Maioresca pentru Loteria a şi încuviinţat-o minis-
îacăicau hotarul. Vartoiomeiu Mâzăreanu s. a.), Al. *eriul de finanţe sub Nr. 35211 —
.Rotai Social al Ofiţerului mo- Câmpul libertăţii de!.i Blaj; aces? Odobescu (Moţii şj Curcanii, Bas­ trebuinţele conferi aţelor pe seama 1920 îa jsţeiegere cu cel de in­
dtrn* stadiu de Lt Colonei C. leagăn strălucit al deşteptării nostre mul Bisoceanului dfe Pseudokyne- hnelectuaiiior .
terne.
Maecdache Cotrasarol Regal al naţionale, ar trebui prefăcut într'o getikos, Vulpea bearcă, Poveştile 16. Fordul I. Creangă pentru
gradină minunată, vrednică de fap­ mitologice ş. a.). M. Enùnesai premii acordate lucrărilor populare Asodaţia a şi contractat tipă­
Caipuad 4 Armata. rirea loturilor, care în curând se
tele şi oamenii mari, al câVar nume (Poeziile în metru poporal : Doina. 17. Fondul A. Vlaicu pentru
Ce te legeni codrule. La mijloc premii acordate hierăriior tehnice «ar poae în viazare.
Ziare şi broşuri ce ui se trimit se leagă de acest Isc istoric.
a redacţie: Probleme însemnate ar mai fi: de codru des, Somnoroase pasa­ 18. Fondul A. Miueşianu pen- Vor fi 4 (patru) trageri, la cari
ararjarea unui muzeu istoric al rele, Mai arn un stagur dor şi ai- feu premii cariate tecrărilor literare se vor sorta câştiguri în suma de
„Revista S S o o î E ţ e l " Revista anilor 1848—1849 în casa lui Av­ te'Ie trecute deja in constanţa ofc- 19. rondul G. Bariţu; pentru
:ei). G. Coşb'Jc (Balade şi idile, premii- acordate lucrărilor istoirce ВШЖ
Societarei Ştuai;n|Uor îa Mediană ram lancu din Vidra, care să fie
lia Quj. Аааі 1 Nr. 4. Aboua- oglinda adevărată a acestor ani S âsboial pentru neatârnare. Din
«Knt 50 Id aaeai. Admirabila de grea sbucium, apoi îngrijirea Tara Basarabilor ş. à.) P. Ispitesc a tru preiaii acordate lucrărilor ar­
20. Fesdai N. Densuşiaau pen­
fiii ііш) ш
Câştigurile prindpale vor fi de
febiicaţiune desfiinţa din care ne amfiteatrului şi astichităţilor delà (Legendele sau basmele Români­ heologice ctte 100.000 (uaa sută de mii)
wm face plăcere să reprosfetcem. Grădişte, vechea capitală a Daciei, lor). /. T. Mers (Poveşti). /. Sla­ 21. Fondul Dr. C. I. istrati pen­ îei ; alte 2CO.ÜÓ0 (două suie de
trikókig ce cuprind sfaturi şi îa- Sarmisegetuza (IHpia Traiaaă). vici (Poveşti şi Navele). /. Pop- tru aranjări de езфогШі iau) ck ctt4%«ri dsia 100 de mii
denauri pentru păstrarea sânăta- 11. A doua serie de probleme Reţegauul (Poveşti ardeleneşti). 22. Fondul A. I. Cuza peatru iei in jos. Câştigurile de 20 (do-
,fi poporului. importante este a caselor naţio­ A.'Vkihaţa -(Din trecutul nostru, instruirea analfabeţilor sâzed) lei vor fi în cărţi şi tab­
nale, cu bibSoteri şi muzee re­ România pitorească, Nuvele. P o ­ 23. Foadul M. Émiaesca peatru louri istorice româneşti executate
„Priasăvara" Ziar indepen­ gionale, în toate centrele raai de veşti). St. O. Imif (PoezaX Mi­ tipărirea de lucrări ăterare artistic.
dent din Sanruestău! Mare, de seamă. hail Strâjen (Parabole). 24. Fondul V. Alecsandri pea­ Coste! unui lot e 20 (douăzeci)
«tb direcţiunea Dini Teodor Bu- Aceste case şi aşeză miate na­ Afară de acestea vom publica tru tipărirea de lacrâri popahere Ш şi se vor putea cumpăra delà
aaesco, Abonament anual 44 lei ţionale sunt absolut necesare nu In „Biblioteca poporală a Asoci- 25. Fondul foştilor bursied pen­ bbroul centrai a! Asociaţiei, Si-
preţul exempiaraíai 1 leu. Humai pentru a imprima un ca­ aţkmii" 'sfaturi economice, igienice, tru burse Ыш, Str. Şaguna 6, precum şi
racter mai românesc oraşelor no­ juridice, industriale şi comerciale, 26. Fondul N. Sorga peatru deia băncile asociate în „Solidari-
„Transilvania" Marea revistă astre, atât de streine şi îaatreinate, — originale sau prelucrate după propaganda culturali românească tarea .
» Asociaiiiinei pentru literatură şf* ci şi (fen consideraţii de natură autori străini, de autorii cei mai in tară şi străinătate. Placate mari şi mid vor aviza •
wdtura Poporului Rcanâa. — Sibiu, practică. destoinici poporan" ee-i avets (i. Asociapaaea administrează şi a-
la tisîpul său marele pobüc des­
de sub presedeaga Diui A. Bâr- în matte dia oraşele şi orăşelele Agârbiceanu, St. Cacoveaaa, A. Ke foaduri şi primeşte in admi­ őre locui de cumpărare ai lotu­
twmt mesabra al Academiei Ro­ noastre aa găseşti o sală potri­ Coscinc, Dr. E. Dăianu, Dr. A. nistrare orice fond cu rnenire cab rilor.
a b e . Redactor sei I. Geasgeacu. vită pentru întrmsri şi spectacole Dobreseu, A Laneanu-MeSa, Pet­ Rtrală osţioaală, rt%ând şi de astă
. netui zace lei vohimti. nationale mai grandioase. ita Dascălul, I. U. Soricu etc.). dată pe toţi oamenii de bine să ' Ca loturile Asodaöei vor umbla
in atâtea apei apseşte aproape Mai sota« c i dai broşurile apă­ contribue ca oboiul lor peatru' ú «genţi voiajori, Înzestraţi cu
légitimante necesare.
.Rampa" Starami ziar de te- ca desăvârşire carsea datatoare de rate până acum ta JBäbßoteca po- < înutţirea oricăruia din aceste
parafa a AsodaţmnfT avem câteva fonduri Loturile sont bapArflte ta seri
Bm—Bucoreşti, de sab dtrecfanea hutină «ataâaeasei. sjfe&ettee de câte ЭЕХѲ00.
cofeshti şi destin sukd scratar Şi asaá muit apoi ae lipsesc nu de strü pentra 30Ѳ0<іе Ь&ВО- V. A dada serie de psebtesae
C Aloos. obiectele de artă naţionala, ca no­ teti poporale ac ti, îa sfârşit, tóregirea еавекж
 Pag. 8 CULTURA POPORULUI No. 12. Mie 1921

Persoanele, care doresc să ii Acestea am ţinut să le-spunem plănuirea Iegiuirei adusă de dele­
te réserve numeri şi serii anumite, pentru orientare cu privire la ace­ gaţia României să fie primită
sunt rugate' să-şi comunice do- asta însemnată loterie cu menire
enţele dé urgenţă biuroului cen­ culturală.
trai al Asociaţiei. Şi acum crne vrea să câştige
aproape în întregul ei. Astfel am
învins pe acei ce voiau să ne puie
piedici, fie în mărirea floatei noa­
IfiFORMSTiUNI £ S
Tragerea întâiu, Ia care se vor şi să promoveze cu banii săi mă­ stre de comerţ şi răsboiu, fie în
•gyta câştiguri în valoare 1,500.000reţele probleme culturale, amintite apărarea ţărmurilor şi creşterea Prlzionerll din Rusia. Un Şcolare. înscrierile la liceul de
ta adecă un milion, cincisute de mai înainte, să grăbească la cum­ porturilor. vapor care a sosit zilele trecute fete „Regina Maria" din Cluj
sffli iei, se va ţinea la 31 Decem- părarea loturilor Asociaţiei! Noile legiuiri ale Dunărei asi­ la Triest a adus cu sine prizioneri se fac în 1, 2, 3 Sc-pt. Anunţările
H e a. c. gură României euveranitalea adică rămaşi în Rusia din timpul răz­ pentru cl. I s? fac până la 39
stăpânirea deplină asupra cursului boiului. Numărul prizionerilor sosiţi Aug. Anunţările pentni internat
Dunărei, ţărmurilor şt porturilor
C R o m c f l sAprämflnei a
la Triest este de 1849. Printre se fac în scris la direcţiunea li­
îf fluviului ce se găsesc între hota­
rele ei. România va aplica cu sfin­
d se găsesc foarte mulţi români ceului până la I Aug. pe lângă
efin Ardeal şi Banat pentru care următoarele acte: a) Act de na­
ţenie, prin stăpânirea ei însă, re­
• •: i ii gulamentele ce comisia internaţio­
statul român a făcut toate pre­ ştere; b) Certificat medico-legal,
gătirile de repatriere. că eleva e deplin sănătoasă; c)
nală „ a Dunărei" delà Gaiaţl şi Un codou făcut M. S. Re­ Certificat de sfudile f?c;te; d)
Camera. Săptămâna aceasta bolşevicii dau un ajutor armat re­ acea delà Bratislava in cehoslo­ ginei. Dl Alex. Pocol senator şi Act autentic iscălit de 2 martori,
£amera ' a discutat în afară de voluţionarilor turci în Asia mică vacia, le vor fixa. Aceste două proprietarul unei mine de aur la. prin care părinţii se obligă a plăti
•jecliile plânuiri a legei agrare şi cercând pe această cale să pă­ comisiuni nu vor controla insă Baia mare, a oferit aurul necesar Га timp toate taxele.
Ä-ianciare, — darea progresivă pe trundă în Europa. Grecii însă au decât prin autorităţile noastre mo­ pentru făurirea coroanei M. S.
dul de aplicare a hotărârilor lor. Din Rusia comunistă. Gu­
rvere şi darea pe îmbogăţiţii de dus până azi în Asia 200.000 de Regina. vernul sovietic al Rusiei a hotă­
lásboiu. oameni şi ei speră să distrugă ar­ De asemenea nici o corabie de
răsboiu streină nu poate intra în Tratative între delegaţii ro­ rât să cedeze capitaliştilor străini
Amândouă aceste legi sunt foarte matele bolşevico-turceşti în ofen­ apele Dunărei fără îngăduirea ţă­ mâni şl sovietici. O comisiune o parte din industria petroliferă
trepte.. In adevăr prin darea prog­ siva generală ce-a început deja. rei ţărmurene după cum şi tran­ română câţiva şi reprezentanţi ai delà Bacu şi delà Gro-xnic de
resivă pe avere se ia celor bogaţi La Porto-Rosa lângă Triest se guvernului sovietic din Rusia au oare ce el este neputincios a ra-
sportul de călători şi mărfuri in­
лчіі mai mult decât celor săraci vor întruni pentru a se sfătui de­ tre porturile unei aceleiaşi ţări început tratativele privitoare la face repede această industrie fără
sur prin darea asupra jmbogăţiţi- legaţii statelor moştenitoare ale este încredinţat vapoarelor naţio­ navigaţia pe râul Nis;ru. întâlnirea de care industrie rusească e ame­
de răsboiu îi face *p aceştia Austro-Uugariei. Se vor discuta
e

nale. a avut loc în largul mărei, în ninţată cu ruina.

4ţ dea înapoi statului o mare greutăţile economice ale diferite­ dreptul punctului Bugas pe o Holera în Rusia. în părţile
дагіе din averea ce-au strâns-o lor ţări. Totodată se va pune în In aceste condiţiuni putem fă corabie. de jos (sud) a Ucrainei, holera a
èitr'un timp când neamul întreg vedere Ungariei să nu încerce a spunem că România a câştigat
pentru ea şi pentru toate ţările Exportul de vile. Intr'un con­ început să facă înspăimântătoare
ayngera pentru înfăptuirea unui readuce ca rege pe Carol » de siliu de miniştrii discutându-se ravagii Guvernul sovietic în ză-
*Jeal. Amândouă aceste plănuiri Habsburg iar Austria va fi împie­ ţărmurene, o mare victorie la
Conferinţa Dunărei delà Paris şi chestiunea exportului de vite, s'a peceala şi nebunia Iui nu poată
Fîunt aduse de d-1 ministru de fi­ decată prin orice mijloace să se luat hotărârea de a se aduce anu­ face nimic pentru a împiedeca
xante Ţitulescu un om CJ multă unească cu Germania, după cum această victorie se datoreşte în-
câpăţinărei şi hotârârei cu cari mite măsuri pentru a uşura expor­ această nouă nenorocire căzută
ţubire de neam şi foarte cinstit. voiesc unii oameni politici delà
t
tul de vite în special al celor din pe capul Rusiei commiiste.
-Jk? nenorocire s'a găsit un de­ Viena. guvernul a ştiut să apere dreptu­
rile ţărei prin trimişii pricepuţi şi Ardeal unde se găsesc în număr Serbătortie chla Marâşeşîi.
butai bolşevic Cocea, un venetic In Italia s'a format un nou gu­ foarte mare.
u vază ca d-1 Torna Stelian şi în amintirea celei mai mari vic­
-psit de orice credinţă care a ata­ vern în frunte cu d-1 Bonomi. c

cat cu acest prilej pe regele ţărei. Intre altele acest guvern tratează alţii. O hotărâre a guvernului torii a armatei române din timpul
damera l'a tratat însă aşa cum se şi împăcarea cu Vaticanul adică maghiar. Aflăm că guvernul războiului, vor avea loc la ma-
Nou! tarif vamal maghiar a hotărât în urma recti- răşeşti mari serbări naţionale la
«*uvenea. Pacea între Papa delà Roma, gu-
Mult au suferit fabricele din ficărei tratatului de pace deia Tri­ care vor lua parte A. A. L.'L.
Proectele d-Iui Ţitulescu, discu­ vernulşi Regele Italie^ ştiut fiind anon, să desfiinţeze următoarele Regale Principile Carol şi Prin­
tate în patru şedinţe s'au votat că de peste şaptezeci de ani, de Ardeal şi Regatul vechiu de pe
urma răsbo'ului. Unde au fost organizaţii cu care noi am avut cipesa Hiena şi delegaţii din toate
fiind admise de toate partidele. ia ocuparea Romei de armate ita­ foarte mult de lupíat. 1. Organi­ colţurile României întregite.
Ele sunt azi legi democratice, fă­ liană şi stabilirea capitalei Italiei distruse, altele prădate altele în
sfârşit silite să înceteze lucrul din zaţia iredentistă. 2. Liga reintre- Preţurile scad m e r e u , u
cute spre binele poporului care în acest oraş, Papii n'au mai pă­ girei teritoriului 3. Alianţa naţio­ ,Constanţa au sosit sute de va;
este uşurat mult în dările ce le răsit palatui lor refuzând a intra cauza lipsei mijloacelor de tran­
sport. Căci zadarnic fabrici marfă nală Székely şi Consiliile muni­ goane cu tot felul de mărfuri,
plăteşte prin impunerea mai mare în legaturi cu guvernul italian. cipala ale oraşelor din Ardeal, care fusese destinate Rusiei dar
a celor bogaţi. Un lucru cu totul dacă nu poţi s'o trimeţi acolo
In Anglia greva lucrătorilor de unde se cere. care funcţioneasă pe teritoriu ungar care neputănd a'u^ge la destinaţie
nou pe care îl găsim în legiuirea mine a încetat în sfârşit după ce
La aceste suferinţi se mai adăugă Călătoria M. M. L. L. Re­ au fost vândute în Constanţa,
» contra îmbogăţirei de răsboiu este trei luni a pricinuit numeroase pier­
de curând şi coucurenţa mărfuri­ gele şi Regina. După câteva diferiţilor negustori delà noi cu
datoria fiecărui funcţionar public deri ţărei. Lucrătorii n'au câştigat
lor străine care pătrundeau în ţară săptămâni de şedere în Franţa preţuri foarte efiine. Acest fapt
şi a fiecărui ales al poporului, mai' nimic şi, dacă delà început
în mari coniiiăţi. M. M. L, L. Regele şi Regina vor va aduce după sine o mare s i ­
care a fost un timp cât de mic tratau prin bună înţelegere ajun­
vizita Londra (capitala Angliei) dère a preturilor la toate obiec­
în funcţiune în vremea răsboiului, geau mult mai repede şi fără atâtea Veţi spune desigur că înteresul şi Bruxel (capitala Belgiei). tele.
să arate limpede modul cum a suferind la un bun rezultat. De e să avem mărfuri efiine fie că
câştigat averea în *ţaz când s'a asemenea tratativele cu revoluţio­ vin din străinătate fie că sunt din
îmbogăţit. Astfel multe averi adu­ narii irlandezi merg bine şi să ţară. Dar vezi nu e tocmai* aşa,
nate necinstit pe spinarea Шіі vor speră, după cum am arătat pe
fi luate înapoi. larg, în cronica din numărul tre­
La Senat s'au discutat săptă­ cut al ziarului nostru, că în curând
mâna aceasta legiuirea financiară se va ajunge la o înţelegere dân-
şi altele mai mici între cari uşu­ du-se irlandezilor autonomia, adică
Căci străinul ne dă azi .eftin şi
mâine scurnp, după cum îl con­
vine, când ne vede că în ţară nu
mai putem fabrica nimic, Pe când
la fabricele noastre statul poate
Băii ca KO
Societate Anonimă
rarea modului de-a plăti chiria drepiul de-a se administra prin ei oricând să fixeze un preţ de vân­ Capital Social 160.000.009 Lei
proprietarilor ce nu voise s'o pri­ însuşi. zare a mărfurilor potrivit cu inte­
resele tuturor. Şi mai este încă Sediul Central: BUCUREŞTI.
mească. Până acum se ştie că In Ungaria nu s'a renunţat încă '
bieţii chiriaşi erau obligaţi la multă la visurile de „rectificări" adică, ceva: ce se fac oare sutele de
alergătură şi cheltuială pe la tri­ de îndreptări de graniţe în dauua mii de lucrători dacă fabricile nu SUCURSALE:
bunale până ce îndeplineau for­ popoarelor învecinate. Intr'o întâl­ lucrează? Arad, Bălţi, Braşov, Bazargtc, Chişinău, Cernăuţi, Constanţa,
malităţile cerute delege când pro­ nire a primului ministru cehoslo­ • Galaţi, Cluj, Ismail, Târgu-Mureşului, Oradea-Mare, Sibiu,
prietarii speculanţi nu voiau să le vac cu contele Banffy ministru de Cârmuirea a înţeles toate ace­
stea şi a fixat un nou tarif va­ Tuîcca, Timişoara.
primească chirie pentru a găsi externe Ungar, acesta din urmă a
prilej să-i scoată din casă. De cerut o parte din sudul Slovaciei mal, adică noui taxe de vamă la
acum toate aceste formalităţi s'au pentru Ungaria... D-î Beneş i-a Intrarea mărfurilor străine în ţară,
tarif ioarte ridicat pentru mărfu­
înlocuit cu câteva foarte uşor de tăiat-o scurt arătându-i că pe acea­
îndeplinit. sta chestie nu se poate trata... rile ce se pot fabrica în ţară pro­
tejând astfel industria naţională.
F a c e orice o p e r a ţ i u n i de banc
Un alt proect votat de.Senat Ungaria a mai trebuit să ofteze Astfel sperăm "că se va înlătura
tste acel al regimului Qpeior. odată... . -
criza ce domneşte în industria
această legiuire fixează situaţiunea In Balcani „prietenii" noştri
-<pelor curgătoare cari, se ştie că bulgari nu vor să se astâmpere.
«unt mari, isvoare de bogăţie prin Ei voiesc să ajute pe turcii revo­
puterea lor ce-a început azi a se luţionari intrând în provincia Tra-
•«trebuinţa în fabrici diferite, după cia dacă turcii vor ataca Constan-
ardeleană ca şi în acea din ve­
chiul regat, dându-ne un nou avânt
fabricilor.
Să dea Dumnezeu să fie astfel
căci România mare este o ţară
f l l l C f lІ Ж
Societate Anonima
-tum altădată se întrebuinţau la tinopoîul. Anglia a declarat însă ce are atâtea bogăţii în sânul pă­ Capital şi Rezerve Lei 1 7 5 . 0 0 0 . 0 0 0
•«*ori. că se va opune tuturor acestor în­ mântului ei încât poate fabrica nu
cercări de-a călca tratatul de pace, numai mărfuri pentru ea dar chiar B u c u r e ş t i , Calea Victoriei 9 8
De p e s t e hotare
iar România şi Iugoslavia vor şi pentru ţările învecinate. (Piaţa Palatului Regal)
* Rusia bolşevicilor au avut veghea şi ele, după cum arată Bucium.
căteva congrese în cari căpe­ marele ziar englez „Times".
teniile lor cu Lenin î i frunte au
botărât să se roage de „burghezii"
Europei să intre în legături co­
Noul s t a t u t al Dunărei
La Paris s'a adunat în luna
Artunciurile BSficil afiliate: Londra,Paris, Milano, Viena,Brun(Ce-
merciale cu ei, altfel falimentul aceasta pentru a doua oară Con­
bolşevismului fiind aproape, Rusia ferinţa Dunărei, adică sfatul ce
Щпй complect săcătuită.
si R e c l a m e l e ho-Siovacia) etc. cum şi în principalei a oraşe din ţară.
avea să hotărească legiuirea na­
Un alt şef al lor Bucherin i-a vigaţiei şi apărărei pe acest mare
Execută orice operaţiuni de Bancă în general. — Scont. —
Vătuit să nu mai încerce zadarnic fluviu. Acest sfat e compus din Avansuri pe ipoteci, gajuri de efecte publice,- secţiuni şi măr­
se primesc la Adminis­
£î răspândească bolşevismul în trimişii pricepuţi a celor mai multe furi. — Efectuează plăţi şi încasări. Emite ceacuri şi scrisori
traţie Cluj, Strada Doro­
ţuropa ci mai bine să lucreze în state din Europa, fie că sunt ţăr- de credit în ţară şi în străinătate. — Primeşte depuneri spre
banţilor No. 11 • •
t ia unde popoarele barbare se murene fie că nu. După mai multe
ă mai uşor înşelate. De altfel sfătuiri s'a ajuns la înţelegerea ca
fructificare. Execută ordine de Bursă. — Conturi curente.

Tipărit cu maşina rotativă CARTEA ROMANEASCA institut de arte grafice „Cosinzeana" Cluj, str. Univărsitătii No. 3. C. 769
Girant. & CRA10VEANU.