Sunteți pe pagina 1din 16

Dosar nr.

XXXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA
JUDECĂTORIA S_________ X BUCUREȘTI
SECȚIA  I  PENALĂ
Sentința penală nr. 2238/2018
Ședința publică din data de 27.07.2018
Instanța constituită din:
PREŞEDINTE - V_____ I____- G______
GREFIER – V_____ I____- V_______
 
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Judecătoria s_________ 5 București
este reprezentat de procuror D____ A____________.
 
Pe rol se află judecarea cauzei penale având ca obiect infracțiunea de înșelăciune (art.
244 n C. penal) privind pe inculpatul B_____ D_____ C_________ și părțile civile:
Codărleanu G______, G_________ I__, M_________ I____ N___, O______ E____ L____,
H_____ L___ L________, S_____ M______, M_______ I____ M_____, E__ M_____,
I______ C_______, C_________ L______, T______ G_______, V_____ R_____
V________, M____ P_______ C_______, M____ G______, R____ C______, R___
E________, T___ F_____ C_________, C____ J___ N_______, B_____ I____, Giurgă
G___, N______ T______ și P________ E____ A____.
Dezbaterile și cuvântul pe fondul cauzei au avut loc în ședința publică din data de
12.07.2018, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte
integrantă din prezenta încheiere când, judecătorul, având nevoie de timp pentru a delibera, a
stabilit termen pentru pronunțare la 27.07.2018, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA
 
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 417/P/2018 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria
S_________ 5 București a fost trimis în judecată inculpatul B_____ D_____ C_________ ,
cercetat în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în formă
continuată, faptă prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 și art.
41 alin. 1 Cod penal.
În fapt , s-a reținut că în perioada 08.01.2018 – 10.01.2018, inculpatul B_____
D_____-C_________ s-a prezentat la P___________ Asociației de Proprietari din
__________________, ___________________ (numitul T___ F_____ C_________),
recomandându-se ca fiind reprezentantul Primăriei S_________ 5, iar sub pretextul că a fost
aprobată reabilitarea blocului, a indus în eroare mai mulți locatari (22 de persoane vătămate),
solicitând și primind de la aceștia diverse sume de bani, reprezentând contravaloarea funcției
de oscilobatante sau plase anti-țânțari ce ar putea fi montate la nivelul ferestrelor tip PVC cu
geam termopan.
Situația de fapt mai sus prezentată se susține, conform rechizitoriului, cu următoarele
mijloace de probă : declarație inculpat – f. 353- f. 357, declarație suspect –f . 362, declarație
suspect – f. 368, proces-verbal de sesizare din oficiu – f. 97, fișă de intervenție la eveniment –
f. 98, declarație persoană vătămată M____ P_______ – f. 99, declarație persoană vătămată
T___ F_____ – f. 101, f. 103, declarație persoană vătămată H_____ L___-Laurența – f. 106, f.
107, declarație persoană vătămată C_________ G______ – f. 109, declarație M____ G______
– f. 111, declarație R____ C______ – f. 113, declarație S_____ M______ – f. 115, f. 118,
declarație persoană vătămată C_________ G_______ – f.119, declarație persoană vătămată
C_________ L______ – f. 120, declarație persoană vătămată I______ C_______– f. 122,
declarație persoană vătămată Ț______ G_______ – f. 124, declarație M_______ I____ – f.
127, declarație persoană vătămată G__________ I__ – f. 128, declarație persoană vătămată
R___ E________ – f. 130, declarație O______ E____ – L____ – f. 132, declarație B_____
I____ – f. 134, declarație V_____ R_____ – f. 136, declarație G_____ G___ – f. 138,
declarație persoană vătămată T______-E____ – f. 139, declarație persoană vătămată E__
M_____ – f. 142, declarație persoană vătămată M_________ I____ N___ – f. 144, declarație
persoană vătămată C____ J___ N_______ – f. 146, declarație declarație persoană vătămată
P________ E____ – f. 150, declarație martor C_______ Ș_____ – f.151, declarație martor
B____ S_____ – f. 153, declarație martor A_____ I____-S_____ – f. 156, declarație martor
C_____ G_______ – f. 158, declarație martor C_______ D_____ P___ – f. 160, declarație
martor D____ G_______ – f. 161, declarație martor Țală V______ – f. 164, declarație martor
C_______ M_____ – f. 166, declarație martor G_______ L____ – f. 168, declarație martor
T___ F_____ – f. 171, proces-verbal depistare – f. 175, Proces verbal imagini din
_____________________-verbal consemnare a activității de supraveghere tehnică – f. 180,
Proces-verbal interpretare listing – f. 190, Urme papilare – f. 204, Dovada _______, nr.
xxxxxxx - f. 310.
Organele de cercetare penală din cadrul Secției 19 de Poliție au dispus reținerea
suspectului B_____ D_____-C_________, pe o durată de 24 de ore, începând cu 18.01.2018,
ora 20:20, până la data de 19.01.2018, ora 20:20 (f. 348 d.u.p). Prin încheierea de ședință din
data de 19.01.2018, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sector 5
București a admis propunerea de arestare preventivă a inculpatului și a dispus arestarea
preventivă a acestuia pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de la data de
19.01.2018 și până la data de 17.02.2018, inclusiv .
Prin încheierea din 13.02.2018 s-a dispus prelungirea măsurii arestului preventiv de la
data de 18.02.2018 pană la data de 19.03.2018.
La data de 13.03.2018, cu prilejul verificării măsurii preventive după trimiterea în
judecată, judecătorul de cameră preliminară a dispus menținerea arestării preventive,
încheierea fiind contestată, instanța de control judiciar respingând cererea inculpatului de
înlocuire a arestării preventive. La data de 03.04.2018, cu prilejul verificării măsurii
preventive după trimiterea în judecată, judecătorul de cameră preliminară a dispus menținerea
arestării preventive, încheierea fiind contestată, instanța de control judiciar respingând cererea
inculpatului de înlocuire a arestării preventive. La data de 24.04.2018, cu prilejul verificării
măsurii preventive, judecătorul de cameră preliminară a dispus menținerea arestării
preventive, încheierea rămânând definitivă prin necontestare. La data de 17.05.2018,
judecătorul de cameră preliminară a dispus menținerea arestării preventive, încheierea
rămânând definitivă prin necontestare. La data de 11.06.2018, instanța, în baza art. 208 Cod
procedură penală, a dispus menținerea arestării preventive până la următoarea verificare, dar
nu mai mult de 60 de zile.
Prin încheierea din data de 25.04.2018, judecătorul de cameră preliminară din cadrul
Judecătoriei S_________ 5 București, în baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedură
penală, a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 417/P/2018 al Parchetului
de pe lângă Judecătoria S_________ 5, București, a administrării probelor și a efectuării
actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății privind pe inculpatul B_____
D_____-C_________, cercetat în stare de arest pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune în
formă continuată (22 acte materiale), faptă prev. de art. 244 alin. 1 și alin. 2 Cod penal, cu
aplicarea art. 35 alin. 1 și art. 41 alin. 1 Cod penal.
Din oficiu, instanța a dispus atașarea: fișei de cazier judiciar a inculpatului, a sentinței penale
nr. 816/09.04.2012 a Judecătoriei S_________ 5, a sentinței penale nr. 669/21.03.2012 a
Judecătoriei S_________ 5, a sentinței penale nr. 304/31.01.2013 a Judecătoriei S_________
4, a sentinței penale nr. 48/16.02.2017 a Judecătoriei S_________ 1.
La termenul din data de 12.07.2018, instanța a dispus citirea rechizitoriului, iar
inculpatul a arătat că recunoaște în totalitate fapta reținută în rechizitoriu, precum și daunele
produse părților civile, învederând că dorește ca judecata să aibă loc pe baza probelor
administrate la urmărirea penală, înțelegând astfel să beneficieze de dispozițiile art. 396 alin.
10 din Codul de procedură penală, privind judecata în cazul recunoașterii învinuirii. Astfel,
inculpatul a fost audiat, declarația acestuia de recunoaștere fiind consemnată și atașată la
dosar. Instanța, după punerea în dezbatere contradictorie, a admis cererea inculpatului de
judecare a prezentei cauze în condițiile procedurii simplificate a recunoașterii înv inuirii.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
  SITUAȚIA DE FAPT
În fapt , instanța reține că inculpatul B_____ D_____-C_________, în perioada
08.01.xxxxxxxxxxxxx18, s-a prezentat la președintele Asociației de proprietari din
__________________, ___________________ (numitul T___ F_____ C_________),
recomandându-se ca fiind reprezentantul Primăriei S_________ 5, iar sub pretextul că a fost
aprobată reabilitarea blocului de către primări, a indus în eroare 22 de locatari, solicitând și
primind de la aceștia sume de bani reprezentând contravaloarea plaselor anti-țânțari și a
funcției oscilobatante în vederea montării la nivelul ferestrelor tip PVC cu geam termopan.
Situația de fapt mai sus prezentată se susține cu următoarele mijloace de probă : declarație
inculpat – f. 353- f. 357, declarație suspect –f . 362, declarație suspect – f. 368, proces-verbal
de sesizare din oficiu – f. 97, fișă de intervenție la eveniment – f. 98, declarație persoană
vătămată M____ P_______ – f. 99, declarație persoană vătămată T___ F_____ – f. 101, f.
103, declarație persoană vătămată H_____ L___-Laurența – f. 106, f. 107, declarație persoană
vătămată C_________ G______ – f. 109, declarație M____ G______ – f. 111, declarație
R____ C______ – f. 113, declarație S_____ M______ – f. 115, f. 118, declarație persoană
vătămată C_________ G_______ – f.119, declarație persoană vătămată C_________
L______ – f. 120, declarație persoană vătămată I______ C_______– f. 122, declarație
persoană vătămată Ț______ G_______ – f. 124, declarație M_______ I____ – f. 127,
declarație persoană vătămată G__________ I__ – f. 128, declarație persoană vătămată R___
E________ – f. 130, declarație O______ E____ – L____ – f. 132, declarație B_____ I____ –
f. 134, declarație V_____ R_____ – f. 136, declarație G_____ G___ – f. 138, declarație
persoană vătămată T______-E____ – f. 139, declarație persoană vătămată E__ M_____ – f.
142, declarație persoană vătămată M_________ I____ N___ – f. 144, declarație persoană
vătămată C____ J___ N_______ – f. 146, declarație declarație persoană vătămată P________
E____ – f. 150, declarație martor C_______ Ș_____ – f.151, declarație martor B____ S_____
– f. 153, declarație martor A_____ I____-S_____ – f. 156, declarație martor C_____
G_______ – f. 158, declarație martor C_______ D_____ P___ – f. 160, declarație martor
D____ G_______ – f. 161, declarație martor Țală V______ – f. 164, declarație martor
C_______ M_____ – f. 166, declarație martor G_______ L____ – f. 168, declarație martor
T___ F_____ – f. 171, proces-verbal depistare – f. 175, Proces verbal imagini din
_____________________-verbal consemnare a activității de supraveghere tehnică – f. 180,
Proces-verbal interpretare listing – f. 190, Urme papilare – f. 204, dovada _______, nr.
xxxxxxx - f. 310, declarația de recunoaștere a inculpatului din fața instanței.
Instanța reține că persoana vătămată T___ C_________ F_____ (președintele
Asociației de Proprietari din __________________, ___________________) a arătat că în
ziua de 08.01.2018, în jurul orelor 14:00 a fost contactat de martorul C_______ Ș_____,
administrator al Asociației de Proprietari, care i-a spus că în fața blocului M105 se află o
persoană care s-a prezentat ca fiind „P______ de la Primăria S_________ 5” și i-a precizat că
s-a aprobat anveloparea blocului și că a venit pentru a face măsurători privind montarea
geamurilor termopan. Inculpatul a venit în jurul orelor 17:00 (08.01.2018), spunându-i
persoanei vătămate T___ C_________ F_____ că s-a aprobat către Primăria S_________ 5
reabilitarea blocului M105. Persoana vătămată a precizat că inculpatul i-a spus că locatarii
trebuie să plătească sume de bani suplimentare dacă doresc alte modificări, respectiv 65 lei
pentru geamurile oscilobatante și 40 lei pentru plasa anti-țânțari. A mai precizat persoana
vătămată că după ce inculpatul a făcut măsurătorile în apartamentul său, i-a dat suma de 800
lei fără a primi vreo chitanță, inculpatul spunându-i că va merge la Primăria S_________ 5 să
ia chitanțele și procesul-verbal și i le va înmâna în altă zi. Ulterior, inculpatul împreună cu
persoana vătămată T___ C_________ F_____ s-a deplasat la apartamentele mai multor
locatari pentru a le spune despre reabilitare și atât în ziua de 08.01.2018, cât și în zilele de
09.01.2018 și 10.01.2018, după ce a efectuat măsurători, inculpatul a primit sume de bani de
la persoanele vătămate. Persoana vătămată a mai declarat că la 11.01.2018 a fost contactată
telefonic de o persoană care s-a prezentat ca fiind „C_________ B_______”, director general
al firmei Termodesign de la numărul de telefon xxxxxxxxxx. Acesta i-a comunicat că nu
poate veni să facă lucrarea întrucât Primăria nu a permis acest lucru din cauza condițiilor
meteorologice. La data de 12.01.2018, persoana vătămată M____ P_______-C_______ i-a
comunicat persoanei vătămate T___ C_________ F_____ că a luat legătura cu reprezentanții
Primăriei S_________ 5 și că nu s-a aprobat reabilitarea blocului.
Cele relatate de persona vătămată T___ C_________ F_____ se coroborează cu cele
precizate de martorul  C_______ Ș_____ (f. 115 d.u.p), aceasta arătând că a fost contactat de
inculpat și descriind modalitatea în care inculpatul a indus în eroare locatarii. De asemenea,
persoanele vătămate (22) audiate în cauză au declarat că în zilele de 08.01.2018, 09.01.2018,
10.01.2018, președintele Asociației T___ C_________ F_____ s-a prezentat la ușa
apartamentelor lor împreună cu inculpatul B_____ D_____-C_________ care a învederat că
este din cadrul Primăriei S_________ 5 și că se ocupă cu reabilitarea blocului, după care a
intrat în interiorul locuințelor pentru a efectua măsurători la geamuri, spunându-le că trebuie
să plătească sume de bani pentru modificări.
Astfel, persoanele vătămate, în urma inducerii în eroare au predat inculpatului B_____
Daneil C_________ următoa rele sume de bani: C_________ G______ – 320 lei,
G_________ I__ – 240 lei, M_________ I____ N___ – 260 lei, O______ E____ L____ – 380
lei, H_____ L___ L________ – 420 lei, S_____ M______ – 1030 lei, M_______ I____
M_____ – 460 lei, E__ M_____ –  355 lei, I______ C_______ – 500 lei, C_________
L______ – 275 lei, T______ G_______ – 425 lei, V_____ R_____ V________ – 765 lei,
M____ P_______ C_______ – 575 lei, M____ G______ – 600 lei, R____ C______ – 195 lei,
R___ E________ – 65 lei, T___ F_____ C_________ – 8 00 lei, C____ J___ N_______ –
315 lei, B_____ I____ – 315 lei, G_____ G___ – 260 lei,N______ T______ – 600 lei,
P________ E____ A____ – 425 lei.
Persoanele vătămate au mai arătat că inculpatul avea asupra sa un chitanțier și că le-a
dat numărul lui de tele fon, respectiv xxxxxxxxxx, acestea având convorbiri telefonice cu el în
zilele de 08.01.2018, 09.01.2018, 10.01.2018.
Martora B____ S_____ a arătat faptul că este administrator al blocului M 188, sc.1 din
___________________, sector 5 iar în ziua de 12.01.2018 în jurul orelor 13:55, în timp ce se
afla la domiciliu a venit inculpatul care s-a prezentat ca fiind D______ D_____ de la Primăria
S_________ 5 București spunându-i că se ocupă cu reabilitarea. Inculpatul a arătat martorei
B____ S_____ și o legitimație. Apoi inculpatul a insistat să efectueze în imobil măsurători
oferind un discount de 20% și punând diferite întrebări. Martora B____ S_____ a primit de la
inculpatul nr. său de telefon, respective xxxxxxxxxxxx acesta spunându-i să o contacteze
pentru reabilitarea blocului. Întrucât inculpatul avea un comportament suspect, martora B____
S_____ i-a cerut să îi mai arate încă o dată legitimația, cu această ocazie inculpatul spunându-
i că este de la DNA și caută un individ în acel ____________________ martora a observat
faptul că pe actul de identitate al inculpatului era alt nume decât cel cu care s-a prezentat
motiv pentru care i-a spus că va suna la poliție să-l verifice. Imediat inculpatul s-a îndreptat
spre ieșirea din apartament și a fugit.
În cauză a fost audiată și martora A_____ I____ S_____, director general la S.C. Siber
Plast Impex S.R.L. care a declarat faptul că în ziua de 16.01.2018 în jurul orelor 14:00 a fost
sunată de numitul S___, locatar al blocului M193 A din ___________________.5, sector 5
care a întrebat-o despre măsurătorile de reabilitare acesta spunându-i că nu are niciun contract
cu vreo firmă de reabilitare. Atunci administratorul blocului susmenționat i-a spus martorei
A_____ I____ S_____ că a fost contactat de inculpatul B_____ D_____ - C_________
(identificat ulterior de organele de poliție) care s-a prezentat ca fiind D______ I____ spunând
că este din cadrul Primăriei Sector 5 București și că se ocupă cu reabilitarea blocurilor, dându-
i și un nr. de telefon mobil xxxxxxxxxx. De asemenea, administratorul blocului susmenționat
i-a spus martorei A_____ I____ S_____ că inculpatul a afirmat că este din partea firmei
SIBER PLAST, motiv pentru care a căutat pe internet firma și a luat legătura cu ea (cu
martora) pentru a verifica afirmațiile inculpatului. În declarația sa, martora A_____ I____
S_____ a arătat și faptul că a luat legătura la nr. xxxxxxxxxx cu inculpatul pe care l-a întrebat
de ce se recomandă din partea firmei sale, acesta ocolind răspunsul. Imediat, martora A_____
I____ S_____ i-a propus inculpatului să se întâlnească pentru a discuta, stabilind și o
întâlnire, însă inculpatul nu a venit.
Martora B____ S_____ l-a recunoscut pe inculpat din planșa fotografică la sediul
Secției 19 Poliție. Organele de poliție au procedat la efectuarea unor recunoașteri din planșele
fotografice, ocazie cu care toate persoanele vătămate l-au recunoscut pe inculpatul B_____
D_____ - C_________ ca fiind acela care s-a prezentat ca fiind reprezentant al Primăriei
Sector 5 București, spunând că se ocupă cu reabilitarea blocurilor. S-au efectuat recunoașteri
după planșele fotografice și cu martorii audiați în cauză, aceștia recunoscându-l pe inculpatul
B_____ D_____-C_________ care s-a prezentat ca fiind reprezentant al Primăriei Sector 5
București, spunând că se ocupă cu reabilitarea blocurilor. Atât persoanele vătămate cât și
martorii au precizat faptul că l-au recunoscut pe inculpatul B_____ D_____ - C_________
după trăsăturile și fizionomia feței.
Cu ocazia punerii în aplicare a mandatului de supraveghere tehnică
nr.6/UP/16.01.2018, în ziua de 18.01.2018, în jurul orelor 14:10, inculpatul B_____ D_____ -
C_________ a fost depistat pe ________________________________ cu
_______________________. S-a stabilit faptul că acesta trebuia să se întâlnească cu Țală
V______ pentru ca aceasta să-l înmâneze suma de 330 lei pentru a-i reabilita apartamentul.
La data de 17.01.2018, prin încheierea Judecătoriei S_________ 5 București, Secția I Penală
în dosarul nr.XXXXXXXXXXXX s-a admis solicitarea Parchetului de pe lângă Judecătoria
S_________ 5 București privind autorizarea obținerii listingului convorbirilor telefonice de la
operatorii de telefonie mobilă.
Din autorizarea obținerii listingului convorbirilor telefonice, au rezultat următoarele:
numărul de apel 07 xxxxxxxx are următoarea __________:xxxxxxxxxxxxx și
______________:xxxxxxxxxxxxxxx, iar numărul de apel xxxxxxxxxx are următoarea
__________:xxxxxxxxxxxxxx și ______________:xxxxxxxxxxxxxxx; la data de 08.01.2018,
orele 17:07, se poate observa faptul că numărul de apel xxxxxxxxxx aparținând suspectului,
contactează numărul de apel xxxxxxxxxx aparținând persoanei vătămate T___ F_____
C_________ în calitate de președinte al Asociației de proprietari din ___________________,
___________________, având releul ______________________ nr. 303, București
xxxxxx;B5, iar la adresa de contact a persoanei vătămate este adresa din: Sector 5,
_________________. M105, ______________________________ chiar blocul în cauză; la
data de 08.01.2018, orele 20:35, se poate observa faptul că numărul de apel xxxxxxxxxx
aparținând suspectului, primește apel de la numărul xxxxxxxxxx aparținând persoanei
vătămate V_____ R_____ V________, având releul _______________________________,
București xxxxxx;B5, iar la adresa de contact a persoanei vătămate este adresa din: Sector 5,
_________________. M105, _____________, București, fiind chiar blocul în cauză, nr. de
apel xxxxxxxxxx, aparținând suspectului, se poate observa că apelează diferite numere de
contact având același releu cu nr. de co ntact xxxxxxxxxx, ceea ce se poate concluziona faptul
că ambele numere aparțin unei singure persoane. Totodată, se observă că în zilele de
08/09/10.01.2018, persoanele vătămate T___ F______, C____ J___ N_______ și M____
G______ apelează și sunt apelate în de către numerele de apel xxxxxxxxxx și xxxxxxxxxx,
care conform declarațiilor persoanelor vătămate rezultă faptul că suspectul le-a precizat aceste
numere de contact pentru a lua legătura cu el și pentru a se prezenta în aceie zile ia domiciliile
lor pentru a efectua măsuri fictive și a le lua banii, fiind induse în eroare. De asemenea, se
observă faptul că în zilele de 08/09/10.01.2018, persoanele vătămate S_____ M______,
O______ E____-L____ și martorul C_______ Ș_____ au fost contactați sau au contactat
numerle de telefon xxxxxxxxxx și xxxxxxxxxx, aparținând suspectului, conform declarațiilor
acestora.
La data de 17.01.2018 organele de poliție au efectuat o recunoaștere din planșa
fotografică, ocazie cu care persoana vătămată P________ E____ A____ l-a recunoscut pe
inculpatul B_____ D_____ C_________ ca fiind cel care a înșelat-o cu suma de 425 lei,
inducând-o în eroare în același mod susmenționat. Persoana vătămată susmenționată a pus la
dispoziția organelor de poliție chitanța eliberată ei de către inculpatul B_____ D_____
C_________. în urma cercetării criminalistice s-a constatat faptul că urmele papilare ridicate
de pe aceasta aparțin inculpatului B_____ D_____ C_________.
În toate declarațiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul B_____ D_____
C_________ a recunoscut fapta comisă, prezentând detaliat modul în care a indus în eroare
mai multe persoane, spunându-le că este de la Primăria S_________ 5 București și că se
ocupă cu reabilitarea blocurilor, efectuând apoi măsurători în locuințele acestora și
solicitându-le diferite sume de bani.
Toate aceste mijloace de probă analizate anterior se coroborează cu declarația de
recunoaștere a faptelor dată de inculpat în fața instanței, acesta recunoscând atât fapta de a
induce în eroare persoanele vătămate, vinovăția, dar și prejudiciul produs părților civile.
Pe cale de consecință, instanța apreciază că din analiza materialului probator aflat la
dosarul cauzei, rezultă mai presus de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie
infracțiune, fiind săvârșită cu vinovăție de inculpatul B_____ D_____-C_________.
 
II. ÎNCADRAREA JURIDICĂ
În drept, fapta inculpatului B_____ D_____-C_________ care în datele de
08.01.2018, 09.01.2018, 10.01.2018, prin prezentarea ca fiind reprezentantul Primăriei
S_________ 5 și sub pretextul că a fost aprobată reabilitarea blocului de către primărie, a
indus în eroare 22 de locatari, solicitând și primind de la aceștia sume de bani reprezentând
contravaloarea plaselor anti-țânțari și a funcției oscilo-batante în vederea montării la nivelul
ferestrelor tip PVC cu geam termopan întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de
înșelăciune în formă continuată (22 de acte materiale), în stare de recidivă postexecutorie
(faptă săvârșită la data de 08.01.xxxxxxxxxxxxx18), prevăzută și pedepsită de art. 244 alin.
(1) și (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea 41 alin. (1) Cod
penal raportat la art. 43 alin. (5) Cod penal.
A. În ceea ce privește latura obiectivă, elementul material pentru infracțiunea de
înșelăciune constă în inducerea în eroare printr-o acțiunea sau omisiune a unei persoane prin
prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase ori ca mincinoasă a unei fapte adevărate,
având ca efect crearea unei reprezentări eronate, false a realității.
Instanța reține că inculpatul, prin acțiunea sa de a se prezenta ca reprezentant al Primăriei
S_________ 5 și prin pretextul că blocul a fost selectat pentru reabilitare, dar că trebuie să
plătească sume suplimentare pentru plasele de țânțari și geamurile oscilo-batante a indus în
eroare persoanele vătămate, prezentând ca adevărată o faptă mincinoasă (blocul nu a fost
selectat de primărie pentru reabilitare, nu trebuiau achitate sume suplimentare pentru
geamurile oscilo-batante sau plase de țânțari, inculpatul nu avea calitatea de reprezentant al
Primăriei S_________ 5) a generat o reprezentare eronată a realității. Inculpatul, prin
manopere dolosive folosite și prin modalitatea de a acționa, respectiv prin faptul că s-a
prezentat la ușa persoanelor vătămate cu președintele Asociației de proprietari, a luat
măsurători ale geamurilor, și-a făcut notări ale dimensiunilor geamurilor, a eliberat chitanțe
contra sumelor de bani primite, a indus în eroare persoanele vătămate, acestea fiind
îndreptățite să considere că inculpatul este reprezentant al Primăriei, chiar neverificând dacă
blocul a fost sau nu selectat pentru reabilitare. Instanța are în vedere că prin aceste acțiuni,
inculpatul a surprins încrederea persoanelor vătămate, alterând adevărul în așa fel încât a
provocat în mintea persoanelor vătămate o falsă cunoaștere a realității. De asemenea, instanța
are în vedere că nu prezintă importanță dacă subiectul pasiv se lasă ușor convins, întrucât
legea pedepsește acțiunea ilicită a celor care induc în eroare pe alții cu scopul de a obține
profit, tocmai pentru a apăra pe cei imprudenți. În plus, instanța reține că inculpatul a exercitat
acțiunea de inducere în eroare de 22 de ori, cu privire la cele 22 de persoane vătămate din
cauză, așa cum acesta a re cunoscut.
B. Referitor la urmarea imediată a infracțiunii de înșelăciune, instanța reține că
trebuie ca acțiunea de inducere în eroare prin care s-a realizat elementul material să fi avut ca
urmare imediată crearea unei situații de fapt contrară aceleia care ar fi trebuit să existe, dacă
nu exista inducerea în eroare. Astfel, urmarea imediată constă în actul patrimonial efectuat de
cel indus în eroare, act la care nu ar fi consimțit dacă ar fi cunoscut adevărul. Cu alte cuvinte,
urmarea imediată a infracțiunii de înșelăciune reprezintă chiar prejudiciul material produs
persoanei vătămate.
În cauza de față, instanța reține că prin acțiunea de inducere în eroare a persoanelor
vătămate, acestea i-au dat inculpatului diferite sume de bani, după cum urmează: Co darleanu
G______ – 320 lei, G_________ I__ – 240 lei, M_________ I____ N___ – 260 lei, O______
E____ L____ – 380 lei, H_____ L___ L________ – 420 lei, S_____ M______ – 1030 lei,
M_______ I____ M_____ – 460 lei, E__ M_____ –  355 lei, I______ C_______ – 500 lei,
C_________ L______ – 275 lei, T______ G_______ – 425 lei, V_____ R_____ V________
– 765 lei, M____ P_______ C_______ – 575 lei, M____ G______ – 600 lei, R____ C______
– 195 lei, R___ E________ – 65 lei, T___ F_____ C_________ – 800 lei, C____ J___ Ni
coleta – 315 lei, B_____ I____ – 315 lei, G_____ G___ – 260 lei,N______ T______ – 600
lei, P________ E____ A____ – 425 lei. Astfel, inculpatul a produs pagube materiale
(recunoscute) fiecăreia dintre cele 22 de persoane vătămate.
C. Legătura de cauzalitate între fapta săvârșită de inculpat și urmarea socialmente
periculoasă este dovedită de faptul că urmarea socialmente periculoasă s-a produs direct și
necondiționat, în urma acțiunii de inducere în eroare. Astfel, prin prezentarea ca adevărată a
unei fapte mincinoase și doar în urma acestui fapt, persoanele vătămate i-au dat inculpatului
diverse sume de bani. Urmarea imediată, așadar, a fost produsă exclusiv prin acțiunea
inculpatului de inducere în eroare, existând o legătură de cauzalitate directă și
necondiționată.  
D. Sub aspectul laturii subiective , fapta a fost comisă cu intenție directă calificată
prin scop potrivit art. 16 alin. (3) lit. a) din Codul penal, deoarece, din modul concret de
realizare a faptei reținute, rezultă că inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al
faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea faptei. Astfel, inculpatul și-a pregătit fapta
în mod minuțios, având asupra sa inclusiv unelte de măsurat și de notat dimensiunile
geamurilor și ale plaselor de țânțari. Mai mult decât atât, acesta deținea chitanțier și unor
persoane vătămate a eliberat chitanțe. Astfel, prin metodele folosite, instanța reține că
inculpatul a urmărit să inducă în eroare persoanele vătămate în scopul de obține avantaje
patrimoniale.
E .  În ceea ce privește reținerea variantei agravante prevăzută de art. 244 alin. 2 Cod
penal, instanța are în vedere că inculpatul a folosit calități mincinoase pentru a realiza
inducerea în eroare. Astfel, inculpatul a precizat tuturor celor 22 de persoane vătămate că este
reprezentantul Primăriei S_________ 5 și al unei firme de termopane. Astfel, prin folosirea
acestor calități, inculpatul a indus în eroare persoanele vătămate, calitatea prezentată fiind de
natură a amplifica inducerea în eroare.
F.  Referitor la forma infracțiunii de înșelăciune, instanța reține că aceasta are forma
infracțiunii continuate, având 22 de acte materiale . Potrivit art. 35 Cod penal,
infracțiunea este continuată când o persoana săvârșește la diferite intervale de timp, dar în
realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul
aceleiași infracțiuni. Prin Decizia nr. 368/2017 a Curții Constituționale (publicată în M. Of.
nr. 566/17.07.2017), Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a
constat că sintagma „și împotriva aceluiași subiect pasiv” din cuprinsul dispozițiilor art. 35
alin. 1 Cod penal este neconstituțională. Astfel, instanța reține că inculpatul B_____ D_____-
C_________ a săvârșit la diferite intervale de timp (în datele de 08.01.2018, 09.01.2018,
10.01.2018), dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale (obținerea de avantaje materiale
în urma inducerii în eroare a persoanelor vătămate), 22 de acțiuni de prezentare ca adevărată a
unei fapte mincinoase, fiecare acțiune prezentând conținutul aceleiași infracțiuni de
înșelăciune în varianta agravată (prin folosirea de calități mincinoase). În aceste condiții,
infracțiunea săvârșită de inculpatul B_____ D_____-C_________ îmbracă forma infracțiunii
continuate, fiind săvârșite 22 de acte materiale de înșelăciune în forma agravată, prin folosirea
de calități mincinoase.
G. Instanța reține că infracțiunea de înșelăciune în formă continuată este săvârșită de
inculpatul B_____ C_________-D_____ în stare de recidivă postexecutorie . Astfel, potrivit
copiei de pe cazierul judiciar aflată la filele 26-27, inculpatul a fost liberat la termen la data de
30.01.2017 din executarea unei pedepse rezultante de 5 ani, aplicată prin sentința penală nr.
304/31.01.2013 pronunțată de Judecătoria S_________ 4, rămasă definitivă prin decizia nr.
222R/27.02.2013 a Tribunalului București, Secția a II-a Penală
Astfel, inculpatul a executat pedeapsa de 5 ani în baza MEPÎ nr. 446/2013 emis în
urma sentinței penale nr. 304/31.01.2013 pronunțată de Judecătoria S_________ 4, rămasă
definitivă prin decizia nr. 222R/27.02.2013 a Tribunalului București, Secția a II-a Penală.
Pedeapsa de 5 ani închisoare reprezintă o pedeapsă rezultantă aplicată pentru infracțiuni de
înșelăciune. Instanța reține că de la data de 30.01.2017, data executării pedepsei până la data
de 08.01.xxxxxxxxxxxxx18, nu s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească.
Primul termen al recidivei postexecutorie este reprezentat de o hotărâre de condamnare
definitivă, la o pedeapsă mai mare de 1 an (5 ani închisoare), pentru infracțiuni intenționate
(înșelăciuni), nefiind incidentă niciuna dintre condițiile negative ale recidivei, prevăzute la art.
42 alin. 1 Cod penal. În ceea ce privește al doilea termen al recidivei postexecutorie, acesta
este reprezentat de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în forma continuată (infracțiune
intenționată), pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, înainte de
împlinirea termenului de reabilitare judecătorească pentru pedeapsa executată anterior.
În consecință, având în vedere cele anterior expuse, instanța reține starea de recidivă
postexecutorie având în vedere faptul că inculpatul, după executarea unei pedepse anterioare
mai mare de un an, aplicată pentru infracțiuni intenționate, și înainte de împlinirea termenului
de reabilitare judecătorească, a săvârșit o nouă infracțiune cu intenție, pentru care legea
prevede pedeapsa închisorii egală sau mai mare de un an.
Față de aceste considerente, instanța reține că fapta materială a inculpatului B_____
D_____-C_________ întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în
formă continuată (22 de acte materiale), săvârșită în stare de recidivă postexecutorie
(faptă săvârșită la data de 08.01.xxxxxxxxxxxxx18), prevăzută și pedepsită de art. 244 alin.
(1) și (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea 41 alin. (1) Cod
penal raportat la art. 43 alin. (5) Cod penal.
 
III. INDIVIDUALIZAREA JUDICIARĂ A PEDEPSEI
A. Pedeapsa principală
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța va ține cont de atitudinea de
recunoaștere a faptei comise, în condiții care fac posibilă aplicarea prevederilor art. 396 alin.
(10) din Codul de procedură penală , inculpatul recunoscând în totalitate fapta săvârșită, așa
cum aceasta a fost descrisă prin actul de sesizare a instanței. Astfel, în virtutea recunoașterii
vinovăției, inculpatul va beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă potrivit dispozițiilor art.
396 alin. (10) din Codul de procedură penală. De asemenea, instanța va da efect dispozițiilor
art. 43 alin. (5) din Codul penal privind tratamentul sancționator al recidivei postexecutorii –
majorarea limitelor de pedeapsă cu 1/2.
Totodată, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de
art. 74 din Codul penal , respectiv: împrejurarea și modul de comitere a infracțiunii, precum
și mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea socială, natura și gravitatea
rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii, motivul săvârșirii infracțiunii și
scopul urmărit, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale
infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de
educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.
Astfel, în concret, instanța are în vedere faptul că infracțiunea săvârșită de inculpat,
prin specificul ei, a relevat disprețul pe care acesta îl manifestă față de proprietatea privată și
implicit față de relațiile sociale privind proprietatea, posesia sau detenția bunurilor mobile, dar
și față de relațiile sociale referitoare la protecția împotriva actelor de fraudare. Instanța reține
că inculpatul s-a folosit de o calitate mincinoasă pentru a săvârși fapta – reprezentantul
primăriei și al unei firme de termopane, a avut la dispoziție mijloace prin care să inducă și să
mențină ideea că fapta mincinoasă prezentată de el (blocul va fi reabilitat, iar persoanele care
doresc plase de țânțari, respectiv sistem oscilo-batant pentru geamuri trebuie să achite sume
de bani suplimentare). În ceea ce privește rezultatul produs prin infracțiune, instanța reține că
deși suma individuală dată de fiecare persoană vătămată inculpatului pare a fi una mică, în
realitate, trebuie avute în vedere și starea patrimonială a persoanelor vătămate, precum și
paguba totală produsă acestora – suma totală apropiindu-se de 10.000 lei.
În plus, la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța va avea în vedere și faptul că
potrivit copiei de pe cazierul judiciar al inculpatului, se observă o specializare a acestuia în
infracțiuni contra patrimoniului, aceasta săvârșind de-a lungul timpului mai multe infracțiuni
de înșelăciune pentru care a fost pedepsit, fără ca pedepsele aplicate și executate să aibă un rol
educativ și de reintegrare socială a inculpatului.
Nu în ultimul rând, la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța va ține cont de
faptul că la data săvârșirii infracțiunii, inculpatul avea vârsta de 28 de ani, 9 clase, profesia de
montator termopane, fără ocupație, în stare de concubinaj, concubina acestuia fiind
însărcinată și având un copil minor.
De asemenea, pe lângă aspectele care relevă gravitatea faptei și care fac instanța să nu
aplice pedeapsa minimă prevăzută de lege, trebuie avută în vedere și atitudinea inculpatului
care a recunoscut fapta de la început, recunoscând prejudiciul produs în întregime, colaborând
cu organele de anchetă și cu instanța în vederea soluționării cauzei cu celeritate. În plus,
inculpatul a manifestat o atitudine de regret față de fapta comisă, conștientizând gravitatea
acesteia.
Prin urmare, instanța va avea în vedere limitele speciale ale pedepsei închisorii
prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită, obținute în urma aplicării dispozițiilor art. 79
alin. (3) din Codul penal , respectiv prin micșorarea acestora prin efectul dispozițiilor art. 396
alin. (10) din Codul de procedură penală, iar ulterior prin aplicarea dispozițiilor art. 45 alin.
(5) și majorarea cu jumătate a limitelor speciale ale pedepsei.
Făcând aplicarea acestor dispoziții se obține intervalul pedepsei închisorii 8 luni
închisoare – 3 ani și 5 luni închisoare (în urma aplicării dispozițiilor art. 396 alin. 10 Cod
procedură penală), respectiv intervalul 1 an – 5 ani închisoare (după aplicarea art. 43 alin. 5
Cod penal privind recidiva postexecutorie), interval în care instanța trebuie să aplice
dispozițiile art. 72 Cod penal și să individualizeze judiciar pedeapsa.
Instanța va luat în calcul și faptul că infracțiunea este săvârșită în formă continuată,
existând 22 de acte materiale de înșelăciune.
Astfel, instanța va stabili pentru infracțiunea de înșelăciune în formă continuată
săvârșită de inculpatul B_____ D_____-C_________ o pedeapsă orientată către mijlocul
intervalului, obținut în urma aplicării dispozițiilor art. 79 alin. (3) din Codul penal, și anume
pedeapsa de 2 ani închisoare . Instanța apreciază această pedeapsă ca fiind proporțională cu
gravitatea faptei deduse judecății și suficientă pentru a se atinge scopul preventiv, educativ și
coercitiv al pedepsei, având în vedere atitudinea procesuală a inculpatului de recunoaștere,
circumstanțele personale ale inculpatului care are în întreținere un copil minor și o concubină
însărcinată, dar și gravitatea infracțiunii săvârșite.
B. Pedeapsa complementară
În ceea ce privește pedepsele complementare , instanța reține că exercițiul unui drept
poate fi interzis în măsura în care există o nedemnitate, precum a statuat Curtea Europeană a
Drepturilor Omului (în cauza S____ și P_______ contra României și în cauza Hirst contra
Marii Britanii).
În acest sens, instanța apreciază că prin fapta comisă, inculpatul nu a respectat valorile
sociale importante, nefiind demn să participe la organizarea și reprezentarea comunității din
care face parte, prin urmare fiind necesară interzicerea exercitării drepturilor de natură
electorală prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Codul penal, respectiv dreptul de a fi
ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o
funcție care implică exercițiul autorității se stat, pe o durată de 3 ani.
Față de toate aceste considerente, în temeiul art. 67 alin. (1), instanța va interzice inculpatului
exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Codul penal, pe o durată
de 3 ani, pedeapsă complementară ce se va executa după executarea pedepsei principale.
C. Pedeapsa accesorie
Față de dispozițiile art. 65 alin. (1) și alin. (3) din Codul penal, potrivit cărora
pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor a căror exercitare a fost
interzisă de instanță ca pedeapsă complementară, instanța va interzice inculpatului cu titlu de
pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) Cod penal.
În consecință, drepturile prevăzute de art. 65 alin. (1) și (3) Cod penal raportat la art.
66 alin. (1) lit. a) și lit. b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în
orice alte funcții publice, precum și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul
autorității de stat, vor fi interzise și cu titlul de pedeapsa accesorie, din momentul rămânerii
definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate va
fi executată sau considerată ca executată.
 
IV. MĂSURI PREVENTIVE
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) Cod procedură penală raportat la art. 72 alin. (1) Cod
penal, instanța va deduce din pedeapsa închisorii durata reținerii și a arestului preventiv,
respectiv de la data de 18.01.2018, ora 20:20, până la data de 19.01.2018, ora 20:20 (o singură
zi), precum și de la data de 19.01.2018 până la zi.
De asemenea, în temeiul art. 399 alin. (1), (4) Cod procedură penală, instanța va
menține măsura arestării preventive dispusă față de inculpat prin încheierea din data de
19.01.2019 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei
S_________ 5 București în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, definitivă prin respingerea
contestației inculpatului.
Astfel, pericolul social concret pentru ordinea publică rezultă din modalitatea de
săvârșire a presupusei fapte, respectiv cu premeditare, în mod coordonat, având un plan bine
pus la cale și organizat, prin săvârșirea a nu mai puțin de 22 de presupuse acte materiale.
Inculpatul ar fi acționat astfel încât să nu fie descoperit, prezentând o legitimație, sporind
încrederea persoanelor vătămate că reprezintă primăria, pentru a evita descoperirea faptei și
pentru a produce persoanelor vătămate un prejudiciu cât mai substanțial dând dovadă de un
comportament tenace și îndrăzneț în urmărirea țelului său infracțional. Valoarea prejudiciul
estimat la suma de 9670 lei este una importantă având în vedere persoanele păgubite și modul
de operare.
Se mai reține frecvența și numărul în creștere al acestor fapte pe raza municipiului
București și necesitatea luării unor măsuri corespunzătoare gradului de pericol social extrem
de ridicat al acestora.
În ceea ce privește circumstanțele personale, instanța constată că inculpatul nu este la
primul contact cu legea penală (conform fișei de cazier atașate la dosarul de urmărire penală),
acesta fiind anterior condamnat definitiv pentru săvârșirea de fapte penale de același fel. În
aceste condiții, instanța constată că deși inculpatul a beneficiat de clemența organelor
judiciare în trecut, aceste aspecte pare că nu l-au determinat sa își îndrepte conduita, ci mai
degrabă sa acționeze cu mai multă perseverență pe calea infracțională. Aceste circumstanțe
conturează o presupunere rezonabilă că odată pus în libertate acesta ar putea săvârși din nou
fapte similare. Se apreciază că atitudinea sinceră a inculpatului nu este în măsură să genereze
prin ea însăși, disociată de celelalte elemente expuse, o măsură preventivă mai blândă, în
condițiile în care inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În acest cadru, instanța apreciază că nu sunt întrunite condițiile pentru a se dispune
revocarea arestului preventiv, deoarece nu au încetat temeiurile care au determinat măsura și
nici nu au apărut împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea acesteia. De asemenea,
instanța apreciază că nu sunt incidente dispozițiile privind înlocuirea măsurii arestului
preventiv cu o măsură mai ușoară, după cum s-a solicitat de apărătorul inculpatului în urma
cererii acestuia din urmă.
Are în vedere instanța că în perioada de timp de la luarea măsurii arestării preventive,
respectiv de la ultima verificare nu au intervenit împrejurări de fapt care să modifice sau să
înlăture temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri. Instanța consideră că
înlocuirea arestării preventive cu o altă măsură preventivă nu poate fi compatibilă cu gradul
de pericol social al inculpatului și a faptelor săvârșite de acesta, prezentând un pericol concret
pentru ceilalți membri ai societății. În plus, în ceea ce privește înlocuirea cu o măsura
preventivă mai ușoară, instanța consideră că luarea unei măsuri mai puțin restrictive nu este
oportună în cauză la acest moment și nu constituie o garanție suficientă nici pentru protejarea
societății, dar nici pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal.În acest sens,
măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar nu ar fi eficiente față de periculozitatea
inculpatului. Instanța are în vedere și faptul că inculpatul, la data săvârșirii faptei, fusese
liberat din penitenciar la termen din executarea unei pedepse privative de liberate tot pentru
fapte de înșelăciune săvârșite prin metode asemănătoare.
Față de argumentele inculpatului, respectiv faptul că are un copil minor în întreținere,
concubina este însărcinată, precum și că acesta face eforturi pentru acoperirea prejudiciului,
instanța reține că aceste aspecte nu sunt de natură a înlătura pericolul sociale pe care îl
prezintă inculpatul. Acesta a dat dovadă de o îndrăzneală sporită prin modul de operare
folosit, creând în societate (mai exact în blocul unde locuiesc persoanele vătămate) o stare de
teamă și neîncredere, inclusiv față de instituțiile statului. Instanța constată că inculpatul este
arestat din 19.01.2018, deci de aproximativ 5 luni, astfel că va respinge argumentul avocatului
inculpatului privind durata mare a măsurii privative. Durata nu este disproporționată față de
gravitatea acuzației, precum și față de modul de operare, îndrăzneala inculpatului, prejudiciul
creat, antecedentele sale. 
În raport de ultima verificare a măsurii arestului preventiv, instanța reține că în 5 luni
de zile pericolul social generat de inculpat, de atitudinea acestuia față de ordinea socială,
relațiile patrimoniale și inter-umane nu a fost schimbată sau estompată. În curs de 5 luni de
zile de la luarea măsurii arestului preventiv, față de gravitatea faptei și îndrăzneala de care a
dat dovadă inculpatul, nu se poate considera că pericolul social a scăzut de o asemenea
manieră încât măsura arestului preventiv să nu apară ca fiind necesară. Instanța are în vedere
faptul că antecedentele inculpatului, atitudinea procesuală a acestuia, atitudinea pe care a
avut-o în raport de valorile sociale precum patrimoniul sau încrederea ce trebuie să guverneze
raporturile patrimoniale, modalitatea de comitere a faptei de care este acuzat, prin inducerea
în eroare a unui număr de 22 de persoane ce locuiau în același
__________________________________ de care a dat dovadă, perseverența cu privire la
săvârșirea de fapte antisociale, constituie motive care conving instanța că inculpatul prezintă
același grad de pericol social ca la anterioara verificare a măsurii preventive.
Astfel, față de împrejurările de săvârșire a faptelor pentru care inculpatului a fost
trimis în judecată și în raport de circumstanțele sale personale, niciuna dintre măsurile
prevăzute la art. 202 alin. 4 lit. b-c C.proc.pen. nu este suficientă pentru înlăturarea pericolului
public constituit de persoana inculpatului. Oricare dintre aceste măsuri îi poate oferi prilejul
inculpatului să săvârșească din nou astfel de infracțiuni, mijloacele fiindu-i la îndemână.
Instanța consideră că interesul societății de a se afla în siguranță și de a elimina, măcar
temporar, elementele care prezintă un grad de pericol social crescut este primordial și trebuie
să fie plasat înaintea unui posibil prejudiciu personal ce i s-ar cauza inculpatului prin privarea
sa temporară de libertate.
Astfel, instanța va menține măsura arestării preventive dispusă față de inculpat prin
încheierea din data de 19.01.2019 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul
Judecătoriei S_________ 5 București în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, definitivă prin
respingerea contestației inculpatului.
 
V. ACȚIUNE CIVILĂ ȘI MĂSURI DE SIGURANȚĂ
Instanța reține că, în conformitate cu art.1349, alin.1 și 2 Cod civil, orice persoană are
îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să
nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale
altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate
prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral . Potrivit art. 1357, alin. 1 Cod civil,
cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este
obligat să îl repare.
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale a unei persoane pentru fapta proprie este
necesar să fie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții: existența unei fapte ilicite,
existența vinovăției celui căruia i se impută fapta ilicită, existența unui prejudiciu si a unei
legături de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu.
Se are în vedere și principiul disponibilității care guvernează acțiunea civilă, chiar
alăturată acțiunii penale și declarația inculpatului dată în fața instanței, prin care acesta a
arătat că este de acord să plătească părților civile suma solicitată, recunoscând astfel în
totalitate pretențiile civile formulate. Inculpatul a recunoscut fiecare dintre pretențiile părților
civile, așa cum acestea au fost formulate, recunoscând că a primit acele sume de bani de la
părțile civile, în urma inducerii acestora în eroare, promițându-le că în calitate de reprezentant
al primăriei și al unei firme de termopane le va monta în schimbul acelor sume de bani plase
de țânțari și mecanisme oscilo-batante pentru geamuri termopan, odată cu reabilitarea blocului
de către Primăria S_________ 5.
Astfel, având în vedere principiul disponibilității, î n temeiul art. 25 Cod procedură
penală, art. 23 alin. (2) și (3) Cod procedură penală și 397 Cod procedură penală, coroborate
cu art. 1349, art. 1381 și art. 1357 alin. (1) Cod civil admite acțiunea părților civile
C_________ G______, G_________ I__, M_________ I____ N___, O______ E____ L____,
H_____ L___ L________, S_____ M______, M_______ I____ M_____, E__ M_____,
I______ C_______, C_________ L______, Ț______ G_______, V_____ R_____
V________, M____ P_______ C_______, M____ G______, R____ C______, T___ F_____
C_________, C____ J___ N_______, B_____ I____, G_____ G___, N______ T______,
P________ E____ A____.
Instanța îl va obliga  pe inculpatul B_____ D_____ C_________ la plata: către partea
civilă C_________ G______ a sumei de 320 lei, la plata către partea civilă G_________ I__ a
sumei de 240 lei, la plata către partea civilă M_________ I____ N___ a sumei de 260 lei, la
plata către partea civilă O______ E____ L____ a sumei de 380 lei, la plata către partea civilă
H_____ L___ L________ a sumei de 420 lei, la plata către partea civilă S_____ M______ a
sumei de 1030 lei, la plata către partea civilă M_______ I____ M_____ a sumei de 460 lei, la
plata către partea civilă E__ M_____ a sumei de 355 lei, la plata către partea civilă I______
C_______ a sumei de 500 lei, la plata către partea civilă C_________ L______ a sumei de
275 lei, la plata către partea civilă Ț______ G_______ a sumei de 425 lei, la plata către partea
civilă V_____ R_____ V________ a sumei de 765 lei, la plata către partea civilă M____
P_______ C_______ a sumei de 575 lei, la plata către partea civilă M____ G______ a sumei
de 600 lei, la plata către partea civilă R____ C______ a sumei de 195 lei, la plata către partea
civilă T___ F_____ C_________ a sumei de 800 lei, la plata către partea civilă C____ J___
N_______ a sumei de 315 lei, la plata către partea civilă B_____ I____ a sumei de 315 lei, la
plata către partea civilă G_____ G___ a sumei de 260 lei, la plata către partea civilă N______
T______ a sumei de 600 lei, la plata către partea civilă P________ E____ A____ a sumei de
425 lei, toate sumele reprezentând daune materiale recunoscute de inculpat în integralitate.
În baza art. 20 alin. (1) Cod procedură penală, instanța va lua act că persoana vătămată R___
E________ a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal. Față de faptul că
persoana vătămată R___ E________ nu s-a constituit parte civilă, în baza art. 404 alin. 4 lit.
d) Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. (1) lit. e), instanța va confisca de la inculpat
suma de 65 lei obținută din inducerea în eroare a persoanei vătămate R___ E________. 
Instanța reține că la săvârșirea infracțiunii inculpatul a folosit următoarele bunuri:
ruletă de culoare gri, marca KOI TUO; legitimație falsă cu numele B_____ D_____
C_________ și însemn Ministerul Public, DNA; agendă de culoare albastră cu maro; carnețel;
două coli A4 ce conțin oferte tâmplărie PVC; 3 pixuri; 1 chitanță fără ________ fără număr; 1
chitanțier; 1 telefon Allview, Model E4, Imei1 xxxxxxxxxxxxxxx, Imei2 xxxxxxxxxxxxxxx;
1 telefon Nokia 113 Imei1 xxxxxxx/05/xxxxxx/8; 2 S__ Telekom xxxxxxxxxxxx5732785 și
xxxxxxxxxxxx8777592; 1 S__ L___ Imei xxxxxxxxxxxx5224595, bunuri ridicate în baza
dovezii _______, nr. xxxxxxx/12.02.2018 (fila nr. 310 d.u.p), două (2) bucăți încărcător
telefon, unul de culoare alb și celălalt negru, 2 suporturi cartelă Telekom GSM PIN1 9441,
respectiv PIN1 3574. Toate aceste bunuri au fost folosite pentru a induce în eroare persoanele
vătămate, fie creând aparența că inculpatul este reprezentantul unei firme de termopan, luând
dimensiunile geamurilor pentru a monta plase de țânțari sau sisteme oscilo-batante geamurilor
de termopan, fie comunicând în fața acestora prin telefon cu alte persoane creând impresia că
blocul a fost ales de primărie pentru a fi reabilitate, fie pentru a stabili data și ora la care
trebuia să ridice banii plătiți de persoanele vătămate în urma inducerii lor în eroare. Astfel,
toate aceste bunuri au fost folosite pentru inducerea în eroare (elementul material), respectiv
pentru producerea unor pagube persoanelor vătămate (urmarea imediată).
Având în vedere aceste considerente, în baza art. 404 alin. 4 lit. d) Cod procedură
penală raportat la art. 112 alin. (1) lit. b), instanța va confisca de la inculpatul B_____
D_____-C_________ ( CNP xxxxxxxxxxxxx ) următoarele bunuri folosite la săvârșirea
infracțiunii sau destinate a fi folosite la săvârșirea infracțiunii: ruletă de culoare gri, marca
KOI TUO; legitimație falsă cu numele B_____ D_____ C_________ și însemn Ministerul
Public, DNA; agendă de culoare albastră cu maro; carnețel; două coli A4 ce conțin oferte
tâmplărie PVC; 3 pixuri; 1 chitanță fără ________ fără număr; 1 chitanțier; 1 telefon Allview,
Model E4, Imei1 xxxxxxxxxxxxxxx, Imei2 xxxxxxxxxxxxxxx; 1 telefon Nokia 113 Imei1
xxxxxxx/05/xxxxxx/8; 2 S__ Telekom xxxxxxxxxxxx5732785 și xxxxxxxxxxxx8777592; 1
S__ L___ Imei xxxxxxxxxxxx5224595, bunuri ridicate în baza dovezii _______, nr.
xxxxxxx/12.02.2018 (fila nr. 310 d.u.p), două (2) bucăți încărcător telefon, unul de culoare
alb și celălalt negru, 2 suporturi cartelă Telekom GSM PIN1 9441, respectiv PIN1 3574.
În baza art. 166 alin. (7) raportat la art. 162 alin. (4) Cod procedură penală, instnața va
dispune restituirea către inculpatul B_____ D_____-C_________ a următoarelor bunuri:
borsetă material textil; 1 pereche de mânuși material textil; 1 pereche de căști pentru telefon; 1
portofel de culoare maro; 1 ceas marca OIJ cu brățară material textil; 3 carduri RATB; 1 coală
A4 ce conține calitatea de asigurat; 3 blistere de medicamente cu 30 de pastile; 1 inel cu două
chei de ușă, bunuri ridicate de la inculpat în baza dovezii _______, nr. xxxxxxx/12.02.2018
(fila nr. 310 d.u.p) și care nu au legătură cu cauza. Instanța reține că aceste bunuri nu au
legătură cu cauza, nu au fost folosite de inculpat și nici nu au fost destinate folosirii de către
acesta în vederea obținerii de foloase materiale sau în vederea inducerii în eroare a persoanei
vătămate.
 
VI. CHELTUIELI JUDICIARE
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. e) raportat la art. 274 alin. (1) Cod procedură penală, va
obliga inculpatul la plata sumei totale de 2.100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat
(urmărire penală – 1.500 lei, cameră preliminară și judecată în primă instanță – 600 lei).
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 520 de lei rămâne în sarcina statului și se va
avansa din fondurile Ministerului Justiției ( 260 lei – cameră preliminară, 260 lei – faza
judecății ).
 
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
 
În baza art. 244 alin. (1) și (2) Cod penal cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal, cu
aplicarea 41 alin. (1) Cod penal raportat la art. 43 alin. (5) Cod penal și cu aplicarea art. 396
alin. (10) Cod procedură penală, condamnă pe inculpatul B_____ D_____-C_________ ( în
stare de arest în Penitenciarul Rahova ) , fiul lui C_____ și C_____, născut la data de
25.06.1989, București, Sector 5, cetățean român, studii: gimnaziale (9 clase), profesie: în
domeniul termopanelor, fără loc de muncă, fără obligații militare, posesor al CI ________,
nr. xxxxxx, eliberată de Orș Mihăilești la data de 18.12.2017, CNP xxxxxxxxxxxxx cu
domiciliul în Oraș Mihăilești, _______________________, ____________, județul G______,
la pedeapsa închisorii de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă
continuată (22 de acte materiale), în stare de recidivă postexecutorie (faptă săvârșită la data
de 08.01.xxxxxxxxxxxxx18).   
În baza art. 67 alin. (1) Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a
interzicerii drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și
dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 66 alin.
(1) lit. a), b) Cod penal, pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată
a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. (1) și (3) Cod penal raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b) Cod penal
interzice inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în
autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și dreptul de a ocupa o funcție care implică
exercițiul autorității de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la
executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 404 alin. (4) lit. a) Cod procedură penală raportat la art. 72 alin. (1) Cod
penal, deduce din pedeapsa închisorii durata reținerii și a arestului preventiv, respectiv de la
data de 18.01.2018, ora 20:20, până la data de 19.01.2018, ora 20:20 (o singură zi), precum și
de la data de 19.01.2018 până la zi.
În temeiul art. 399 alin. (1), (4) Cod procedură penală, menține măsura arestării
preventive dispusă față de inculpat prin încheierea din data de 19.01.2019 pronunțată de
judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei S_________ 5 București în dosarul
nr. XXXXXXXXXXXXX, definitivă prin respingerea contestației inculpatului.
În temeiul art. 25 Cod procedură penală, art. 23 alin. (2) și (3) Cod procedură penală și 397
Cod procedură penală, coroborate cu art. 1349, art. 1381 și art. 1357 alin. (1) Cod civil admite
acțiunea părților civile C_________ G______, G_________ I__, M_________ I____ N___,
O______ E____ L____, H_____ L___ L________, S_____ M______, M_______ I____
M_____, E__ M_____, I______ C_______, C_________ L______, Ț______ G_______,
V_____ R_____ V________, M____ P_______ C_______, M____ G______, R____
C______, T___ F_____ C_________, C____ J___ N_______, B_____ I____, G_____ G___,
N______ T______, P________ E____ A____.
Obligă inculpatul B_____ D_____ C_________ la plata către partea civilă
C_________ G______ a sumei de 320 lei, la plata către partea civilă G_________ I__ a
sumei de 240 lei, la plata către partea civilă M_________ I____ N___ a sumei de 260 lei, la
plata către partea civilă O______ E____ L____ a sumei de 380 lei, la plata către partea civilă
H_____ L___ L________ a sumei de 420 lei, la plata către partea civilă S_____ M______ a
sumei de 1030 lei, la plata către partea civilă M_______ I____ M_____ a sumei de 460 lei, la
plata către partea civilă E__ M_____ a sumei de 355 lei, la plata către partea civilă I______
C_______ a sumei de 500 lei, la plata către partea civilă C_________ L______ a sumei de
275 lei, la plata către partea civilă Ț______ G_______ a sumei de 425 lei, la plata către partea
civilă V_____ R_____ V________ a sumei de 765 lei, la plata către partea civilă M____
P_______ C_______ a sumei de 575 lei, la plata către partea civilă M____ G______ a sumei
de 600 lei, la plata către partea civilă R____ C______ a sumei de 195 lei, la plata către partea
civilă T___ F_____ C_________ a sumei de 800 lei, la plata către partea civilă C____ J___
N_______ a sumei de 315 lei, la plata către partea civilă B_____ I____ a sumei de 315 lei, la
plata către partea civilă G_____ G___ a sumei de 260 lei, la plata către partea civilă N______
T______ a sumei de 600 lei, la plata către partea civilă P________ E____ A____ a sumei de
425 lei, toate sumele reprezentând daune materiale recunoscute de inculpat în integralitate.
În baza art. 20 alin. (1) Cod procedură penală, ia act că persoana vătămată R___
E________ a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.
În baza art. 404 alin. 4 lit. d) Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. (1) lit. e)
confiscă de la inculpat suma de 65 lei obținută din inducerea în eroare a persoanei vătămate
R___ E________. 
În baza art. 404 alin. 4 lit. d) Cod procedură penală raportat la art. 112 alin. (1) lit. b)
confiscă de la inculpatul B_____ D_____-C_________ ( CNP xxxxxxxxxxxxx ) următoarele
bunuri folosite la săvârșirea infracțiunii sau destinate a fi folosite la săvârșirea infracțiunii:
ruletă de culoare gri, marca KOI TUO; legitimație falsă cu numele B_____ D_____
C_________ și însemn Ministerul Public, DNA; agendă de culoare albastră cu maro; carnețel;
două coli A4 ce conțin oferte tâmplărie PVC; 3 pixuri; 1 chitanță fără ________ fără număr; 1
chitanțier; 1 telefon Allview, Model E4, Imei1 xxxxxxxxxxxxxxx, Imei2 xxxxxxxxxxxxxxx;
1 telefon Nokia 113 Imei1 xxxxxxx/05/xxxxxx/8; 2 S__ Telekom xxxxxxxxxxxx5732785 și
xxxxxxxxxxxx8777592; 1 S__ L___ Imei xxxxxxxxxxxx5224595, bunuri ridicate în baza
dovezii _______, nr. xxxxxxx/12.02.2018 (fila nr. 310 d.u.p), două (2) bucăți încărcător
telefon, unul de culoare alb și celălalt negru, 2 suporturi cartelă Telekom GSM PIN1 9441,
respectiv PIN1 3574.
În baza art. 166 alin. (7) raportat la art. 162 alin. (4) Cod procedură penală dispune
restituirea către inculpatul B_____ D_____-C_________ a următoarelor bunuri: borsetă
material textil; 1 pereche de mânuși material textil; 1 pereche de căști pentru telefon; 1
portofel de culoare maro; 1 ceas marca OIJ cu brățară material textil; 3 carduri RATB; 1 coală
A4 ce conține calitatea de asigurat; 3 blistere de medicamente cu 30 de pastile; 1 inel cu două
chei de ușă, bunuri ridicate de la inculpat în baza dovezii _______, nr. xxxxxxx/12.02.2018
(fila nr. 310 d.u.p) și care nu au legătură cu cauza.
În temeiul art. 404 alin. 4 lit. e) raportat la art. 274 alin. (1) Cod procedură penală,
obligă inculpatul la plata sumei totale de 2.100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat
(urmărire penală – 1.500 lei, cameră preliminară și judecată în primă instanță – 600 lei).
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 520 de lei rămâne în sarcina statului și se va
avansa din fondurile Ministerului Justiției ( 260 lei – cameră preliminară, 260 lei – faza
judecății ).
Cu drept de apel, în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, la data de 27.07.2018.
 
                  PREŞEDINTE,                                        GREFIER,

S-ar putea să vă placă și