Vascularizația plămânilor

Plămânii au o dublă vascularizație: nutritivă și funcțională.

Vascularizația nutritivă este asigurtă de arterele bronșice, ramuri ale arterei toracale, care
aduc in plămân sânge cu oxigen pentru arborele bronșic, parenchimul pulmonar și pereții
arterelor pulmonare, deoarece acestea din urmă conțin sănge cu CO 2. Arterele bronșice intră
în plămân prin hil și însoțesc arborele bronșic, ajungând numai până la nivelul bronhiolelor
respiratorii, unde se termină rețeaua capilară, de la care pornesc venele bronșice ce duc
sângele cu CO2 în sistemul venelor azygos, acesta terminându-se în vena cavă superioară.
Vascularizația nutritivă a plămânului face parte din marea circulație.
Vascularizația funcțională aparține marii circulații. Ea începe prin trunchiul pulmonar care
își are originea în ventriculul drept. Trunchiul pulmonar aduce la plămân sânge încărcat cu
CO2. După un scurt traiect se împarte în artera pulmonară dreaptă și stângă, pătrunzând
fiecare în plămînul respectiv, prin hil. În plămân, arterele pulmonare se divid în ramuri ce
însoțesc ramificațiile arborelui bronșic până în jurul alveolelor, unde formează rețeaua
capilară peri-alveolară. La acest nivel, sângele cedează CO2 și primește O2. De la rețeaua
capilară pornesc venele pulmonare (câte două pentru fiecare plămân). Ele ies din plămân prin
hil și duc spre atriul stâng.
Limfa plămânului este colectată de ganglionii din hilul plămânului.
Inervația plămânilor provine din plexul bronhopulmonar. Fibree parasimpatice determină
bronhoconstricție și secreția glandelor din mucoasa bronșică, iar cele simpatice determină
bronhodilatație.