O r z o în plină

acţiune, trag e şi O fază em oţionantă 28 S E P TE M B R IE 1938

marchează punctul la p o a rta României. (D IN EROARE N U M Ă R U L

R E V I S T E I PE C O P E R T A DE

de o n o a r e al Dav i d boxează R Â N D U L T R E C U T A F O S T 610,

I N L O C D E 609. D E A C E E A A M

României. m in g e a . TRECUT N U M Ă R U L 60? PE

A C E A ST A CO PERTA).

înainte de î n c e ­
perea partidei
căpitanii celor două
echipe schimbă
tra d iţio n a le le bu­
chete de flo ri.
(F o to I. B. U rsian )
CELEBRUL AVIATOR Săptămână trecu tă, C ap itala a avut ca A FOST N A Ţ IO N A L I ZA T A
oaspe pe a v i a t o r u l f r a n c e z F o n c k .
FRANCEZ In fo to g ra fia noastră : oaspetele (în mijloc,
UZINA D E LA DOBREŞTI
RENE FONCK. vorbind) e sărb ăto rit de către Aeroclubul In fo to g r a fiile noastre : Uzina şi C om isiunea — în fru n te
cu p rim a ru l g en e ral al C a p ita le i, d-l Iu lian P e te r şi cu
IN CAPITALĂ R e g a l Româ n. d-l ing. C a ra n fil, d ire c to ru l g en e ral al U. C . B.-ului —
c a re a p re lu a t uzina d e la D o b reşti.

D-l N e v ille C h am b e rla in cu doam na,

la în a p o ie re a sa, după p rim a v izită
fă c u tă F ü h reru lu i, în G e rm a n ia .

D-nii D a la d ie r, p rim ul m inistru şi

Bonnet, m inistrul de e xtern e a i
F ra n ţe i, sosind în D ow ning S tre e t
No. 10 (M in is tru l de E x te rn e ),
la Londra.

REGELE ZOGU AL ALBANIEI SERBEAZĂ 10 ANI DE DOMNIE

In p alatul din Tirana a avut loc o serbare, cu p rile ju l ju b ile u lu i de 10 ani de d o m n ie
al reg e lu i Z ogu. In fo to g ra fia noastră : R egele Zogu cu Regina G e ra ld in a , sosind la
serbare. E prim a fo to g ra fie a re g in e i G e ra ld in a a A lb a n ie i, dela nunta sa.
SĂRBĂTORI REA
«♦ E C H I P E I
NATIONALE HIPICE

Călăreţii, împreună cu asistenţa,

ascultând cuvântarea d-lui general
Athanasescu. (In fund, pe masă, se
văd trofeele câştigate de echipă).

Săptămâna trecută a fost

sărbătorită echipa naţională

hipică, ale cărei succese le-am

relevat la vreme.

In fotografiile noastre:
Echipa naţională hipică,
pe hipodromul de trap şi

Spălându-vâ diAjii cu K a io -
dont dimineafa şi mai ales
seara, avefi certitudinea
de a obtine o dantură albă
dar şi scutită de piatră.
Fiindcă la noi în ta r ă nu­
mai K a I o d o n t contine
o lea tu l su lfo ricin ic, re ­
mediul eficace în contra
pietrei dentare. D e a c e e a =£55^
î n t r e b u i n ţ a ţ i numai
Kalodont f

contra

K A LO D O N T pietrei
de pe dinţi

Pag. 3
(3) No. 610
 UN I N V E N T A T O R O R I G I N A L

RÀZBOIULUI
fo a rte in te re sa n te în cari, p rin tre a ltele, învăţa să se a prindă un fo c uriaş şi să se
p re p a re un ulei, cu „u n miros a tâ t de u rît, în c â t aruncându-l înăuntrul unei fo rtă re ţe ,
b ă rb a ţii şi fe m e ile să fie s iliţi s'o părăsească".

T O T U L A FOST P R E V Ă Z U T
Dar un a d e vă ra t şi s tră lu cit p ro fe t al războiului ch im ic a fo s t în secolul tre c u t
A. Robida, ita lia n de o rig in ă , care a tră it, în Franţa. D eoarece cu to a te stu d iile
fă c u te înainte, gazele au fo s t în tre b u in ţa te în războiul m odern abia în anul 1915,
tre b u e so c o tită ca o ad evărată p ro fe ţie — fo rm u la tă cu p re cizie a dm irab ilă şi
surprinzătoare — te o ria desvoltată în tr'o fo rm ă plăcută şi um oristică, d a r riguros
ş tiin ţific ă a acestui genial in v e n ta to r. într'un volum al său, în titu la t „R ăzboiul în
secolul X X -le a ", p u b lic a t în Franţa prin anul 1833, găsim expuse co n c e p ţiile lui
asupra războiului chim ic şi b a c te rio lo g ic , îm p o d o b ite cu desenuri a rtis tic e , al căror
au to r a fo s t el însuşi.
D eosebit de in te re sa n t este desenul tunului chim ic, in v e n ta t de el, care arată
cum un savant, o cu p a t să-l încarce varsă înăuntru o fio lă plină cu „u n produs sp ecia l",
de care tre b u e să se fepească (aceasta se dedu ce din fa p tu l că soldatul poartă
mănuşî a p ă ră to a re ). Ţeava a fla tă pe p a rte a superioară conţine, fă ră în doială, oxigenu!
necesar re s p ira ţie i. în tr'u n a lt desen reprodus aci, şl ne dă o a doua schiţă a tunului
său chim ic aruncat în lu p tă . S ervanţii, c o n d u c ă to rii şi caii sunt prevăzu ţi cu măşti
îm p o triv a gazelor, asem ănătoare în fo rm ă cu acelea în tre b u in ţa te astăzi în arm ată.
D eosebit de aceasta, în volum ul său, Robida mai o feră o vastă panoram ă a
o p e ra ţiu n ilo r m ilita re , în jurul unei c e tă ţi asediate.

Tunul chimic al Tui

\ UPĂ p o e ţii e p ic i ai a n tic h ită ţii, Z e ii obişnuiau să vină în tr'a ju to ru l
Ë Ê eroilo r, a tunci când s o rţii lu p te i se arătau p ro tiv n ic i acestora,
învăluîndu-î în tr'u n nour, ceea ce-i făcea să dispară cu desăvîrşîre
din văzul duşmanului. Dar mai târziu, vreun erou s'a plâns — pe semne —
că Z e ii nu-şi am inteau to td e a u n a să condenseze nourul b in e fă c ă to r, la tim p u i
şi în locui n im e rit, astfel că unii savanţi în arta războiului, prevăzând şi fa p tu l
că în tr'o zi sau alta Z e ii aveau să-şi pia rd ă pute re a şi p re s tig iu l şi să fie
în lă tu ra ţi din c re d in ţa populară, studiară m ijlocul de a creia pe loc acest
nour^ o c ro tito r, cu m ijloace a rtific ia le şi în clip a când s'ar f i s im ţit nevoie.

Incă din cea mai în d e p ă rta tă a n tic h ita te , se cunoşteau re ţe te misterioase,

cu ajutorul cărora se puteau p roduce, în to iu l unei lu p te , c a n tită ţi mari de
fum, prin m ijloace fe lu rite . Şi în curând se găsi cineva să creeze un nour
care, pe lângă că ascundea persoana sau persoanele cari îl uzau, era a lc ă tu it
din substanţe o tră v ito a re , în stare să ucidă pe vrăjm aşi. In anul 429 a. Gh.,
S parta n ii folosiau în războaie substanţe ce vătăm au organismul,
din cauza mirosului greţos pe care-l îm prăştiau.
A d m ira b ili precursori în acest dom eniu au fo s t doi
Cum va fi î n t r ' u n ita lie n i. Leonardo da Vinci a propus u:ul
...şi atac modern, cu substanţe
eventual război: lupta fum ului, cu bază de va p o ri de arsenic, chimice, la o manevră, în Italia.
îm ximncloră gazată... contra duşm anilor b a ric a d a ţi în castele.
la m a n e - Iar faim osul m edic Leonardo „P ro te ja te de în tu n e ricul n o p ţii — scrie e l ' — b a te riile chim ice ies din oraşul asediat
Fioravanti, din Bologna, şi, oprindu-se la o d istanţă egală cu p u te rea tiru lu i lor, aruncă asupra lin iilo r inam ice
e italiene) •achete, cari p ro d u c instantaneu un nour to xic. A r tile r iş tii p o a rtă câşti prevăzute
a p u b lica t, în 1604,
câteva c ă r ţ i ■Fiecare cu o mască; aceasta are la bază tam p o a n e de vată îm b ib a te cu o soluţie
n eutralizatoare şi a p lic a ta pe gură şi pe nări. G ra ţie acestui m ijlo c, e i p o t să respire
fără team ă nourul o tră v ito r şi să p ă trundă în tranşeele duşmane, unde 50.000 de
soldaţi zac a sfixia ţi pe jos.

GAZE Şl TUNURI G I G A N T I C E

Pe de altă p a rte el a prevăzut războiul b a c te rio lo g ic şi descrie un co rp sanitar care ,

naintând pe câmpul de b ă tă lie , u rm a t de un p a r c de m icrobi, lucrează cu fio le ,
baloane şi rezervoare, pe care le deschid to a te d e o d a tă .
A descris deasemenea a p a ra te le fu m ig e n e pentru văzduh,
p u rta te de e chipe sburătoare, pe avioane tip „L e o n a rd o da
V in c i" şi în stare să a cop ere fro n tu l cu un vast nour opac.
N 'a u ita t însă să recom ande p ru denţă aceluia care foloseşte
asemenea arm e ucigaşe a tră g â n d u -i a te n ţia că un în tre g c a rtie r
general şi o bună p a rte d e fo r tific a ţii, din n e p re v e d e re a unui
singur o fiţe r chim ist, ar putea sări în aer, în m om entul vărsării
grozavelor gaze, în g u rile tu n u rilo r, sau în re zervoare.
Robida închee lucrarea sa, prevăzând to a te sistem ele fo lo s ite
apoi în războiul chim ic m odern, descriind ch ia r a u to m o b ile le ,
tu n u rile g ig a n tic e , aruncătoa rele de flă c ă ri şi ta n c u rile . E sigur
că numai după el s'a ajuns la acele re zu lta te c a ri nu fuseseră
o b ţin u te până a tutici, în decurs de câteva sute d e ani. Volum ul

Pag. 4 No 610
sau a fo s t tra dus în to a te lim b ile şi c it it în lumea în tre a g ă .
Şi p o a te de m ulte o ri c h im iş tii de războiu, în faza cea mai
activă şi sbucium ată a c e rc e tă rilo r, în tim p ce caută să smulgă
na turii un secret u c ig ă to r, re c ite s c s c rie rile despre războiul
chim ic, prevăzut de g e n ia lita te a lui Robida.

Ş l V I I T O R U L

La câ ţiva ani după b ă tă lia din J u tla n d a , p e n tru întâia oară

în isto ria lum ii, G e rm a n ii reuşiau să ascundă o în tre a g ă flo tă ,
cu trâ m b e dese de fu m a rtific ia l. P ro fe ţia devenise re a lita te .
A stăzi, un singur a p a ra t fu m ig e n m odern creiază un nour,
având o lă rg im e de 100 m e tri, în ă lţim e a d e 250 m. şi dacă
tim p u l nu e um ed— o adâncim e d e peste 1500 m e tri. Prin
urm are e deajuns câ te va a p a ra te , p e n tru a cre ia nouri mai
mari şi mai o p a ci d e c â t acei n a tu ra li !
Despre s tu d iile fă c u te asupra a ta c u rilo r chim ice se păstrează
cel m ai absolut secret. D ar p e n tru a avea o id e e de re zu lta te le
actuale, e destul să ştim că a 460-a m ilioana p a rte d in tr'u n
m ilig ra m de m ercaptan e tilic (un lic h id cu m iros greu şi care
se com bină cu m ercurul. C a structură chim ică se aseamănă cu
alcoolul, oxigenul fiin d în lo c u it aci p rin sulf), p ro d u ce un miros
a tâ t de greu şi d e n e su fe rit în c â t îm p ie d ic ă om ul d ela orice
gest sau a cţiu n e .
In asemenea co n d iţiu n î, ce surprize ne rezervă, în v iito r,
războiul ch im ic prevăzut de Robida ?

G . R.

VENIN DE ŞARPE, C A D O C T O R IE
La M a rb u rg , în G e rm a n ia , în uzinele de produse fa rm a ce u tice se prepară ser îm potriva
veninului de şarpe. Este ai d o ile a in s titu t din lume, care se ocupă de acest produs. Primul
e la Buthantan, în Brazilia.
In in s titu tu l despre care v o rb im se extra g e şe rp ilo r veninoşi, veninul care este apoi in je cta t,
în doze anum ite, c a ilo r. Se p ro d u c a n tito xin e , în sângele calului, care apoi sunt da te în
c o m e rţ, ca ser antiveninos. _ ^
In fo to g ra fiile noastre o o p e ra ţie periculoasă : un şarpe veninos muşcând marginea unui pahar
îşi varsă veninul în el. * \

S P I T A L P E N T R U C A N A R I
Universitatea Missouri, -din Columbia (Statele-
Unite) are o clinică special am enajată pentru
canari, unde păsărelele sunt îngrijite cu multă
atenţie. Canarii sunt foarte iubiţi în Statele-Unite,
aşa încât clinica e mult solicitată. In fotografia
noastră, unui canar bolnav i se face o injecţie,
care să-l amorţească înainte de operaţie.

UN NOU J O C : G O L F -FOOTBALL

Trei tin e re din St. Louis (U . S. A .) jucând co d eb alt, noul joc năs­
c o c it de medicul am e rica n , d r. W . C o de. O minge de gumă, de
mărime m ijlo cie, tre b u e să fie a ru n c a tă In tr'u n vas, c a re fin e locul
gaurei d ela g olf. La fe l ca la g o lf, sunt de ju c a t 1 » g ău ri.

Pag. 5 No. 610

 DIN ÎNCEPUTURILE ARMATEI NOASTRE NAŢIONALE
FAPTE DE ARME ALE REGIMENTULUI II DE LINIE
 N Ă în 1830 nu exista în ţa ra noastră cu p o m p ie rii din Bucureşti — to t îm p o triv a tu rc ilo r — pe Dealul Spirei.

P
Un grup de o fiţe ri
de re ie r v ă ţi a c ­ o arm ată naţională, perm anentă. A b ia în
tiv i ai reg im en tu lui
acest an, în urma tra ta tu lu i de pace d in tre
19 R om anaţi.
ruşi şi tu rc i, chiar la A d ria n o p o l, s'au pus bazele
unei arm a te păm ântene, sub auspicii străine.
G e n e ra lu l K iseleff, care a p re z id a t com isia de
a lc ă tu ire a reg u la m e n tu lu i o rganic, a prevăzut
în el crearea unui nucleu m ilita r românesc,
însă cu scop lim ita t şi anume, m enţinerea
o rd in e i în in te rio ru l ţă r ii şi paza fro n tie re lo r.
Deaceea, arm ata era redusă ca număr :
M un te n ia avea tre i p o lcu ri (regim ente).
Unul d in tre aceste p o lcu ri este re g i­
m entul II de. linie, despre care vrem
să vo rb im aci.
La 1848, 200 o a m e n i din acest
re g im e n t, ca ri se aflau în cazarma
„A le x a n d ria ", îm preună cu p o m p ie rii,
au a p ă ra t cazarma co n tra tu rc ilo r,
ca mai a poi să lu p te , îm preună
In ziua de 14 rviai 1866, când D om nitorul C a ro l I a in tra t în ţară,
prim ul re g im e n t care l-a în tâ m p in a t la Poşta A lb e ş ti, a fo s t regim entul
al 2-lea de linie, a cărui uniform ă frum oasă a im presionat pe D om nitor.
Izbucnind re v o lu ţia re p u b lica n ilo r, din oraşul Ploeşti, în A p r ilis 1869,
acelaş re g im e n t a trim is un b a ta lio n , s'o potolească.
C ând a izb ucn it războiul ruso-turc din 1877, al doilea re g im e n t de
lin ie a fo s t cel d in tâ i care şi-a d a t trib u tu l de sânge la re d u te le G riv iţa
no. I şi G riv iţa no. 2, făcâ nd minuni de v ite jie .
A s tfe l, pe rând, chiar dela în fiin ţa re şi până la războiul din 1913 şi
apoi până la acel din 1916-1919, re g im e n tu l al 2-lea de linie — azi
R egim entul 19 R om anaţi — s'a re le v a t prin v ite jii săi o lte n i, urmaşi
ai p a n d u rilo r lui T udor V ladim irescu.
La C osm eşti, la Flămânda, la Târnavele, la A rgeş, la N eajlov, în Valea
O ltu lu i, la T opolog, la C âm pulung, la M ânăstioara, la A d a Kaleh, în Banat,
în A rd e a l şi în.Basarabia, p ic ă tu ri din sângele acestui re g im e n t au unificat,
pe ntru to td e a u n a p ro v in c iile de sub stăpânirea străină, în tr'o singură
ţa ră rom ânescă.
F ig u rile e ro ilo r o lte n i din acest re g im e n t, sunt tre c u te în istoria neamului
şi se vo r da ca p ild ă cuvintele se rg e n ţilo r v o lu n ta ri M arinescu N icolae

T o b o ţa r a l u n ltă te i, fn u niform a O f iţ e r ţi to id a t tn u niform a d e la S te a g u l v o lu n ta rilo r a rd e le n i, ca ri

d ela 1830. 1850. ou luPtaf ,B reg""*ntul 19
te rie , In M old ova.

şi Jianu C ezar, ca ri au m u rit cu mâna pe m itra lie ră , în lu p te le dela

„Luaţi, dom nule locotenent, mitraliera
A lim anul C o ln ic i şi V lahiani :
nbastră, căci noi m urim şi nu vrem să se p i a r d ă T o t astfel
vor f i un îndem n p e n tru ostaşii re g im e n tu lu i,rcu vintele soldatului Danciu
din com pania l-a, c a r e — dupăce-şi pansă com andantul de pluton, rănit,
după ce-l trecuse peste lacul V e d e ro a s a — îi spuse:
„Să tr ă ifi, dom nule sublocotenent, dv. vă p u te ţi duce la am bulanţă ;
eu o să mă înapoiez însă la dom nul lo co te n e n t, com andant al com paniei,
căci nu m ai sunt m ulţi pe a c o lo ".
P reţuit cum se cuvine, de şe fii săi — începând cu M . S. Regele C a ro l
al ll-lea , care l-a in s p e c ta t de curând — acest re g im e n t dă chezăşie
prin tre c u tu l său — că o ricân d va f i chem at, va şti să-şi facă datoria,
aşa cum şî-a fă c u t-o vrem e de 108 ani.
a
D. M . C R Ă C IU N — M oreni

M . S. Regele C a ro l ll-le a , d. A rm and C ălinescu, m inistrul in te rn e lo r, dl.

gen. d r. N. M arinescu, m inistrul s ă n ă tă ţii ţi dl. co l. Ilie T â n ja lâ, com andatul
reg im en tu lui, tn tim pul in s p e c ţie i fă c u tă In p rim ă v a ra anului acesta.

D-na Dr. M. Rabinovici

S P E C IA L IZA T Ă
B O L I
C O S M E T I C A
DE
LA PARIS
P I E L E Sunt vindecabile bolile de plămâni?
T o ţi acei care suferă de astmă, tu berculoză pulm onară, şi la laringe, ftiz ie , ca ta r la vâ rfu l p lăm ânilor, tuse învechită,
îngrijirea tenului răguşală persistentă, g rip ă şi n'au g ă sit vindecarea până acum prim esc dela noi lăm u riri, absolut g ra tu it şi fran co
rid u ri negi, pistru i, coşuri etc. o ca rte cu m ulte ilu s tra tii asupra te m e i: „S u n t vin d e c a b ile b o lile de p lă m â n i? ". A se scrie o ca rte poştală, fra n ca tă cu
d is tru g e re a d e fin itiv ă a p ârulu i de 6 lei — la adresa e x a c tă : P U H L M A N N & C I E . B E R L I N , 851 M I G G E L S T R A S S E 25— 25 a.
prisos fă r ă c ic a tric e .
Bulev. C a ro l 57. T elefon 3 .52.73.
C onsult. 8 — 12 fi 3 — 7.

Pag. 6

dD No. 610
 MAUSOLEUL DELA MĂRĂŞEŞTI

»,
1. Vedere în interiorul
mausoleului.

2. In amintirea luptelor
dela Doaga.

3. Pentru e r o i i m o r ţ i la
Cota 100.

4. Plafonul.

5. Fresca pentru comemo­

rarea luptei dela Mârâşeşti.

ş'i lu p te le m ai im p o rta n te din războiul ce!

mare.
Publicăm în această p a g ină , câ te va fo to ­
g ra fii din in te rio ru l mausoleului, d e lr
M ărăşeşti.

şi fu m u l de ţig ă ri lasă urm e pe d in ţi. Acest

in c o n v e n ie n t se poate în lă tu ra însă uşor:
P a s ta de d in ţ i N I V E A curăţă şi albeşte
s p le n d id d in ţii, iar a p a de g u ră N I V E A
înviorează şi dă o re sp ira ţie curată.
U M IN E C Ă I8 c rt. s'a in a u g u ra t la

D M ărăşeşti mausoleul rid ic a t p e n tru

cinstirea e ro ilo r din războiul de în ­
tre g ire , pe care România în tre a g ă să-i aibă
d rept p ildă.
Am pub lica t. în num ărul tre c u t al re viste i
fo to g ra fiile fă c u te cu acest p rile j.
Mausoleul este o operă a rh ite c to n ic ă ma­
iestuoasă, fă cu tă cu m ultă a rtă şi p ric e p e re .
Interiorul e îm p o d o b it cu fre s c e p ic ta te de
dl. p ro f. Eduard N. Săulescu, în tr'u n stil Există p a s t ă de d i n ţ i N I V E A s p u m o a s ă şi nespum o asâ.
bizantin m o dernizat. Ele am intesc de lo cu rile
 BERCHTESGADEN
LOCALITATEA UNDE HITLER vizita unor p rie te n i m isterioşi, cu care ţin e a co nfe­
rin ţe in te rm in a b ile , plecând apoi la München în
a u tom obil şi revenind, epuizat, cu p riv irile strălu ci­

A ÎNCEPUT ..MEIN KAMPF" to a re . A lo c u it un an la han. A v e n it însă o zi

când această locuinţă nu-i mai era n ici destul de
încăpătoare, nici destul de ta in ic ă . A d o l f H i t l e r
a cum p ărat atunci, la douăsute de m e tri d e p ă rta re
N Iunie 1928, un anume dom n W o l f , purtâ n d un im perm eabil de han, o m odestă vilă de munte, num ită vila Ber-

/ larg kaki, a b ă tu t la uşa hanului lui B r u n o B u c h n e r , un avia­

to r o rig in a l retras de lume în acest c o if a! A lp ilo r, care domină
gho f. A chem at din Viena pe sora sa A n g e l a ,
ca să se ocupe cu menajul şi b u că tă ria . Nu aveau
în acelaş tim p Bavaria şî A u s tria . S trăinul era în to v ă ră ş it de un înalt prea m u lt c o n fo rt, în schimb erau în siguranţă. A c i
personagiu, consilierul W e b e r din M ünchen. a h o tă rît H itle r semnul p a rtid u lu i său : svastica ;
— Aci este Platterhoff ? to t de aci, a condus propaga nda, care în 1932
— A c i. urma să-l aducă la p u te re .
S trăinul cu im p e rm îa b il aruncă o p riv ire asupra casei, apoi scrută silueta Vila din B erchtesgaden, unde d . A d o l f H i t l e r
O bersalzbergului a c o p e rit de zăpadă, care dom ina peisagiul. a p rim it re ce n t pe d. N e v i l l e C h a m b e r l a i n ,
— Doresc linişte, spuse el. p rim u l m inistru al M a re i B ritanii, s'a schim bat. Nu a
— Iţi recom and pe amicul m eu, co m p le tă consilierul. Vrea să d isp ă ru t : d . H itle r a v ru t ca decorul p rim e lo r sale
scrie o carte şi are nevoie de linişte desăvârşită. D-l ADOLF HITLER m e d ita ţiu n i să fie re sp e cta t. N oui construcţiu ni, m ă­
D. W o l f f
a fo s t condus în cam era sa. M o b ila : un p a t şi o masă, a tâ t! riri e xtra o rd ina re , un sistem de supraveghere de o
— Perfect, spuse d. W o l f f . T rebue să vă previn că doresc să iau singur mesele putere fo rm id a b ilă , au tra n sfo rm a t locul de re tra g e re din m unţi în sta­
m ele : fru cte, legum e. ţiune de m are lux, şa ntier fo r tific a t, unde se rid ică o ade vărată su­
Destinul P latte rh o fu lu i, destinul lo c a lită ţii Berch+esgaden era fix a t. C ă c i d. W o l f f ascundea
cursală a Berlinului : casa W achenfeld.
pe A d o lf H itle r, care venise să se reculeagă în m unţi, în a p ro p ie re a locului unde s'a năs­
cut, în decorul p rim e lo r sale visuri, spre a scrie ca rte a v ie ţii sale : „Mein K am pf“, pe care
avea s'o te rm in e un an mai târziu, în închisoare. UN P A L A T F O R T I F I C A T

O V I L Ă IN M U N Ţ I
La palatul din Berchtesgaden, p o t locui o sută de persoane. Flecare
Era un v iz ita to r straniu p e ntru P la tte rh o ff acest s criito r, care prim ea în fle c a re săptămână
cameră are te le fo n . A p a rta m e n tu l d-lui H itle r este le g a t prin fir secret
cu p a la tu l W îlhelm strasse, şi cu to a te m inisterele. O arm afă de servi­
to r i este pusă sub o rd in e le Führerinei din B erchtesgaden, d-na A n g e l a
Hi tier. Dela fe re s tre se deschide o p riv e liş te spre o gră din ă cu
flo ri splendide şi cu păsări pe care Führerul le în g rije şte cu dragoste.
Patru tu rn uri, fix a te la cele p atru pun cte card ina le şi ridicându-se între
brazi, fac să te gândeşti la apărarea lo cu rilo r unde se elaborează des­
tin e le G e rm a n ie i şi ale lum ii. Nu se observă nici barica de, nici garda
nazistă, nici posturile de observaţie, nici p la tfo rm e le pentru apărarea
an tiaerian ă, căci Führerul ordonă ca to a te acestea să fie pe câ t p o ­
sib il ascunse, în peisagiu! acela p a c ific .
C ând d. N e v i l l e Chamberlain a sosit la palat, el a fo st condus
în vechea vilă, unde Führerul îşi p e tre ce zilele de m e d ita ţie . Premierul
englez a văzut o casă mică, de două e ta je , cu p o a rtă de lemn, unde
l-a p rim it d-na A n g e l a Hitler. El a in tra t în tr'u n hall d re p t, unde
l-a p rim it Führerul.
Două fo to lii mari, o masă cu cafeaua p re g ă tită , o lampă de masă, o
co livie cu o pasăre, flo ri peste t o t şi, în tr'u n căm in mare, un fo c care
nu se stinge nicio d a tă , nici iarna nici vara. Este re fu g iu l solitar al d-lui
H itle r. A c i îşi p re g ă te ş te el singur ceaşca de ceai, pe care o ia când
are plăcere, d e p a rte de o rice altă prezenţă umană. A c î l-a în fâ ln it pe
cancelarul S c h u s c h n i g g, pe C o n r a d Hen lei n şi pe a lţii, de
care d ep ind ea soarfa a m ilioane de oam eni. O cameră canfi rece, cu
p e re ţii albi, unde p ă tru n d e lumina u im ito a re a Alpilor, este astăzi
ce ntru l lum ii.

S ir N e v ille C h am b e rla in , prim m in iitrii al

M a re i B rita n ii.

Pag. 8 No. 610

 îndelungată la masă şi această plăcere a fost apoi
împărtăşită până şi de odiosul călugăr Rasputin care
şedea la masă câte patru şi chiar cinci ore. Ceea ce
J dovedeşte că tristul personaj îşi petrecea viaţa mai mult
în jurul bucatelor.
Un rege mare, Eduard VII al Angliei, n'a dispreţuit masa,
ci dim potrivă zăbovia totdeauna cu plăcere, atât în viaţa

m particulară, cât şi în împrejurări, oficiale. într'o zi, după

jé STĂZI, acest proverb ,.iiu mai e
./1 la modă, pentru poporul nostru,
sănătos şi cum pătat din firea sa,
întrucât el nu dă mesii o im portanţă
prea deosebită ; sunt însă popoare cari
ţin încă foarte mult la această plăcere.
In deosebi, vedem că masa câştigă în
importanţă şî fast pe măsură ce, din
treaptă 'n treap tă, ajungem la principi,
suverani, nababi.
Emirul din Belucistan petrece o mare parte
din viaţa sa la masă şi, cel puţin de trei
ori pe zi, şedinţele gastronomice durează
dela două până la trei ore. îndeobşte,
această plăcere de a sta vreme îndelungată
la masă e proprie personalităţilor exotice
de seamă, cari trăesc în climate călduroase,
acelor suverani extraeuropen;
cari n'au prea multe preocupări,
Curţilor unde banchetul este un
eveniment aproape zilnic.
Fireşte, odată cu plăcerea mesii
— adică a gustului bucatelor —
se mai caută şi frumuseţea mesii
însăşi, cu flori, cu trofee, cu
tacâmuri, farfurii, şi chiar pahare
din metale preţioase.
un prânz îmbelşugat şi o diges+îe dintre cele mai
anevoioase, rămas to t la masă, un demnitar al C urţii
atrase luarea aminte a celui mai elegant dintre suverani,
că i se descheiase ultimul nasture al pieptarului cămăşii ;
Se cunosc banchete organizate de
manarhi, cari au rămas istorice şi,
printre cele mai somptuoase, acelea
oferite altor domnitori de către
Frantz Josef, fostul îm părat al
Austriei, care avea slăbiciunea să
arate la masă — prîn luxul şi
strălucirea cu care aceasta era
orînduîtă — o parte din impresio­
nanta sa avuţie. Intr'adevăr, în
asemenea îm prejurări deosebite, el
punea să se scoată din cassele sale
de fer servicii de masă din aur
masiv, de o factură a tâ t de rară,
încât făceau adm iraţia invitaţilor.
Se povesteşte că împăratul era
atât de mândru şi to to d ată gelos
de aceste servicii de masă,
încât după sfârşitul
banchetului,

împăratul Fran* Josef,

tânăr.

Ţarul Nicolae al ll-lea.

Regele Eduard al Vll-lea

al Angliei.

împărăteasa Elisabeta
a Austriei.

Eduard Vil, spre a nu mărturisi

oră din noapte că la aceasta îl silise prânzul
ar fi fost, când servi­ cop'os, „ S u prem a
răspunse:
torii săi particulari se grăbeau eleganţă pentru un bărbat
să strângă masa, el aştepta să
este să poarte descheiat ulti­
controleze personal, împreună cu maestrul
mul nasture a l plastronului“.
de ceremonii, ca totul să fie aşezat la loc şi inch is, in
Eleganţii din lumea întreagă s'au
cassele de fer ale palatului.
Timpuri de splendoare când farfuriile de aur încrustate grăbit să-l imite pe rege şi astfel,
cu armuri erau simbolul unei măriri perpetuată şi păstrată aproape to ţi purtăm astăzi
în iunga scurgere a veacurilor. neîncheiat ultimul nasture al
Ţarii Rusiei, în palatul regal din Petersburg, pregătiau plastronului.
mesele cu aceeaşi — dacă nu chiar întrecută — strălucire.
Trofeele, cari variau la fiecare dată, în mijlocul mesii
imperiale, erau totdeauna mici monumente de aur presărate
cu pietre preţioase. Ţarilor le plăcea să rămână vreme

Pag. 9 No. 610

 RAŞE pe ro a te ...

O Ele s'au născut d esigur în A m e ric a , ţa ra m inu­

n ilo r te ch n ice şi a tu tu ro r p o s ib ilită ţilo r.
C riza lo cu in ţe lo r a în ce p u t să fie rezolvată în N oul C o n ti­
nent, după m e to d e noui : oam enii se stabilesc în a u to m o b ile
origin ale , am enajate special în acest scop
S'a ajuns a tâ t de d e p a rte , cu aceste case pe ro a te , în câ t
la Florida s'a ţin u t până şi congresul tu tu ro r acelora ca ri se
interesează de această nouă locuinţă. La congres, în afară
de re p re z e n ta n ţii oraşelor pe ro a te , au p a rtic ip a t şi fa b r i­
canţi de lo cu in ţe m obile, sociologi, econom işti, ju riş ti, p e d a ­
g o g i. N oua fo rm ă a lo c u in ţe i a pus pe ta p e t o serie de
prob le m e, a că ro r rezolvare nu p o a te întârzia. Trebue găsită
o bază ju rid ică p e ntru asemenea oraşe pe ro a te , nu p o a te
f i n e g lija tă pro b le m a e d u c a ţie i c o p iilo r, ca ri trăesc în case
m obile, nu tre b u e să se u ite nici p roblem a ap ro vizio n ă rii
nouilor a g lo m e ra ţiu n i om eneşti şi nu se p o a te tre c e cu v e ­
derea o serie în tre a g ă de a lte p ro blem e de acelaşi fe l.
Din d a te le p re ze n ta te congresiştilor, reese că în S ta te le U n ite
există actu alm e n te peste 350.000 de case-autom obile.
C e reprezintă însă „o ra şe le pe ro a te " ?
Nu e vorba de sim ple excursii în a u to m o b il, care durează
— c â te o d a tă — mai m ulte săptăm âni, sau p o a te ch ia r luni,
căci în asemenea cazuri, a u to m o b ilu l nu serveşte d e c â t ca
un m ijlo c de lo co m o ţie , ia r o cu p a n ţii luî dorm în h o te lu ri
sau hanuri, ia r c â te o d a tă — când noaptea e frum oasă şi
tim p u l fa v o ra b il — pe ia rb a ve rd e , în preajm a a u to m o b i-

Auto mobi l-loc ui nfă p entru ţin u tu rile calde : te compune

din t r e i cam ere lu x o a ie. ia r d o rm ito ru l • d easu pra,
i ub cort.

L o cu in ţe -a u to m o b ile se fa b ric ă după p o s ib ilită ţile

m a te ria le ale ce lor cari le v o r locui.
Pentru oam enii nevoiaşi, se fa b ric ă a u to m ob ile m ici,
cu o singură cam eră şi o b u că tă rio a ră . Această
cameră serveşte de d o rm ito r, sufra gerie, salon, cameră
pentru co p ii, în tr'u n cuvânt, are o d e stin a ţie uni­
versală. Asem enea t ip d e locuinţă este cel mai
răspândit şî costă în tre 500 şi 700 d o la ri. Suma
este mare, p e n tru un om cu ve n itu ri mai m ult decât
m odeste, să nu u ită m însă că în S ta te le U n ite se
p ra c tic ă pe o scara fo a rte întinsă, sistemul ra te lo r,
cari nu tre c de 20 d o la ri pe lună. P ro p rie ta rii unui
asemenea a p a rta m e n t ultra-m odern, îl achiziţionează
de ce le mai m ulte o ri, având numai c â ţiva d o la ri
(ill*»' în buzunar, dar sunt p lin i de optim ism şî nădă jduiesc

In te rio ru l unui b iro u -au to m o b il. Dupăcum se vede In

fo to g ra fie , al a re t o t c o n fo rtu l necesar.

LOCUINŢĂ DE CINCI CAMERE, PE ROATE

Un tip de lo cu in fă luxoasă, pe ro a te , c a re cup rin de cinci cam ere:
două d o rm ito a re , s u fra g e rie , o d a ie de b aie , b u c ă tă rie ţ i birou.

le lo r. N u e vo rb a nici de oam eni nevoiaşi, sau şomeri, cari

cum pără pe un p re ţ de n im ic a u to m o b ile scoase din uz, Is
repară şi umblă a stfe l din oraş în oraş, în căutarea unei
b u că ţi de pâine.
„O ra şu l pe ro a te " nu este o simplă m e ta fo ră . A u to m o b ile le
ca ri com pun aceste oraşe nu slujesc numai d re p t m ijloace
de locom oţiun e , d a r şi d re p t lo cu in ţe, p e ntru un tim p fo a rte
în d e lu n g a t. Dar şi aceste a u to m o b ile sunt de o construcţie
cu to tu l nouă, de un tip d e o s e b it : a u to m o b îl-lo cu in ţă .
Asem enea a u to m o b ile se fa b ric ă azi pe o scară destul de
întinsă, în S ta te le U n ite . N um ai la N ew -Y ork funcţionează
mai bine de 10 în tre p rin d e ri, «ari se ocupă exclusiv cu fa b r i­
carea caselor-a u to m o b ile .
P opulaţie „o ra ş e lo r p e ro a te " este re c ru ta tă din d ife rite
p ă tu ri ale s o c ie tă ţii. Se găsesc aci oam eni b o g a ţi, cari trăesc
în case m o b ile , din snobism, se întâlnesc şi oam eni cu
ve n itu ri modeste, d a r de cele mai m ulte o ri e vo rb a de
oam eni nevoiaşi, d e m ici meseriaşi şi lu c ră to ^
 că vor fi în stare să-şi a ch ite , la tim p , costul casei. Trăesc a d e vă ra te oraşe, cu m ii de lo cu i­
câtva tim p în tr'u n loc, unde şi-au g ă s it de lucru, ia r când nu to ri. Deaceea, aci se amenajează
mai au ce fa c e aici, pleacă în altă lo c a lita te , c â te o d a tă situată şi p ră v ă lii, cafe n e le , c o fe tă rii, PENTRU

COPII
la m ulte sute de k ilo m e tri d ista n ţă de cea d in tâ i, p e n tru a-şî te a tre , c in e m a to g ra fe , şcoale, d i­
încerca norocul acolo. fe r ite in s titu ţii — inclusiv co m i­
Fabricile au şi e la b o ra t tip u l standard al unei asemenea lo cu in ţe. sa ria te le de p o liţie şi o fic iile
Dimensiunile ei sunt d e 4 m'. pe 2 jum . M o b ila este fo a rte poştale. T oate aceste in s titu ţii şi
variată : se cum pără ce-i mai e ftîn , d e d ife rite s tilu ri şi d im e n ­ în tre p rin d e ri sunt şi ele aşezate
siuni. Bucătăria dispune d e cele necesare, inclusiv de cuvetă pe ro a te , având a stfe l p o s ib ili­
pentru spălat. In te rio ru l este a stfe l am enajat, în câ t dă posi­ ta te a de a se deplasa o d a tă cu
bilitatea unei econom isiri maxime a sp a ţiu lui. P aturile sunt ascunse
în p e re ţi şi apar abia seara' şi nu ra re o ri, în cursul zilei, ele
se transform ă în fo to lii.
oraşul m o b il. V iaţa este aceeaşi
aici, ca şi în o ric a re a lt oraş,
în care o a m enii trăesc în c u tii de
CAMASI ceND/UTE
Pentru oam enii cu v e n itu ri mai mari, se fa b ric ă şi a p a rta m e n te p ia tră sau beton, fiin d o b lig a ţi
mai m ari. ‘T ip u rile cele mai fre c v e n te sunt acelea cari au d i­
mensiuni de 6 m. pe 2 jum ., 7 pe 2 jum . şi ch ia r 8 pe 2 jum .
să stea în acelaş loc.
P opulaţia c o lo n iilo r şî oraşelor
II PIJAMALE
Lăţimea a p a rta m e n te lo r este lim ita tă , d e o a re ce a u to m o b ile m obile se recrutează in special
prea la te ar incom oda c irc u la ţia pe străzi şi şosele. B o g a ţii îşi din râ ndurile oam enilor, ca ri din
pot p e rm ite luxul d e a poseda un a p a rta m e n t pe ro a te , compus cauza pro fe siu n e i lor, sunt ne vo iţi
din două sau chiar tr e i cam ere, cu bae şi b u că tă rie , înzestrate a se deplasa : c h e ln erii din
cu to t c o n fo rtu l m odern : apă caldă şi rece, e le c tric ita te , resta u ra n te şi cafenele, cari
radio, e tc . funcţionează numai în tr'u n anum it
sezon, m uzicanţi, voiajori,
m u n cito ri a g ric o li şî in d u stria li,
e tc . M u lţi din ei, nu vo r şi nu
p o t să semneze c o n tra c te de
în ch irie re , d e o a re ce nu p o t sta
în acelaşi oraş şi nu ştiu pe ce
m eleaguri îi va arunca soarta.
P e n t r u aceste c a te g o rii de
oam eni, o r a ş e l e pe ro a te
co n s titu ie re şe d in ţe id e a le ,
în tre a g ă această mişcare se află
încă în e m b rio n . Dar ea creşte
şi se d esvoltă, în tr'u n te m p o
fo a rte ra p id şi nu va tre b u i să
ne m irăm dacă în cel mai scurt
tim p , vom asista la a p a riţia
m a rilo r ce n tre orăşeneşti m obile,
un fe l de Filadelfii sau
Reachm ond-urî pe ro a te . Nu este
exclus, nici acom odarea p ro d u c ­
In statu l Ohio din A m e ric a , in a p ro p ie re de lo c a lit a t e a Sondujky,
ţie i a u to m o b ilis tic e , la n e vo ile -
fu tim pul v e rii, t r e i mii de asem enea lo c u in ţe pe r a a t e , s'ait ad u n a t p ro p rie ta rilo r de case pe ro a te ,
pe un loc, (n a p ro p ie re de p la jă . L ocuin ţele pe ro a te iu n t fo rm a te a stfe l în câ t vom p u te a vedea
I din d o rm ito r, t a l on, b a ie, b u c ă tă rie . case m o b ile în c â te 2 şi 3 e ta je ,
cu S ufrageria şi b u că tă ria la
In asemenea a p a rta m e n te m o b ile , p o ţi să c ă lă to re ş ti to t aşa
p a rte r, ia r la e ta j, d o rm ito ru l,
de bine ca şi în vagoanele Pullmann. Şi din acest p u n ct de
cam era d e bae, salonul, etc.
vedere, a p a rta m e n te le pe ro a te nu p rezintă n ic i o n o u ta te şi
V o r a p are bănci şi magazine
ele circulă de m ult pe şoselele A m e ric e i. N o u ta te a constă în
universale, to a te pe ro a te şi
fa p tu l că p ro p rie ta rii lo r trăesc aci o v ia ţă aşezată, răm ănând
com puse d in tr'o caravană în­
luni şi ani în tre g i în aceeaşi casă-autom obil, s ta b ilită în acelaşi
tre a g ă de a u to m o b ile , le g a te
loc.
în tre ele cu b u rd u fu ri speciale,
Aşezarea caselor m ob ile , în a num ite lo cu ri, se fa c e fo a rte
a s e m ă n ă t o a r e acelora din
simplu. Din in iţia tiv a unui g ru p de asemenea p ro p rie ta ri de
vagoanele de tre n .
im o b ile m işcătoare, se închiriază un te re n , în a p ro p ie re a unui
In secolul în care tră im , to tu l
centru orăşenesc, în p ă d u re sau pe m arginea m ă rii sau a râului.
este p o s ib il. Este p o sib il chiar,
Pe acest te re n se aşează case le -a u to m o b ile , fie c a re p ro p rie ta r
ca în tr'u n v iito r m ai m u lt sau
plătind d re p t c h irie p e n tru loc, o sumă ce variază în tre 5 şi
mai p u ţin a p ro p ia t, vo r apare
10 dolari pe săptăm ână. G ra ţie p u b lic ită ţii care se fa ce , fie c a re
orăşele şi oraşe în tre g i situ a te
p ro p rie ta r de a p a rta m e n te -a u to m o b il cunoaşte to a te te re n u rile
la m ii de m e tri deasupra solului,
pe care se p o a te aşeza.
cu v ile aeriene şi ch ia r sgârie-nori.
Oraşe pe ro a te există în im e d ia ta a p ro p ie re a N ew -Y orkului,
T o t în a in te şi mai sus !
la N ew-Jersey, pe malul lacului M ich ig a n , în a p ro p ie re a N ia g a re i,
în ve cinătate a c e le b re i sta ţiu n i, M ia m i — d a r unde nu se
L. B IC EA I
găsesc asemenea lo cu ri d e s ta ţio n a re ?
Primăvara şi vara, d e n s ita te a caselor pe ro a te , în asemenea
colonii, creşte enorm , ele transform ându-se în a d e v ă ra te oraşe.
A p a rta m e n te le m o bile, ca şi oraşele respective, dispun de to t
ce este sau p o a te f i necesar unui om c iv iliz a t : te a tre ,
cinem atografe, te re n u ri d e sp o rt, p ră v ă lii de to t fe lu l, etc., ia r
în in te rio ru l a p a rta m e n te lo r se găseşte uşor o masă de lucru
şi o maşină de scris, o b ib lio te c ă m odestă, ca şi instru m e n te le
muzicale, to a te ara n ja te după p re fe rin ţe le c e lo r ce-şi p e tre c
aici viaţa.
Oam enii nevoiaşi, p ro p rie ta ri ai a p a rta m e n te lo r m o b ile m odeste,
nu se opresc în „o ra ş e le " fo rm a te din case-autom obile de lux.
Aici chiria te renului este prea rid ic a tă şi n ici so cie ta te a nu e .Ï Ï R .B A Z A C À 1 J STR.CAROL 7676*80*82 ^STR HALE LORZI
prea com odă.
D eobiceiu aceşti p ro p rie ta ri se stabilesc ia d is ta n ţe re sp e cta b ile
de m arile ce n tre şi de s ta ţiu n ile balneare sau c lim a te ric e . A APĂRUT
A stfe l, în tr'o colonie p e ro a te , din Texas, se p e rc e p e abia 2
dolari pe lună, p e n tru c h iria te re n u lu i, pe care se aşează o
casă-autom obil. C h iria aceasta de 2 d o la ri pe lună, este cea
mai redusă ch irie , care se p lă te ş te în A m e ric a .
M A G A Z I N U L
In asemenea „o ra şe pe ro a te ", nevoiaşii trăesc ani în tre g i. Pe luna Septembrie — 160 pagini 25 lei.
A c i ei trăesc, lucrează, se căsătoresc, se înm ulţesc şi mor.
Din da te le congresului d ela F lorida, reese că numai pe te rito riu l E X P O Z IŢ IE DE BLĂN U R I, LA
LONDRA Programele tuturor posturilor europene pe toate gamele
S tatelor U n ite se găsesc pe ste 100 d e „o ra şe pe ro a te ", din
de undă sunt redate amănuntit în excelenta revistă
care unele sunt com puse d in două, tr e i şi p a tru m ii de O c ă c iu lită şi un m antou din
aparta m ente -autom obilo . A sem enea a g lo m e ra ţiu n i om eneşti sunt b la n ă de le o p a rd a lb . RADIO-ADEVERUL

Pag. 11

(9) No. 610

 ştiu : nu tre b u e să ’ ju d e c după mine, căci eu n'am fo st
un şcolar d in tre c e i mai buni. N ‘ am fo s t unul dintre» acei
fe r ic iţi, p e n tru c a ri în v ă ţă tu ra e un lucru lesnicios şi a
căror soartă este să stea — în c o n ju ra ţi de a d m ira ţie şi
d a ţi d re p t p ild ă — în p rim e le bănci. N u. Eu n'am fo s t
aşa, am fo s t un leneş. In fie c e după amiază, făceam to t
ce-i cu p u tin ţă ca să scap de te m e le pe a doua zi, deşt
ştiam bine ce mă aşte a p tă , la şcoală. Şi în fie c e d im i­
neaţă veniam la şcoală n e p re g ă tit şî cu te a m ă .
M i-e ra fric ă d e le c ţie , m i-era fric ă la oră, m î-era fric a la darea m e d iilo r.
Şi c â t mai plângeam ! Plângeam de uîm îre, când ştiam c â te ceva, de
desam ăgire, când nu îzbutiam să răspund, de necaz, gând nota era
proastă şi de desnâdejde când era' fo a rte rea.
Ş tiu bine că^nu to ţ i c o p iii sunt la fe l. Sunt unii sâ rg u ito rî, ca ri învaţă
şi-şi fre c clasele, cu to a tă cinstea cuvenită, c o p ii în ze stra ţi, ca ri ştiu
to tu l dela sine, sim p a tici, cărora ii se ajută în o rice îm p re ju ra re , şî a lţî
proşti, cari n ’au în c o tro . Dar c a te g o rii şî grade, sunt peste to t.
in mai to a te ţă rile există o zi a anului, în care p e n tru c o p ii începe sau
reîncepe şcoala. O zi când un număr m are de e le vi a şte a p tă , gandindu-se
■>e o să se mai în tâ m p le acum?

Un p r o f e so r
person, cu
elevul său.
 ceea ce, în m a jo rita te a cazurilor nu ş tii — şi tu te sperii?

COPII DE SCOALĂ Şi în ce lim bă îţi e xp rim i scuzele... cum p ovesteşti

e ri ţi-a fo s t cu ne p u tin ţă să în ve ţi, fiin d c ă ai avut groaznice
dure ri în capui tău c iu fu lit, sau o
sănătoşii tăi d în ţî albi?
sâcâitoare dure re
că

în

LA Î N C E P U T U L £ greu, fo a rte greu, săi nu p riv e ş ti ce rul de

nu te gândeşti la lib e rta te , când şezi în tr'o
bancă, în care unul, care avea un cu ţita ş a scuţit, a scu lp tat
lite re m ari, a la t de frumoase, pe care apo i, g riju liu , le-a
afară şi să
clasa, în tr'o

um plut cu cerneala, până când încru sta ţîiie albe s'au

ANULUI ŞCOLAR IN făcur

Şî cât de
albastre, ca şi
greu tre b u e sa
d e g e tu l m ijlociu al m ânii
fie , la cursurile în aer lib e r !
C ând eştî maur şi d im in eaţa ţ i s@ pune în cap, o coroană
de flo ri, frum os m iro sitoa re , in locul şepcii, şi un şorţule t
d re p te ,

LUMEA ÎNTREAGĂ
p e striţ, în locul p lic tis ito rilo r pa ntalon i de stofă. —- Ţi-ai
m âncat bananele ? — între a b ă mama — ...şi ai cules
fio ri frumoase, p e n tru coroana ta ... da ? A tu n c i p o ţi
pieca, Şi frum osul b ă ia t, cu p ielea cafe nie , d e se o o e rît

A
Pe una din nenum ă­

I
ra te le i n s u l e , din O şcoală în Râttwik, Şi micii chinezi trebue să stea cuminţi,
Oceanui P a c ific , doi
tineri i it i u I o r i, la
D a l e c a r l i a , unde la ş c o a l ă .
} c a a I a. elevele vîn îmbrăcate
în costume naţionale. de Stephenson sau Jack London, sade pe o lădîţă,
înco nju rat de to a te m inunile lumeî insulare. El ţin e un
creion in mâna d e lic a tă şî cică se interesează că de
tre î ori tr e i fa c noua, în tr'o ţa ră în care, ca să p o ţî
tră i, n'a fost n icio d a tă nevoie să ş tii să socoteşti I
Ş c o a l a p o p u la ră
A scultă, m icule maur, sau cum oare s'o fî numind popo rul
arabă.
tău... aici, în Europa - centrala est® unui care te în ţe le g e ,
Aşa ic în v d fo cât Negrii din Africa, în Iţi co m p ă tim e şte p lictise a la şî îm părtăşeşte a te n ţia ta,
fac unu ţi cu unu...
c la s ă .
în d re p ta tă asupra o rică ru i nîmîc, în afară de în vă ţă tu ră .
Ştiu şi mi s‘a spus că sun» m u lţi, fa a rt& m u lţi co.-i "Un elev p ro st se gândeşte la tin e şi la to ţ i şcolarii proşti
se bucură. P re tu tin d e n i pe păm ânt, există c o p ii c a rî din lume, p e n tru cari, o d a tă cu începerea anului şcolar,
se bucură că învaţă. D ar nu to ţ i. In to a te aceste începe şi un tim p d e grea încercare. C e ila lţi, cu m in ţii,
clase, c â t de lung şi de la t e g lo b u l păm ântesc, pe s ilito rii, e le vii a te n ţi, să se consider® înţeleşi de a ltu l.
care tră ie sc oam eni, la fe l unii cu a lţii, cu siguranţă
că se vo r găsi şi c â ţiv a şcolari ra i. C e fe l de şcolar
eşti tu, m icule chinez, în haine v ă rg a te ? Eşti lin iş tit
Viaţa nu-i numai joc...
şi îţi place să în ve ţi ţin u tu rile ţă ri! ta le ? C e -a i fă c u t
aseară? A î re zolva t p ro b le m a încurcată, de a ritm e ­
tică, sau ţi-a i în tre b u in ţa t vrem ea cu un lucru mai
plăcut?... De p ild ă , să prinzi o om idă m are şi s'o
închizi în tr o c u tie de ca rto n , în care ai fă c u t găurele,
pe unde se respire ? i-ai pus acoio frunzele care-i
plac mai m ult, ca să mănânce şt te g â n d e şti acum
ce frumos o să fie , când o să se p re fa c ă în pupă
şi apoi în flu tu re ?
Sau tu, negrul® a frica n ... da. da, tu ăla de colo.
din banca doua, în co lţ... Ţi se p are ora prea lungă?
A i în buzunarul pantalo n u lu i, căcî p o rţi p a n ta lo n ii
chiar dacă nu ai cămaşă, câ te va nuci, pe care p o ţi
să le mănânci, în ce t, pe furiş, când ,,e /“ se uită
în tr'altă p a rte ? Şi voi fe tiţe olandeze, care a tâ t de
supuse fa c e ţi e x e rc iţii gim nastice, în ritm u l p ia n ulu i.,t
sunteţi în tr'a d e v ă r a tâ t de c u m in ţi, aşezate şi sâr.
guincioase, cum a ră ta ţi? Şi când în D a le ca rlia este
ora de g e o g ra fie ... când a ţi v e n it ia şcoală pe sem i­
întuneric... ş tiţi unde se află ţă rile fo a rte în d e p ă rta te ,
pe care abia vi le p u te ţi im agina ? Şi când una
nu ştie ... îi s u fla ţi? Şi s c rie ţi b ile ţe le , din bancă in
bancă, în care vă co m u n ic a ţr că : p ro fe so ru l este
fo a rte p lictico s, ia r g e o g ra fia d e n e s u fe rit ?
C a re -ţi este pronum ele, m icuţă ţigăncuşă, cu p ie le a
neagră? Nu ş tii? Desigur că ţi-a u dat un nume
oarecare... şî pe acesta te strig ă şi te în tre a b ă ,
 JTV ÎN T R 'O singură trăsă- Petrol : cuvântul
t B tură de c o n d e i, C a r -
■* d e n a s, un b ă rb a t m ic diplomaţie, pasiune, aventura, câci uleiosul lichid unge
de stat, dar cu ca p u l p lin de
Idei m ari, a în ce p u t un c a p ito l,
nou, în tenebroasa is to rie a
şi pune în mişcare roţile, pe care se învârteşte lumea
p e tro lu lu i, care neîndoios, este
cea mai sg udu ito a re m elodram ă moderna. El a devenit o necesitate vitala. Posesiunea
in te rn a ţio n a lă . E popeea aceasta
a în c e p u t în secolul tre c u t, d a r sa dâ putere, iar dorinţa de a-l acapara declanşeazâ
sfârşitul nu i se va p u te a scrie
n ic io d a tă , a tâ ta v r e m e c â t
c iv iliz a ţia m odernă va d e p in d e forte,
■ ■
ce cutremura lumea, dela un cap la altul.
de co m bustib ilul lic h id .
In M exic, unde te re n u rile p e tro life re abundă,
L a z a r o C a r d e n a s , p re şe d in te le Poporului,
sfidează m arile b a ta lioa n e din W a ll S tre e t şi
Lom bard S tre e t, e xp ro p riâ n d concesiuni p e tro ­
life re , în valoare d e 80.000 lire sterline, şase
zeci m ilia rd e lei din m âinile e x p lo a ta to rilo r
b rita n ic i şi olandezi. A stăzi e el stăpân pe
s ifu a ţie . Nu se ş tie însă ce p o a te aduce ziua
de mâine, căci C a r d e n a s , ca şi n e fe ric iţii
săi predecesori, nu este d e c â t un p re şe d in te
— ad e vă ra tu l şi perm anentul d ic ta to r răm ânând
to t p e tro lu l.
Dar să ne întoa rce m la p rim e le c a p ito le ale
acestei epo p e e de m are aventură şi ra p t
in te rn a ţio n a l, plină de c o lo rit ca rom anul unei
exp lo rări, plină de senzaţional, ca un roman
p o iiţis t, plină de tră d ă ri, cum e p o liţia şi t o t
a tâ t de b ru tală , ca un războiu...
începutul s'a fă c u t în tr'o vale varde, din
Pennsylvania, ascunsă în tre A lle g a n i, unde un
o a recare Sam K ie r posedă câteva izvoare
sărate şi săpase fâ n tâ n i arteziene, spre a
ca p ta apele, a le aduna în locuri întinse şi
p u ţin adânci şi a o b ţin e a stfe l p rin e va porare,
sare. D ar sarea sa fu , la un m om ent d a t,
m u rdă rită d e o ţâ şn itu ră de substanţă uleioasă,
despre care K i e r auzise că in d ie n ii o în tre ­
buinţau ca d o c to rie . El puse d e c i în sticle
uleiul cel ve rd e şi-l trim is e în A m e ric a , reco-
mandându-l ca pe un leac p e ntru bronşită,
astmă, tuberculoză şi ch ia r holeră.
♦
* *
în tr'o zi, la N ew -Y ork, un colonel, E d w a r d
D r a k e , cum pără o sticlă, îi analiză c o n ţin u tu l
şi se gândi la lă m p ile cu u lei de p a ra fin ă , cari
erau pe atunci o in v e n ţie re la tiv recentă, a
germ anului S t o h w a s s e r , şi în care ardea
substanţa extrasă de c ă tre d-rui J a m e s
Y o u n g din pă m â n tu rile S co ţie i. D r a k e se
acesta înseamnâ
duse în Pennsylvania, unde cum pără o ferm ă şi construi,
în tr'u n câm p a lă tu ri d e izvoarele sărate ale lui Kier,
o m acara a u to m a tă .
Işi băgă a poi to ţ i b a n ii în instalarea unui sfredel,
a c ţio n a t de a b u ri. V e cin ii săi socoteau încercarea fără
rost şi-l considerau ru in a t pe co lo n el. El nu se descuraja
însă şi în tr'o zi d e A ugust, 1859, lich id u l negru ţâşni
din m ă ru n ta iele păm ântului, asemeni unei uriaşe fâ n tâ n i
arteziene, ia r ziua aceea marcă o nouă o rie n ta re în
d e stin e le lum ii.
începu marea eră a p e tro lu lu i. Z ile le goanei după aur
se re e d ita ră . O am eni se aventurau, se dedau la crim ă
şi în şe lă to rii, p e n tru acapararea acestui aur lic h id . A n ii
tre c u ră . C a r i B e n z şi D a i m l e r ive n ta ră m otorul
cu benzină. H e n r y F o r d produse un a u to m o b il
ie ftin , B l é r i o t tre c u în sbor C analul M â n e cii, şi to a te
acestea fură zorile e p o c ii p e tro lu lu i.
Să tre c e m acum la c a p ito lu l u rm ă to r.
„O picătură de petrol valorează o picătură de
sânge“, spune C l e m e n c e a u . „Acela care arc
petrolul, va domina lum ea".
Regele Fayçal al Irakului.
Generalul Lozaro Cardenas Preşedintele Mexicului care o
sech eitrat explo atările petrolifere ale tu tu ro r lo c ie tă filo r
engleze ţi americane.
Preşedintele C o o I i d g e fa c e o o b s e rv a ţie întru
câtva s im ila ră : „Nu suntem departe de ziua când
posesiunea petrolului va însemna supremaţia,
în concertul n a ţ i u n i l o r Şi astfel, la miezul n o p ţii,
în tr'u n b iro u d e p e Broadway, N ew -York, d o i in d ivizi
lucrează z o riţi, d a r fă ră zgom ot, fo to g ra fiâ n d scrisorile
găsite, în b iro u l unuia d in tre re g ii p e tro lu lu i...
Spre zorii zilei, m isterioşii intruşi se re tra g , nelăsând
în urm ă-Ie nim ic, care să dea loc la b ă n u i e l i , în
p riv in ţa a c tiv ită ţii lo r nocturne.
O p e ra ţiu n ile continuă, la adăpostul în tu n e ricu lu i, până
ce, în tr'o d im in e a ţă , c o tid ia n u l „ N e w - Y o r k A m e r i -
P*q. 14 No. 610
fo rţa , crima, c a n " , aruncă o bom bă, în to iu l
a le g e rilo r p re zid e n ţia le din 1908,
repro ducând o corespondenţă,
din care se p re tin d e a că reese,
că re g ii p e tro lu lu i erau d ic ta to rii
v irtu a li ai guvernului, că ei
puteau cere o ricâ nd legi, după
placul lo r şi că se folosiau de
mai m ulţi senatori am ericani, ca
de nişte pioni, în tr’o p a rtid ă de
şah p o litic şi îngră diau p o litic a
externă.
Tabloul se schimbă şi scena este
acum C h ina. Prin oraşe şi sate
apar străini, cari în c ă rc a ţi cu
Sir H enry D e t e r d i n g magnat al petrolului,
fostul director general al Soc. „Roial Deutch
Petroleum “
lăm pi s tră lu cito a re de alam ă, m erg din casă în casă
şi le o fe ră, în m od cu to tu l g ra tu it. P opulaţia cască
o chii marî, în fa ţa unei asemenea d ă rn ic ii. M ilio a n e
de lăm pi, cu tu b u ri de sticlă, în p a rte a de sus, care
ard p e tro l şi dau lum ină m inunată, sunt îm p ă rţite astfel,
în câ teva p ro v in c ii. Vestea se răspândeşte ca fulgerul
şi fie c a re vrea să se îm părtăşească din această mană
cerească.
E însă o d ă rn icie care-şi are rostul ei. S'au dus zilele
lum ânărilor, to rţe lo r de tre s tie şi a o p a iţe lo r, cu grăsim e
de balenă. Pentru a p u te a lumina, noile lăm pi au
nevoe de p e tro l, ia r cei cari le-au d ă ru it cu ata ta
ge n e ro zita te , nu a şteap tă altceva d e c â t să vândă
p e tro lu l I Ei sunt re p re z e n ta n ţii lui S t a n d a r d O ii
C om pany, din A m e rica .
A ceasta era o lo vitu ră îndrăzneaţă. Dar vai, un tâ n ă r
olandez, anume D e t e r d i n g , care intrase în o rg a n i­
zaţia Royal Dutch O il C om pany, p e n tru a duce un
războiu de p re ţu ri, cu fo rţe le de expansiune m ondială
ale lui R o c k e f e l l e r , luă drum ul C hin e i, pe un vas
în că rca t cu cisterne de p e tro l, lu a t d in In d iile Răsări­
tene, şi vându acest p e tro l la un p re ţ a tâ t de m odest,
încât a m ericanii fură n e v o iţi să se re tra g ă .
Tânărul olandez este cunoscut astazi ca S i r H e n r i
D e t e r d i n g . A ce a sta ne în to a rce cu câteva pa g ini
în d ă ră t, acolo unde începe un c a p ito l senzaţional,
înfăţişându-ne un fu n c ţio n a r evreu, tâ n ă r şi sărac, din
Londra, care ţesea vise de m ărire, îna in tea unor
re g istre d e c o n ta b ilita te . Se numeşte M a r c u s S a m u e l .
El econom iseşte ban cu ban, pleacă spre răsărit, pe
unul din vasele com p aniei de tra n sp o rtu ri, în serviciul
căreia lucra, spre a-şi spori o rizo n tu rile g e o g ra fic e şi
com erciale. A p o i : M arcu Samuel cum pără un steam er
de mâna doua, cu care ia în că rcă tu ri d e scoici m arine
şi fondează o socie tate, sub titlu l de ,,Shell (scoici)
Transport Company". î n t r e p r i n d e r e a aceasta
prosperă ; el cum pără noui vase şi-şi lărgeşte câm pu1
o p e ra ţiu n ilo r. începe să tra n s p o rte b u to a ie cu p e tro l,
 până ce în tr'o bună zi, construieşte un vas,
care să nu m ai ducă altce va d e c â t p e tro l
— o uriaşă cisternă p lu tito a re . A s tfe l apăru
prim ul exem plar d in tr'u n tip senzaţional de
Transoceanice, care circulă astăzi în p ro p o rţie
de zece la sută, din vasele ce cutreeră
fa ţa a p e lo r !
M ic u l evreu din W ite c h a p e l îşi văzu visele
realizate. El o b ţin u concesiuni de p e tro l
în Borneo. Işi învesti b e n e fic iile în cum pă­
rarea de noui ta n c u ri apoi fuzionă cu
rivalul său, care nu p rea fă ce a tra n s p o rtu ri
şi a s tfe l'lu ă naştere fabuloasa în tre p rin d e re .
,,Royal D u t c h - S h e l l C o m p a n y ' 1.
M a r c u s S a m u e l , m uri în 1927, d a r la
vrem ea aceea el era mai b ine cunoscut ca :
Vicontele de Bearsted, ex-Lord
M ayor of London (fo st p rim a r al
Londrei)...
* tone de păcură au în ce p u t a cu rg e prin
* *
De zeci de ani, M exicul este te a tru l dra m e i
in te rn a ţio n a le . G u ve rn e au fo s t răsturnate
şi d e sp o ţi rid ic a ţi d e c ă tre p e tro l, suprem ul
g uve rn a to r. A m e rica , A n g lia , O la n d a , G e r­
mania, to a te au lu p ta t p e n tru d o m in a ţie şi
acum Japon ia, ţa ra fă ră p e tro l, se iveşte
d in tre culise, căutând să acapareze rolul
p rin cip al, în vrem e ce p ro ta g o n iş tii se
ceartă.
la tă câteva d in tre c a la m ită ţile pe care
p e tro lu l le-a a b ă tu t asupra a cestei fră m â n ­
ta te ţă ri, A declanşat re v o lu ţia din 1910,
după 30 de ani d e lin işte , p e n t r u c ă
P o r f i r i o D i a z , p re zid e n tu l, a m anevrat
cu re g ii p e tro lu lu i englez, îm p o triv a riv a lilo r
lor am ericani, pentru ca la urmă să cadă
„în tre două scaune11 ; sfâ rşit dezastruos, deşi
buzunarele-î erau tix ite cu aur. Urmă p re zi­
de ntul M a d e r o, care fu însă curând
răsturnat de c ă tre H u e r t a şi îm puşcat de
guarzii acestuia, în drum spre închisoare.
H u e r t a , a p ro vizio n a t în s e cre t cu arm e,
se rid ic ă îm p o triv a A m e rîc ii ; el aresta
câţiva m a te lo ţi yankei, la Tam pico, spânzu-
răndu-i, ia r m a rin a rii am ericani, d e b a rc a ţi
la Vera Cruz, fu ră p rim iţi cu salve de tun.
Două sute de oam eni căzură în această
cio cn ire .
A p o i veni faim osul P e n c h o V i l f a d e v e n it
astăzi legendar, ai că ru i b a n d iţi p ră dară
oraşele, b iro u rile c o m p a n iilo r p e tro life re şi
masacrară p e lu c ră to rii a m e rica n i. J a fu rile
şi asasinatele se ţin e a u lanţ, d ela un c a p ă t
la ce lă la lt al M exicului, ia r în 1915, gen e ­
ralul P e r s h i n g tre c u fro n tie ra , cu tru p e le
sale în tr'o zadarnică în cercare de c a p tu ra re
a b a n d itu lu i.
Isto ria M e xicu lu i, ca şî a m u lto r ţă ri, este
în n e ca tă în sânge şi p e tro l. Jap o n ia a
anexat M a n d c iu ria , cu speranţa să a fle acolo
p e tro lu l ; nevoia de p e tro l a Ita lie i l-a
îm pins pe M u s s o l i n i în a ventura abisini-
ană. A stăzi p ro d u c ţia p e tro life ră a A m e ric ii
de Sud e mai to a tă acap a ra tă de că tre
c o n cernurile b rita n ic e , am ericane şi olandeze.
Rusia îşi are p ro p riile e i resurse, care sunt
in e p uiza b ile şi im e d ia t după această ţară,
vin e România, ale că re i d estine p e tro life re
sunt ve g h e a te d e c ă tre M a rea B ritanie,
A m e ric a , Franţa, Belgia şi O la n d a . Iar în
Irac, M a rea B ritanie este unica stăpână a
p ip e -lin e -u rilo r, fă ră d e care v ia ţa econom ică
«r f i g ra v atinsă.
P ipe-line-ul din Irac ! C â tă dram ă s’a în­
g ro p a t în ce i 1.800 k ilo m e tri ale sale.
C h ia r astăzi, la tr e i ani dupăce p rim e le
ele, g lo a n ţe le şi b o m b e le sa b o te u rilo r, îi
p rim e jd u ie sc via ţa şi pe aceea a izo la ţilo r
săi g a rd ie n i.
C o n s tru c ţia aceasta este în sine un pasionant
rom an de exp lo ră ri şî realizări, după lupta
nebună, p e n tru o b ţin e re a concesiunilor, în
care A n g lia a avut de riv a li pe Turci,
G e rm a n i, şi A m e ric a n i. Tuburi de o ţe l, de
c â te 12 m. lungim e şi cu un d ia m e tru de
30 cm., s'au în n ă d it cap la cap, peste
m laştini şi de se rtu ri, peste flu v ii, ca Tigrul
şi E u fra tu l. A rte ra a c ă re i am enajare a
co sta t 10.000.000 lire ste rlin e , (8 m ilia rd e
Iei), înconjoară m unţi şî s tră b a te văi, scăldate
Astfel se înfăţişează renum iia conductă de
petrol (P ipe-line) din Irak.
d e câ t lo c u ito rii săi, îşi o fe ri serviciile fui „In te llig e n c e -
D e p a rta m e n t1' m ilita r din C a iro . C a fu n cţio n a ră a acestei
in s titu ţii,e a e tra n sfe ra tă , m ai târziu, în irak. A tu n c i
întâlni pe Lawrence, care era şî arheolog şi care mal
târziu îi scria :
„In Octombrie 1913, când Anglia a lansat pe
Queen Elisabeth“, prim ul dintre crucişetoarele
sale, alimentate cu ţiţei, am înţeles, că de aci
încolo nu arheologia trebuia să mă preocupe,
ci asigurarea de surse petrolifere, pentru ţara
m ea“.
G e r t r u d e B e l l duse o a cţiune sim ilara, în tr'o vrem e
G e r t r u d e B e l l era o femee când M area B rita nie era h ă rţu ită d e trib u ri războinice,
în lu p t* pentru suprem aţia p e tro lu lu i. A ceastă fe m ee
fascinanta. se în tre ţin u cu cei m ai im p o rta n ţi d in tre şe fii arabi,
spunându-ie pe nume şi v o rb in d fie c ă ru ia în p ro p riu l
lui d ia le c t. Ş eicii rămăseseră cu gura căscată, înaintea
în tr'o arşiţă u c ig ă to a re , cărând 4.000.000 ton« ei, căci erau nu mai p u ţin de 40.
de p e tro l pe an, dela Kirkusk spre T rip o li, în Farmecul şi du lce aţa vo rb e ! sale îi cuceri şî astfe l ea
Syria şî H a ifa . reuşi să-i adune pfc to ţi, în jurul şeicului F e i s a I şi
Pipe-line-ul t r a c u l u i porneşte dela să-i d e te rm in e să-l recunoască pe acest ca pe un
850 m. deasupra nivelului m ării, străbă,- prim Rege al Irakului.
lând cale lungă, pună la debuşeurile C u aceasta, M eso p o ta m ia fu c âştig ată I d e p artea
sale, situate la 280 m. Viscole şi arşiţă, m a rilo r b a ta lio a n e ale p e tro lu lu i.
secetă şi inundaţii, feb ră şi furtuni de
nisip au înfruntat acei cari au cărat
tuburile cu preţul vieţii lor, sau le-au
sudat unul de altul.
Dar această fo rm id a b ilă realizare se d a to re şte
în prim ul rând unei fe m e i I
Num ele ei este G e r t r u d e B e l l , şi în
istoria fă ră de sfârşit a p e tro lu lu i ea are un
ca p ito l p ro p riu . G e r t r u d e B e l l era o
fe m e e de o vastă c u l t u r ă şi o a d m ira b ilă
a d m in is tra to a re . A rh e o lo g ia şi d ia le c te le arabe
co nstituiau s tu d iile sale de bază, până când, în
1915, ca una care cunoştea A ra b ia mai bine
Sondă petroliferă din regiunea
Bahovei
Pag. 15 N o. 610
CÂTEVA FOTOGRAFII DIN ALTĂ LUME

PRAFUL AURIU AL FLUTURILOR. O CHIUL COMPUS AL MUŞTII.

A rip ile tu turor flutu rilor sunt aco­
p erite eu un p ra f fin, a tâ t de gingaţ,
tncât ie distruge, de îndată ee e a-
tins. Praful e fo rm at din zeci de mii
de solziţori mici, aţezaţi unii p *s t*
a lt" , ca olanele depe case, p rinţi de
arip ă , printr'un cârlig minuscul.
Douăzeci de mii de lentile, capa*
b ilă fieca re sâ prindă o imagine, în­
seamnă pentru muscă o armă de apă­
ra re adm irabilă — dar de o putere
de observafie slabă. E probabil că
ochiul ei nu poate face mai mult d *
c â t s'o păzească de pericol ţi să-i
a ra te d irec ţia , dincotro acesta vine.

ŢESĂTURA DE PĂIANJEN A DIATOMEII.

Diatomeele sunt plante unicelulare, (cea de mai’ sus — una dintre
cele mai mari — măsoară 5 mm. in diam etru) care au putinţa să-ţi
construiască un fnveliţ silicios, adesea de un desen extrem de frumos.
Inveliţul acesta e a lc ă tu it din două jum ătăţi, care se imbină la o la ltă ,
ca o cutie. Radiaţiuni ţi cercuri concentrice, de o re g u larita te ţi a
frumuseţe neasemuită, au determ inat sâ se dea numele de „d iatom e*
cu pânză de păianjen", acestei plante.

PICIORUL SAU, ASEMENEA UNUI

...GURA Şl C O LŢII SĂI.
Prin capătul colţilor, păianjenul varsă o
o travă ra p id ă— ucigându-ţi astfel vic­
tim ele sale — deaceea dacă izbutiţi sâ
salvaţi o muscă din „g h iarele" unui
păianjen, veţi observa că musca a fost
om oritâ. Gura are dinţi, dar pâianje-
nul nu mănâncă cu ei, mulţumindu-se
sâ sugă zemurile, din trupul victim elor.
PIEPTENE
Piciorul păianjenului este prevăzut
cu doi piepţini, care— s'a crezut,
la început — că sunt făc u ţi, spre
a întinde fire le subţiri ale pânzei
sale. Astâzi se ţtie că rolul tor
este de a-i perm ite sâ păţească
In locuri alunecoase. Din dintele
mai mare, dela capătul acestui
pieptene, curge un lichid lipicios,
care-i ajută sâ sc c a te r*.

POLEN DINTR'O FLOAKK.

Albinele, care sboarâ' din flo a re tu flo a re, adună polenul, acel p ra f galben,
fin, care e cunoscut fiecăru ia ţi c a r* p o a t* fi observat uţor câ acoperă picioarele
de dinapoi ale albinelor. Acest polen, m ârit, se d oved eţle de o mare d iversitate
de forme, fieca re bob separat, având o formă p erfectă ţi deosebindu-se dupâ
flo a re a delà c a r* a fost luat.
 CONTELE DE
CAVADONGA
lului, ca şi p o v a r a c,oroan ei‘.‘. După ^ e -a u tre c u t lunile, aceste d ife rite
tinere fe m e i „d e s in te re s a te ", au văzut nu numai că visele de restaurare nu se
re a lî^ a z ă , d a r că nici con tele nu ţin e a de fe l la această re sta u ra tie , si, desa-
m ăgito, ele l-au părăsit, sub to t fe lu l de p re te xte .
C o n ţsle s'a aruncat atunci în vâ lto area a fa c e rilo r : s'a fă c u t „n e g u s to r de a u to ­
m o b ile ", g ra ţie unei ave nturi amuzante, în care to t fe m e ile şi sângele său
regal au ju ca t ro lu rile p rin cip a le .
In tro zi, la H avana, teatrul^m ai^ m ultora d in tre m arile sale dragoste, conducea
o adm irabila maşină, cum părată pe c re d it, întrebându-se cum va putea p lă ti
ratele m tarziate. Întâm plarea făcu să tre a că chiar prin fa ţa m agazinului furnizor
al autom obilului, pe cand concesionarul to cm a i lăuda c a lită ţile şi eleganta acestei
mărci, la două clie n te am ericane, fo a rte bo gate,
—- C ea m a i bu n ă d o v a d ă — im proviza, cu d ib ă c ie com ercian tul __ este
ca chiar Contele de Cavadonga — vedeţi colo — fiul mai m are al
tin Altoris al Xlll-lea, — a cum părat dela m ine o asem enea maşină
— r o a r te in teresa n t ! — exclamară cele două newyorkeze, sau fila d e lfie n e ,
in ochii carora valoarea maşinei creştea d e odată , cu zece miî la s u tă ...__ A hl
D ac a r consimţi, să. n e c e d e z e m a ş in a sa !
^ Nu e un lu cru cu n ep u tin ţă ! — răspunse negustorul, cu un zâm bet
e n ig m a tic. — T r e c e ţi din nou p e aici, m â in e, d o a m n e le m e le !
A doua zi, ie spuse :
— A veţi un n o ro c e x tr a o r d in a r : în ch ip u iţi-v ă c ă fiin d puţin cam
stram torat, c o n tele v r e a to c m a i să-şi v â n d ă a u tom o b ilu l. Vi-l voi
p rez en ta p e s te c â te v a m in u te, d a r cum e fo a r t e sen sib il, v’aş ru qa
sa fa c e ţi a şa c a şi câ n d nu cu n o aşteţi a d e v ă r a ta sa id en titate.
Nu mai e nevoe să adăugăm că ex-prinţul A s tu riilo r fusese p re ve n it, de in te n ­
ţiile serioase ale ce lo r două doam ne tîn e re . Dar, la rândul său, a fo st victim a
şiretului com erciant, care îl făcu să creadă că „fe lu l său e le g a n t de a conduce",
hotanse pe am ericane să cum pere auto m obilul. S'a s o co tit de atunci un exce­
lent om de a fa ce ri, vânzător ire zistib il de autom obile şi de fa p t a re u ş it— d a to ­
rita numelui său — să scurgă destul de m ulte maşini. Dar, cu vrem ea, „a s o c ia ţii"
| i „c o n c u re n ţii" săi, p ro fitâ n d de lipsa sa de experienţă, l-au înşelat. P rinţul,’ cu
ţaţa mai adesea gravă d e câ t surâzătoare, părea mai bătrân d e câ t vârsta sa :
m trangerile i-au distrus şî ultim a nădejde, aceea de a deveni __ dacă nu un
rege sau un soţ fe r ic it, cel puţîn un negustor cin s tit de a u to m o bile. L.

C o n te le de C avado ng a,
îm b ră ţiş â n d u -ţi una d in tre
to n te le de C a v a d o n g a ţi prim a sa şefie sofii.
D elm ira G ro b a to ,

Contele de C avado ng a cu a doua so

M a rth a R o cafo rt.

COPILUL DESMOŞTENI T
AL UNEI DINASTII Şl
AL SO ARTEI . - PRI NT
DE ASTURII Şl VÂNZĂTOR
DE AUTOMOBILE,

in e n'a cunoscut, în Europa şi în cele două A m e ric i, pe c o n te le

C Cavadonga, e x-p rin fu l A s tu riilo r, care şî-a g ă sit o m oarte tra g ic a

accid entală — aşa cum i-a fo s t via ţa întreagă — în tr'u n d e ra p a j bana
de autom obil ? A ceastă Europă şi aceste A m e ric i, unde şi-a p e tre c u t cea
mai mare p a rte a unei v ie ţi scurte, d a r fo a rte fră m â n ta tă , n'au fo s t acele ale
cancelariilor, ale la b o ra to a re lo r, sau ale b ib lio te c ilo r. Fosta a lte ţă era o b icin u itu l
curselor, barurilor, d a n c in g u rilo r şi a u to d ro m u rilo r, h ă rţu it de în frâ n g e rile p o litice ,
de necazurile dm astice şi fa m ilia re , ca şî de ve cin ice g riji d e bani, se ştia atins
de o boala fără le a c : h e m o filia . In anul tre c u t, anum ite ce rcu ri m onarhiste spa-
m oe povestiau că, în fo n d , co n te le iubea p o litic a , v ia ţa publică şi că regreta
mult „n e b u n ia " sa, delà I I Iunie 1933, când p e ntru ochîî frum oşi ai D e l m i r e i
G r o b a t o , renunţase j a> d re p tu rile sale la tro n şî la titlu l său de Print de
. a *PUS „c^ 'ar 'n+rase în le g ă tu ră cu ta tă l său, p entru ca, după anularea
căsătoriei sale, sa î se înapoeze aceste d re p tu ri şi titlu r i. Se p a re că, în oarecare
masura, spre a se răzbuna, de răspunsul n e g a tiv al lui A lfo n s al X lll-le a , s'a căsă­
to rit, cateva luni mai târziu, cu o altă cubană f-um oasă, M a r t h a Rocafort
A devărul se deosebeşte m ult de acest svon ro m a n ţa t, li plăcea, desigur, p o litic a ,
pe care a d e f,n it-o în tr’o zi destul de sp iritu a l : „33 % sport, 33 % ioc de
noroc, 33 % i n
e l t
i g e n ţ ă 1
„Când cineva s’a născut fiu de rege are de
Dar, spunea de a se m e n e a :
indurat atatea preju decă ţi şi de făcut atâtea concesii, incât în cele
din urma, renunţă“.
Din nefericire, o rig in e a sa, căreia îi d a to ra şi boala, nu î-a p u rta t mai m ult noroc
in celelalte dom enii ale v ie ţii. Fem eile l-au iu b it, sau au crezut că-l iubesc, cu
nade|dea de-a deveni, în tr'o zi, p rin tr'o minune oarecare, re g in e . Prima sa soţie
„stra n ia " Delmira Grobato, fa ta unui negustor b o g a t din Havana, ‘ a
declarat cateva zile după că să to ria lor, unui zia rist am erican, că „bucuria
sa cea mai vie, era să împartă, cu bărbatul ei, atât greutăţile exi-
 tre i, d e ci aceste a p a rta ­
m ente sunt cele mai Echipe de desinfeetare ţi de
ajutor vor porni im ediat tâ

LOCUINŢA
bune, p e ntru a fi tra n s ­ talveze pe g azificaţi fl tă
fo rm a te în adăposturi, curefe terenul in fe ctat.
îm p o triv a a t a c u r i l o r
a eriene.
Nu u ita ţi însă că în
e v e n tu a lita te a unui atac
p rin surprindere, cel mai
bun a p a rta m e n t care
p o a te fi tra n s fo rm a t in
adăpost, este to cm a i
acela pe care-l lo c u iţi

POATE SERVI dv., in d ife re n t de e ta ju l

la care este situat, căci
fie c a re m inut de în
tâ rz ie re , pe ca re -l ne

DE ADÀPOST cesită deplasarea la ap a rta m e n tu i

vecin, pe care l-a ţi ales d re p t a d ă ­
post, p o a te să fie fa ta l.

ALEG EREA CAM ERE!

îm p o t r iv a Dacă a ve ţi o cameră care nu dă

GAZELOR
n ici în stradă, nici în curte, ea
tre b u e aleasă d re p t adăpost.
Dacă nu, m ulţu m iţi-vă cu o ca­
m eră ce dă in c u rte şi are o
De ce m ateriale ■ singură fe re a s tră . In acest fe l
v e ţi e v ita e fe c te le d ire c te ale
e neyoe şi cum cu re n tu lu i p ro v o c a t de explo zii
v e ti red uce la m inim um mă­
s e am enajează surile ce tre b u e să le luaţi,
p e n tru a asigura e tan şe ita tea
un a d ă p o s t . — tu tu ro r o rific iilo r.
C a m e ra pe care o a le g e ţi tr e ­
Câteva s f a t u r i bue să fie s u ficie n t de încă pă­

practice şi utile to a re . O am en ii de ştiin ţă susţin

că abia după tre i-p a tru ore,
după pro d u ce re a atacului aerian,
p e n t r u tot». o x i g e n u l din aer,
soarele, v â n t u l şi
Ă sperăm că războiul va ploaia vo r putea să
5 fi e v ita t şi că noi to ţ i
vom răm âne cu a m in tire a
asaneze atm osfera. Şi
abea atunci v e ţi pu­
unor zile de încordare, de ne­ te a să ie ş iţi din adă­
linişte şi de sbucîum sufletesc. post. Totuşi se re co ­
O ricu m însă, problem a a p ă ră rii mandă a se prevedea
fru n ta riilo r ţă rii şi a p o p u la ţie i o răm ânere în adă­
civile continuă să fie de a c tu a lita te ,; nim eni nu p o a te ştie post, de circa 9 ore.
Cum a r a p ă re a oraşul după un
ce ne va aduce ziua de mâine. Să vedem cum putem
Războiul zilelo r noastre va fi în special un războiu chim ic, a ta c de gaze. (D e m o n s tra te de
a p ă ra re p as iv ă, în B u cu reşti). să ne dăm aeama
războiul gazelor. In to a te ţă rile ium ii s'au lu a t şi se iau dacă adăpostul pe
mereu măsuri, p entru ap ă ra rea p o p u la ţie i îm p o triv a a ta c u rilo r care l-am ales, este
aeriene. In luna M a i s’a deschis un c re d it suplim entar de Se pot im p ro v iza a d ă p o s t u r i su ficie n t de în c ă p ă ­
500.000 de fra n ci, p e ntru p ro cu ra re a de măşti şi p e ntru îm p o triv a g a z e l o r , mai ales in to r. îm p ă rţiţi volumul
construcţia de adăpo stu ri, la Paris. e ta je le doi şi t r e i ale blockhouse* cam erei pe care aţi
La noi, în cursul săptăm ânii tre c u te , p rim ă ria C a p ita le i a u rilo r din Bucureşti. ales-o de adăpost, cu
vârsat C om a ndam e n tu lu i P o m p ie rilo r din Bucureşti suma de numărul o cu p a n ţilo r
20 m ilioane de lei, p e n tru p ro cu ra re a de m ăşti şî de ma­ Schemă a ră tâ n d grodul de secu­ ei şi în m u lţiţi rezul­
te ria le necesare a p ă ră rii pasive a prim u lu i oraş al ţă r ii şi r it a t e în d ife rite le a p a rta m e n te ta tu l cu 1,5. V e ţi o b ­
tre b u e să notăm că această sumă re p re zin tă numai c o n tri­ ale unui blockhouse. ţin e astfe l numărul
b u ţia P rim ăriei, fă ră să pom enim şi de cea a S ta tu lu i.
o re lo r pe care le v e ţi
T oate acestea nu sunt su fic ie n te . Pentru construirea a d ă ­
S ecu ritate putea p e tre c e în a-
po stu rilo r co le ctive , sunt necesare mai m ulte luni de zile.
acest adăpost. A s tfe l
Pim niţele, singurele adă p o stu ri din războiul tre c u t, azi nu
VII o cam eră cu un volum
m ai sunt bune la nim ic. Dacă ele ne p o t apăra, în cazul
de 30 m e tri cubi (4 m.
unui a ta c cu bom be, în schimb ele sunt extrem de p e ric u ­
lungim e, 2,55 m. lă ­
loase, în cazul unui ata c cu gaze, căci gazele fiin d mai
ţim e şi 3 m. înălţim e)
gre le d e c â t aerul, plutesc pe jos. va fi suficientă pen­
Fiecare d in tre noi nu tre b u e însă să-şi p ia rd ă cum pătul, ci
tru o fa m ilie de cinci
păstrându-şi sângele rece, să ia măsuri de a u toapărare,
persoane :
transform ându-şi, la caz de nevoie, locuinţa, în tr'u n a dăpost
îm p o triva gazelor. Lucrul este p o sibil şi uşor de fă c u t. E [ 3 0 j c. x 1 5 _ 9 ore).
su ficie n t să urm aţi sfa tu rile pe care vi le dăm mai jos, şi ‘ 5 pers.
cari sunt re zultatul in fo rm a ţiilo r pe care le-am c ă p ă ta t dela Im e d ia t după alarmă,
specialişti re p u ta ţi. v e ţi lăsa jaluzelele,
v e ţ i închide feres­
ETAJE BUNE Şl ETAJE RELE tre le şi v e ţi lip i pe
fie ca re geam , două
C u c â t stăm mai sus, cu a tâ t p e rico lu l gazelor esie mai fâ şii de hâ rtie , în
mic, căci gazele cad la păm ânt, şî d e o b ice iu nu se rid ic ă form a de ,,X “ . Este
d e c â t până la înă lţim e a e ta ju lu i al d o ile a . Dar nu e bine vorb a de simple fâşii
să locuim nici prea -sus, că ci cu c â t ne a p ro p ie m prea m ult Parter de hâ rtie de 3— 5 cm.
de acoperişul caselor, cu a tâ t p e rico lu l e xp lo zib ile lo r şi b om ­ PÂM ĂNT lă ţim e . Pentru a le
be lo r In ce n d ia re este mai m are. O fixa, se p o a te în tre ­
S pe cia liştii au s ta b ilit g ra d u l de se cu rita te al fie c ă ru i e ta j 3 câio/ bu in ţa un pap fă c u t
al unui blockhouse. In ilu s tra ţia noastră se ve d e că securi­ d in am estec de făină
ta te a de 90% o au a p a rta m e n te le situ a te la è ta je le d o i şi

Pag. 18

CD Na. 610
cu apă, sau — şi acesta e maî
recom a ndabil — săpunul neqru
(de gudron). Se mai p o a te utiliza
în acest scop şi banda izolatoare,
pe care o în trebuin ţe a ză e le c tri­
c ie n ii. G e a m u rile astfel lip ite ,
vo r rezista v ib ra ţiu n ilo r vio le n te
şi nu vo r crăpa.
A lim e n te le . Io fel cu băuturile^ în­
chise în s tic le , se p ă s tre a ză în
pungi de celofan.
ÎN C H ID E R E A h e r m e t i c ă a
FERESTRELOR Ş l.U Ş IL O R
U şorii şi g iu rg iu v e le le fe re s tre lo r
tre b u e să nu lase să tre a că în
cam eră, nici m ăcar aerul din
afa ră . D eaceea, cu pu ţin ch it,
se vor astupa eve ntualele găuri
şi c ră p ă tu ri. A p o i, la e xte rio ru l
fe re s tre i, în tre geam şi oblon,
se va atârna o p ă tură sau o
cuvertură, m uiată în p re a la b il,
în tr'o soluţie de apă de Javel
sau o soluţie de h ip o s u lfit de
sodiu. A c e s t paravan im p ro v iz a t
va avea darul să am ortizeze şi
să neutralizeze e fe c tu l gazelor
asfixiante.
U şorii şi g iu rg iu v e le le vo r f i li­
p ite , ju r îm p re ju r, cu fâ şii de
hârtie, după m odelul ce lo r dela
geam uri.
Dacă cumva cam era-adăpost
are o sobă d e lem ne sau de
cărbuni, tre b u e să f i ţ i fo a rte
a te n ţi la gura lor. In tre capacul
sobei şi corp ul ei, se vo r aşeza
câ rp e m uiate în aceeaşi soluţie
de apă de Javel sau de h ip o s u lfit
de sodiu. Dacă este posibil, gura
sobei va f i lip ită ju r îm p re ju r
cu fâ şii de h â rtii, de p re fe rin ţă
cu a ju to ru l săpunului negru, căci
produsele pe care acesta le con­
ţin e , p o t neutraliza gazele to x ic e .
Ma e r é s fr e I o r te închid
etanş (a ş a ea să nu tre a c ă a e ­
ru l) lipind fâş ii de h â rtie .
O d a tă to ţ i o cu p a n ţii adăpostului
a fla ţi în in te rio r, uşa va fi h e r­
m e tic închisă. In acest scop se
v o r în tre b u in ţa aceleaşi fâşii de
h â rtie , unse cu săpun negru, de
d a ta aceasta însă mai la te , având
7— 8 cm. lă ţim e . G ă u rile din
broasca cheii vo r fi astupate cu
câ rp e m uiate în soluţia de care
am p o m e n it mai sus, ia r pe d e a ­
supra se’ v o r lip i fâşii de h â rtie .
In p a rte a de jos a uşii, e bine
să punem câ rp e m uiate în aceeaşi
soluţie d e sin fe cta n tă .
Nu u ita ţi că în adăpost n 'a v e ţi
voie să a p rin d e ţi nîciun fo c ,
deoarece prin a rdere, se con­
sumă oxigenul din aer, astfel
în câ t c a n tita te a acestuia se va
dim inua, ia r re s p ira ţia dv. va f i
m ult în g re u ia tă .
Pentru un tra i norm al, este ne­
vo ie de un m etru cub de aer,
de oră şi de persoană. Pentru a
regenera atm osfera, se va în­
tre b u in ţa un am estec de var ne­
stins şi de sodă caustică, care
absoarbe carbonul pe care-l e xp i­
răm . Este nevoie de circa 100 g r.
am estec de fie c a re oră şi p e r­
soană. C h im ic a le le de mai sus,
vo r fi mereu am estecate, cu
a ju to ru l unui ca rto n , sau al unei
b u că ţi d e h â rtie ,
Plan de cum tre b u e aleasă cam era
de adăp ost.
Este bine deasem enea să avem
la îndem ână şi b u te lii cu oxigen,
ştiindu-se că e nevoie de circa
20 litr i de oxigen, de oră şi de
persoană.
PÀSTRAREA A L IM E N T E L O R
N e ce sita te a a sig u ră rii alim e n te lo r
şi apei de băut, p e n tru cei
a fla ţi în adăpost, este to t a tâ t
de im p o rta n tă ca şi aerul.
D eaceea nu u ita ţi să lu a ţi cu
d v. în re fu g iu , c â te d o i litr i de
apă, de fie c a re persoană. A p a
se va păstra în sticle astupate
cu d o p u ri de plută, punându-se
pe deasupra g â tu lu i stic le i şi
un înveliş de celofan. D opurile
de cauciuc nu sunt bune.
Toate a lim e n te le v o r f i p ă stra te
în pungi de celofan im p e rm e a b ile ,
simple sau d u b le. Le p u te ţi
fa b ric a singuri, dând a te n ţie
însă la lip itu ri. C u tiile cu con­
serve sunt şi ele fo lo s ito a re ,
mai ales a tunci când tre b u e să
răm âneţi un tim p mai în d e lu n g a t
în adăpost.
C o n tra r tu tu ro r p re v e d e rilo r, se
p o a te întâm pla însă că adăpostul
pe care l-a ţi am enajat, să fie
d e fe ctu o s şi să lase să p ătrundă
Peste geam uri se lipesc, in cruce,
două fâş ii de h â rtie , aşa în c â t să
prevenim s p a rg e re a lo r din p ricina
v ib r a ţiilo r , în caz de b om bardam ent.
M ATER IALELE DE C AR E
A V E M NEVOIE
Şi acum, câ te va cu vin te despre
m a te ria le le de care a ve ţi nevoie,
p e n tru a vă am enaja lo c u in ţa
în adăpost, îm p o triv a gazelor.
In p rim u l rând vin lucrurile
ACC-EPTA9/LA
C A M e fi. a
despre care am v o rb it : fo i de
h â rtie , pe care să le p u te ţi
tă ia în fă şii, săpun negru sau
pap, p e n tru lip itu l h â rtie i, pu ţin
c h it, p entru astupatul g ă u rilo r,
câ rp e vechi, câteva cu ve rtu ri,
pentru a fî puse în fa ţa
fe re s tre lo r, cuie de ta p iţe rie
sau pioneze m ari, care vor servi
la fixa re a c u v e rtu rilo r şî un
ciocan.
In ceea ce p rive şte m a te ria le lè
necesare p entru d e sin fe c ţie , vom
avea nevoie de c â ţiv a litrî de
apă de Javel (o soluţie de un
litru de apă de Javel la 4 litr i
de apă, ne va da p o s ib ilita te a
să muîem c u ve rtu rile ), câteva
kilogram e de h ip o s u lfit de sodiu
şi de c a rb o n a t de sodiu, din
ca ri se vor lua c â te * 50 gr.
p e n tru fie c a re litru de apă, în
vederea pu lve riză rii. Deasemenea
e nevoie şi de un p u lve riza to r
sau de o pom pă p e n tru insec­
tic id e .
M o b ilie ru l cam erei de re fu g iu ,
va fi redus la m inim um. Un scaun
sau un fo to liu , p entru fie c a re
persoană, o saltea aşezată pe
masă (deoarece bioxidul de
carbon pe care-l exalăm se lasă
în jos) un paravan, o găleată
higienîcă cu capac în care se
va pune puţină soda caustică,
o lampa e le c tric ă de buzunar,
o mică fa rm a cie de urgenţă,
ta câ m u rile necesare, păstra te în
celo fan şi desigur şi câ te o
mască de £i«*are persoană.
D UPÂ ÎN C E T A R E A ALAR M EI
îndată ce sirenele vor suna
încetarea alarm ei, p u n e ţ i - v ă
m ăştile şi ie ş iţi din adăpostul
dv. Nu u ita ţi că restul a p a rta ­
m entului dv. putea să fie gazat.
D eschideţi d eci to a te fe re stre le ,
aerisiţi casa, a p rin d e ţi fo c în
sobe pentru a crea un curent
de aer, şi nu a tin g e ţi cu mâna
niciun o b ie c t care a p u tu t să
fie gazat. Dacă pe orica re din
o b ie c te le din casa dv., v e ţi zări
p ic ă tu ri fin e , sau p e te n e g ri­
cioase, cu aspect uleios, tre b u e
să b ănuiţi im e d ia t că este vorba
de y p e rită şi singurul rem ediu
•sste presărarea pe aceste locuri
a c lo ru re i de calciu, p ra f.
A b ia după ce v e ţi f i sigur că
nu mai există p e rico l de gaze
şî v e ţi vedea lumea um blând
pe străzi, cu fe ţe le descop erite,
v e ţi pu tea să vă sco a te ţi m ăştile.
Nu consum aţi d e câ t alim ente
care au fo s t p ă stra te dela în ­
ceputu l bom bardam entului, în
co n d iţiu n ile despre c a 'e am
v o rb it şi strâ n g e ţi-vă teţjh»>|Ra-
te ria le le , pentru a le avea la
îndem ână, în cazul unei noui
alarm e. , a fi alarmaţi de aceste mici mi­
S p e cia liştii cărora ne-am adresat
pentru lă m u ririle şi sfa turile de
mai sus, ne asigură că adăpostu­
rile fa m ilia re , de care am v o rb it
în acest re p o rta j, sunt necesare,
recom andabile, câ t se poa te de
sigure, uşoare de am enajat şi
fo a rte p u ţin co stisitoare.
Să sperăm că nebunia războiului
va dispărea to t a tâ t de v e rti­
ginos, cum a a p ă ru t.*S ă mai
sperăm iarăşi că nimeni din noi
nu va avea nevoie de adăposturi
îm p o triv a g a z e l o r . S faturile
noastre rămân însă bune,* nu
numai p entru ziua de azi, dar
şi p e n tru cea de mâine.
L. BICEAI
Efectu I
ALIMENTULUI
PENTRU PIELE
BIOCEL
a fosf Magic
I n câ tev a zile vedeam cum în cep eau
să d isp ară cu te le şi z b â rcitu rile .
D u pă două săp tăm ân i a ră ta m cu
10 ani m ai tâ n ă ră . „ B io ce l" — m i-a
zis un m edic — este d esco p erirea
unui ren um it P ro fe so r d ela U n iv er­
sita te a din V iena. A cest B io cel este
co n tin u i astăzi în fie c a re borcan cu
C rem ă lo k a lo n , C u lo a re R oză, v e sti­
ta C rem ă P ariz ia n ă . în tre b u in ţa ţi a-
cea stă crem ă în fie c a re se a ră în ain te
de cu lca re, dim ineaţa a p lica ţi C r e ­
mă T o k alo n , C u lo a re A lbă. A ceasta
dă în cu rând , unui ten palid şi o filit,
sp len d oarea unei noui v ita lită ţi de
tin e re ţe : fa c e p ielea cu rată, frag ed ă,
lib e ră de im p e rfe cţiu n i şi z b â rcitu ri.
Suferiţi de indis­
poziţii digestive?
Aveţi arsuri şi râgăieli acide de
îndată ce mâncaţi ? Simţiţi că fie­
care masă apasă asupra stoma­
cului Dv., timp de mai multe ore
în şir?
Aceste indispoziţii sunt tot atâ­
tea semne ale unei digestii nere­
gulate şi este foarte probabil că
pricina este un exces de acidi­
tate care irită mucoasa delicată
a stomacului şi face să fermen
teze alimentele. Nu este motiv de
zerii digestive, însă nu trebue nici
să le neglijaţi, pentrucă ele pot
degenera în dureri cronice de sto
mac sau chiar în ulcer.
O mică doză de Magnesia Bisu
rata dela cele dintăiu turburări di
gestive, va neutraliza excesul dău
nător de aciditate şi va opri fe r
mentaţia alimentelor.
Contra acrelilor, a apăsărilor, a
gazelor şi a tuturor indispoziţiilor
de stomac, Magnesia Bisurata estv-
fără egal. Cumpăraţi un flacon
chiar astăzi şi veţi resimţi o a
devârată uşurare dela cea d’intâiu
doză.
DIGESTIE ASI6URATA
MAGNESIA
BISURAT/
I>«* vftn z a re jE tft o a t e fa r m a c iile şi dr>;
K u e riile . L e f lP n a e o n u l m ie sau tn to
m a t m a re eeouoraic, le i 110.
GE R MA N I A
A 1N V I N S
ROMÂNIA
CU 4-1 ( 1- 0)
EI 35.000 d e s p e c ta to ri care s'au deplasat Duminică

C pe frum osul stadion A . N ,

m atchul de fo o t-b a ll d in tre
E. F. p e ntru a urm ări
e ch ip ele G e rm a n ie i şj
Rom âniei, au p le c a t d e c e p ţio n a ţi de în frâ n g e re a c a te g o ric a
su fe rită de re p re z e n ta n ţii noştri.
D e s i g u r n i m e n i nu
1. O f i c i a l i t ă ţ i l e în
s ' ar fi aştept at ca
tim p u l in to n ă rii imnului
linia să d i s p u n ă
re g a l rom ân.
de o echipă a G e rm a n ie i
2. B a ra tk y (R o m â n ia )
în care fig u ra u o p t in te r­
şi Schmaus (G e rm a n ia )
n a ţio n a li au stria ci. Aşa
în lu p tă pentru balon.
cum s'au p e tre c u t însă
lucrurile pe tere n reprezen­
ta n ţii noştri meritau o 3. D av id a plonjat
soartă m ai bună. In prim a d efectu os ţi m ingea
repriză, România a d o m inat tra s ă de Stroh odihneşte
o bună p a rte din tim p şi în plasă. 2-0 p en tru
a scăpat câteva ocazii de G e rm a n ia !
m arcare. In repriza I l-a
R a ftl plo n jează mai
re p re z e n ta n ţii n o ş t r i au
bine decât D avid şi
p rim it un goa! p e rfe c t
prin d e un shoot a l lui
pa ra b il, ia r altul a fo s t
O rza c a re tre b u ia să
m arcat de A lb u în p ro p ria -i
fie go al.
p o a rtă .

Fotografiile
înfăţişează :
■

-Şti

Pag. 20 No. 610

5. O fază a matchului la centrul terenului.

6. D. Cezar Petrescu, directorul ziarului „România11,

înmânând cupa ziarului, câpitanului echipei câştigă­
toare.
(F o to I. B. U rsian)

CONGRESUL
F. I. D. A. C.
Duminică s'a întrunit în C ap itală congresul
F. I. D. A . C.-ului.
Fotografiile noastre înfăţişează :

1 ) Grupul congresiştilor.
2) Şedinţa de deschidere a congresului
prezidată de d. Cădere.
3) Congresiştii la mormântul e r o u l u i
n e c u n o s c u t . Doamnele din F.I.D.A.C.
depun o coroană.
(F o to I. B. U r tia n )
17.000 DE FIGURANTI MOR DE FOAME IA
HOLLYWOOD
Ţ E aflăm la Rydden V alley, la T riu m fo , Toată regiunea a fo st
închiria tă de c ă tre co m p a n iile care turnează acolo e xte rio a -
rele p ro d u c ţiu n ilo r lor. N e p lim b ă m prin ace haos de carton
şi de pânză co lo ra tă . D in tr'u n m om ent în tr'a ltu l ţ i se întâm plă să
tre c i p rin tr'u n oraş co m p le t, cu străzile, m agazinele şi bisericele sale.
la tă San-Francisco, cu 60 de ani în urm ă. Vă a m in tiţi desigur de
film u l care a ru la t acum doi ani şi în care se pute a vedea faim osul
cu tre m u r de păm ânt.
la tă mai de p a rte , clasicul oraş de cow boy, cu c a b a re tu l dansant,
cu biroul şerifului, cu şoseaua din păm ânt b ă tu t, pe care gonesc
că lă re ţi, tră g â n d fo c u ri de re vo lve r.
Suntem conduşi de o d a c tilo g ra fă cu ochelari, care ne dă e x p lic a ţii
co m p le te . Sunt surprins chiar, în unele m om ente, de cun o ştin ţe le ei
p e rfe c te . Ea a re m a rca t surprinderea mea şi, întorcându-se spre mine,
mi-a e xp lica t :
— Am fost figurantă, timp de cincisprezece ani. Am jucat
mai ales, în film ele cu indieni. E ra specialitatea m ea. Am
fost de peste o sută de ori , una dintre fecioarele răpite,
de către pieile roşii. îm bătrânind, am devenit nevasta
şerifului şi apoi, la sfârşit de tot, bătrâna vrăjitoare indiană.
Niciodată n'am putut să ajung mai sus. Eram fericită să
fiu figurantă. Şi am fost atât cât am putut. La un moment
dat, a trebuit să renunţ.
D a c tilo g ra fa s'a în flă c ă ra t şi nu
se mai ocupă a p ro a p e d e lo c de
m ine. V o rb e şte p e n tru ea în ­
săşi, m erge în d e co ru l pasiunii
sale, a t i n g e o balustradă de
lemn, încearcă să deschidă o
fe re a stră .
G e o rg e R an cro ft.
»
Evelyn R rent.
— Aci îşi p r i n d e a
W illiam II art calu I,
dupăce făcuse o sări­
tură acrobatică. Dela
această fereastră, tră­
gea Tom Mix, împo­
triva indienilor, care
călăriau pe stradă. Aci,
erau spânzuraţi trădă­
torii.
„De m ulte ori, răm â­
neam d o u ă şi t r e i
săptămâni în aceste
locuri, fără să revenim
la Hollywood. Se in­
stala un centru cu
corturi şi cu bucătării
rulante. Seara, nu ne
puneam h a i n e l e de
oraş. Trăiam ca ade­
văraţi c ow-b o y sau
indieni. Aci mi-a spus,
într’o seară, W allace
Reid că mă iubeşte.
Aci, pe această scară
de lem n, mi-a declarat
el că vrea să mă ia
de soţie. E ra cea mai
m are vedetă a epocii.
O noapte întreagă an
Pag. 22
putut cred e că am câştigat, că voi reuşi să ies din mediocritate, din um bră.
,,A doua zi însă, când influenţa alcoolului dispăruse, el veni către m ine şi-mt
spuse : „Miss Barbara, d-tale ţi-am spus nişte prostii aseară ?“ li era teama
că voi povesti şi altora. L-am privit drept în ochi. Jen a sa îmi produse mila.
Glasul îmi trem ura, cred, dar i-am răspun s:
— Nu mi-ai spus nimic, dom nule Reid.
* *
*
A m părăsit H id d e n V alley. Suntem în a p ro p ie re de Los A ngeles şi peste puţin tim p vom
f i la H o lly w o o d . D a c tilo g ra fa op re şte maşina şi descinde.
— Nu ne întovărăşeşti la Hollywood ?
Ea rid ic ă ochi. Părea că scurtează d e p ă rta re a şi că în o ch ii ei lucesc lum inile Sunset-
B ulevard-ului.
— Nu, spuse ea. Trăesc în linişte, pentrucă sunt aproape d e H ollyw ood,
pentrucă îi simt aproape de m ine. N’aş putea reveni acolo însă. nici l>> n ,n
un m in u t . Nu v rea u să-l r e v ă d . M i-ar f a c e rău .
*
* *
Povestea de mai sus este tip ic ă pentru cel mai frum os secret al H ollyw o odu lui, m istica
ce lo r m ici, ce lo r um ili, a n e n o ro c iţilo r s e rv ito ri ai cin e m a to g ra fu lu i. Sunt douăzeci de mu
de fig u ra n ţi, înscrişi cu re g u la rita te , în re g istre le G r a n d - C e n t r a l - C a s t i n g - u u i. m cisprezece
m ii de fig u ra n ţi cărora li se cunoaşte cu p re cizie fizicu l, m ijloacele, gar ero a. oua m
de g e n e ra li rusi, cari p o t la rig o a re să-şi schim be n a ţio n a lita te a , dar în n ic iu n caz gradu i .
O mie cinci sute de m aitres d 'h o te l, tr e i m ii de fe m e i de lume, cinci sute de nobi i
b ă trâ n i ş. a. m. d.
Productiunea to ta lă c in e m a to g ra fic ă p o a te utiliza a p ro xim a tiv două m ii de^ ig u ra n f
săptăm ânal, in p rin c ip iu , fie c a re fig u ra n t nu ar lucra d e ci d e câ t la şap e sap amani o a a,
sau o zi la şapte, p e ntru 7.50 d o la ri, ta r if sindical. In re a lita te , mai to td e a u n a sunt a n g a|aţi
aceiaşi. O mie îşi câştigă bine existenţa ; a lţi două mii reuşesc să se în tre ţie , şap esprezece
m ii m or d e fo a m e . _
A ltă d a tă , când meseria era lib e ră , fie c a re păstra speranţa de a fi v ă z u t,re m a r c a t•
In fie c a re d im in e a ţă , stăteau la p o a rta studioului, şiruri nesfarşi e e ig u ri pi o r .
R egisorii le tre c e a u în re viste şi alegeau capul care le tre b u ia . U n ii in re iguran
d e v e n it v e d e te : B a n c r o f t , E v e l y n B r e n t , G e o r g e R a f t , irginia ruce.
A cum , li s'au luat şi aceste speranţe. Ei nu mai au
d re p tu l să se p rezinte singuri re g is o rilo r, ia r r e g i­
sorii, la rândul lor, nu mai au d re p tu l să angajeze
in d e p e n d e n ţi. T o ţi fig u ra n ţii sunt înscrişi în tr'u n o-
fic iu sindical „ Central Casting " şi tre b u e să aş­
te p te până sunt co n v o c a ţi. S tu d io u rile tele fonea ză
„Avem nevoie de o sută cincizeci
la C a s tin g :
războinici". A ce a sta e to t . O oră mai târziu, cei
o sută cin cize ci d e ră zb o in ici aleşi şi chem aţi de
C asting, sosesc. In te o rie , C a stin g u l tre b u e să dea
de lucru cu ro ta ţie , tu tu ro r fig u ra n ţilo r. In re a lita te
însă, există un g ru p de p ro te ja ţi, care sunt chem aţi
de p re fe rin ţă . In m od lo g ic, această n e d re p ta te ,
este necesară, căci este p re fe ra b il să o fe ri la tre i
m ii de persoane, p o s ib ilita te a să-şi câ ştig e în mod
norm al v ia ta , descurajând prin aceasta a lţi şatespre-
zece m ii, d e c â t să laşi douăzeci de m ii să moară
de fo a m e . Din nen o ro cire însă, cei şaptesprezece
m ii nu se descurajează. N em âncaţi, ei aşteaptă toată
ziua, lângă te le fo n , chemarea C asting-ului. C redem
că sunt singurele fiin ţe din lume care mor lite ra l­
m ente de fo a m e . A lte m eserii, p ă rin ţi, prie teni, o
v ia ţă normală îi aşteaptă, d e p a rte de acest infern.
Ei nu vo r însă să-l părăsească.
A m în fa ţa mea un francez. Se numeşte Lebrun.
Este fig u ra n t aci de zece ani. S'a c e rta t cu con­
d u c ă to rii C a stin g ulu i. De o ptsprezece luni n'a lucrat
o singură zi. C um tră ie ş te , nici el nu ştie. N 'a mân
c a t de tre i zile. G enunchii îi tre m u ră . De două ori
a fo s t re p a tria t, de două ori a re v e n it, li spun :
— Ştii bine că nu mai ai nici o şansă aci.
Eşti cunoscut şi totuşi nu ţi se dă de lucru.
Aşi putea aranja să fii repatriat. Chiar în
această m eserie, în Franţa, ai fi mai puţin
nenorocit. In Franţa, la d-ta.
Este lucid şi se reazimă de o m o b ilă . A re o ch ii
p lin i de la c rim i. Dar c la tin ă capul :
— Nu. _ _ _ _ _ _ _____
 UN ZID CHINEZESC MODERN:
LI NI A M A GI N O T
DELA FRONTIERA FRANŢEI
S'a v o rb it m ult, în ultim u l tim p , despre faim oasa
„L in ie M a g in o t", d e la fro n tie ra franceză, fată
o schiţă a acestei fo r tific a ţii, aşa cum a fo s t
făcută de desenatorul unei a g e n ţii engleze. După
cum se vede, e vo rb a de o a d e vă ra tă c e ta te
subterană, adâncă de circa 100 m e tri, la care e
nevoie de ascensoare şi îm p ă rţită prin p e re ţi
b lin d a ţi. Se află aci spitale, d e p o z ite , m agazii,
etc. aşa în câ t tru p e le să p o a tă tră i, un tim p
n e d e te rm in a t.
1. S u p ra fa ţa păm ântulu i. 9. O fiţe ri.
2 . L o c u in ţă .
10. M o to a re pentru aer
3. T a b ă ra tru p e i. c o n d iţio n a t fi lumină.
4. Spre d o rm ito a re .
11. T a b ă ra tru p e i.
5. Provizii.
6. A d m in is tra ţie . 12. M u n iţii.

7. D e p o z i t de m edica* 13. C e n tra la tele fo n ic ă .

mente.
14. S p ita l.
8. C ale de com un icaţie
subteranâ. 15. Depozit de muniţiuni.

REPREZENTAŢII CINEMATOGRAFICE
 a A /d & fy ft?
GRATUITE, PENTRU S À T E N I
Cu 5 k g r. cu 15 k g*.
V i sfătuim să consumaţi
CEAIUL Dr. R I C H T E R
D in p la n i* m a d ld n a lo . V e ft r £ m i>
n e s u r p r i n s i c o n s ta tâ n d d it p a ir i-
{ in 90 d u r i l o r m a r 1, u m e r ilo r la ţ i,
«I b A r b io l g r a i# , c e r ă Im b ă frA *
n « v > « . O lţy a a H n |4 d r c u l a f i a s â a « « -
iu l s u n t s tim u la t* , p a s te c â te v a
s ă p t ă m â n i ▼£ r e f l s i m ţ i e l a s t i c i ,
p r o a s p ă t ă , î n t in e r it ă . E s te e f e c t u l
p l â c u t a l C E A I U L U I pentru S L Ă B I T

tlîN îT RKUTCR
d i m p u n t e M E D I C I NA L E

C u t ia Lai lo b . » L a i 120

ANTINEVRALGIC
D" N À N U MUSCEL
ÎN T R E B U IN Ţ A Ţ I c o n t r a

GRI PEI , M I G R E N E I , N E V R A L G I I , etc.

Se vinde numai în c u tii o rig in a le c o n ţin â n d 2 buline şi cu

s
sem nătura d o c to ru lu i.
ubsecretariatul de D epo zit: F A R M A C IA N. P O P O V IC I Bucureşti, C alea Rahovei 265
S tat al Propagandei
a h o tă rît să o rg a ­
nizeze r e p r e z e n t a ţ i i
cinem atografice g ra tu ite ,
pentru săteni. Se re p re ­
zintă film e culturale, docu­
mentare şi de propagandă,
cu scopul de a răspândi
cultura. este salutul francezului. L im ­
Sătenii vin în număr mare b ile se d eosebesc pretu tind en i.
să asiste la rularea film e lo r Gustul n’are atâtea d eoseb iri,
şi să asculte c o n fe rin ţe le căci în toate ţă rile se preferă
ocazionale care se ţin şi şi se consum ă noua şi de*
pretutindeni aceste licioasa bom boană „505 cu
reprezentaţii au o b ţin u t un dungă*.
succes deosebit. S'au d a t re p re z e n ta ţii g ra tu ite (jud. H unedoara), în fa ţa sălii în care a a v u t loc re ­
500
de cinem atograf, de că tre S ubsecretariatul de prezentaţia c in e m a to g ra fic ă g ra tu ită , org a n iza tă de B O M B O A N A E U R O P E I
Stat al Propagandei, în mai m u lte comune din S ubsecretariatul de S ta t al Presei şi Propagandei
judeţele Severin, Braşov, H unedoara şi Ilfov. şi lo c u ito rii com unei M a rg in e a din ju d . Severin P ro d u s în R o m â n ia do KAN DlA S. p . A ., T i m i ş o a r a
In fo to g ra fiile noastre : Săteni din comuna Lonia aşteptând să in tre la re p re z e n ta ţia de c in e m a to g ra f.

DIRECTOR
TUDOR T E O D O R E S C U - B R A N IŞ T E E ditura „ Z ia r u l" S. A . R., B ucureşti. R e d a cţia şi a d m in is tra ţia :
„R EA LITA TE A ILU STR A TĂ ", revistă de a c tu a lită fi şi c u ltu ră ge-
uerală. A p a re s ă p tă m â n a l, în 24 p a g in i m a ri, tip ă r ite la h e lio g ra v u ră , în s c r i s ă sub Nr. 23!) , R egist. P nb licaţiu n ilor P eriod ic e str. C o n st. M ille 5 — 7 — 9. Telefon 3-84-30. C e c. p o s ta i: 4083
şi un s u p lim e n t: ,,De to a te pentru to fi'*, în 24 p a g in i tip a r o b ic in u it. Ia Tribrib. Il fov. S. I. Com. P reţul a b o n a m e n te lo r : în ţa ră : pe un an 400 le i; şase lu n i : 200
l e i ; tre i lu n i : 100 le i. In A lb a n ia , A n g lia , D anem arca, Finlanda, Ita lia , N o rv e g ia , S uedia, precum ei; pe 3 luni 150 le i. In to a te c e le la lte ţa r i din Europa, pe un an 550 le i; pe 6 lu n i 280 le i;
şî în statele d in A m e ric a de N o rd şi Sud, A sia, A fric a , O cea nia, pe un an le i 700; pe 6 luni 350 j pe 3 lu n i 150. T a rifu l de p u b lic ita te : Lei 15 inia c. 5 ; pagina Lei 12.000 î 1/ 2 p a g in ă . Lei
6000 ; 1/ 4 p a g in ă , Lei 3000. A n u n c iu rile se prim esc la a d *ţia re viste i.

IM PR IM ER IILE A d e V É ru l S. A ., BUCUREŞTI
 M W # *?
çag « î N V ■ S Ï« " " o <J°4 •• V' ° *\«

0Z t o * { ° s * iiorr

«a S* " '
'° ''' - à\* % V0' <040(e # 1 S<°

IN C U R Â N D
VA Fi ALEASÂ
MISS AMERICA

In f o t o g r a f i a
noast r ă, frumu­
seţi din toate Sta­
tele Unite, care
au câştigat titluri
locale şi care vor
participa la ma­
rele concurs de
frumuseţe
,• din A-
tlantic City, pen­
tru titlul de ,,Miss
America".