*Politica expansionista promovata de URSS si semnarea tratatului de neagresiune

Politica expansionista a URSS era orientata spre extinderea sferelor de influenta, desfasurind convorbiri
diplomatice pentru crearea unui sistem de aparare colectiva. In aprilie 1939 au inceput tratativele tripartite
anglo-franco-sovietice. Daca ar fi incheiat o alianta, securitatea colectiva in Europa era sa fie asigurata,
deoarece potentialul militar- industrial al URSS, Angliei si Frantei il depasea pe cel al Germaniei fasciste si al
aliatilor ei, fiind prevenit al II-lea Razboi Mondial. Occidentalii insa nu au acceptat propunerea sovietica, URSS
hotarind sa reorienteze politaca sa externa in sens opus. Dupa propunerea germanilor de a semna un tratat
bilateral de neagresiune, aceasta s-a distantat categoric de Franta si Anglia.
Tratatul de neagresiune e semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe al URSS-ului
Molotov si al Germaniei Ribbentrop, între URSS și Germania nazista. A avut loc impartirea sferelor de
interese intre Germania si URSS, la Pact fiind anexat un protocol aditional secret,prin care Europa de Est se
impartea in sfere de interese,convenind asupra „unor transformări teritoriale şi politice” în Finlanda, Estonia,
Letonia, Lituania, Polonia şi România. Aplicarea Pactului a avut grave repercusiuni asupra lumii. A început al
II-lea Război Mondial. URSS urmarea declanșarea revoluției comuniste mondiale. Consecințele Pactului au
fost practic continuate de Pactul Churchill - Roosevelt - Stalin, care a propus la sfârșitul celui de-al II-lea
Război Mondial, în 1945, o nouă reîmpărțire a sferelor de influență în Europa, vestul urmând a se afla sub
influența SUA, iar estul sub influența URSS.

*Interdependenta dintre ,,Noul curs’’ si iesirea SUA din criza economica

Marea criza economica mondiala, de supraproductie din 1929-1933, s-a manifestat prin scaderea
dramatica a preturilor, avind consecinta o puternica contractie a valorii productiei, prin stoparea activitatii
intreprinderilor industriale, cresterea somajului, reducerea salariilor, in plan politic prin ascensiunea
partidelor politice de dreapta.
In conceptia lui F. D. Roosvelt, presedinte al SUA (1933-1945), fenomenele de criza nu puteau fi inlaturate
decit prin stoparea scaderii preturilor si cresterea profiturilor. Prin programului ,,New Deal’’ - ,,Noul curs’’
adoptat în SUA între1933 și 1936 de insasi Roosvelt, s-au infaptuit un sir de restructurari in domeniul
economic, insotite de reforme in plan social, ce aveau ca scop ameliorarea conditiilor de munca si de trai al
populatiei. In 1933 -1934 are loc redresarea economica. S-a recurs la suspendarea convertibilitatii dolarului
in aur,devalorizindu-se pina la 50%, s-a impus controlul preturilor, al creditelor, al puterii de cumparare. In
1935 -1938 se realizeaza reforme sociale. Sint alocate sume de bani pentru construirea unor obiective
publice, precum spitale, scoli, universitati, sosele, centrale electrice. Sint infiintate tabere de munca in care
erau trimisi tinerii someri, fiind redresat somajul. Aceste actiuni au marit puterea de cumparare a
populatiei, au revigorat activitatea bancara, multe intreprinderi si-au reluat activitatea, au fost imbunatatit
conditiile de viata. Astfel , ,,Noul curs’’ a dus la redresarea economiei americane, care treptat a depasit
situatia de criza.

*Deportarile din 6 iulie 1949 din RSSM si procesul de colectivizare

Majoritatea taranilor din RSSM nu se supuneau politicii de colectivizare initiate de statul sovietic : sa intre
in colhozuri si sa renunte la bunurile obtinute prin munca, ce avea ca obiectiv creșterea producției agricole
prin punerea agriculturii sub controlul statului. Taranimea nu manifesta nici un interes pentru ,, gospodaria
mare socialista’’. Cu scopul de a o determina sa intre in colhoz , autoritatile sovietice au declansat ,,ofensiva
decisiva a socialismului’’ asupra RSSM prin intermediul unor deportari masive a celor ce se opuneau
procesului de colectivizare. La initiativa si sub conducerea lui I.Mordovet , comisarul securitatii republicii, in
noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 are loc operatia de deportare ,, Iug’’, peste 11 mii de familii fiind deportate in
Siberia si in Extremul Orient. Daca catre 1 februarie 1949 din RSSM erau colectivizate 22% din totalul
gospoodariilor taranesti, iar in mai 1949 – 30% , atunci peste doar citeva luni, taranimea speriata de
teroarea stalinista a inceput sa se inscrie in colhoz. In decembire 1949 erau colectivizate 82,3 % din
gospodarii, iar catre 1950 fiind deja colectivizate cca 97% din totalul lor.
Deportarile din 6 iulie 1949 au accelerat ritmurile cooperarii gospodariilor taranesti,constituind cauza
principala a majoritatii populatiei din RSSM de a intra in colhoz si de a renunta la bunurile lor, decit a fi supusi
torturilor.
*Politica expansionistă a URSS şi crearea R.A.S.S.M.
Dupa instaurarea puterii sovietice in Rusia si crearea URSS in 1922, Statul Sovietic a promovat, initial la
nivel propagandistic, apoi si politic, ideea extinderii sferelor de influenta, spre raspindirea comunismului
dincolo de hotare. Desi regimul de la Moscova a proclamat dreptul la autodeterminarea popoarelor , acesta
nu era dispus sa recunoasca Unirea Basarabiei cu Romania de la 27 martie 1918. Daca in zona vestica,
securitatea frontierilor Romaniei recunoscute prin Tratatele de la Saint-German si Trianon se intemeia pe
linga Pactul Ligii Natiunilor, pe Tratatele regionale si generale , atunci frontiera de est, cu URSS, a avut o
situatie precare.
Nerecunoscind Unirea Basarabiei cu Romania , considerind acest teritoriu ,, pamint rusesc’’, URSS urmarea
sa-si extinda teritoriile in Europa Centrala si de Est. Din punctul de vedere al comunistilor,ex: Pavel Tcacenko,
S.Timov, Ion Dicescu, Al.Badulescu, T. Chioran, initiatorii crearii unei Republici Moldovenesti, aceasta trebuie
sa joace ,,rolul de factor politico-propagandistic pe care-l joaca Republica Bielorusa fata de Polonia si cea
Karela fata de Finlanda’’ . Astfel, prin crearea RASSM se urmarea constituirea unui ,, cap de pod’’ spre
realizarea planurilor expansioniste sovietice - ocuparea Basarabiei. Din aceste considerente, la 12 octombrie
1924, Comitetul Executiv Central din Ucraina a decis constituirea RASSM in componenta Ucrainei Sovietice.

*,,Noua mentalitate politica’’ si sfirsitul ,,razboiului rece’’

Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial, lumea s-a organizat in doua tabere: comunista, in frunte cu URSS si
capitalista, in frunte cu SUA, fiecare dintre ele incercind sa-si promoveze valorile proprii . Confruntarea dintre
aceste tabere a determinat continutul relatiilor internationale. Acest proces numindu-se ,,razboi rece,, ,
deoarece confruntarea sovieto-americana nu s-a transformat in ciocnire armata directa.
Noul concept pus la baza politicii externe sovietice incepind cu venirea lui Gorbaciov in fruntea URSS in
1985 - ,, Noua mentalitate politica” a determinat in plan intern incetarea criticilor la adresa Occidentului,
promovarea ideilor de cooperare, iar in plan extern a intreprins o politica de apropiere de Occident, a
efectuat numeroase vizite in statele occidentale, a incheiat tratate de limitare a armamentului, a ordonat
scoaterea trupelor sovietice din Afganistan. La 2 decembrie 1989 a avut loc intilnirea lui Gorbaciov si G.Bush,
liderul sovietic a declarat ca nu va folosi forta pentru mentinerea regimurilor comuniste in tarile din ,, lagarul
socialist”, afectat de miscari revolutionare si urmat de dezintegrarea regimurilor comuniste. Conducerea
gorbaciovista a renuntat si la tendintele de suprematie nucleara.
Victoria fortelor democratice din statele ,,lagarului socialist” a dus, la mijlocul lui 1991, la autodizolvarea
CAER si a OTV. A avut loc treptat diluarea diferentelor ideologice, colapsul regimurilor comuniste,
transformarea lumii bipolare in una multipolara si sfirsitului razboiului rece.

* Miscarea de eliberare nationala si proclamarea independentei Republicii Moldova la 27 august 1991

Micșacrea de eliberare națională în R.S.S.M. a fost favorizată de politica de democratizare ,,glasnost’’ si
,,perestroika’’, lansată de Gorbaciov în 1985. Caderea URSS in anul 1991 a fost un factor prielnic pentru
trezirea constiintei nationale. Astfel, la 20 mai 1989, are loc congresul de constituire a Frontului Popular din
Moldova, scopul căruia era obținerea suveranității economice, sociale şi culturale a R.S.S.M. ca stat egal în
cadrul U.R.S.S. La 3 iunie 1989 se constituie Grupul de iniţiativă al Mişcării Democratice, care a organizat
mitinguri şi demonstraţii pentru oficializarea limbii române, pentru drepturi politice şi cetăţeneşti. La 27
august 1989 se desfasoara Marea Adunare nationala, la care se decide ca limba romana sa devina limba de
stat si sa se revina la grafia latina. Victoria Frontului Popular la alegerile din Sovietul Suprem, în februarie-
martie 1990, cu M. Snegur in functie de presedinte, a lansat o lovitură de grație regimului totalitar. Astfel,
Sovietul Suprem al RSSM , începănd cu aprilie 1990 a mers pas cu pas spre declararea Independeţei. La 27
aprilie e adoptata Legea cu privire la Drapelul de Stat , Tricolorul: rosu, galben si albastru. In mai este
organizat ,,Podul de flori’’(G Vieru, L. Lari), mii de romani adunindu-se pe cele doua maluri ale Prutului,
trecind in Romania si in R.Moldova . La 23 iunie 1990 e adoptata Declaratia cu privire la Suveranitatea RSSM .
In urma miscarii de renastere nationala, la 27 august 1991, în baza hotărârii Marii Adunări Naţionale,
Parlamentul, prin majoritate absolută de voturi, a adoptat Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.
* Proclamarea suveranităţii R.S.S. Moldoveneşti (23 iunie 1990) şi războiul din Transnistria.
La sfirsitul anilor ’80 , pe fundalul miscarilor de eliberare nationala declansate practic in toate republicile
fostei URSS, favorizata de politica de democratizare ,,glasnost’’ si ,,perestroika’’ a lui Gorbaciov în 1985, a
fost convocata ideea suveranitatii Republicii Moldova. Astfel, la 23 iunie 1990 e adoptata Declaratia cu
privire la Suveranitatea RSSM. Conducerea urmarind si calea obtinerii independentei de stat. Astfel, La 27
martie 1991 din initiative Frontului Popular din Moldova a fost convocata la Chisinau Marea Adunare
Nationala, in urma careia e adoptata Declaraţia de Independenţă. Catre inceputul lunii martie 1992,
Independenta RM fusese recunoscuta de peste 100 state ale lumii, se inregistrasera o serie de succese in
domeniul politicii externe, precum stabilirea unor relatii avantajoase cu SUA, cu Romania. M Snegur
mentionase ca ,,drumul nostru e anevoios, dar tine spe Europa’’ ceea ce denota o orientare proeuropeana a
politicii externe a R Moldova, precum si intentiile sale de a ajunge sa fie tratata pe picior de egalitate in
cadrul CSI. Aceste intentii au trezit nemultumirea fortelor proimperiale si i-au determinat sa recurga la
,,pedepsirea’’ acestei republici, in 1922, la 2 martie declansind razboiul de peste Nistru, izbucnind in or
Dubasari, insa riscind sa prefaca conflictul in unul regional. Constientizind pericolul conflictului armat,
conducerea R Moldova a initiat actiuni urgente pe plan politico-diplomatic cu scopul restabilirii pacii in
regiunea transnistreana. La 21 iulie 1992 a fost semnata Conventia moldo-rusa privind stabilirea pasnica a
diferendului transnistrean, ce prevedea dezangajarea partilor aflate in conflict prin crearea unei zone de
securitate.