UNIVERSITATEA TEHNICA GH.

ASACHI, din IASI

Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

Proiect la
Management si Ingineria Sistemelor de
Productie

Azotatul de Sodiu

Indrumatori: Student: Damian Andreea

Prof. Lupu Luminita Grupa: 2301 B
Asistent doctor inginer Hergheligiu Ionut An: III

2017-2018

1
 Cuprins

Etapa I: LANSAREA IN PRODUCTIE……………………………………..………………1

1.1 Prezentarea produsului.........................................................................................................2
1.2 Identificarea clientilor potentiali.........................................................................................3
1.3 Identificarea factorilor de succes........................................................................................5
1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern ....................................................6
1.5 Proiectarea actiunilor promotionale...................................................................................8
ETAPA II: AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL INTREPRINDERII...................8
2.1 Determinarea amplasamentului intreprinderii..................................................................8
2.2 Amplasarea intreprinderii pe teritoriul mostenit in zona urbana .................................15
2.3 Stabilirea relatiei de interdependenta dintre anumite compartimente si sectia
proiectata.....................................................................................................................................15
2.4 Alegerea felului cladirii......................................................................................................16
2.5. Modalitati de extindere a cladirii.....................................................................................17
2.6 Stabilirea structurii de productie.......................................................................................17
2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii ..........................18
ETAPA III. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCTIEI................................20
3.1. Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologice adoptate ......................................20
3.2. Proiectarea desfasurarii procesului de productie.........................................................21
3.2.1. Proiectarea graficului desfasurarii procesului de productie............................................................................21

3.2.2 Elaborarea graficului de analiza.......................................................................................................................22

3.3 Stabilirea structurii procesului de productie...................................................................24

3.4 Caracterizarea procesului tehnologic...............................................................................25
3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie..............................................................26
ETAPA IV: PROIECTAREA ASIGURARII CALITATII.......................................28
4.1. Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitatii ...........................29
4.2. Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a calitatii ...........................29
2
4.3. Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de productie privind
asigurareacalitatii.......................................................................................................................29
4.4. Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii ...............30
4.5. Puncte de control................................................................................................................30
ETAPA V: PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI DE DESERVIRE.......31
5.1. Proiectarea activitatilor de reparatii...............................................................................31
5.1.1. Elaborarea graficului ciclului de reparatii........................................................................................................31

5.1.2. Elaborarea planului de reparatii......................................................................................................................32

5.1.3. Proiectarea obiectivelor activitatii de reparatii.............................................................................................34

5.1.4. Proiectarea organizarii a activitatii de reparatii...........................................................................................34

5.2. Proiectarea transportului intern......................................................................................35

5.2.1. Proiectarea obiectivelor transportului intern................................................................................................35

5.2.2. Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizatia transportului intern.............................35

5.2.3. Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in intreprindere........................................................................35

5.3. Proiectarea activitatilor de depozitare............................................................................36

5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii............................................................................................36

5.3.2. Alegerea amplasamentului pentru depozite.................................................................................................36

5.3.3. Proiectarea fluxului de materii din interiorul intreprinderii.........................................................................36

ETAPA VI: MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE.................................................38

6.1. Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie..............................................................38
6.2. Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de operator tablonist ......................39
6.3. Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna..........................................................40
6.4. Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor......................................................42
6.5. Proiectarea conditiilor de munca.....................................................................................43
6.6. Proiectarea necesarului fortei de munca.......................................................................44
6.7. Proiectarea organigramei sectiei de productie..............................................................49
6.8. Calculul fondului de retribuire.........................................................................................49
ETAPA VII: PROIECTAREA MANAGEMENTULUI INTREPRINDERII......................52
7.1. Proiectarea misiunii intreprinderii..................................................................................52
7.2. Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderii ............................................52
7.3. Proiectarea srategiilor pe domenii de activitate...........................................................53
3
7.4. Alegerea unei metode de conducere................................................................................53
7.5. Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre manager si angajat ...............54
7.6. Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor..........................................................54
7.7. Proiectarea unui regulament de ordine interioara......................................................54
7.8. Proiectarea unui contract individual de munca...........................................................61
Bibiliografie.................................................................................................................................67

Etapa I: LANSAREA IN PRODUCTIE

1.1 Prezentarea produsului

Azotatul de sodiu (nitratul de sodiu, azotatul de natriu, salpetrul de Chile) este o sare
a acidului azotic (nitric). In solutie se gaseste sub starea disociata: Na + si NO 3 - .
Azotatul de sodiu este o substanta solida cristalina, de culoare alba, fara miros,
solubila in apa. Azotatul de sodiu pur contine 16.47 N. Are densitatea la 20ºC de 2265
kg/m 3 si caldura specifica, in intervalul 2-55ºC de 0,261 kcal/kgºC si intre 320-430ºC de

4
0,413 kcal/kgºC.
Produsul tehnic se fabrica in tara noastra in doua sorturi: calitatea I-a cu minim 99%
NaNO 3 si 0,03% NaNO 2 ; calitatea a II-a cu 98% NaNO 3 , 0,4% NaNO 2 si 2% H 2 O.
Azotatul de sodiu se foloseste in principal ca ingrasamant. Pe langa aceasta, este
utilizat si in: industria alimentara, industria sticlei, industria metalurgica prelucratoare.
Din punct de vedere fiziologic, azotatul de sodiu este un ingrasamant bazic si de aceea se
foloseste, in special, pentru soluri acide . Surse naturale bogate in azotat de sodiu se
gasesc numai la Chile.
Metode de obtinere:
Exista diferite metode posibile pentru obtinerea pe cale sintetica a azotatului de
sodiu. Cea mai simpla metoda este metoda bazata pe reactiile de neutralizare:

HNO 3 + NaOH = NaNO 3 + H 2 O

2HNO 3 + Na 2 CO 3 = 2NaNO 3 + CO 2 + H 2 O

Azotatul obtinut pe aceasta cale este insa mai scump decat cel obtinut prin alte
metode. Obtinerea prin dublu schimb este posibila conform reactiilor:

Ca(NO 3 ) 2 + Na 2 CO 3 = CaCO 3 + 2 NaNO 3

Ca(NO 3 ) 2 + Na 2 SO 4 = 2NaNO 3 + CaSO 4
NH 4 NO 3 + NaCl = NaNO 3 + NH 4 Cl
2NH 4 NO 3 + Na 2 CO 3 = 2NaNO 3 + (NH 4 ) 2 CO

1.2 Identificarea clientilor potentiali

CHESTIONAR

 Ce varsta aveti?

a) 20-30 ani

b) 30-40 ani

c) 40-50 ani

d) peste 50 ani

 Ati mai utilizat azotat de sodiu pana acum?

a) Da

b) Nu
5
 Cum ati auzit de acest produs?

a) De la alt client

b) Din intamplare

c) Prin intermediul flyerelor,

 Cat de des cumparati acest produs?

a) Des

b) Foarte des

c) Rar

d) Foarte rar

 S-a facut livrarea produsului la data, timpul si locul dorit?

a) Da

b) Nu

 S-a livrat comanda in timp util?

a) Da

b) Nu

 Cat de multumit sunteti de produsul nostru?

a) Foarte multumit

b) Multumit

c) Satisfacator

d) Nemultumit

 Pentru dumneavoastra ce conteaza mai mult, pretul sau calitatea?

a) Pretul

b) Calitatea

c) Amandoua
6
 d) Nici una, nici alta

 Cum preferati acest tip de ingrasamant?

a) sub forma de pulbere

b) sub forma de granule

 In ceea ce priveste modul de ambalare, preferati:

a) la saci de 5 kg

b) la saci de 10 kg

c) la saci de 20 kg

d) la saci de 25 kg

1.3 Identificarea factorilor de succes

Factorii de succes sunt acei indicatori care arată daca o inteprindere va reusi sau va esua
într-un anumit domeniu.  Factorii care influenteaza o importanta dezvoltare a intreprinderii
dezvoltarea antreprenoriatului sunt atat de natura macroeconomica cat și microeconomica.

Factori macroeconomici:

 Inflatia - intr-o economie cu o inflatie scazuta afacerile prospera, rata profitului fiind
frecvent peste cea a inflatiei. In economiile inflationiste, inflatia produce serioase probleme
in lumea afacerilor. Cresterea costurilor materiale si a celor cu forta de munca maresc
sensibil cerintele de capital circulant.
 Rata dobanzii - daca rata dobanzii este scazuta, imprumuturile se acordă in conditii
avantajoase pentru intreprinzator. Cand rata dobanzii este foarte ridicata, firmele care
apeleaza la imprumuturi financiare sunt foarte vulnerabile.
 Accesul la capital - existenta unor programe de finantare a afacerilor faciliteaza dezvoltarea
antreprenoriatului.

7
 Reglementarile guvernamentale - multe din reglementarile guvernamentale diminueaza
sansa de supravietuire in afaceri. Impactul acestor reglementari este cu mult mai mare asupra
firmelor noi si a celor mici.

Factori microeconomici

 Competenta antreprenoriala - in cele mai multe afaceri noi principala cauza a esecului
o reprezinta incompetenta antreprenoriala. Multi intreprinzatori nu au pur si simplu
calitatile necesare derularii unei afaceri.

 Controlul financiar - pentru ca intreprinzatorul sa aiba succes, el trebuie sa instituie un

control financiar adecvat si aceasta pentru ca marja erorilor este foarte redusa, in special
in faza initiala a afacerii.
 Controlului stocurilor - dintre toate responsabilitatile antreprenoriale, controlul
stocurilor este cel mai neglijat. Aceasta poate duce la numultumirea clientilor si in final
pierderea clientelei.
 Planificarea - schimbarile rapide de pe piata impun elaborarea unor strategii adecvate.
Planurile bine elaborate permit intreprinzatorului sa obtina avantaje superioare din
oportunitatile ce apar si sa previna unele dificultati ce ar putea apare.
 Amplasarea - pentru unele afaceri amplasarea este critica. Se afirma chiar ca cei trei
factori de succes in afaceri sunt amplasarea, amplasarea si amplasarea.
 Activitatea de marketing - vanzarile reprezinta succesul oricarei afaceri. Un plan de
marketing bine intocmit este esential pentru constientizarea consumatorilor
 Factorul uman - salariatii experimentati contribuie din plin la succesul afacerii.
Intreprinzatorul nu va avea salariati loiali si eficienti daca nu va acorda o atentie speciala
angajarii, instruirii si indrumarii personalului.
 Evidenta financiar-contabila - desi tinerea defectuoasa a evidentei financiar-contabile
creaza serioase dificultati intreprinzatorilor, introducerea unui sistem de contabilitate
corespunzator nu trebuie trecuta cu vederea.
 Atitudinea - fara o atitudine corespunzatoare in afaceri, intreprinzatorul nu va avea
succes. Succesul presupune un volum de munca deosebit si mari sacrificii.
 Frauda si dezastrul - multe firme sufera esecuri datorita fraudei și dezastrelor. Frauda se
poate datora furturilor clientilor, furturilor salariatilor, spargerilor. Dezastrele sunt
evenimente naturale neprevazute: inundatii, furtuni puternice, grindina.

1.4 Identificarea legaturii intreprinderii cu mediul extern

Furnizori
Distribuitotri
Garda de mediu

Concurenta 8
Publicitate
S.C AzotIS S.R.L

Banci
Amplasare

Clienti

Forta de munca
Parteneri
Marketing

 Concurenta - cunoasterea concurentei reprezinta o parte importanta din munca implicata

de deschiderea unei noi afaceri. Ignorarea concurentilor poate duce la esec.
 Clienti - joaca un rol important pentru ca fara ei nu vom putea infiinta firma si nici nu ar
mai avea continuitate, de aceea va trebui facut mai intai un studiu de piata sa vedem daca
produsul pe care vrem sa-l facem se cumpara.
 Parteneri - asocierile pot parea extrem de atractive, mai ales daca gasim un partener
dispus sa faca toate lucrurile care sunt dezagreabile si cu care sa impartim costurile de
lansare.
 Marketing - vanzarile reprezinta succesul oricarei afaceri. Un plan de marketing bine
intocmit este esential pentru constientizarea consumatorilor.
 Banci - acorda credite intreprinderii ce favorizeaza o mai buna functionare.
 Distribuitorii – persoane calificate, capabile sa distribuie produsele intreprinderii intr-un
timp cat mai scurt.
 Furnizorii - trebuie sa se afle la o distanta cat mai mica de firma mea pentru transportul
materiilor prime.
 Publicitate - se realizeaza prin intermediul bannerelor, mass-mediei si astfel vom reusi sa
facem cunoscut acest tip de produs.
 Forta de munca - salariatii experimentati contribuie din plin la succesul afacerii.
Intreprinzatorul nu va avea salariati loiali si eficienti daca nu va acorda o atentie speciala
angajarii, instruirii si indrumarii personalului.
 Amplasare - de multe ori este aleasa pur si simplu pentru ca s-a gasit un loc disponibil,
fara un stidiu prealabil. Aceasta eroare poate duce la pierderi considerabile in special in
comertul cu amanuntul. In amplasareaunei afaceri trebuie luati in considerare doi factori:
costul amplasarii si volumul de vanzari aferent.
9
  Garda de mediu - prezinta un rol important deoarece aceasta intreprindere desfasoara
activitati cu impact asupra mediului inconjurator, dar care poate aplica diferite sanctiuni
contraventionale prevazute de legislatia in domeniul protectiei mediului.

1.5 Proiectarea actiunilor promotionale

Dintre mijloacele de publicitate recomandate, am optat pentru o publicitate intensiva,
concretizata in:
 Internet - realizarea unui site propriu
 Flyere-distribuite in zonele aglomerate
 Bannere - plasate la periferia orasului
 Reclame TV difuzate la ore de varf in care audienta e maxima
 Campanii de sponsorizare
 Campanii de informare
 Broșuri informative

ETAPA II: AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL

INTREPRINDERII
2.1 Determinarea amplasamentului intreprinderii
Amplasarea intr-o anumită localitate a unei intreprinderi se realizează, ținându-se seama de mai
multe criterii. Dintre care cele mai importante sunt: sursele de materii prime, de combustibili și
energie, sursele de recrutare a forței de muncă, zonele de desfacere.

Intreprinderea noastra isi pune problema elaborarii unui program de determinare a

amplasamentului intreprinderii. Astfel, sunt elaborate urmatoarele variante pentru amplasarea
intreprinderii:

V1 – zona industriala a orasului Iasi;

V2 – teren mostenit in zona urbana a orasului Iasi;
V3 – zona rurala situate in orasului Iasi;
V4 – zona extravilana a orasului Iasi;

Criteriile utilizate pentru determinarea amplasamentului:

C1 – cheltuieli de aprovizionare, lei;
C2 – posibilitatile prognozate de vanzarea produsului, calificative;
C3 – gradul de poluare in zona, %;
C4 – infrastructura din zona, calificative;
C5 – distanta fata de potentialii clienti, km.

10
 C2(calificative C4(calificative
C1(lei) C3(%) C5(km)
V C ) )
V1 7000 Fb 90 B 200
V2 2000 B 85 Fb 157
V3 5000 Sl 56 B 380
V4 3000 B 68 Sl 525
Tabel nr. 2.1. Consecintele variantelor in functie de criteria

1) Determinarea coeficientilor de importanta Ki j pentru fiecare criteriu in parte.

Pentru determinarea importantei pentru fiecare criteriu in parte, se va apela la 4 specialisti,
dupa cum urmeaza:
S1 – Inginer
S2 – Specialist in protectia mediului
S3 – Sociolog
S4 – Economist

S C C1 C2 C3 C4 C5

S1 9 8 9 7 8

S2 10 9 10 8 7

S3 8 8 9 10 8

S4 9 10 8 9 10 ∑∑nij

∑nij 36 35 36 34 33 174
Tabel nr. 2.2. Matricea calificativelor
∑ nij
Kj= ∑∑ nij
K1=0.21

K2=0.2

K3=0.21

K4=0.195

K5=0.185
2) Determinarea matricii notelor de apreciere ai j*
11
In calculul notelor de apreciere, se iau in vedere urmatoarele dimensiuni:
• Consecinta variantei i in functie de criteriul j, notate cu aij;
•Consecinta favorabila a criteriului j, notate cu (aij)u=1 ;
•Consecinta defavorabila a criteriului j, notata cu (aij)u=0 ;
aij −( a j )u=0
Uij= (a j )u=1−(a j )u=0
› Cazul I pentru C1:
(aij)u=1=2000
(aij)u=0=7000
7000−7000
=0
U11= 2000−7000
2000−7000
=1
U21= 2000−7000
5000−7000
=0 . 4
U31= 2000−7000
3000−7000
=0 . 8
=
41
2000−7000
U

› Cazul II pentru C2:

(aij)u=1=Fb=1
(aij)u=0=Sl=0 ; prin urmare, B=0.5

› Cazul III pentru C3:

(aij)u=1=56
(aij)u=0=90
90−90
=0
U13= 56−90
85−90
=0. 14
U23= 56−90
56−90
=1
U33= 56−90
68−90
=0. 64
=
43
56−90
U

12
 › Cazul IV pentru C4:
(aij)u=1=FB=1
(aij)u=0=Sl=0 ; prin urmare, B=0.5

› Cazul V pentru C5:

(aij)u=1=157
(aij)u=0=525
200−525
=0 . 88
U15= 157−525
157−525
=1
U25= 157−525
380−525
=0 . 39
U35= 157−525
525−525
=0
=
45
157−525
U

V C C1 C2 C3 C4 C5

V1 0 1 0 0.5 0.88

V2 1 0.5 0.14 1 1

V3 0.4 0 1 0.5 0.39

V4 0.8 0.5 0.64 0 0

Kj 0.21 0.2 0.21 0.195 0.185

Tabel nr.2.3. Matricea notelor de apreciere

3) Calculul indicatorilor de concordanta (CVgVh):

In operarea acestor calcule se au in vedere 2 dimensiuni:
•Coeficientul de importanta al criteriului, Kij ;
•Notele de apreciere a*gj , a*hj ;
1
⋅∑ K j
CVgVh= ∑ K j , daca a*gj≥a*hj

13
 V V V1 V2 V3 V4

V1 0.2 0.58 0.395

V2 0.8 0.79 0.79

V3 0.615 0.21 0.59

V4 0.42 0.41 0.41

Tabel nr.2.4. Concordanta

1
(0.2)=0.2
› CV1,V2= 1
1
(0 .2+0.195+0 . 185)=0 .58
CV1,V3= 1
1
(0 .2+0.195 )=0 .395
CV1,V4= 1

1
(0.21+0. 21+0 . 195+0 .185 )=0 . 8
› CV2,V1= 1
1
(0 .21+0. 2+0 . 195+0 .185 )=0 . 79
CV2,V3= 1
1
(0 .21+0. 2+0 . 195+0 .185 )=0 . 79
CV2,V4= 1

1
(0 .21+0. 21+0 . 195)=0. 615
› CV3,V1= 1
1
(0.21)=0.21
CV3,V2= 1
1
(0 .21+0. 195+0 . 185)=0. 59
CV3,V4= 1

1
(0 .21+0.21)=0.42
› CV4,V1= 1
1
(0 .2+0.21)=0 .41
CV4,V2= 1
1
(0 .21+0. 2)=0 .41
CV4,V3= 1

14
 4) Calculul indicatorilor de discordanta (DVgVh):

D(Vg,Vh)=¿ {0 , pentru agj >ahj ¿ ¿¿¿

V V V1 V2 V3 V4

V1 1 1 0.8

V2 0.5 0.86 0.5

V3 1 0.61 0.5

V4 0.88 1 0.5
Tabel nr.2.5. Discordanta

1 |0−1¿|0−0.14 ¿|0.5−1¿|¿
max¿ ¿
› DV1,V2=
1 ¿
1 |0−0.4¿||0−1¿|¿
max¿ ¿
DV1,V3= 1 ¿
1
max ¿|0−0.8 ¿|¿ ¿
DV1,V4= 1 ¿

1
max|0.5−1|=0.5
› DV2,V1= 1
1
max|0.14−1|=0 .86
DV2,V3= 1
1
max ¿|0 .5−05 ¿|¿ ¿
DV2,V4= 1 ¿

1 |0−1¿||0.5−0.5¿|¿
max¿ ¿
› DV3,V1= 1 ¿
15
 1 |0.4−1¿| 0−0.5 ¿| 0.5−1¿|¿
max¿ ¿
DV3,V2=
1 ¿
1
max ¿|0.4−0.8¿|¿ ¿
DV3,V4= 1 ¿

1 |0.5−1¿||0−0.5¿|¿
max¿ ¿
› DV4,V1= 1 ¿
1 |0.8−1¿|0.5−0.5¿| 0−1¿|¿
max¿ ¿
DV4,V2=
1 ¿
1 |0 .64−1¿||0−0.5¿|¿
max¿ ¿
DV4,V3= 1 ¿
5) Alegerea variante optime folosind metoda diferentei:

ΔVgVh= C(Vg,Vh) – D(Vg,Vh)

V V V1 V2 V3 V4 ∑ ΔVgVh
V1 -0.8 -0.42 -0.405 -1.625
V2 0.3 -0.13 0.29 0.46
V3 -0.385 -0.4 0.09 -0.695
V4 -0.46 -0.59 -0.09 -1.14
Tabel nr.2.6. Alegerea variantei optime
›ΔV1,V2= 0.2-1=-0.8
ΔV1,V3=0.58-1=-0.42
ΔV1,V4=0.395-0.8=-0.405

›ΔV2,V1= 0.8-0.5=0.3
ΔV2,V3= 0.79-0.86=-0.13
ΔV2,V4=0.79-0.5=0.29

16
 ›ΔV3,V1= 0.615-1=-0.385
ΔV3,V2= 0.21-0.61=-0.4
ΔV3,V4= 0.59-0.5=0.09

›ΔV4,V1= 0.42-0.88=-0.46
ΔV4,V2= 0.41-1=-0.59
ΔV4,V3= 0.41-0.5=-0.09

In ultima coloana a tabelului de mai sus sunt trecute variantele optime.Cea mai mare valoare
din aceasta coloana indica valoarea optima. Astfel analizand cele 4 variante din punct de vedere
a celor 5 criterii se observa ca varianta optima este V2.

2.2 Amplasarea intreprinderii pe teritoriul mostenit in zona urbana

Conform metodei „Electre” varianta optima de amplasare a intreprinderii este zona urbana a
orasului Iasi. Intreprinderea se va situa in zona industriala (partea sudica). Accesul va fi posibil
printr-un drum secundar ce va face legatura cu drumul national DN 24 .Avantajul este ca, fiind
situata in zona urbana aprovizionarea cu materii prime se realizeaza cu costuri destul de scazute.
Distanta de posibilii clienti este relativ mica cu posibilitate ridicata de vanzarea produselor finite.
2.3 Stabilirea relatiei de interdependenta dintre anumite compartimente si sectia
proiectata
Pentru realizarea acestei subetape am construit diagrama relatiilor dintre diferite
compartimente ale interprinderii. Pentru aceasta, ne vom folosi de urmatoarea legenda:

- departarea necesara - vecinatate preferabila

1 Birou administrativ -departare preferabila -

vecinatatea necesara
2 Cabinet medical

3 Cantina - vecinatate indiferenta

4 Birou cercetare

5 C.T.C

6 Sectia de productie Figura nr.2.1. Diagrama relatiilor dintre diferite

compartimente ale intreprinderilor
7 Depozit de materii prime D1

8 Depozit de combustibil D2

9 Depozit de produs finit D3 2.4 Alegerea felului cladirii

1 Pentru a proiecta o cladire trebuie sa avem in vedere
Sectia mecano-energetica urmatoarele: adapostirea în mod economic a activităților ce
0
se desfășoară, folosirea optimă a suprafețelor de
1 17
Sectia transport intern
0

1
Sectia de reparatii
2
producție,compartimentarea raționala a suprafețelor destinate activitaților funcționale, precum și
asigurarea unor condiții corespunzătoare de iluminare , de condiționare a aerului, de izolare
fonică etc.

Avand in vedere specificul procesului tehnologic de obtinere a azotatului de sodiu,

intreprinderea noastra a optat pentru un sistem monobloc pe verticala, ce cuprinde mai multe
nivele. Acesta are urmatoarele avantaje:

 Folosirea eficienta a terenului;

 Reducerea distantelor de transport si a lungimii retelelor tehnico-sanitare;

 Cheltuieli reduse pentru conditionarea aerului, incalzire, etajele superioare sunt protejate
impotriva frigului, prafului, zgomotelor.

Pentru a satisface cel mai bine necesitățile fluxului nostru tehnologic, s-a optat pentru forma in
linie a cladirilor.
2.5. Modalitati de extindere a cladirii
Cea mai convenabila modalitate de extindere a cladirii este extinderea in lungime
(reprezentata in figura de mai jos), dezvoltandu-se astfel cladirea existenta, lasand mai mult
spatiu intre sectii.

Figura nr.2.2. Extinderea in lungime a sectiei

2.6 Stabilirea structurii de productie

In figura urmatoare am prezentat structura de productie a intreprinderii in care am amplasat
sectia a carei organizare a productiei si a muncii o proiectam.

S.C AzotIS S.R.L

Sectii de baza Sectii Sectii Laboratoare

auxiliare deservite
Sectia de reparatii

De control
a de adsorbtie alcalina

Sectia de concentrare

Sectia de uscare

Sectia energetica

Sectia transport intern

Sectia de inversie

Sectia de cristalizare

Sectia depozite

De cercetare

18
 2.7 Amplasarea sectiei in planul general de organizare a intreprinderii
La elaborarea planului generalde organizare al intreprinderii s-a tinut cont de urmatoarele
cerinte:
 Clădirile secţiei de producţie şi depozitele să fie amplasate în concordanţă cu fluxul
tehnologic, evitându-se încrucişările dintre fluxurile de oameni şi cel de materiale;
 Fluxurile de materii prime, materiale, produse finite, trebuie sa se desfasoare pe
drumul cel mai scurt pentru a se obtine cele mai reduse cheltuieli de transport;
 Sectiile auxiliare se vor amplasa langa sectiile de baza cu care au cele mai multe
legaturi;
 Cladirile se vor amplasa in asa fel incat sa asigure posibilitatea extinderii in viitor a
sectiilor intreprinderii, fara incalcarea planului general si cu cheltuieli cat mai mici.

19
 Iesire

Depozit de
Depozit de Depozit de combustibil D2
materii prime D1 produs finit D3

Sectia de
transport intern
Sectia mecano-
Sectia de energetica
productie
Birou
administrativ
Birou cercetare

C.T.C
Sectia de
reparatii Cantina
Cabinet
medical

Intrare

Figura nr.2.4. Schema de amplasare a sectiei in cadrul intreprinderii

20
ETAPA III. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI
PRODUCTIEI
3.1. Justificarea necesitatii si oportunitatii tehnologice adoptate
Justificarea se face in functie de numerosi factori ai criteriilor de alegere a unei instalatii
tehnologice, respective a procesului de fabricatie care a stat la baza proiectarii instalatiei.
Criteriile de alegere ale tehnologiei sunt prezentate in tabelul urmator:

Nr.crt. Criterii Factori

1. Criterii tehnologice -Simplitatea procesului: faze si operatii tehnologice

cat mai putine, fara fabricatii anexe, fara recirculari
de material;
- Tehnologie cu consum cat mai scazut de energie;
- Controlul calitatii: volum minim de lucrari de
laborator, fara analize frecvente si cu aparatura
ieftine;
- Siguranta in exploatare: tehnologie care reduce la
minimum posibilitatile de avarii, incendii, explozii,
nu produc substante toxice etc.
- Tehnologia ofera posibilitatea de perfectionare si
modernizare in viitor
2. Materii prime si - Calitatea necesara: corespunzatoare normelor
auxiliare existente;
- Asigurarea cu materii prime si auxiliare: posibilitati
de procurare in present si in viitor;
- Depozitare: capacitate minime, asigurari cu material
ritmic si constant;
3. Utilitati - Apa: conditii de calitate cat mai putin severe care sa
nu necesite instalatii de tratare specific si costisitoare;
- Abur: asigurat in cantitatea necesara cu minimum de
instalatii auxiliare, la parametri corespunzatori
necesitatilor;
- Energie electrica: putere instalata cat mai mica, fara
variatii de sarcina, cu putine porniri si opriri
4. Produse secundare - Consumatori probabili, cunoscuti de la inceput cu
necesarul lor
5. Utilajele - Posibilitati de procurare cat mai putin costisitoare;
- Montajul: cu mijloace simple, fara dispozitive
speciale;
- Intretinere cat mai usoara;
- Durata de functionare cat mai mare;
Tabel nr.3.1. Criterii de alegere a unei tehnologii

21
 3.2. Proiectarea desfasurarii procesului de productie

3.2.1. Proiectarea graficului desfasurarii procesului de productie

Elaborarea acestui grafic urmareste succesiunea operatiilor de baza si a activitatilor de

control, reprezentandu-se punctele in care materialele prelucrate intra sau nu intra in proces.
Intocmirea acestui graphic nu va tine seama de locurile de munca in care sunt realizate operatiile.

Figura nr.3.1. Graficul de analiza generala a procesului de fabricare a azotatului de sodiu

22
 3.2.2 Elaborarea graficului de analiza

Nr.crt Descriere Cantitate, Timp, Simbol

kg min D
1. Alimentarea instalatiei cu solutie 55.000 10 •
de NaNO2-NaNO3
2. Pornirea instalatiei 5 •
3. Controlul calitatii solutiei 10 •
4. Evaporare apa 30 •
5. Cristalizare 40 •
6. Alimentarea instalatiei cu apa 2000 5 •
7. Controlul temperaturii apei 5 •
8. Centrifugarea si uscarea suspensiei 20 •
de cristale de NaNO2
9. Uscarea suspensiei 35 •
10. Control prezenta apa 5 •
11. Alimentarea instalatiei cu HNO3 3500 5 •
12. Cantarire HNO3 5 •
13. Inversia solutiei de NaNO2-NaNO3 25 •
14. Control NO rezultat in urma 25 •
inversiei
15. Alimentarea instalatiei cu Na2CO3 3000 5 •
16. Cantarire Na2CO3 5 •
17. Neutralizarea solutiei de NaNO3 si 20 •
HNO3 cu Na2CO3
18. Control CO2 degajat 20 •
19. Evaporarea solutiei de NaNO3 30 •
20. Control vapori de apa 10 •
21. Cristalizarea solutiei de NaNO3 35 •
22. Control temperatura 5 •
23. Centrifugarea suspensiei 20 •
24. Uscare 40 •
23
 25. Control prezenta apa 10 •
26. Granulare NaNO3 30 •
27. Controlul calitatii NaNO3 10 •
28. Ambalare NaNO3 granulat 10 •
29. Control ambalare 5 •
30. Depozitare 10 •
TOTAL 490 16 - - 6 1
Tabel nr.3.2. Graficul analizei detaliate a procesului

Legenda:

- transformari tehnologice

- activitati de control

- activitati de transport

D - asteptari

- activitati de depozitare

3.3 Stabilirea structurii procesului de productie

Structura procesului de productie de fabricatie a azotatului de sodiu am prezentat-o in tabelul
de mai jos.

24
 Nr.crt. Felul procesului Caracterizare Concretizare

1. Proces de baza Asigura transformarea -introducerea solutiei de

materiei prime in produs finit
2. Procese auxiliare Asigura desfasurarea normala
a proceselor de baza
3. Procese de servire Deservesc procesele de baza
si auxiliare cu materii prime si solutie de NaNO2-NaNO3,
informatii
4. Procese anexe Asigura valorificarea
deseurilor
NaNO2-NaNO3;
-evaporarea apei;
-cristalizare;
-centrifugarea si uscarea
suspensiei de cristale de
NaNO2;
-inversie;
-neutralizarea cu Na2CO3;
-evaporarea apei din solutia
de NaNO3
-cristalizarea solutiei de
NaNO3;
-centrifugarea
suspensiei;
-uscarea solutiei de
NaNO3;
-producerea si furnizarea
diferitelor feluri de energie;
-repararea utilajelor si
confectionarea pieselor de
schimb;
-urmarirea, reglarea,
masurarea si inregistrarea
parametrilor tehnologici
-alimentarea instalatiei cu
apa, HNO3, Na2CO3;
-controlul ethnic de calitate
-valorificarea CO2 rezultat
in urma neutralizarii

Tabel nr.3.3. Structura procesului de productie

3.4 Caracterizarea procesului tehnologic

Pentru caracterizarea tehnologiei de fabricatie a azotatului de sodium am intocmit schema
bloc si schema tehnologica a procesului.
25
 [ ]g

[ ]g NaNO3
Absorbtie Inversie Concentrar Cristalizare Uscare
[ ]l alcalina e si separare
[HNO3+H2O]l

Figura nr.3.2. Schema bloc a procesului

Figura nr.3.3. Schema tehnologica de fabricare a azotatului de sodiu

Legenda figura nr.3.3.:

1- rezervor intermediar
2- pompa centrifuga
3- preincalzitor
4- filtru presa
5- rezervor de solutie filtrate
6- invertor
7- rezervor de solutie invertita
8- vas de inaltime
9- evaporator treapta I
10- evaporator treapta a II-a
11- separator de picaturi
12- snec de cristalizare
13- centrifuga
14- tambur de uscare
15- condensator barometric
16- pompa de vid
17- ciclon
18- lada barometrica
19- scruber pentru retinerea prafului de azotat de sodiu din tamburul de uscare
26
 20- ventilator
In figura nr.3.3. se reprezinta o schema tehnologica de fabricare a azotatului de sodiu dintr-o
solutie obtinuta prin absorbtie alcalina. Solutia de azotat-azotit se depoziteaza in rezervorul (1).
De aici, solutia este pompata (2) in preincalzitorul (3) in care se incalzeste la 80-90°C si in filtrul
presa (4). Solutia filtrata si depozitata in rezervorul (5) este trimisa in invertor (6). Dupa
terminarea procesului de inversie, care dureaza circa 4 ore pentru o sarja, Solutia obtinuta se
neutralizeaza cu soda si se trece in rezervorul (7). Solutia de azotat de sodiu este concentrata in
evaporatoarele (9) si (10). Solutia concentrata este trimisa in cristalizatorul (12) in care se raceste
la 40-45°C. Suspensia este centrifugata (13). Solutia mama se colecteaza in rezervorul (7), iar
cristalele trec in uscatorul (14) si se usuca cu aer cald la 100-120°C pana la un continut de
umiditate de maximum 2%. Praful de la uscare se retine in ciclonul (17) si spalatorul (19).
In tabelul urmator, am prezentat caracteristicile procesului tehnologic de baza:

Nr.crt. Caracteristicile procesului tehnologic de baza Valori

1. Felul procesului Continuu
2. Tipul productiei Masa
3. Destinatia productiei Intern 75%, extern 25%
4. Factori care influenteaza organizarea - natura materiei prime
productiei - natura procesului tehnologic
- natura produsului finit
Tabel nr.3.4. Caracteristicile procesului tehnologic de baza

3.5 Amplasarea pe suprafata a sectiei de productie

Analizand utilajele component ale instalatiei am stability urmatoarea incadrarea pe grupe:

Nr. total de utilaje din care: Suprafata/utilaj [m2] Suprafata totala pe grupe [m2]

26 din care:
- mici: 6 8 48
- mijlocii: 11 12 132
- mari: 9 45 405

TOTAL 585
Tabel nr.3.5.

Suprafata totala (ST) necesara pentru amplasarea liniei de fabricatie pentru obtinerea
azotatului de sodiu am determinat-o cu relatia:
ST = Sd + Sa + Sc ,
unde: Sd – suprafata ocupata de dotarile liniei de fabricatie (585m2)
Sa – suprafata de actionare sau deservire de catre executant a mijloacelor de munca

Considerand in medie 2 m2 pentru Sa urmatoarea valoare:

27
 Camera pentru evidenta pe calculator
Sa = 2•26 = 52 m2

tretinere si reparatii
Birou ingineri
Sc = (Sd + Sa)K ; K=0.5
Sc – suprafata de circulatie:

Vestiare+grup sanitaeBirou funtionare

Sc = (585 + 52)0.5 = 318.5 m2
ST = 585 + 52 + 318.5 = 955.5 m2

Figura nr.3.4. Amplasarea instalatiei in cadrul sectiei

28
 ETAPA IV: PROIECTAREA ASIGURARII CALITATII
4.1. Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calitatii
In cadrul controlului fabricatiei un loc important il detine controlul calitativ al fabricatiei,
acesta fiind realizat de sectia de Asigurare a Calitatii. Pentru a fi eficient controlul calitativ al
fabricatiei trebuie sa se constate transformarile tehnologice produse si caile de influentare
favorabila a acestora, in conditiile implicarii unui volum cat mai redus de efort uman si material.

Principalele obiective de ansamblu ale controlului de calitate sunt urmatoarele:

 Realizarea controlului propriu-zis a produselor fabricate:
a. Controlul produselor ce se fabrica, pentru a se verifica daca corespund
documentatiei si tehnologiilor omologate;
b. Verificarea parametrilor tehnico-functionali, pentru ca produsul sa corespunda
functiei incredintate;
c. Efectuarea controlului pe fluxul tehnologic si intocmirea documentelor de
control.
 Imbunatatirea nivelului calitativ al ingrasamantului
 Efectuarea unor alte metode de obtinere a acestui tip de ingrasamant
 Instructaj in ceea ce priveste realizarea produsului
 Sanctiuni in cazul nerealizarii sarcinii.

4.2. Proiectarea atributiilor compartimentului de asigurare a calitatii

Atributiile compartimentului de asigurare a calitatii sunt urmatoarele:
 Controlul calitatii trebuie sa fie prezent in etapele premergatoare a procesului de
fabricatie, in controlul produselor finite si la livrarea acestora, fiind necesara totodata
urmarirea comportarii in exploatarea acestora.

 Respectarea disciplinei tehnologice și a disciplinei muncii

 Participarea la cursurile de perfecționare organizate în cadrul secției
 Asigurarea unui climat de muncă corespunzător

4.3. Proiectarea atributiilor conducerii tehnice a procesului de productie

privind asigurarea calitatii
Atributiile conducerii tehnice a procesului de productie privind asigurarea calitatii sunt
urmatoarele:
 Intocmirea unei planificari judiciare a realizarii productiei si a consumului de utilitati
tehnologice;

 Asigurarea secției cu materie primă de calitate;

29
  Asigurarea efectuării unor reparatii la timp și de calitate;

 Asigurarea perfecționării profesionale a angajaților;

 Asigurarea unui climat de muncă corespunzător;

 Raspunderea de depozitarea in conditiile necesare a ingrasamantului.

4.4. Proiectarea atributiilor operatorilor chimisti privind asigurarea calitatii

Atributiile operatorilor chimisti pentru asigurarea unei productii de calitate sunt:
 Respectarea disciplinei tehnologice și a disciplinei muncii;

 Luarea unor masuri pentru a preveni accidentele de munca;

 Asigura intretinerea si folosirea corecta a uitilajelor chimice;

 Asigurarea si respectarea parametrilor tehnologici;

 Sesizarea unor probleme si raportarea lor sefilor.

4.5. Puncte de control

In urma consultarii documentatiei privind tehnologia de fabricare a azotatului de sodiu, am
stabilit urmatoarele puncte de control.

Nr. Crt Faza de fabricatie Parametri controlati Frecventa

controlului
1 Pregatirea instalatiei- verificarea instalatiei - 1 data / zi
pentru a nu intampina
probleme;
2 Purificarea solutiei de - concentratia solutiei; - 1 data/schimb
NaNO2-NaNO3 - debit; - 1 data/schimb
3 Purificarea apei - filtarea apei; - 1 data / zi
- colectarea apei pure; - 1 data / zi
4 Centrifugarea suspensiei - analiza solutiei mama; - 4 ori / zi
5 Uscarea - temperatura; - la o ora
6 Granulare NaNO3 - analiza NaNO3; - 2 ori / schimb
4 Ambalarea, depozitarea - modul de ambalare; - 3 ori / zi;
- conditiile de depozitare - 1 data / zi.
Tabel nr.4.1. Amplasarea punctelor de control pe flux

30
 ETAPA V: PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI
DE DESERVIRE
5.1. Proiectarea activitatilor de reparatii
In cadrul intreprinderii chimice in care se afla amplasata sectia de obtinere a azotatului de
sodiu, activitatile auxiliare si de deservire se desfasoara in cadrul sectiei mecanice, energetice,
compartimentului transporturi si compartimentul depozite.

5.1.1. Elaborarea graficului ciclului de reparatii

Elaborarea graficului ciclului de reparatie se face de la ultima reparatie capitala. Se

presupune ca aceasta a fost facuta in luna Ianuarie, anul 2015.
Se considera urmatoarele 4 mari tipuri de operatii:
 Revizia tehnica (Rt)
 Reparatia curenta de gradul I (RC1)
 Reparatia curenta de gradul II (RC2)
 Reparatia capitala (Rk)

Data I F M A M I I A S O N D
Denumire
ultimei
utilaj/cod
revizii Rk

Masini, utilaje si 5 Ianuarie

Rk Rt RC1
instalatii pentru 2016
evaporare, uscare
2017 Rt RC1
si cristalizare in
mediu neutru / 2018 Rt RC2
406.05
2019 Rt RC1

2020 Rt RC1

2021 Rt Rk

Tabel nr.5.1. Graficul ciclului de reparatii

Pentru elaborarea graficului se vor efectua urmatoarele calcule:

Numarul de luni intre 2 reparatii capitale: 66.66

luni

31
 Numarul de luni intre 2 reparatii curente de gradul II:

33.33 luni

Numarul de luni intre 2 reparatii curente de gradul I:

11.11 luni

Numarul de luni intre 2 reparatii tehnice: 5.55 luni

Reparatia capitala (Rk) se face aproximativ o data la 5.5 ani. Reparatia curenta de
ordinul 2 (RC2) se va face la o data la 2.7 ani, reparatia curenta de ordinul 1 (RC1) se va
face o data la 11 luni, iar revizia tehnica (Rt) va fi efectuata aproximativ la 5.5 luni.

5.1.2. Elaborarea planului de reparatii

Pentru elaborarea planului de reparatii am extras date din normative pentru masini, utilaje si
instalatii pentru evaporare, uscare si cristalizare in mediu neutru.
Tabel nr.5.2. Norme tehnice de reparatii
Denumirea Durata de Cicluri de reparatii
Cod de Nr. de
categoriei, grupei si serviciu (ani)
clasificare schimburi Rt RC1 RC2 Rk
a tipului de fond fix

Masini, utilaje si
instalatii pentru
2400
406.05 evaporare, uscare si 24 3 4000 8000 48000
0
cristalizare in mediu
neutru

Se vor avea in vedere urmatoarele:

 Numarul de reparatii curente de gradul II intre 2 reparatii capitale, notat cu m:

DR K 48000
−1= −1=1
DR C 2 24000

Numarul de reparatii curente de gradul I intre 2 reparatii curente de gradul II, notat cu q:
32
 DR C 2 24000
−1= −1=2
q DR C1 8000

Numarul de reparatii tehnice intre 2 reparatii curente de gradul I, notat cu r:
DR C 1 8000
r= −1= −1=1
DR t 4000
Pentru reprezentarea grafica a structurii ciclului de reparatii se vor utiliza urmatoarele simboluri:

- revizia tehnica (Rt)

- reparatia curenta de gradul I (RC1)

- reparatia curenta de gradul II (RC2)

- reparatia capitala (Rk)

In figura urmatoare este prezentata structura ciclului de reparatii:

Figura nr.5.1. Structura ciclului de reparatii

33
 Denumirea Nr. interventii/ciclu
utilajului Rt RC1 RC2 Rk

Masini, utilaje si
instalatii pentru
evaporare, uscare 6 4 1 1
si cristalizare in
mediu neutru

Tabel nr.5.3. Numarul de intervetii realizate intr-un ciclu

5.1.3. Proiectarea obiectivelor activitatii de reparatii

Ca obiective ale activitatii de reparatii propunem:

 asigurarea mentinerii utilajului in stare de functionare o perioada cat mai
indelungata;
 evitarea uzurii excesive si a iesirii utilajului in mod accidental din functiune;
 cresterea timpului de functionare a utilajului, fie prin marirea duratei dintre
doua interventii tehnice, fie prin micsorarea perioadei de timp de mentinere a
acestuia in reparatii;
 minimizarea pierderilor economice datorita întreruperilor si optimizarea
cheltuielilor de întretinere si reparatie;
 maximizarea performantelor obtinute de echipamentele din dotare, într-o
maniera continua si eficienta;
 prevenirea întreruperilor accidentale si a consecintelor acestora asupra
ritmicitatii si continuitatii activitatilor productive.

5.1.4. Proiectarea organizarii a activitatii de reparatii

Avand in vedere particularitatile procesului tehnologic, precum si dimensiunile utilajelor

am optat pentru organizarea reparatiilor, in cadrul intreprinderii SC. ChimBotosani SRL in care
este situata sectia proiectata, in sistem partial descentralizat.Utilajele folosite au greutate mare
sunt voluminoase si din aceasta cauza ridica probleme la demontarea si transportul lor la sectia
mecanica.
Prin urmare, lucrarile de intretinere, revizii tehnice,reparatii curente de gradul 1 si 2 vor fi
executate in cadrul sectiilor de productie, iar reparatiile capital vor fi executate la nivelul sectiei
mecanice a intreprinderii.
Din avantajele acestui sistem, mentionam:
a. Realizarea unei legaturi active intre sectiile de productie si cele de reparatii;
b. Reducerea personalului conducator pentru aceste activitati;
c. Costuri mici la nivel de sectie.
Sistemul prezinta si dezavantaje, care insa nu sunt in masura sa anihileze efectul pozitiv al
avantajelor. Dintre acestea enumeram:
34
 a. Grad de incarcare si utilizare a timpului de lucru scazut;
b. Imposibilitatea specializarii muncitorilor pe tipuri de utilaje.

5.2. Proiectarea transportului intern

Transportul de materiale, informatii si personal prezinta un rol important in desfasurarea
conducerii, productiei si a muncii in cadrul intreprinderii SC.ChimBotosani SRL.

5.2.1. Proiectarea obiectivelor transportului intern

Ca obiective ale transportului intern, mentionam urmatoarele:
Amplasarea rațională a depozitelor;
Folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrările de încărcare și descarcare;
Mecanizarea și automatizarea unor operații de transport;
Reducerea cheltuielilor de transport;
Asigurarea unui sistem rapid de comunicatie intre sectiile de productie si
dispeceratul mijloacelor de transport;
Transportul trebuie sa fie facut de persoane asigurate;
Diminsionarea rationara a cailor de circulatie si acces.

5.2.2. Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectate in organizatia

transportului intern

Dintre regulile de baza ce trebuie respectate in organizatia transportului intern, enumeram

 urmarirea indeplinirii unui plan optim de transport;
 evitarea pierderilor si deteriorarilor pe parcursul transportului intern;
 intretinerea si exploatarea mijloacelor de transport din dotare;
 reducerea costurilor de tansport intern;
 coordonarea transportului intern cu celelalte procese de productie ale
intreprinderii, astfel incat procesul sa se desfasoare fara intreruperi;
 utilizarea unui personal calificat in transportul intern.

5.2.3. Stabilirea transporturilor ce se realizeaza in intreprindere

Structura transporturilor se prezinta astfel:
35
  Transportul materialelor = detine ponderea cea mai mare in cadrul
activitatilor de transport. Avand in vedere specificul procesului tehnologic din
cadrul intreprinderii in care se afla sectia de azotat de amoniu, transportul
intern se efectueaza in special in conducte pentru materiile prime folosite in
sectiile de productie si cu mijloace mecanizate(electrocare, benzi
transportoare) pentru produsele finite.
 Transportul utilitatilor = se realizeaza prin sisteme liniare pentru apa
tehnologica, energia electrica si prin sisteme circulare pentru agenti apele
industriale si uzate.
 Transportul informatiilor = se utilizeaza transmiterea directa sau prin
intermediul suportilor de informatii.
 Transportul personalului = asigura o deplasare fara efort si operativa, spre si
de la locul de munca, precum si in cadrul zonei de responsabilitate ce-i
revine.

5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizarii depozitarii

Ca obiective ale organizarii rationale a depozitarii enumeram:
 păstrarea în condiţii optime a materialelor şi produselor finite;
 reducerea cheltuielilor de depozitare, manipulare, transport;
 folosirea unor suporturi de depozitare adecvate;
 folosirea deplină a spaţiilor de depozitare;
 asigurarea unei evidenţe a situaţiei stocurilor de materii prime, materiale,
produse finite, etc.

5.3.2. Alegerea amplasamentului pentru depozite

In cadrul intreprinderii SCAzotIS SRL unde este amplasata sectia de obtinere a azotatului
de sodiu, exista patru zone de depozitare:

1. Zona de depozitare a materiilor prime - este necesara amplasarea acesteia cat

mai aproape de sectia de azotat de sodiu pentru ca aici se consuma cea mai mare
parte din acestea.
2. Zona de depozitare a produsului finit - este amplasata deasemenea in apropierea
sectiei de azotat de sodiu, dar si in apropierea caii ferate.
3. Zona de depozitare a ambalajelor si a reactivilor - este amplasata in apropierea
depozitelor de produs finit .
4. Zona de depozitare a combustibilului - este amplasata intr-o zona cat mai
departata de sectia de azotat de sodiu, intr-o zona apropiata de centrul de
pompieri care pot preveni incidentele in orice moment.

36
5.3.3. Proiectarea fluxului de materii din interiorul intreprinderii

Conceperea fluxurilor din depozit trebuie sa tina seama de urmatoarele considerente:

 Includerea tuturor operatiilor de la momentul primirii pana la cel al expedierii;
 Amplasarea in plan sau in spatiu a operatiilor sa permita o desfasurare logica, in
succesiune fireasca,fara intoarceri evitabile;
 Reducerea traseelor de transport si a spatiilor ocupate de acestea.

Variantele de rezolvare a fluxurilor de materiale din depozit pot fi numeroase. Pentru

conditiile specifice ale industriei chimice se vor folosi fluxuri de materiale ale caror capete sunt
amplasate in vecinatate, pe aceeasi latura mare. Aceasta varianta are avantaje prin folosirea unor
rampe comune, posibilitati mai largi de mecanizare si utilizare mai rationala si complexa a fortei
de munca si a dotarilor de primire si livrare. Apar insa unele greutati ca urmare a aglomerarilor
de flux ce pot sa apara la anumite momente.

Depozitare

Primire Expeditie

Figura nr.5.2. Varianta de desfasurare a fluxurilor de materiale in depozite

37
 ETAPA VI: MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
6.1. Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie
Pentru intreprinderea S.C AzotIS S.R.L fisa de post pentru seful de sectie este prezentata mai
jos.

I. Identificarea postului

1. Numele si prenumele titularului: Damian An dreea

2. Denumirea postului: Sef Sectie

3. Departamentul / locatia: Sectie

4. Nivelul postului: Conducere

II. Descrierea postului

1. Scopul general al postului

Are ca scop general administrarea si intretinerea personalului si a aparaturii aferente sectiei.
Raspunde de intreaga activitate a sectiei conduse, sub toate aspectele, implicand atat fondul, cat
si formele problemelor pe care le impune aceasta coordonare.

2. Competente personale:
 sa aiba insusiri de personalitate: seriozitate/responsabilitate, loialitate, hotarare,
adaptabilitate, autocontrol, atitudine pozitiva, sa aiba calitati psihice necesare (spirit de
observatie, rabdare, viteza de reactie, capacitate de orientare in spatiu, capacitate de
comunicare etc.);
 sa nu aiba antecedente penale;
 sa fie apt din punct de vedere medical;
38
3. Descrierea sarcinilor / atributiilor / activitatilor postului

 Sarcinile de serviciu obligatorii, reprezentand 100% din norma de baza,

corespunzatoare unei parti de 100% din salariul de baza.

 -este direct raspunzator de indeplinirea intocmai a atributiilor si prevederilor sarcinilor

de serviciu stabilite in prezenta fisa
- este direct raspunzator de pastrarea bunurilor materiale sau de alta natura pe care le
are in gestiune;

 Atributii:
(1) sa autoevalueze nivelul de pregatire permanent prin comparatie cu noutatile din
domeniu;
(2) sa verifice indeplinirea sarcinilor de catre oamenii din subordine;
(3) sa centralizeze cererile de produse;
(4) sa elaboreze si sa aprobe contracte pentru desfacerea produselor;
(5) sa raspunda de incarcarea la capacitate a formatiilor de lucru din cadrul sectorului
coordonat, functie de sarcinile de productie primite;
(6) sa raspunda de utilizarea eficienta si in scopul productiei a bazei materiale
primite in sectiei;
(7) sa raspunda de gestionarea si gospodarirea patrimoniului sectiei;
(8) sa coordonez, indrume, controleze si raspunde de intreaga activitate din cadrul
sectiei;
(9) sa organizeze activitatea de productie a sectiei si raspunde prin masurile pe care le
ia de indeplinirea calitativa si la termen a programului de productie stabilit.

III. Specificatiile postului

1. Nivelul de studii: studii tehnice superioare

2. Aptitudinisi caracteristici personale

 incredere in sine;
 operativitate;
 diplomatie si tact in relatia cu distributia si cu echipajul de filmare;
 indemanare;
 concentrare;
 punctualitate;
 capacitate de sinteza si analiza;
 capacitatea de a invata;
 aptitudini tehnice- atentie distributiva;
 capacitate de anticipare si evaluare a consecintelor unei situatii;
 capacitate de analiza, sinteza a informatiilor si adoptare a deciziei;
 asumarea responsabilitatii;
 capacitate de a vedea in spatiu;
 capacitate de adaptare la specificul unei situatii
39
3. Program de lucru
Pentru un program normal de lucru, 8 ore/ zi.

6.2. Proiectarea cerintelor necesare pentru meseria de operator tablonist

Pe baza consultarii literaturii de specialitate referitoare la cerintele profesiunii de operator
tablonist, am intocmit psihograma corespunzatoare. Gradul de dezvoltare a trasaturilor
recomandate este indicat prin trei nivele diferentiate: normal, accentuat si superior dezvoltat,
simbolizate in psihograma prin numere 1, 2, 3.

Nr. Nivel
Cerinte
crt. 1 2 3

1. Robustete fizica x

2. Forta musculara x

3. Acuitate vizuala x

4. Acuitate acustica x

5. Acuitate cromatica x

6. Dexteritate manuala x

7. Temperament x

8. Concentrare x

9. Atentie distribuitiva x

10. Stabilitate x

Tabel nr.6.1. Psihograma profesiunii de operator tablonist

6.3. Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihna

Timpul de odihnă se stabileşte analitic, pe fiecare loc de muncă, în funcţie de factorii care
provoacă oboseala executantului.
Metoda de determinare analitica a timpului de odihna porneste de la faptul ca atat stabilirea
gradului de oboseala al executantului, cat si stabilirea timpului necesar pentru odihna nu sunt
posibile fara precizarea anumitor grade si criterii pentru fiecare factor de oboseala in parte.In
40
acest sens, se stabileste pentru fiecare factor individual valori ale timpului necesar de odihna,
exprimat in procente din timpul productiv.
Factorii de solicitare luaţi în considerare în metoda analitică sunt:
 factori măsurabili ce pot fi determinaţi cantitativ:factorii mediului de muncă
(temperatura aerului, pulberea, zgomotul în producţie, iluminatul); frecvenţa mişcărilor;
 factori de solicitare sau factori energetici care pot fi determinaţi în mod indirect
(efortul prin solicitare dinamică şi efortul prin solicitare statică, precum si efortul prin
solicitare neuropsihica, solicitare prin risc de pericol, incordarea organelor de simt.).

Durata de
Nr.crt actiune in %
Factori de solicitare Grad de solicitare Cote % din Ton
. din timpul de
munca

1. Efort prin solicitare static usoara 20 0.5

2. Solicitare neuropsihica putin complicat 20 0.5

3. Solicitare prin risc de

mare 20 1
pericol

4. Incordarea organelor de
mijlocie 20 0.5
simt

5. Pulberi Contributie
35-50% 1
admisa

6. Temperatura aerului Redusa <50 20 0.5

7. Frecventa miscarilor moderata 20 0.5

8. Zgomot Ridicat <50 40 1.5

9. Monotonia muncii Moderata 20 0.5

10. Solicitare dinamica Mijlocie <50 40 3

11. Vibratia - - -

12. Iluminat - - -

TOTAL 9.5

Tabel nr.6.2. Cote procentuale de Ton pentru operatorul chimist

Consideram ca:
41
  se lucreaza in 3 schimburi
 durata unui schimb este de 8 ore
 se aloca 2 zile libere consecutive pe saptamana
Astfel:
8 ore=480 minute
480 min. . . . . . . . . 100%
X min. . . . . . . . . . . . 9.5% X=45.6 minute
Cota procentuala de TON stabilita este de 9.5% din timpul de munca ceea ce reprezinta 45.6
minute. Tinand cont de faptul ca procesul de refacere a organismului se realizeaza mai bine in
cazul acordarii unor pauze cu durate reduse pe parcursul schimbului, propunem urmatoarea
distributie a timpului de odihna calculat anterior, si anume:

Figura nr.6.1. Acordarea pauzelor de odihna

Asadar, vom avea 3 pauze pe tura, prima pauza va fi acordata dupa 3 ore de munca, a doua
dupa 4-5 ore, iar a treia spre sfarsitul programului.

6.4. Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor

In urma cercetarilor efectuate s-a ajuns la concluzia ca productivitatea muncii variaza atat in
cadrul schimbului, al zilei de munca, cat si in cadrul saptamanii, intre schimburi. Nivelul
productivitatii muncii orare prezinta variatii de la o zi la alta, precum si de la un schimb de
munca la altul.
Tinand cont de specificul procesului tehnoclogic, propunem urmatoarea varianta de alternare
a schimburilor:

Schim- Zilele lunii

bul
L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M

A 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 2 L L 3 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 1 L L 2 2 2
42
 B 2 2 2 L L 2 2 3 3 3 L L 3 3 1 1 1 L L 1 1 2 2 2 L L 2 2 3 3 3

C 3 L L 3 3 3 3 1 L L 1 1 1 1 2 L L 2 2 2 2 3 L L 3 3 3 3 1 L L

D 3 3 L L 3 3 3 1 1 L L 1 1 1 2 2 L L 2 2 2 3 3 L L 3 3 3 1 1 L

E L L 3 2 2 1 1 L L 1 3 3 2 2 L L 2 1 1 3 3 L L 3 2 2 1 1 L L 1

Tabel nr.6.3. Graficul alternarii schimburilor pe o perioada de o luna

6.5. Proiectarea conditiilor de munca

Productivitatea muncii este in mare masura influentata si de conditiile de munca. Din aceste
motive, unul din obiectivele principale ale proiectarii organizariii locului de munca il constituie
proiectarea unor conditii rationale de munca.
Se vor stabili valori pentru conditiile fizice si psihice din sectie si camera tabloului de
comanda dupa cum urmeaza in tabelul urmator:

Valoare
Nr.crt Factori U.M. Tablou de
Hala industriala
comanda

Microclimat -temperatura °C 14-16 19-21

1. -umiditate % 70 70

-viteza aerului cm/s 40 15

2. Iluminat Luxi General 300 400

3. Coefficient
de reflexie
Cromatica functional –plafon % Alb Alb

-pereti Gri deschis Bleu

-mobilier Gri Gri

-pardoseala Gri inchis Gri inchis

-utilaje Gri -

-usi si pervazuri Albastru Bej deschis

43
 deschis

-apa:gri
Cromatica pentru securitate –
4. -gaze nocive:
conducte
galben

Pana la 70
Pana la 70 pentru
5. Zgomot db. pentru frecventa
frecventa medie
medie

Tabel nr.6.4. Factori de ambianta fizica si psihica

Organizarea rationala a locului de munca presupune si existent unor conditii de microclimat

corespunzatoare. In cadrul intreprinderii S.C AzotIS S.R.L, cele mai frecvente cauze de viciere a
aerului sunt praful, mirosurile, concentratia de CO2. De aceea, pentru a asigura cantitatea
necesara operatorilor tablonisti, la locul de munca, trebuie sa existe in permanenta un anumit
volum de aer proaspat. Iluminatul este un factor foarte important deoarece duce la cresterea
gradului de precizie a muncii. Avand in vedere influenta zgomotului asupra capacitatii de munca
a executantului si asupra rezultatelor muncii sale, este necesar ca nivelul zgomotelor sa se inscrie
in limitele corespunzatoare specificului activitatii desfasurate. De aceea s-a luat drept masura ca
tapetarea si dublarea usilor, dispersarea si dispunerea rationala a utilajelor, dimensionarea
incaperilor. La stabilirea cromaticii locurilor de munca s-a tinut seama de continutul muncii si
solicitarile executantilor, menajarea vederii, functiile incaperii si ale fiecarui obiect si de senzatia
de confort ambient sau de stimulare neuropsihica necesara.

6.6. Proiectarea necesarului fortei de munca

Locuri de munca

Pentru barbati Functii si studii

Pentru femei

Functii de executie

Elementare

Medii

Superioare

Functii de conducere

44
 Medii

Superioare

Tabel nr.6.5. Legenda stabilizarii si zonelor de munca

Repartizarea pe sarcini, studii, sexe, a fortei de munca, destinata deservirii instalatiei de

obtinere a azotatului de sodiu este prezentata in tabelul urmator.
Nr.crt. Sarcini Sexul STUDII TOTAL

elementare medii superioare

1. Deservire B 2 15 3 20

♂I,II,III I I,II,III

F - - - -

T 2 15 3 20

2. Intretinere B 2 5 1 8

♂I,II,III I,II,III I

F - - - -

T 2 5 1 8

3. Supraveghere si control B - 5 6 11

.
I,II,III I,II,III

F - 2 2 4

I,II,III I,II,III

T - 7 8 15

4. Total fabricatie B 4 25 10 39

♂I,II,III I,II,III I,II,III

F - 2 2 4

45
 I,II,III I,II,III

T 4 27 12 43

5. Control de calitate B - 2 1 3

I,II,III I,II,III

F - 1 1 2

I,II,III I,II,III

T - 3 2 5

6. Gestiune, evidenta B 1 1 2

♂I I
-

F - 5 2 7

I,II,III
I,II,III

T 1 6 2 9

7. Reparatii B - 4 2 6

I,II,III I,II,III

F - - - -

T - 4 2 6

8. Calculator B - 1 - 1

F - 2 - 2

T - 3 - 3

9. TOTAL B 5 33 13 51

F - 10 5 15

46
 T 5 43 16 64

Tabel nr.6.6. Necesar forta de munca

I,II,III

I,II,III

2♂I,II,III I,II,III
15 I

2 I,II,III 1 I

I,II,III
I I,II,III I,II,III
I,II,III

Figura nr.6.2. Necesarul fortei de munca in cadrul sectiei

6.7. Proiectarea organigramei sectiei de productie

Conform necesarului de forta de munca, organigrama sectiei de obtinere a azotatului de
sodiu se prezinta dupa cum urmeaza:

Figura nr.6.2. Organigrama sectiei de productie pentru obtinerea azotatului de sodiu

47
 6.8. Calculul fondului de retribuire
Pe baza schemei tehnologice si a repartizarii fortei de munca pe servicii, studii si sexe, am
calculate fondul de retribuire pentru muncitori si pentru personalul TESA DP.

Loc de Nr.schimburilo Muncitori pe Total Retributia Total

munca r schimb muncitori medie lunara
(lei) (lei)

Deservire 3 5 15 1500 22500

instalatie
Tabloul de 3 2 6 2000 12000
comanda
Intretinere 3 2 6 1300 7800
reparatii
Laborator 3 1 3 1700 5100

Calculator 1 3 3 1800 5400

TOTAL 60300

Tabel nr.6.7.Calculul fondului de retribuire pentru muncitori

Total Retributie Total

Functie Nr.schimburi Pers./schimb persoane medie lunara
TESA DP (lei) (lei)

Sef de sectie
1 1 1 4500 4500
coordonator

Sef de sectie
1 1 1 3500 3500
shimb

Inginer 3 1 3+3 2500 15000

Maistru 3 1 3+2 2000 10000

Operator 3 1 3+3 1800 10800

Economist 1 1 1 2500 2500

48
 Gestionar 1 1 1 2200 2200

Psiholog 1 1 1 1800 1800

TOTAL 50300

Tabel nr.6.8. Calculul fondului de retribuire pentru TESADP

Prin urmare:
 Fondul de retribuire pentru muncitori = 60300 lei/luna
 Fondul de retribuire pentru TESADP = 50300 lei/luna
 Fondul de retribuire pentru total personal = 110600 lei/luna

Pe baza acestor date am calculat retributia directa si productivitatea muncii pe muncitor si

total personal:

 Rd , unde:
o Fr –fondul de retribuire pentru muncitorii direct productivi in lei/an;
o C –capacitatea de productie t/an;
Astfel:

Rd lei/t

Wmuncitori , unde:
o C -capacitatea de productie t/an;
o Nmuncitori –numarul de muncitori direct productive
Astfel:

Wmuncitori t/muncitor an

o Productivitatea muncii exprimata in t/an al muncii x an: W , unde:

Nt=numarul total de oameni ai muncii. Prin urmare:

W 3660 t/an al muncii an

49
• ETAPA VII: PROIECTAREA MANAGEMENTULUI
INTREPRINDERII
• 7.1. Proiectarea misiunii intreprinderii
Satisfacerea cerintelor clientilor reprezinta misiunea principala a intreprinderii. Le ascultam
dorintele și le oferim cele mai potrivite solutii, in conditii de maxima seriozitate si
responsabilitate. Urmarim imbunatatirea continua a performantelor si a calitatii serviciilor
oferite, pe baza observatiilor si a sesizarilor clientilor.
Asiguram toate resursele necesare, inclusiv instruirea si pregatirea continua a personalului,
pentru dezvoltarea competentelor profesionale si a abilitatilor de a oferi servicii de cea mai buna
calitate.
Astfel, urmarim: satisfacerea cerintelor clientilor; crearea unui mediu intern favorabil
dezvoltarii, mentinerii și motivarii capitalului uman; prevenirea poluarii mediului inconjurator și
instruirea angajatilor pentru protectia mediului; asigurarea resurselor umane, financiare,
materiale, tehnice si informationale pentru realizarea obiectivelor propuse; stabilirea si
mentinerea unor relatii reciproc avantajoase cu furnizorii si clientii.

• 7.2. Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderii

Insusi mobilul infiintarii intreprinderii, al existentei, scopul confirmarii sale il constituie

rezultatul pe care vrea, trebuie, incearcă sa-l obtina, la un nivel performant. Performanta
presupune insa nivelul tehnic (productivitatea masinilor si oamenilor), nivelul economic (cost
scazut si cea mai buna calitate) si nivelul social (atat prin raspunsul la nevoile consumatorilor,
cat si prin salarii satisfacatoare si un climat favorabil). In aceste conditii, intreprinderea raspunde
la un nivel superior cerintelor de tehnicitate, competitivitate, legitimitate si obtine eficacitate,
eficientă si efectivitate.
In alta ordine de idei, obiectivele intreprinderii sunt circumscrise principalelor niveluri de
realizare in timp si spatiu, adica:

50
 • satisfacerea cererii pe masura manifestarii acesteia, in
functie de semnalul pietei din aval (pentru ca se vinde ce s-a
produs, dar se va mai produce ce se cere şi mai ales ce s-a
vandut);

• reducerea costurilor, dar nu prin diminuarea calitatii;

• cresterea flexibilitatii productiei (prin standardizari ale

reperelor si operatiilor), pentru adaptarea rapida la
conditiile mediului;

• cresterea fiabilitatii si calitatii productiei, adica producerea

unor bunuri si servicii superioare celor de pe piata, dupa
opinia pietei;

• reducerea timpului de livrare si deci diminuarea stocurilor;

• asigurarea concordantei intre obiectivele intreprinderii si

aspiratiile personalului.
Obiectivele fundamentale ale intreprinderii raman insa profitul, cresterea sau dezvoltarea,
securitatea si responsabilitătile sociale, acestea fiind conditionate atat de calitatea si structura
climatului intern, cat si de calitatea si amploarea relatiilor cu mediul.

7.3. Proiectarea srategiilor pe domenii de activitate

Intreprinderea S.C ChimMoinesti S.R.L acorda stimulente pentru performante deosebite.

In cele ce urmeaza am prezentat principalele puncte forte pentru fiecare domeniu, si anume:

 Domeniul financiar
- a crescut profitul din exploatare;
- solvabilitatea firmei pe termen lung este asigurata;
- evolutia rapida a cifrei de afaceri in comparatie cu anii anteriori;
 Domeniul comercial
- incheierea de contracte pe termen de un an cu principalii furnizori;
- personalul din acest domeniu are pregatire tehnica si economica;
- transportul materiilor prime, materialelor pentru productie, precum si marfurile
destinate comercializarii se realizeaza in principal prin mijloace proprii.

51
  Domeniul productiei
- folosirea unor materii prime si materiale de calitate;
- existenta unui sistem de control a calitatii produselor;
- stocurile mici de produse finite.
 Domeniul resurselor umane
- calificarea buna a personalului;
- atasamentul personalului fata de firma si obiectivele acesteia.
 Domeniul cercetarii - dezvoltarii
- firma este bine informata asupra licentelor, descoperirilor noi;
- firma are personal calificat pentru implementarea tehnicilor noi.
 Domeniul managerial
- folosirea unui sistem de management participativ;
- folosirea unui sistem de motivare extrinseca si intrinseca a personalului;
- flexibilitatea conducerii la nou si la schimbare.

7.4. Alegerea unei metode de conducere

Intreprinderea S.C AzotIS S.R.L beneficiaza de o conducere obiectiva, iar trasaturile importante
amintim:
- necesită participarea activă a întregului personal la stabilirea şi realizarea obiectivelor;
- permite o strânsă corelare a rezultatelor obţinute cu recompensele şi sancţiunile aplicate (o
puternică motivare a lucrătorilor);
- asigură o libertate considerabilă în alegerea metodelor specifice de lucru;
- stabilirea sistemului de apreciere a resureselor;
- stabilirea obiectivelor subordonatilor;
- informarea pe scara ierarhica- subordonatii emit opinii privind obiectivele pe care le pot realiza,
termenele si resursele necesare;
- dialogul superior-subordonati, stabilirea pentru subordonati, a unor obiective clare, realiste,
corecte;

7.5. Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre manager si angajat

Dintre regulile cele mai semnificative precizam urmatoarele 5 reguli:
1. Managerul are ca rol mentinerea echipei intr-un anumit standard, pentru a atinge
obiectivele stabilite;
2. Relatiile de prietenie sunt excluse doarece defavorizarea anumitor angajati nu este
permisa. Se pastreaza astfel o relatie profesionista si calma la birou, pentru a putea lucra
impreuna cu succes.
3. Toti angajatii sa furnizeze rapoarte scrise saptamanale supervizorilor lor;
4. Au loc sedinte saptamanale intre manager si angajati;
5. Dezvoltarea unui plan de comunicare de baza.

7.6. Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor

52
 Pentru motivarea angajatilor, amintim urmatoarele reguli:
1. Incurajarea fiecarui angajat sa faca ceea ce face el cel mai bine;
2. Recompensarea performantelor din punct de vedere material sau financiar;
3. Aplanarea conflictelor intre angajati;
4. Evitarea plafonarii angajatilor;
5. Punerea la curent a angajatilor cu planurile care le are managerul.

7.7. Proiectarea unui regulament de ordine interioara

I. Dispoziţii Generale
Art.1 Regulamentul de ordine interioara, se aplica tuturor salariatilor indiferent de durata
contractului individual de munca, persoanelor care isi desfasoara activitatea pe baza de contract
de colaborare sau prestari servicii in baza unor conventii civile, elevilor, studentilor aflati in
practica in cadrul societatii.
Art.2 Personalul prevazut la art.1 are obligatia ca, pe perioada detasarii sau delegarii la alte
unitati, sa respecte atat prevederile cuprinse in prezentul regulament cat si reglementarile proprii
ale unitatilor respective.
Art.3 Prin aplicarea prezentului regulament, salariatii societatii au obligatia sa dovedeasca
profesionalism, cinste, ordine si disciplina, sa-si asigure exercitarea corecta a atributiilor stabilite
in concordanta cu Regulamentul de organizare si functionare si cu Contractul Colectiv de
Munca.
Art.4 Salariatii au obligatia sa pastreze secretul profesional. Nici un salariat nu are dreptul de
a folosi sau dezvalui nici in timpul activitatii, nici dupa incetarea acesteia, fapte sau date care,
devenite publice, ar dauna intereselor ori prestigiului. Salariatii nu pot uza, in folos personal, de
informatiile de serviciu pe care le detin sau de care au luat la cunostinta in orice mod.
Art.5 Salariatii nu pot detine functii in regiile autonome, societatile comerciale ori in alte
unitati cu scop lucrativ, la societati comerciale cu capital privat aflate in concurentă directa cu
societatea.
Art.6 Salariatii societatii au obligatia ca in exercitarea atributiilor ce le revin sa se abtina de la
exprimarea sau manifestarea convingerilor politice.
Art.7 Regulamentul de ordine interioara cuprinde politica de disciplina si organizarea muncii,
igiena si securitatea muncii, obligatiile conducerii, obligatiile si drepturile salariatilor, ţinand
seama si de urmatoarele reguli:
a) dreptul de asociere sindicala este garantat salariatilor, in conditiile legii. Cei interesati
pot, in mod liber, sa infiinteze organizatii sindicale, sa adere la ele si să exercite orice
mandat in cadrul acestora.
b) salariatii se pot asocia in organizatii profesionale sau in alte organizatii avand ca scop
reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregatirii profesionale şi protejarea
statutului lor.
c) salariatii isi pot exercita dreptul la greva in conditiile legii.

53
 d) in cadrul societatii, unde salariatii nu sunt organizati in sindicat, salariatii isi pot alege
reprezentanti in conditiile legii.
e) reprezentantii salariatilor participa la stabilirea masurilor privind: conditiile de munca,
sanatate si securitatea muncii salariatilor in timpul exercitarii atributiilor lor, buna
functionare a societatii.
f) reprezentantii salariatilor isi dau avizul in toate problemele de natura celor prevazute
mai sus precum si in orice alte situatii, la solicitarea conducerii societatii.
g) avizul reprezentantilor salariatilor are caracter consultativ si este intodeauna dat in scris
si motivat.
h) prezentul regulament poate fi completat prin politici sau norme interne de serviciu.
II. Organizarea muncii
Art.8 Timpul de munca si de odihna
Conform legislatiei in vigoare, durata timpului de munca al fiecarui salariat este de 8 ore
efectiv pe zi, respectiv de 40 de ore saptamanal si se realizeaza prin saptamana de lucru de 5 zile.
Ramanerea in cadrul societatii peste programul normal de lucru, se face numai cu
aprobarea conducerii acesteia.
Durata timpului de munca in conditiile deosebite pentru persoanele care isi desfasoara
activitatea in astfel de conditii, fara ca aceasta sa duca la o scadere a salariului, se stabileste de
conducerea societatii;
Conducerea societatii isi rezerva dreptul, respectand limitele si procedurile impuse de
legislatia in vigoare de a modifica programul de lucru in functie de nevoile serviciului.
Inainte de inceperea programului de lucru, precum si la sfarsitul orelor de program,
salariatii sunt obligati sa semneze condica de prezenta de la compartimentul sau locul de munca
unde sunt incadrati. Conducatorul locului de munca are obligatia sa vizeze zilnic condica de
prezenta, la inceperea si la sfarsitul programului de lucru.
Salariatii care intarzie de la programul de lucru stabilit, trebuie sa raporteze superiorului
ierarhic situatia, chiar daca este vorba de un caz de forta majora. In afara cazurilor neprevazute,
toate absentele trebuie autorizate in prealabil de superiorul ierarhic. In cazul in care absenta s-a
datorat unui motiv independent de vointa celui in cauza ( boala , accident etc.) superiorul ierarhic
trebuie informat imediat, acesta fiind cel in masura sa aprecieze, in toate cazurile, daca este
necesar sa se ia masuri sau sa se propuna masuri disciplinare.
Art.9. Concediul de odihna, concediul medical si alte concedii
a) salariatii au dreptul, in conditiile legii, la concediu de odihna, la concedii medicale si la
alte concedii.
- Toti cei menţionati la alin.a) au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu de
odihna platit, cu o durata minima de zile in raport cu vechimea lor in munca, astfel:
b) Concediul de odihna se efectueaza, de regula, integral sau se poate acorda fractionat daca
interesele serviciului o cer sau la solicitarea salariatului daca nu este afectata desfasurarea
activitatii, cu conditia ca una dintre fractiuni sa nu fie mai mică de 15 zile lucratoare.
c) In afara concediului de odihna, salariatii au dreptul la zile de concediu platite, in cazul
urmatoarelor evenimente familiale deosebite:
- casatoria salariatului – 5 zile;
54
 - nasterea sau casatoria unui copil - 3 zile;
- decesul sotului sau al unei rude de pana la gradul II a salariatului - 3 zile;
Concediul platit se acorda, la cererea salariatului, de conducerea societatii.
d) Salariatul trebuie sa faca dovada prin certificat medical si sa justifice absenta in caz de
boala, sau eventual sa anunte probabilitatea absentei pentru cauza de boala.
e) In perioada concediilor medicale, a concediilor de maternitate si a celor pentru cresterea si
ingrijirea copiilor, raporturile de munca nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa
salariatului.
f) In afara concediului de odihna in raport cu vechimea in munca, persoanele care lucreaza
in locuri de munca cu conditii vatamatoare, grele sau periculoase, beneficiaza de concedii
suplimentare, aprobate de conducerea societatii in conformitate cu prevederile legale.
Art.10 Concediu fara plata
Personalul are dreptul la concedii fara plata in conditiile legii.
Evidenta concediilor fara plata se va tine de catre compartimentul de resurse umane, care
va urmari implicatiile acestora in vechimea in munca.
Art.11. Ore suplimentare
Prestarea orelor suplimentare, peste durata normala de lucru, se admite numai cu aprobarea
societatii.
a) Pentru orele lucrate peste durata a timpului de lucru sau in zilele de sarbatori legale ori
declarate zile nelucratoare salariatii au dreptul la recuperare cu timp liber corespunzator
in urmatoarele 30 zile sau cu plata unui spor de 75% la salariul de baza.
Art.12. Delegarea, detasarea
Conditiile in care se efectueaza delegarea salariatilor sunt cele reglementat de Codul Muncii.
III. Igiena si securitatea
Art.13. Conducerea societatii are obligatia sa asigure conditii normale de lucru, de natura sa
le ocroteasca sanatatea si integritatea fizica, dupa cum urmeaza:
Instructiunile prevazute in prezentul Regulament de ordine interioara, impun fiecarei
persoane sa vegheze atat la securitatea si sanatatea sa, cat si a celorlalti salariati din societate.
Fumatul in incinta societatii in alt loc decat cel stabilit cu aceasta destinatie este cu
desavarsire interzis ca si introducerea sau consumarea bauturilor alcoolice.
In prezenta semnelor evidente de comportament anormal al unei persoane datorita careia
aceasta ar putea sa nu mai poata executa sarcinile de serviciu si care poate determina crearea unei
situatii periculoase, conducerea compartimentului va dispune un consult medical al salariatului
respectiv. Acest consult medical, va avea drept scop, respectand secretul medical, precizarea
unui diagnostic, pronuntarea unei atitudini, recomandarea unui tratament medical daca este
necesar. In asteptarea unei solutii definitive, persoanei in cauza ii va fi interzis sa–si mai exercite
munca.
Salariatii beneficiaza de grupuri sanitare curate si dotate cu materiale de stricta necesitate,
in vederea crearii unui confort necesar respectarii intimitatii fiecaruia, precum si pentru
preintampinarea imbolnavirilor.

55
 Efectuarea curateniei in birouri, grupuri sanitare, holuri se va face numai cu aparate
electrocasnice si materiale speciale. Nerespectarea acestor prevederi sunt considerate abateri
disciplinare si vor atrage sanctionarea disciplinara a celor ce se vor face vinovati de incalcarea
acestora.
Art.14. Comportarea in caz de accidente sau incidente la locul de munca
In domeniul protectiei muncii se va actiona astfel:
Toate accidentele survenite in timpul serviciului, mai ales cele cu consecinte grave, vor fi
declarate imediat conducerii societatii sau inlocuitorului de drept al acestuia. Aceleasi reguli vor
fi respectate si in cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliu - loc de munca si invers.
Accidentul care a produs invaliditate, accidentul mortal precum si accidentul colectiv, vor
fi comunicate de indata catre conducerea societatii sau alta persoana din conducerea acesteia,
Inspectoratele teritoriale de munca, precum si organelor de urmarire penala competente, potrivit
legii.
Art.15. Utilizarea echipamentelor de protectie si de lucru din dotare.
Fiecare persoana este obligata sa-si utilizeze echipamentul tehnic de protectie si de lucru
conform cerintelor, fiind interzisa utilizarea acestuia in scopuri personale.
Sunt considerate echipamente tehnice : echipamente de calcul, birotica, autovehicule,
aparate, in general, toate materialele incredintate salariatului in vederea executarii atributiilor
sale de serviciu.
Este interzisa interventia din proprie initiativa asupra echipamentului tehnic sau de
protectie, dacă intretinerea acestuia este incredintata unui specialist, salariatul fiind obligat sa
apeleze la serviciile acestuia.
Executarea sarcinilor de munca implica intretinerea si curatirea echipamentului tehnic şi
de lucru, personalul fiind obligat sa-si consacre timpul necesar acestei obligatii, conform
cerintelor stabilite prin fisa postului sau ordine specifice.
Art.16. Dispozitii in caz de pericol
In caz de pericol, ( cutremur, incendiu, etc.) evacuarea personalului unităţii se efectueaza
conform Planului de Evacuare stabilit pe baza Normelor de paza contra incendiilor si Planului de
Aparare Civila.
Art.17. Pagube produse sau suferite de salariati
Lucrarile, documentatia de serviciu, tehnica de calcul din dotarea fiecarui compartiment,
sunt asigurate prin depunerea acestora in dulapuri, camere prevazute cu sisteme si dispozitive de
inchidere.
a) Autoturismele proprietate personala ale personalului vor fi parcate in spatii speciale
aprobate. Conducerea societatii nu poarta raspunderea pentru pagubele aduse in parcare, in
timpul programului normal de lucru.
b) In stare de urgenta sau necesitate, mai ales in cazul posibilitatii existentei
in dulapuri a unor produse insalubre sau periculoase, sau cu ocazia unor cazuri de forta majora,
conducerea poate dupa ce a informat salariatii respectivi, sa dispuna deschiderea dulapurilor.
Deschiderea se va face in prezenta celor interesati. In cazul absentei salariatului sau refuzul lui
de a participa la actiune, aceasta se va face in prezenta unui tert angajat.
56
IV. Reguli de disciplina
Art.18. Recompense
Salariatii in urma realizarii sarcinilor la nivelul standardelor de performanţa stabilite prin
fisa postului, pot beneficia de recompense potrivit legii.
Art.19. Abateri disciplinare
Incalcarea cu vinovatie de catre salariati, indiferent de functia pe care o ocupa, a obligatiilor
de serviciu, inclusiv a regulilor de comportare prevazute in prezentul regulament, constituie
abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit legislatiei in vigoare.
Sunt abateri disciplinare:
 intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor;
 intarzierea in mod repetat de la ora de incepere a programului de lucru;
 absente nemotivate de la serviciu;
 interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal;
 atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu;
 nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter;
 refuzul nejustificat de a indeplini sarcinile si atributiile prevazute in fisa postului;
 neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor;
 manifestari care aduc atingere prestigiului societatii;
 exprimarea sau desfasurarea, in calitate de salariat ori in timpul programului de lucru, a
unor opinii sau activitati publice cu caracter politic;
 incalcarea prevederilor legale referitoare la concurenta neloiala;
 parasirea serviciului fara motiv intemeiat si fara a avea in prealabil aprobarea sefului
ierarhic;
 desfasurarea unei activitati personale sau private in timpul orelor de program;
 solicitarea sau primirea de cadouri in scopul furnizarii unor informatii sau facilitari unor
servicii care sa dauneze activitatii societatii;
 introducerea, distribuirea, facilitarea introducerii sau distribuirii in unitate a bauturilor
alcoolice, pentru a fi consumate la locul de munca;
 intrarea si ramanerea in societate sub influenta bauturilor alcoolice;
 introducerea, posedarea, consumarea, distribuirea sau vinderea de substante / medicamente
al caror efect pot produce dereglari comportamentale;
 intruniri de orice fel care nu privesc activitatea profesionala;
 desfasurarea activitatilor politice de orice fel;
 orice alte fapte interzise de lege;
Fumatul in locuri nepermise, intarzierea de la programul de lucru, furtul, violenaa fizica,
refuzul de a se supune aplicarii politicilor de : securitate si protectie a muncii, interzicere a
fumatului, interzicere a consumului de alcool sau de medicamente care pot produce dereglari
comportamentale, sunt considerate abateri deosebit de grave si se sancţioneaza conform
prezentului regulament prin desfacerea contractului individual de munca.
Art.20. Sanctiuni disciplinare
Sanctiunile cu caracter disciplinar ce pot fi aplicate sariatilor in caz de abatere disciplinara
sunt urmatoarele:

57
 a) Sanctiunile disciplinare pentru functionarii publici sunt:
- avertismentul scris;
- suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi
10 zile lucratoare;
- retrogradarea din functie, cu acordarea salariului functiei in care s-a dispus
retrogradarea, pentru o perioada ce nu poate depasi 60 zile;
- diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni;
- desfacerea disciplinara a contractului de munca.
Art.21. Interzicerea si sanctionarea hartuirii sexuale
Nu se tolereaza in cadrul relatiilor de serviciu manifestari de hartuire sexuala.
Sunt considerate hartuiri sexuale, acele gesturi, manifestari, comentarii insinuante, sau propuneri
cu aluzii sexuale. Acestea pot crea o stare de stres in cadrul institutiei si pot conduce la
degradarea atmosferei de lucru, scaderea productivitatii muncii si a moralului angajatilor. In
sensul celor de mai sus, nu este permis angajatilor si clientilor societatii sa impuna constrangeri,
sau sa exercite presiuni de orice alta natura in scopul obtinerii de favoruri de natura sexuala.
Salariatii, care vor fi autorii dovediti ai unor fapte prevazute mai sus, vor fi sanctionati
conform prevederilor art.20, respectand procedura stabilita la art. 22 din prezentul regulament.
Art.22. Dreptul de aparare al salariatilor
a) La individualizarea sanctiunii disciplinare se va tine seama de cauzele si gravitatea
abaterii disciplinare, imprejurarile in care aceasta a fost savarsita, gradul de vinovatie si
consecintele abaterii, comportarea generala in serviciu a salariatului, precum si de
existenta in antecedentele acestuia a altor sanctiuni disciplinare care nu au fost radiate, in
conditiile prevazute de lege.
b) Sanctiunea disciplinara nu poate fi aplicata decat dupa cercetarea prealabila a faptei
imputate si dupa audierea salariatului. Audierea salariatului trebuie consemnata in scris,
sub sanctiunea nulitatii.
c) Refuzul salariatului, de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaratie privitoare la
abaterile imputate se consemneaza intr-un proces verbal. In astfel de cazuri sanctiunea
poate fi aplicata.
d) Acelasi procedeu se va aplica si in cazul personalului care refuza sa se prezinte in
vederea audierii.
e) Sanctiunile disciplinare se aplica potrivit legii.
f) Salariatul nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa tribunalului, solicitand
anularea sau modificarea dupa caz, a ordinului sau dispozitiei de sanctionare.
g) Daca s-a dovedit nevinovatia persoanei sanctionate, persoanele cu rea credinta care au
determinat aplicarea sanctiunii disciplinare, raspund disciplinar, material, civil si dupa
caz penal.
V. Obligatiile conducerii
Art.23. Obligatiile conducerii societatii
Conducerea societatii in vederea bunei desfasurari a activitatii se obliga:
 Sa puna la dispozitia salariatilor spatiu de lucru cu dotari, mijloace materiale si de lucru
necesare asigurarii unor conditii corespunzatoare de munca pentru atingerea standardelor
de performanta cerute indeplinirii sarcinilor ce-i revin fiecaruia;

58
 Sa urmareasca periodic modul in care dotarea compartimentelor de munca este realizata,
in raport de cerintele si specificul fiecarei activitati;
 Sa organizeze activitatea salariatilor tinand cont de strategia de dezvoltare, precizand prin
fisa postului atributiile fiecaruia in raport de studiile, pregatirea profesionala si
specialitatea acestora, stabilind in mod corect si echitabil volumul de munca al fiecaruia;
 Sa raspunda pentru legalitatea si oportunitatea dispozitiilor date subalternilor, atat in
cadrul societatii cat si in afara acesteia;
 Sa organizeze periodic forme de instruire si formare profesionala in raport de realizarea si
calitatea muncii fiecarui salariat, indiferent de nivelul sau natura studiilor avute;
 Sa sprijine si sa stimuleze initiativa si capacitatea profesionala a salariatilor;
 Sa asigure conditiile necesare aplicarii dispozitiilor legale in vigoare referitoare la
securitatea muncii si prevenirea incendiilor, timpul de lucru si de odihna, acordarea
drepturilor pentru munca prestata;
 Sa plateasca drepturile salariale la termenele si in conditiile stabilite.
 Sa creeze conditii de prevenire si inlaturare a tuturor cauzelor sau imprejurarilor care pot
produce pagube patrimoniului societatii.
Art.24. Obligatiile salariatilor
Salariatii au indatorirea:
a) Sa isi indeplineasca cu profesionalism, loialitate, corectitudine si in mod
constiincios indatoririle de serviciu si sa se abţina de la orice fapta care ar putea sa
aduca prejudicii societatii;
b) Sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice in
exercitarea atributiilor ce le revin;
c) Sa raspunda, potrivit legii, de indeplinirea atributiilor ce le revin din functia pe care
o detin, precum si a atributiilor ce le sunt delegate;
d) Sa se conformeze dispozitiilor date de sefii carora le sunt subordonati direct, cu
exceptia cazurilor in care apreciaza ca aceste dispozitii sunt ilegale;
e) Sa pastreze secretul de stat si secretul de serviciu in conditiile legii;
f) Sa pastreze confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de
care iau cunostiinta in exercitarea functiei;
g) Sa nu solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, daruri sau
alte avantaje.
h) Sa isi perfectioneze pregatirea profesionala fie in cadrul societatii, fie urmand
cursuri de perfectionare organizate in acest scop;
i) De a lucra in societate cel putin cinci ani de la terminarea unei forme de instruire,
specializare sau perfectionare cu o durata mai mare de trei luni, in tara sau in
strainatate;
j) Sa se conformeze programului de lucru al societatii;
k) Sa anunte, personal sau prin alta persoana, conducerea societatii situatia in care, din
motive obiective ori din cauza imbolnavirii absenteaza de la serviciu, in cursul zilei
in care are loc absenta, sau in cel mult 24 de ore;
l) Sa aiba o atitudine demna si corecta, respectuoasa, dand dovada de initiativa,
creativitate, spirit constructiv, prezenta de spirit, capacitate decizionala operativa,
diplomatie;

59
 m) Sa aduca la cunostinta sefilor ierarhici orice neregula constatata, abateri sau greutati
in munca;
n) Sa aiba o comportare corecta si demna in cadrul relatiilor de serviciu, sa-si ajute
colegii sau colaboratorii in aducerea la indeplinire a obligatiilor de serviciu si sa se
suplineasca in cadrul specialitatii lor;
o) Sa se prezinte la serviciu in tinuta decenta, sa faca si sa mentina ordinea si curatenia
la locul de munca, conform sarcinilor ce-i revin prin fisa postului;
p) Sa fumeze numai in spatiile special amenajate;
q) Sa cunoasca si sa respecte politicile de securitate si protectia muncii si de prevenire
si stingere a incendiilor;
r) Sa nu utilizeze timpul de lucru in scopuri personale;
s) Sa aduca la cunostinta superiorului ierarhic orice abatere de la prevederile
prezentului regulament savarsita de alti salariati, sau, vizitatori ai societatii;
t) Sa respecte in totalitate prevederile prezentului regulament si sa pastreze
confidentialitatea privind continutul acestuia.
VI. Dispozitii finale
Art.25 Masuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului de ordine interioara:
Prezentul Regulament de ordine interioara a fost aprobat de catre reprezentantii
salariatilor.
Acest regulament va fi adus la cunostinta sub semnatura, fiecarei persoane.
Persoanele numite sau nou angajate nu-si pot incepe activitatea decat dupa ce au semnat ca
au luat la cunostinta de continutul acestui regulament, prin grija Compartimentului Resurse
Umane.
Prezentul Regulament de Ordine Interioara al societatii intra in vigoare de la data de 1
Ianuarie 2015 .

7.8. Proiectarea unui contract individual de munca

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA

Incheiat si inregistrat sub nr._____/_________ in registrul general de evidenta a salariatilor*)

60
A. Partile contractului:
Angajator, persoana juridica, _________________________________________ cu sediul in
________________, str. _____________________ nr._________, judetul/sectorul
______________, cod fiscal _____________, telefon __________, reprezentata legal prin
____________________ in calitate de __________________

si

Salariatul/salariata – dl/dna Damian Andreea domiciliat/domiciliata in localitatea Iasi

str.Via Boiereasca, nr. 7bis, judetul Iasi posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de
identitate/pasaportului seria MZ, nr. 462046, eliberat/eliberata de SPCLEP Iasi, la data
de……… CNP ……….. autorizatie de munca/permis de sedere in scop de munca seria
________, nr. ___________ din data __________________

Am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am

convenit:

B. Obiectul contractului: _________________________________________

C. Durata contractului:
a) nedeterminata, salariatul/salariata Damian Andreea urmand sa inceapa
activitatea la data de 01.03.2018;
b) determinata, de __________ luni pe perioada cuprinsa intre data de ________ si
data de ________________/ pe perioada suspendarii contractului individual de
munca al titularului de post.
D. Locul de munca:
1. Activitatea se desfasoara la (sectie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc)
__________________din sediul social/punct de lucru/alt loc de munca organizat al
angajatorului_____________________________________________________

2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel:

___________________________________________________________________

E. Felul muncii:
Functia/meseria inginer chimist conform Clasificarii ocupatiilor din Romania

F. Atributiile postului:
Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca *)

F΄.Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului:

________________________________________________________

G. Conditii de munca:
1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.

61
 2. Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite/speciale de munca,
potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si
completarile ulterioare.
H. Durata muncii:
1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ___ ore/zi,___ore/saptamana.
a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ________(ore zi /
ore noapte)
b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern /
contractului colectiv de munca aplicabil.
2. O fractiune de norma de _____ ore/zi, _____ ore/saptamana_____________.
a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___ (ore zi/noapte)
b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului
intern/contractului colectiv de munca aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau
pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau
inlaturarii consecintelor acestora.
I. Concediul:
Durata concediului anual de odihna este de _______ zile lucratoare, in raport cu durata
muncii (norma intreaga, fractiune de norma).
De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de ________________.
J. Salariul:
1. Salariul de baza lunar brut este de _______________lei.
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri __________________
b) indemnizatii ______________
b1)prestatii suplimentare in bani________________________________________
b2)modalitatea prestatiilor suplimentare in natura__________________________
c) alte adaosuri ______________
3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care
nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se
platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr.
53/2003 - Codul muncii.
4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt ________________
K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca:
a) echipament individual de protectie ______________________
b) echipament individual de lucru _________________________
c) materiale igienico-sanitare ____________________________
d) alimentatie de protectie ______________________________
e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca ___________

K. L. Alte clauze:
a) perioada de proba este de ____________________ zile calendaristice;

62
 b) perioada de preaviz in cazul demisiei este de ____________ zile calendaristice,
conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de munca.
c) perioada de preaviz in cazul demisiei este de ______ zile lucratoare, conform
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare sau
Contractului colectiv de munca aplicabil.
d) in cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate,
informatiilor prevazute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se
vor regasi si in contractul individual de munca.
e) alte clauze

• M. Drepturi si obligatii generale ale partilor:

1. Salariatul are in principal urmatoarele drepturi:
f) dreptul la acces la formare profesionala.
g) dreptul la repaos zilnic si saptamanal.
h) dreptul la concediul de odihna anual.
i) dreptul la egalitate de sanse si de tratament.
j) dreptul la securitate si sanatate in munca.
k) dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale.
a) obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii
revin conform fisei postului.
b) obligatia de a respecta disciplina muncii.
c) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu.
d) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate.
e) obligatia de ra respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor.
b) Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu.
c) Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile
corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si
regulamentului intern.
d) Sa stabileasca obiectivele de performanta individuala ale salariatului;
4. Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:
a) Sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca,
anterior inceperii activitatii.
a1) Sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de
munca, din contractul colectiv de munca aplicabil şi din lege.
b) Sa asigure permanent conditiile termice si organizatorice avute in vedere la
elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca.
c) Sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care
privesc desfasurarea relatiilor de munca.
d) Sa elibereze, la cerere, un document care sa ateste calitatea de salariat a
solicitantului, respectiv activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii,
salariul, vechimea in munca, in meserie si specialitate.
e) Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatului.

63
 • N. Dispozitii finale:
Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile Legii
nr. 53/2003 – Codul muncii si al contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul
angajatorului/grupului de angajatori/ramuri/national, inregistrat sub nr. _____/________ la
Inspectoratul teritorial de muncă, Municipiului Bucureşti / Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului
individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, conform dispozitiilor
legale, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de
lege.
Prezentul contract individual de munca s-a incheiat in doua exemplare, cate unul pentru
fiecare parte.
O. Conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau
incetarea prezentului contract individual de muncă sunt solutionate de instanta
judecatoreasca competenta material si teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat,

Semnatura____________
_____________________ Data____________________

Reprezentant legal,

______________________

Pe data de ________________ prezentul contract inceteaza in temeiul art. _______ din

Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare in urma indeplinirii
procedurii legale.

Angajator,

________________________

7.9. Proiectarea unui slogan pentru intreprindere

64
 Solutii personalizate pentru tine

7.10. Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager
Eficienta si eficacitatea unui manager porneste de la buna autocunoatere a acestuia, de la buna
pregatire a acestuia in domeniul in care profeseaza. Eficineta inseamna obtinerea unor efecte mai
mari decat eforturile depuse.
Din punctual meu de vedere un model ideal sau o asa numita formula, in ceea ce priveste
calitatile necesare atingerii eficientei unui manager, ar putea fi urmatoarea:

Experienta+cunostinte+capacitatea de a decide+dorinta de a conduce+conduita

morala=MANAGER DE SUCCES

Am ajuns la aceasta formula deoarece un manager de succes trebuie sa dobandeasca

cunostinte economice, managerial si psiho-sociologice, sa abordeze hotarat solutionarea
problemelor, o asemenea atitudine reprezintă o bună garanţie pentru intreprindere,cu atât mai
mult cu cât reuşeşte să antreneze subordonaţii în realizarea obiectivelor pe termen lung sau
mediu pe care şi le asumă,dar sa aiba si o anumita vechime in domeniul in care activeaza.Toti
acesti termini ai formulei duc la indeplinirea sigura a obiectivelor, ceea ce denota si
profesionalismul managerului.

65
 • Bibiliografie
 Voicu M., Lupu L., Indrumar de proiectare la disciplina organizatia si conducerea
intreprinderilor chimice, Institutul Politehnic, Iasi

 C. Calistru, C. Leonte, C. Hagiu, I. Siminiceanu, Tehnologia ingrasamintelor minerale.

Ingrasaminte azotoasa, vol I, Uz intern, 1979

 http://ro.scribd.com/doc/55573272/Obiectivele-intreprinderii#scribd

 http://www.manager.ro/articole/resurse-umane/12-reguli-pentru-manageri-de-motivare-a-
angajatilor-540.html

66