Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul de bacalaureat Virgil-Mihail Zaharia

Analizã combinatorie
1. Permutãri
DefiniŃia 1. O mulŃime împreunã cu o ordine bine determinatã de dispunere a elementelor sale
este o mulŃime ordonatã şi se notazã (a1,a2,…,an).
DefiniŃia 2. Se numesc permutãri ale unei mulŃimi A cu n elemente toate mulŃimile ordonate
care se pot forma cu cele n elemente. Numãrul permutãrilora n elemente, n∈N*, este Pn=1⋅2⋅3⋅…⋅n =
n!; 0! = 1 (prin definiŃie).
( n + 1)!
Factorial (proprietãŃi): n! = (n – 1)!n; n! =
n +1
2. Aranjamente
DefiniŃia 1. Se numesc aranjamente a n elemente luate câte m (m≤n) ale unei mulŃimi A cu n
elemente, toate submulŃimile ordonate cu câte m elemente care se pot forma din cele n elemente ale
mulŃimii A. Se noteazã Anm .
Numãrul aranjamentelor a n elemente luate câte m este:
n!
Anm = n(n – 1)…(n – m + 1) = , n≥m.
( n − m )!
n!
ProprietãŃi: Ann = Pn; Ann = sau Ann = n!; Ann −1 = Ann ; An0 = 1 .
0!
3. Combinãri
DefiniŃia.1. Se numesc combinãri a n elemente luate câte m (m≤n) ale unei mulŃimi A cu n elemente
toate submulŃimile cu câte m elemente, care se pot forma din cele n elemente ale mulŃimii A. Se
m
noteazã C n .
ProprietãŃi:
1. Cn1 = n; Cnn = Cn0 = C00 = 1 ; 2. Cnn = Cnn − m ; 3. Cnm = Cnm−1 + Cnm−−11 ;
4. Numãrul submulŃimilor unei mulŃimi cu n elemente este 2n ;
5. Cnm = Cnm−−11 + Cnm−−11 + ... + Cm m −1
+1 + Cm
m −1
+ Cm m −1
−1 ;
n! p
6. = Cnp1 Cn −2 p ...Cn − ( p1 + ... + pm −1 ) unde p1 + … pm-1 < n
p1 ! p2 !... pn ! 1

4. Binomul lui Newton

(x + a)n = Cn0 x n + Cn1 x n −1a + ... + Cnk x n − k a k + ... + Cnn a n
(x – a)n = Cn0 x n − Cn1 x n −1a + ... + ( −1)k Cnk x n − k a k + ... + ( −1)n Cnn a n unde n∈N.
ProprietãŃi:
1. Termenul de rank k+1 este Tk+1 = (-1)k Cnk xn-kak;
n−k k n−k k
2. Cnk +1 = Cn ; Cnk ++11 = Cn ;
k +1 k +1
n−k a n−k a
3. Tk+2 = ⋅ Tk+1 sau Tk+2 = − ⋅ Tk+1;
k +1 x k +1 x
4. Numãrul termenilor dezvoltãrii (x ± a)n este n+1;
5. CoeficienŃii termenilor egal depãrtaŃi de extremi sunt egali.

1
 Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul de bacalaureat Virgil-Mihail Zaharia

RelaŃii importante:
Cn0 + Cn1 + ... + Cnn = 2n ; Cn0 − Cn1 + ... + ( −1)n Cnn = 0;
Cn0 + Cn2 + Cn4 + ... = 2n −1; Cn1 + Cn3 + Cn5 + ... = 2n −1;
C2nn = (Cn0 )2 + (Cn1 )2 + ... + (Cnn )2
Dezvoltãri particulare uzuale:
1. (a ± b)2 = a2 ± 2ab + b2;
2. (a + b + c)2 = a2 + b2 + c2 + 2(ab + bc + ac);
3. (a + b)3 = a3 + 3a2b + 3ab2 + b3;
4. (a – b)3 = a3 – 3a2b + 3ab2 – b3;
5. (a + b + c)3 = a3 + b3 + c3 + 3(a2b + a2c + b2a + b2c + c2a + c2b) + 6abc;
6. (a + b)4 = a4 + 4a3b + 6a2b2 + 4ab3 + b4.
5. Suma puterilor asemenea ale primelor n numere naturale
Dacã S p = 1 p + 2 p + 3 p + ... + n p , p∈N, atunci avem:
2
n( n + 1) n( n + 1)(2n + 1)  n(n + 1 
S1 = ; S2 = ; S3 = 
2 6  2 
n( n + 1)(6n 3 + 9n 2 + n − 1) n 2 ( n + 1)2 (2n 2 + 2n − 1)
S4 = ; S5 =
30 12
O relaŃie care permite calculul lui Sp, când se cunosc Sp-1, Sp-2,…, S1 este formula lui Pascal: (n+a)p+1
= 1+ C1p +1S p + CP2 +1S p −1 + ... + C pp+1S1 + n

Progresii

1. Progresii aritmetice
DefiniŃia 1. Se numeşte progresie aritmeticã un şir de numere a1,a2,a3,…,an,… în care fiecare termen,
începând cu a2, se obŃine din cel precedent prin adãugarea unui numãr constant numit raŃia progresiei.
Se noteazã ÷a1,a2,a3,…an,…
Dacã a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), r raŃia, n numãrul termenilor
şi Sn suma celor n termeni, atunci avem:
an = an-1 + r, n≥2 (prin definiŃie)
an = a1 + (n – 1)r, n≥2 (prin definiŃie)
( a + an ) n 2a + ( n − 1)r
Sn = a1 + a2 + …+ an, Sn = 1 , Sn = 1 n
2 2
Termenii echidistanŃi de extremi. Într-o progresie aritmeticã suma termenilor echidistanŃi de extremi
este egalã cu suma termenilor extremi: ak + an-k+1 = a1 + an.
ObservaŃie. Dacã numãrul termenilor este impar (n = 2m + 1), atunci existã un termen în mijloc, am+1,
astfel încât 2am+1 = a1 + a2m+1.
CondiŃia necesarã şi suficientã pentru ca trei termeni a,b,c, luate în aceastã ordine, sã formeze o
progresie aritmeticã, este sã avem 2b = a + c.

2
 Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul de bacalaureat Virgil-Mihail Zaharia

2. Progresii geometrice
DefiniŃia 1. Se numeşte progresie geometricã un şir de numere a1,a2,a3,…,an,… în care fiecare
termen, începând cu a2, se obŃine din cel precedent prin înmulŃirea acestuia cu un acelaşi numãr q
⋅⋅
(q≠0) numit raŃie. Se noteazã a1,a2,a3,…an,…
⋅⋅
Dacã a1 este primul termen, an cel de-al n-lea termen (termenul general), q raŃia, n numãrul termenilor
şi Sn suma celor n termeni, atunci avem:
an = qan-1, n≥2 (prin definiŃie)
an = a1qn-1, n≥2 (an în funcŃie de a1, q şi n)
qn − 1 a − an q
Sn = a1 + a2 + …+ an, Sn = a1 ; Sn = 1 ,q ≠1
q −1 1− q
Termeni echidistanŃi de extremi. Într-o progresie geometricã, produsul a doi termeni
echidistanŃi de extremi este egal cu produsul termenilor extremi: apan-p+1 = a1an.
ObservaŃie. Dacã numãrul termenilor este impar (n = 2m + 1) atunci existã un termen la
mijloc, am+1, astfel încât a m +1 = a1 a 2 m +1 .
2

CondiŃia necesarã şi suficientã ca trei numere a,b,c, luate în aceastã ordine, sã formeze o
progresie geometricã este sã avem b2 = ac.

3
 Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul de bacalaureat Virgil-Mihail Zaharia

Probleme rezolvate

n
 2 x 16 32 
1. Se consideră dezvoltarea  +  , n ∈ N* , x ∈ R .
 8
16
2 x 

C1 C 2
a) DeterminaŃi n astfel încât Cn0 , n , n să fie termeni succesivi ai unei progresii aritmetice.
2 4
b) Pentru n=8, verificaŃi dacă există valori ale lui x astfel încât diferenŃa dintre termenii al şaselea şi al
patrulea ai dezvoltării să fie 56.
1 2
0 Cn Cn
R. 1) a) Cn , , sunt termenii succesivi ai unei progresii aritmetice, atunci
2 4
1 1 1  0 Cn2  1 1  1 n(n + 1)  2
Cn =  Cn +  ⇔ n = 1 +  ⇔ 8n = 8 + n − n
2 2 4  2 2 4 2 
2
n -9n+8=0Yn=8 (n=1 nu satisface).
b) Pentru n=8 ⇒ T6-T4=56
8 −5 5 8−3 3
 2x   165   2x   165 
C85  3  ⋅ x  − C3  2  ⋅ x  = 56 ⇔
2 2 2
    8  3   
 216   22   216   2 
      2 
8 ⋅ 7 ⋅ 6 32x −169 + 16
25 5 x
− 8 ⋅ 7 ⋅ 6 52x −16
15 15 3 x
+ −
⇔ ⋅2 2
− ⋅2 16 2
= 56 ⇔ 21− x − 2 x = 1 ⇔
3⋅ 2 3⋅ 2
⇔ x − 2 x = 1 ⇔ ( 2 x ) + 2 x − 2 = 0 ⇔ 2 x = 1, sau 2 x = −2
2 2

2
SoluŃia x=0 pentru că 2x>0, ∀x0R.
n
 2
2. Se consideră dezvoltarea  x 2 −  , x ∈ R * , n ∈ N* .
 x
a) Să se determine n astfel încât suma coeficienŃilor primilor trei termeni ai dezvoltării să fie 97.
b) Pentru n=8, verificaŃi dacă există un termen care conŃine pe x4. JustificaŃi răspunsul.
R. a) Tk +1 = Cnk a n − k b k
Cn0 + Cn1 ⋅1 ⋅ (−2) + Cn2 ⋅1 ⋅ (−2) 2 = 97
n(n − 1)
Rezolvarea ecuaŃiei 1 − 2n + 4 = 97 ⇒ n = 8 ∈ N
2
k
 2
b) Pentru n=8Y Tk +1 = C8k ( x 2 )
8− k
2(8 − k )
 −  = C8 ⋅ x
k
⋅ (−2) k ⋅ x − k
 x 
2(8-k)-k=4Yk=4 YT5 conŃine pe x4.
3. Se consideră a,b,c şi x numere reale strict pozitive şi diferite de 1.
Să se demonstreze că următoarea echivalenŃă este adevărată: a,b,c sunt termenii succesivi ai unei
1 1 1
progresii aritmetice dacă şi numai dacă , , şi sunt termeni succesivi ai unei progresii
log a x log b x log c x
aritmetice.

4
 Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul de bacalaureat Virgil-Mihail Zaharia
1 1 1 1
R. Utililizând relaŃia log a b = obŃinem: = log x a, = log x b, = log x c .
log b a log a x log b x log c x
i) Presupunem a,b,c progresie geometrică, atunci b2=aAc şi prin logaritmare în baza x avem:
log x a + log x c
log x b 2 = log x ( a ⋅ c ) ⇔ log x b = , deci este adevărată ii).
2
log x a + log x c
ii) Presupunem log x b = ⇒ 2 log x b = log x ( a ⋅ c ) ⇒ b 2 = a ⋅ c .
2
4. Se consideră dezvoltarea ( x + x lg x ) , x ∈ R, x > 0.
5

Să se determine x, ştiind că al treilea termen al dezvoltării este 106

R. Tk +1 = Cnk a n − k b k
T3 = T2+1 = C52 x 3 ( x lg x ) = 10 x 3+ 2lg x
2

x3+ 2lg x = 105 ⇒ lg x 3+ 2lg x = lg105 ⇒ ( 3 + 2 lg x ) ⋅ lg x = 5

5
2lg2x+3lgx-5=0Y lg x = − , lg x = 1
2
5
−
x1 = 10 2 , x2 = 10.
n
 1 
4. Se consideră dezvoltarea:  x x + 4  , x ∈ R, x > 0, n ∈ R * , n ≥ 2 .
 x 
a) Să se determine n astfel încât Cn = Cn1 + 44 .
2

b) Pentru n=11, verificaŃi dacă există un termen al dezvoltării care nu conŃine pe x. JustificaŃi răspunsul.
n(n + 1)
R. ) a) Cn2 = Cn1 + 44 ⇒ = n + 44 ⇒ n = 11 ∈ N .
2
11− k
 32  33 − 3k
b) Pentru n=11 din Tk +1 = C  x  ( x −4 ) se obŃine
k
k
n − 4k = 0
  2
cu k=3, deci T4 = C114 nu conŃine pe x.
n
 1
6. Se consideră dezvoltarea  x 2 +  , n ∈ N* .
 x
*
a) Să se determine n0N , ştiind că suma primilor trei coeficienŃi ai dezvoltării este 46.
b) Pentru n=9, verificaŃi dacă există un termen al dezvoltării care nu conŃine pe x.
R. a) Tk +1 = Cnk a n − k b k , deci coeficienŃii ceruŃi sunt Cn0 , Cn1 şi Cn2
n(n + 1)
ObŃinem ecuaŃia Cn0 + Cn1 + Cn2 = 46 ⇒ 1 + n + = 46 ⇒ n = 9 ∈ N .
2
k
1
b) Pentru n=9, Tk +1 = C k
9 (x )
2 9−k
  = C9 ⋅ x
 x
k 18− 2 k − k
, care nu conŃine pe x ⇔18 − 3k=0⇔k=6.
n
 1 
7. Se consideră dezvoltarea  x 4 x +  , x ∈ R, x > 0, n ∈ N .
*

 x
a) Să se determine n astfel încât coeficientul binomial al termenului al treilea să fie 36.
b) Pentru n=9, verificaŃi dacă există un termen al dezvoltării care conŃine pe x3. JustificaŃi răspunsul.
n(n − 1)
R. ) a) Cn2 = 36 ⇔ = 36 ⇔ n2-n-72=0Y n1=9 şi n2=-8 nu este soluŃie
2

5
 Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul de bacalaureat Virgil-Mihail Zaharia
pentru că nu este număr natural.
k
5(9 − k ) k
 1  5(9 − k ) k
( )
9−k −
b) Tk +1 = C x x
k
n 
4
 = C k
n x 4 2
. Avem: − =3⇔
 x 4 2
33
45-5k-2k=12 Y 7k=33 Y k = ∉ N , deci nu există termeni care să conŃină pe x3.
7
n
 3 
8. Se consideră dezvoltarea  9 x −  , x ∈ R, x > 0 şi n0N, n$3.
 3 x 
a) Să se determine n0N*, astfel încât coeficientul binomial al termenului al treilea să fie 105.
b) Pentru n=15, verificaŃi dacă există un termen al dezvoltării care conŃine pe x5. JustificaŃi răspunsul.
R. a) Punem condiŃia: Cn2 = 105 Y n=15
k
− 3
b) Folosind formula termenului general, obŃinem: Tk +1 = C ( 9 x )  k 15− k
 şi presupunând că există
15
3 x 
k 20
termenul care-l conŃine pe x5 vom avea de determinat pe k din relaŃia 15 − k − = 5 , cu soluŃia k =
2 3
care nu convine deoarece nu este număr natural. Deci nici un termen al dezvoltării nu-l conŃine pe x5.

n
 1 
9. Se consideră dezvoltarea  y +  , y ∈ R , y > 0 şi n ∈ N* .
 24 y 
a) Să se determine n pentru care coeficienŃii termenilor 1, 2, respectiv 3 ai dezvoltării, formează o
progresie aritmetică.
b) Pentru n=8, verificaŃi dacă există termeni ai dezvoltării astfel încât puterea lui y să fie număr natural.
n 2
 1   1 
( y) ( y) ( y)
n n −1 1 n
R. a)  y +  = Cn0 + Cn1 ⋅ ⋅ + Cn2 ⋅ ⋅ + ... şi
24 y  24 y 2 4 y
  
1 1 1 n! 1 n! n ( n − 1)
atunci 2 ⋅ Cn = Cn0 + Cn2 ⇒ =1+ ⋅ ⇒ n =1+ ⇒
2 4 ( n − 1) ! 4 2 ⋅ (n − 2)! 8
⇒ n 2 − 9n + 8 = 0 cu soluŃiile n1 = 1, n2 = 8 ⇒ n=8.
8
 1 
b) Pentru n=8 dezvoltarea va fi:  y +  şi termenul general:
 24 y 
k
 1  8− k k 16− 2 k − k 16 −3k

( y)
8− k 1 − 1 1
Tk +1 = C
k
⋅  = k ⋅ C8 ⋅ y ⋅ y = k ⋅ C8 ⋅ y
k 2 4 k 4
= k ⋅ C8 ⋅ y 4 . Avem:
k
8  24 y 2 2 2
 
16 − 3k
∈ N pentru n=4 vom avea y1 în termenul T5.
4
n
 1 
10. Se considerã dezvoltarea  8 + x lg x  , n0N*, x0R, x>0.
 x 
a) Să se determine n dacă diferenŃa dintre coeficientul binomial al celui de al treilea termen şi coeficientul
binomial al celui de al doilea termen al dezvoltării este 27.
b) Pentru n=9, verificaŃi dacă există valori ale lui x, astfel încât al doilea termen al dezvoltării să fie 900.

6
 Binomul lui Newton - probleme propuse la examenul de bacalaureat Virgil-Mihail Zaharia

n! n! n ( n − 1)
R. a) Cn2 − Cn1 = 27 ⇒ − = 27 ⇒ − n = 27 ⋅ 2 ⇒ n 2 − 3n − 54 = 0 cu
2! ( n − 2 ) ! 1! ( n − 1) ! 2
soluŃiile n1=-6 şi n2=9, atunci n=9.
9 9 8
 1   1   1 
b) Pentru n=9 dezvoltarea va fi:  8 + x lg x  = C90  8  + C91  8  ⋅ ( x lg x ) + ... şi termenul al
 x   x  x
8
 1 
doilea este C  8  ⋅ ( x lg x ) = 9 ⋅ ⋅ x lg x = 9 x lg x −1 ⇒ 9 x lg x −1 = 900 ⇒ x lg x −1 = 100 şi logaritmăm
1 1
9
 x x
ecuaŃia ⇒ lg ( x lg x −1 ) = lg100 ⇒ ( lg x − 1) lg x = 2 ⇒ lg 2 x − lg x − 2 = 0 . Notăm lg x=y şi obŃinem
y 2 − y − 2 = 0, cu y1 = 1, y2 = 2 . Revenim la notaŃie, avem lg x=1 ⇒ x1=10 şi lg x=2 ⇒ x2=100.
( ) n
11. În dezvoltarea binomului 2 x + 21− x , n ∈ N * , suma coeficienŃilor ultimilor trei termeni este egală
cu 22. Să se afle valorile lui x pentru care suma dintre termenii al treilea şi al cincilea este egală cu 135.

( ) ( ) ( ) ( )( )
n n n −1 2 n −2
R. 2 x + 21− x = Cn0 2x + Cn1 2x ⋅ 21− x + ... + Cnn −2 2x 21− x +

( ) + C ( 2 ) şi obŃinem
n −1 n
+Cnn −1 2 x ⋅ 21− x n
n
1− x

n! n! n! n ( n − 1)
Cnn −2 + Cnn −1 + Cnn = 22 ⇒ + + = 22 ⇒ + n + 1 = 22 ⇒
( n − 2 ) !⋅ 2! ( n − 1) !⋅ 1! n ! 2

( ).
6
n 2 + n − 42 = 0 ⇒ n1 = 6, n2 = −7 şi atunci n=6, iar dezvoltarea va fi 2 x + 21− x
5⋅ 6 5⋅ 6

(2)( ) (2)( )
4 2 2 4
6! 6!
2x ⋅ 2 ( ) ⇒
1− x 1− x 2 1− x
T3 + T5 = C 2
6
x
2 +C 4
6
x
2 = ⋅ 22 x ⋅ 21− x +
2! ⋅ 4! 4! ⋅ 2!
15 ⋅ 2 x +1 + 15 ⋅ 22− x = 135 : 15 ⇒ 2 ⋅ 2 x + 4 ⋅ 2 − x = 9 ⋅ 2 x ⇒ 2 ⋅ ( 2 x ) + 4 = 9 ⋅ 2 x , notăm 2x=y şi obŃinem:
2

1
2 y 2 − 9 y + 4 = 0 ⇒ y1 =
, y2 = 4 .
2
1
Revenim la necunoscuta x : 2 x = ⇒ x1 = −1 şi 2 x = 4 ⇒ x2 = 2 .
2

Digitally signed by Virgil-Mihail Zaharia