•

1. URGENTELE APARATULUI RESPIRATOR

I

1.1. INSUFICIENfA RE.SPIRATORIE ACUfA

lnsuficien\a respiratorie acut~ este incapacitatea plAmanilor de a face

fa{a ~chimburilor fiziologice de gaze, in cond1tii de repaus ~i efort. In felul
acesta are loc o hipoxcmie (sc~derea o 2 din sange), asociata sau nu cu
hipercapnie (cre~terea CO 2 din sange).

1.1.1. Cauze - Stenoze fancJionale ~i organice ale clii!or aeriene supe-

a) De origine rioare (laringe. rrahee): corpi str~ini, edcm Quincke,
bronhopuhno- laringite acute, crup difteric. neoplasme, trauma-
nara tisn1e mecanice, chimice (intoxica{ii cu corozive ),
termice, afecti uni neuro-m usculare.
- Bronhoalveolire de deg!uti/ie (regurgitare in caiJe
aeriene a continutului gastric). ·
- Crize de astm broniic.
- Reducerea acutd a campului respirator: pneumotorax
spontan. pleurezie masiv~ hipertoxic~ ~i bronho-
pneumonie, tuberculoz~ miliara.. emfizem medias-
tinal.
- B.P.O.C. (bronhopneumopatie obstructiv~ cronidl)
acutizat~.

b) Cauze de ori- - Astmul cardiac

gine cardiadi - : Infarclul miocardic
- Edemul pulmonar acut
- Embolia pulmonar!\
- Cordul pulmonar acut

c) De otjgine ex- - Allerarea func/iei centrului respirator: intoxicatii

trap ulm ona r~ (barbiturice, opiacee. alcool metilic), acidoz~ meta-
bolic! (coma diabetic~ sau uremic~), alcaloz~ me-
tabolicl, oxigenoterapie irationaHi, meningite, me_nin-
goencefalite, tumori endocraniene, accidente vas-
culare cerebrale.
 - AfecJiuni parctice sa~ SP_aSfice ale_ 1111~~chilor ~es-
piratori: tetanos, pohom1ehl~. pohrad1cu!oncvnt~.
traumatisme meduJare, come grave, rah1anesrez1e
inalta, narcoza profund~, hipokaliemie, hiper-
kaJiemie scvera.
- Boli ale cutiei toracice, defecte neurom usculare
(miastenia gravis. fracturi costale, OP"fatii pe
to race, traumatisme toracice ~i toracoabdominale ).
- Boli ale sistemului nervos: traumatisme cranio-ce-
rebrale, lezi uni cerebron1edulare, sindroamele de
hipertensiune craniana. .
- Afec;iuni abdominale: ascite mas1ve acute. pen-
tonite acute, opera(ii laborioase pe abdomen.
d) Cauze generale - lntoxica[ii acute: medicamente sau coxice deprirnante
ale S.N.C., medicamenle sau toxicc convulsivante
(compu~i organo-fosforici, CO 2, CO, scaderea Oi)
1
- -~fec;hmi sanguine: anemii.
- Alrc afecJfani: obezitate, trichinoza. stare de ~ot.:.
1.1.2. Simplo1na- Poate aparea sub fonna de:
tologic • brndi pnee inspiratorie, insotita de ti raj (retractia
a) Dispncea spatiilor intercostale ). cornaj (inspiratie lent~ ~,
zgomotoas~). traduce obstacole in caile respiracorii
superioare;
• bradipnee expiraiorie (vezi criza de astm bron~ic):
• bradipnee - (intoxica~i cu deprimantc ale S. N.C. );
• polipnee;
• respiratie Kussmaul - respiratie 1n 4 timpi; 1nsp1-
ra\ie-pauz~, expiratie pauza (acidoza metabolica);
• respiratia Cheyne-Stokes: respira\ie (polipnee) cu
amplitudini crescande puna la maximum ~• apoi
scazfind pana la apnee cc dureaza 10-20 secunde
(aparc in: hipertensiunea intracraniana. hipoxernia
centrilor nervo~i. arterioscleroza cerebrala).
' b) Ciai1ui:a. - ~~p.;in~ de~c:1tu1 c1n-:a de oxigcn a sangelui arte-
rial, respectrv cre~terea hemoglobinei in san\1e.
- Se manifesta initial la buze, unghii, pavilionul
urcchilor ~i apoi se generalizeaz~.
I
- Ciano~a p_oate _lip~~ in: anemi!, s_tari de ~oc, hipo-
volem1c, mtox1ca~u cu CO ~• c1anuri, alcaloza.
c) rvtodllicarea Acestca pot ft :
amplitudinii - Rare ~i ample
rrii~carilor rcs- - Fr~c~e~tc ~1 _supcrficia_le (fr~cturi cos tale)
piratodi - M1~ca~. num~1 ale ~nm hem1torace (paralizia mus-
• culaturu unu1 hem1torace. colcctii pleura le a bun-
dence, pneumonie masiva. obstruarea unei bron-
hii principale. hemitorace bolnav, pnc umotorax
. . _ __ __ __ _ __
spontan)
.1._.__ _ _ _ _ _ _ ____ _ _ _ _ _ _ __ _ _ __ _J
 - Respiratia paradoxal~ (turtirea plamunului de par-
tea lezat~ in inspira,ic ~i reexpansiunea accstuia
in expiratie) - in pH\gi pleuro-pulmonare~ volet
cost al.

d) Tahicardia Apare ca fenomen compensator

e) Alce semne Pot aparea ~• alte semne, care dcpind de cauza

clinicc care a determinat insuficienia respiratoric
• Durerea toracica. Sediul poate fi: precordial sau
. retrosternal (afecli uni coronariene, n1ediastinale. tra -
'I
heit~. embolie pulmonara etc.); la baza /zemito-
racelui (infarct pulmonar, pneumotorax spontan etc.).
!
I Caracterul poate fi constrictiv, intens (embolie puln10-
:
nar~. coronaropatie), junghi toracic violent (pneun10-
torax spontan). .
!. • Tegwnenr cakt ~1 urned, acoperit cu tr.;nspir<lJii
' abundentc.
I

• HipersalivaJie (datorita hipoxiei, hipercapniei)

• Hipersonoritate (pneumotorax, emfizem pulmonnr)
• A,fatitate (pneumonii, colec{ii lichidiene in pleura)
• Raluri (zgomote patologice care iau na$lere fn afrc-
ole sau bronhii). Pot fi: crepitante (asem~n~toare
zgomotului pe care-l auzim cand frec~m fotrc dc-
gete o ~uvita de par sau cand aruncam sare pe o
plita incinsa - apar 'in pneumonii, cdem pulmo-
nar etc.); ronflante (grease ca ni~te sunetc de ~on-
trabas - se datoresc secre\iilor abundente. in bron-
hii); sibilance (asemanatoare cu \iuitul vanlul ui) ;
, subcrepicante (seamana cu zgomotul care sc audc
ciind se sufla intr-un tub de sticla plin cu apa -
10 bron~ite. supuratii pulmonarc).
• Anxietate sau somnolenla, con(uzic, dclir.

i .1.3. Conduita in orice forma de insuficicn1a rcspiratorie acuta grava

d¢ urgcnta tar~ etiopatogenez~ sc aplic~ de rcgula, in urgcn\c,
I uneke m~suri terapeutice generale.
a) Conirol ul ~1 - Obstruc/iile supraglolice (caderea li1nbii, patrun -
asi gurarea per- derca lichidului de vars~tura sau regurgita\ie in
mcabilila:tii diile aericne sau acumularea cheagurilor de sange.
caiJor aeriene secre\ii, p~trunderea unor corpt slraini din cav1 -
'I
I
tatea bucala) se controleaza vizual ~i sc co1nbat
I • prin manevrelc cunoscute (vezi cap. 2.6. = rean-
'
I 1marea respiratorie)
II
- Pentru a impicdica c~dcrea li1nbii Inapoi: a~ez.a-
rea bolnavului fn decubit dorsal cu caped f,r hiper-
i
extensie .
I
j
.ar-1..-J---- L_~=-----------------,
impingerea anterioar/1 a mandibtt!ei fi sus/inerea
ti. (Aceastl manevrA, impreunA cu hiperextensia
capului indepArtcazl pericolul de obstrucJie prin
alunecarea posterioarA a limbii la boJnavH incon~
§tienti). in cazul inundlrli cAiJor ·aeriene cu lichid
de vAr~turA, primul gest este inclinarea ./aterallf
a capului vicrimei.
Curll[area orofaring~lui de secreJii sau de varslf-
ruri cu ajutorul degelelor inta~urate in tifon (fig.
1. 1) cu tampoane sau prin aspiraJie orofaringian~
(fig. 1.2 a) sau nazofaringian:i (fig. 1.2 b)

Fig. 1.1. - Cura\area

or~~~ngclui .t -~c ~orpi
stram1. secretu. varsa-
turi etc.

o£300DOOc

Fig. 1.2. a - Aspiratia orofaringiani a sccretiilor. b - Aspiratia nazofaringiana.

 - Dad asistenta medicalA i~i d~ sea ma di nu se
pern1eabilizeaz~ c?iile rcspiratorii, aplicli bolnavu-
lui a~ezat in pozitie semiventral~ aplecat inainte,
lovituri cu palma (de cateva ori) in regiunea inter-
scapulovertebraHi ~i continu! incerdlrile de scoatere
a corpilor strAini prin introducerea degetelor in
cavitatea bucofaringianA a bolnavului.
TracJiunea limbii se face cu mijloace improvizate
sau pens~ specialA.
Se face intuba[ie orofaringianlt cu canula Guedel, care,
plasa~ in cavitatea bucofaringianA, impiedic~ de ase-
menea alunecarea posterioara a lim bii (fig. 2.12; 2. 13).

b) Penn ea bilizarea in obstruc/iile subglotice (secretii traheobron~ice),

cii lor respira- dacA actul deglutitiei este tulburat sau la bolo a vii
to ri i m ob- incon~tienJi, dezobstruarea se face prin a~ezarea
strut:\iile sub- bolnavului Tn poziiie de drenaj postural.
glotice. Asistenta medicalA a~az~ bolnavul in decubit ven-
tral sau lareral, cu capul mai jos faJll de trunchi,
intors intr-o parte (drenajul postural in decubit
dorsal este greu de suportat).
La bolnavii a~ezati in decubit ventral se poate
introduce in regiunea inghinaHi, un supon format
din pem~ sau sul de pnturi (fig. 1.3) prin aceasta
se m~re~te eficacitatea drenajului; pozi[ia corpului
va fl schimbatlf la intervale de 20-30 de minuJe.

Fig. I .3. - Drenaj postural ventral.

-.P - Secre\iile care nu se elimin~ prin drenaj postu-

ral vor fi extrase ( aspirate) cu seripgi'i Guyon,
trompd de vid, aspirator de oxigen. In saloanele
de terapie intensiv~ aspiratoarele sunt ac\ionale
central. Aspiratia se face totdeauna cu instrumente
perfect sterile.
 In obstructia diilor respiralorii cu alimenle sau alti
corpi strAini se mai recomandii apasarea dinfrag-
mului de jos rn sus (fig. 1.4), astfel incat aces-
ta, ca un piston, s~ imping~ aerul existent in
bronhii ~i trahee. favorizand apoi elimina r~a cor-
pilor straini.

Fig. l .4. - Comprcsiunea puter-

nica cu purnnii in epig:istru de jos
in SUS.

- Obstruc\iile subglolice se mai combat. in cazul

bolnavului con~ticnt, prin provocare de ruse arti- ,
ficial<.'1 cinp2 c~ sccre\:ile br~:!~i~~ au f,_.~i Guidi-:
ticate cu medicamente.

- In obstruc~ile laringo-traheale severe se practic~

de ditre medic intubutia orotraheala sau tra-
heotomie. dupA care se face aspira\ia secre\ii lor cu
unul din aparatele amintite, la care sc racordeaza
sondele de aspira~ie.

Nota. in unele cazuri, sediul ~i natura obstruc;iei se

determina prin laringoscopie sau bronhoscopie, f11
care scop asistenta \,'a pregati de urgenfa mace-
rialul ~i instrunrenlarul necesar.
c) Rcspira\ia arti- • Dupa asi[ ·area permeabilil:l{ii c~ii bucofaringien c
ficial~ asistenra medicala verific~ daca bolnavul are sau
nu respiratie spontan~ (observ!i mi~carile cutiei
toracice. apropie urecbea ~i obrazul de gura bol-
navului pentru a surprinde mi~cnrea aerului).
• Daca bolnavul nu are respira/ie spontand, sc trece
imediat la respirafie artificialif, folosind metoda
,,gurif la gura" gau ,,gura la 11as rrusa de ven-
0
,

tila1ie rip Ruben sau dispozitivul de respiraJie arti-

ficiaM cu burduf ac\ionat manual (fig. 2. 21 ).

Noell. . Aceste merode se folosesc la domiciliul bol-

navului, in timpul transportului la spital, fn ca-
mera de garda a serviciilor ambulatorii sau spi-
talice§ti ii, la nevoie, fnainte de instituirea venti-
lafiei ( respiraJiei artificiale) mecanice.

d) Oxigenoterapia - Cadrul medj!: !rnhnir. sa ~e a.~i 0°urc ca in oreala-

• I
Se ,.,;l;z._.".".,.x
...... "6WL'1
&
·n
• bi I au fosi <lezob~truate caile aeriene .
toate fonnele - Sa aiba la dispozitie sonde nazale sterile (1ne-
de insu1icienta toda de adrninistrare pe sonda nazala este cea 1nai
respiralorie utilizata ~i estc o metoda eficace).
acuta - Sa asigure umidificarea oxigenului (2/3 apa ~i l /3
alcool etilic).
- Asistenta medicala va introduce sonda nazala pfina
la faringe (o lungime egali'i cu distanla care sc-
para ·nasul de lobul urechii) (fig. 1.5 a. b ) .

.,
f

' /. ---
i

fr '~~ .
~

I
~1

.\
. '"":'.':'"
_.. ,.;...
i;;:.-. . -
__

Fig. 1.5. - Administrarea oxigcnului pnn intcrmediul unei

sonde:
a) masurarea distan~ei aripa n~ului - lobul ·urechii~
b) poi.itia corecta a sondci nnzofaringicnc in timpul o:<igcno-
terapiei.
C • I •

- Se verificl debitul (16-18 l/minut).

NotlI. Asistenta trebuie sd itie ca oxigenoterapia
ira1ionald, prea mdelungacd sau concentratd poate
sa ducd la efecre nedorite.
e) Mijloace tera- - Evacuarea re varsate lor pleurale sau peritonea le
peutice ajut1- prin punc1ii. Evacuarea aerului fn pneuniotorax.
toare - Fixarea voletelor costale in traumatisme Joraci-
ce.
- Srimularea medicamenloasa a ce,urilor respiracori
in cazul deprim~rii primare a acestor centri (intoxi-
catii, leziuni nervoase); cofein~, micore.n (karion)
ji ahypnon (megimid).
In prezent folosirea analepticelor respiralorii este
din ce in ce mai putin recon1andat~ din cauza
riscurilor pe care le comportA.
- Com baterea acidozei respiratorii (perfuzii cu bicar-
bonat de sodiu l4,5%o 200-300 ml).
- Tratamentul simptomatic al unor manifestnri pato-
logice sup!lrtitoare (durere, anxietdte, tuse etc.).
- Bronhodilatatoare cu ac1iune moderarn (papave-
rin~. sulfat de magneziu).

1) M~suri terapeu- - Scoaterea din mediu, respiratie artificial~. oxigeno-

tice etiopato- .terapie in insuficien{ele respiratorii aparute in con-
genetice. di\ii de aer viciat. ·
- Tratamentul (la indicatia medicului) cu hemisuc-
cinat de hidrocortizon (100-300 mg) intravenos tn
perfuzie in cazurile de edem laringian alergic, la-
ringite edematoase, intoxica{ie cu corozivf, bron-
boalveoBtA de deglutitie etc. Se pol ad~uga cal-
du clorat i. v., calciu gluconic (sol. 20% - 10-
20 ml i.v.). ~
- Ser antidifteric in crup difteric. -...
- · Spasmolitice in cazul spasmului glotic.
- Combaterea spasmului bron~ic (Miofilin 2·3 fiole
in 24 ore).
Aientie! Pe Jang~ tratamentele etiologice indicate de
medic, .asistenta medicala .se va ingriji de lin4tea bol-
navului, aiezarea Jui in .-. pozifie comodli, eventual
sem~ezdnd, va crea o atmosfera umeda (vas cu aplJ.
Ia fiert cu ceai de nzuietel), va aplica comprese
calde pe gdtul bolnavului, se va ingriji de aerisirea
camerei.
Modina §i barbiluricele vor fi evitate, date fiind
efectele lor deprimante respiratorH. ~-
 1.2. CRIZA DE ASTM BRON~IC

Astmul bron~ic este o criz3 de dispnee paroxistid expiratorie provo-

cat~ de stenoza functionalA spastic~ a bronhiilor.
Bronhospasmul se datoreazA contractiei n1uscularurii edemului mucoa-
sei bron~ice §i hipersecretiei bron~ice, fenomene care d uc la obstructia
bron§ic~, cc stinghere~tc in special eliminarea aerului in expiratie.

l.2.1. Factorl de- • Factori a/ergici (astmul extrinsec sau alergic)

terminantl Ce.le mai obi§nuite alergene sunt: praful de cas~,
~l predis- polenul, pulberile. p?iruJ de animal, aJergenelc ali-
pozantl mentare (came, albu§ de ou, laple, pe~re), unele
medicamente (penicilinA, analgetice ), detergenti,
coloran{i.
• Factori nealergici (astmul intrinsec): rolul eel mai
imponant il au factorii infectio~i (bron~ite cronicc,
sinuzite etc.).
Apari1ia crizelor poate fi favorizata de expuneri la
frig, ceat~. umezeala. trecerea brusc~ de la aer
cald la aer rece, precum ~i de fattori emo\ionali.

1.2.2. Slmptoma- Criza de astm bron~ic incepe de regul:1 brusc,

tologle survioe mai frecvent noaptea. Accesul este prece-
dat uneori de o stare prodromalA (strAnut, hidroree
nazarn, tuse uscata).
Criza de asrm se caracterizeazA prin:
Dispnee cu caracter expirator prelungit: brahipnee.
cu expiraiie foqat~ (laborioas~ ~i zgomoLoasA)
~uier~toare.
Dispneea este urmatA de tuse ~i expectoratie
mucoas~, filant~, eli beratoare.
Bolnavul esle g~sit tn pozitie ~ezand (ortopnee),
cu capul inclinat spre spate §i sprijinit in maini
(fig-. 1.6).

Fig. J .6. - Ascm bron-·

~ic, crizii .
 - Faciesul exprim~ spa.im~ ~1 scte de aer: exoftal-
!
!
I
m1c. gura i'ntredeschisn.
- Tegument palid-cenu~iu acoperit de transpiraJii
rcci.
- Hipcrsonorilate pulmonarA, murmur vezicular di•
mi nuat, raluri sibilante ~i ronflante.
- Brahicardie. -~
Criza are durata variabiHi (1/4 ora - 3 ofe) ~i
se termina relativ brusc.

1.2.3. Conduita Crizele de astrn bron§ic se pot trata ~i in condi{ii

de urgen\ii ambulatorii:
• Bolnavul, mentinut in pozitie ~ezandli. sprijinit 1n
pozitia cea mai comoda, va fi sters de transpiratii.
• Pana la venirea medicului care este chemat ime•
dial. vor fi date bolnavului:
- antispastice: papa verin~. lizadon~
- dilatatoare ale hronhiilor: eufilina, rnivfiliii;
-- simpaticomimetice: t~bl~te dt: eie'1r1n~. asmofug,
asrnopent, alupent. berotec in inhalatii sau sub
fonna d~ spray. .
1\tenJie! In ca:ul primului acces de astm aparut
la un bolnav in ale ct ui antecedente nu sunt
semnalale crize de ast11 bron~ic sau care este
cunoscut ca hipertensiv sau are valori rensionale
crescute, se evizii simpaticomimeticele.
• tvlcdicul va face apoi indica!ia medicaiiei de
urgenta. medicamentele uzuale de urgen\a fiind:
- miofiJin (bronhodilatator) 1-2 fiole a 0, 24 g in
injectie intravenoasa. Se administreaza lent (3-5
minute):
- hemisuccinat de hidrocortizon 50-200 mg . i. v. (in
cazul in' care criza nu cedeaza la miofilin);
- oxigenoterapie. Prin sonda introdusa pnn na.rile
bolnavului pan~ in faringe (6-8 cm) oxigenul se
administreJZ~ umidificat cu debit <le 6-3 i/minur.
in caz ue ineficienta se recurge ~i la alte medica-
mente: sulfat de magnezzu injectat i. v. lent ( 10-
20 ml).
Se continu~ administrarea de:
- simpaticomimetice sub fom1a de inhalatii (asmo-
pent, alupent, berotec, solbutamol), bronhodilatin
sublingual;
- efedrin~ (fiole a 1 ml 5% m injec\ii s.c. 1-2 fiole ).
adrenalina (fiole a l ml l %G injectate subcutanat).

AtenJie! Simpaticomimeticele sunt contraindicaze la

hipertensivi, coronarieni, hipertiroidieni.
 De re/inut:
Asistenla trebuie s~ ~tie s~ diferentieze astmul bron~ic de
astmul cardiac sau de edcmul pulmonar acut, pcntru a
sc evita gre~elilc fatale in conduita de urgcnJ.a. Se diferen-
\iazJ in primul rfind prin caractcrul dispncii. /\stfcl, in
astm ul cardiac dispncea este polipneic~. predominant in-
spiratorie, bolnavul este inclinat inainte, rczemat in maini,
cu umcrii ridicati (fig. 1. 7); tahicardie. Criza poatc evo-
lua sub o forma grava: edem pulmonar. cand sufocarea
se agraveaz~, cianoza, expectoratie spumoasa rozata.

1.~. STAREA DE RAU ASTl\tlATIC

. .,-

Este stadiul clinic eel mai sever al astmului bron~ic. Fig. l .7. _ .-\sun
Se manifest~ printr-un sindrom asjhic (crize prclungite). cardiJ~.
Poate s~ dureze thiar peste 24 de ore.
---- --------,~- ---- ·-- - - - - - - - - - - - - - - - -
1.3.1. Cauzc de- - lnfectia bron~ica di fuza (bacteriana. virotica)
clan~atoarc - Reactii alergice imediate, provocate de medica-
mcnte, de prafuri alcrgizante din atmosfcra etc.
- Abuzul de simpaticomimctice, brunhodilntatoarc.
- Medicamente sedative, opiacee, tranchilizante. prin
deprimarea centrului respirator.
- Suprimarea brutala a corlicoterapici.
- Utilizarea ·necorespunzaloare a oxigcn ul ui.

13.2. Tabloul • Bolnavul st~ i'n pozi.~ie ~ezanda, cu toracelc impins

clinic inainte, cu fa\a anxioasa ~i scmne de insuficicn \fl
respiratorie accentuata. ,
J Polipnee, cu expira\ie prelungita ~, tiraj .
• Cianozll.
. • Transpira\iilc profuze chinuicsc bolnavul. care estc
,,lac de apa .. .
• Absc-nta msei ~t expectoratiei.
• Diminuarea cx!rema a rnurmurului vezicu1ar. 1du1!
bron~ice mari ~1 mici (la auscultatie).
Atenfie! Pentru cadrul 1nediu este greu sli faca diag•
nosticul diferen~al cu edemul pulmonar acut (E.P.A.),
astn1ul cardiac, eIT1bolia pulmonara, pneumotorax.ul
spontan. bronhopneumopatia obstructiv~ croni<:a
acutizata (BPOC). Trebuie totu~i s~ se orientcze. sa
se informeze despre unele a,itecedente ale bolna-
vului:
- dac~ bolnavul este un vechi astmatic (in
absen1a unei cardiopalii stangi)~ daca este purta•
tor al unei BPOC; de existenia unor a_ ntccedenle
cardiace. De asemenea, difereniierea se mat
poale face \inand seama de caractcrul dispneii;
\. t,J CJ I •
in edemul pulmonar cardiogen (forma sever~ a
astmului cardiac) dispneea este predominant
inspiratorie, iar zgomotul ~uietator este prezent
atAl in inspiratie, cat ii in expiratie.

1.3.3. Conduits - Orice bolnav in stare de rAu astmatic trebuie in-

de nrgenta ternal de urgentl in spital intr-o sectie de inteme;.
cand starea bolnavului nu este criticl, se explicA
necesitatea de a tu~i ~i expectora ~i nevoia de a
rAmane pe cat posibil in stare de veghe pan~ la
~nstalarea echilibrului respirator.
- In cazurile de gravitate extreml, se transferA in
sectia de terapie intensiv3, unde pot fi practicate
intuba\ia traheal~, aspiratia bronjic! §i ventila{ia -
mecanicA.
.3.4. Medicatla • Bronhospasmolitice: miofilin 2 fiole In perfuzie cu
de urgenta ser glucozat 5%;
• hemisuccinat de hidrocortizon in doz! initial~ de
50 mg (2 fiole) i.v .• apoi cate 25 tpg (1 fioHi)
din 4 in 4 ore, timp de 24 de ore.
In cazurile grave doza initiala recomandata este
mult mai mare (100-250 mg) apoi 50 mg, respec-
tiv 100 mg din 4 in 4 ore;
• oxigenoterapie (se instituie inca de la domicil!u);
• antibiotice ii chimioterapice · se administreaza ntunai
in cazuri de suprainfec1ii bron~ice, conform antibi-
ogramei.
Se pot folosi:
- biseptol de 3 ori o tablet~/zi.
- vibramicin 200 mg in prima 7.i ~i apoi cate 100 mg/
zi ( 1 capsul!\),
- tetra ciclinA 2 g/zi.
Important! Se evitli. penicilina care este unul din
antibioticele cele mai alergizante.
Nu vor fl administrate: morfina, mialgin ~i nici seda-
tive sau tranchilizante.
Psihoterapie sus\inut~ de incurajare a bolnavului aflat
'in criz~.

2tamentul de fond (intre crize) indicat de medic, cuprinde:

inlAturarea cauzei care a detenninat alergia (m~suri antialergice: vac-
lesensibiliz!ri. substante antialergice);
prevenirea ~i tratamentul infectiei bron§ice;
viata Jini~titl in aer uscat, gimnastid respiratorie;
cure balneoclimaterice in sta\iunile recomandate de medic.
 Toate acestea trebuie cunoscute §i de asistenta mcdicaHl, care va panicipa
la dispensarizarea bolnavului prin: ac(iuni de educatie sanitar:i. aplicarea trata-
mentclor prescrise de medic ~i la nevoie, in lipsa medicuJui, va acorda
prim ul ajutor.

1.4. HEMOPTIZIA

Hemoptizia este expectorarea unei caotit:i1i variabile de sange provenind

din d.ile respiratorii .

1.4.1. Cauze - Tuberculoza pulmonar~.

- Bron~iectazia sau chiar bron§ita cronicA.
- Cancerul bronhopulmonar.
- Stenoza mitraHi ~i staza puJmonarA din insuficienta
cardiaca.
- Anevrismul aortic (prin erodarea unei hronhii).
- Traumatisme toracice ~i pulmonare.
- Alte afectiuni ale aparatului respirator, afecti uni
cardio-vasculare. intoxica\ii etc.

I .4.2. Simptoma- • Senza\ie de gadilare a laringelui.

tologie • Caldura retrosternaHL
• Gust de sange in gura..
• Tuse iritativrt care expulzeaz~ sangcle.
• Aspect ro~u-aprins, acrat, spumos al sangelui
expectorat.
I

• Sfingele esle amestecat cu un conlinut 1nucos sau

mucopurulent.
• Hemoptiziile man §i mijlocii determin~ paloare,
anxietate, transpiratii, tahipnee. tahicardie. sdderea
tensi unii arterial e.
De reJinut: diagnosticul difere11fial se face cu:
heniatemeza, epistaxisul ii hemoragia de ongme
faringianll, dentarll (gingivoragii).
Spre deosebire de hemoptizie. hematemeza este
precedaUi ~i insotitA de greturi ~i va.rsa.turi, sur-
venind la bolnavi cu antecedence gastrice.
- Sangele din hematemeu esle negru, maceral,
amestecat cu resturi alimentare, iar hemoragia se
opre~te de obicei brusc .
Hernoragiile rinofaringiene ~i epistaxisul sunt diag-
nosticate prin examen local.

1.4.3. Conciuita Orice hemoptizie este o urgent~. chiar in canti-

de urgenta tate redusl, deoarece in orice moment evolu\ia
poate Jua aspect grav ~i foarte grav.
- Repaus ahsolut. in pozi\ie semi§ezand~, in camerA
bine aerisiHi.
 Repaus vocal absolut, va vorbi in ~oapt~. doar
prin simpla mi~care·· a buzelor sau prio semne
mcute cu gesturi minime.
Se recomand~ respira1ia pe oas, lent~ ~i profu~da:
Se da bolnavului sa bea lichide reci in can11rn 11
mici ~i rcpctate. .
- Se aplic~ punga cu ghea,a pe regiunea stcrnala
sau asupra zonei presupus sangeranda, ca ~i pt
zona genitala (testicule sau vulvA - reflex vaso-
constrictor).
Bolnavul vafi cat mai putin posibil perturbat de
cei din jur, cu examin~ri minime (puls, T. A..
1emperatura). :
In hemopti1jile abundente (slenoza mitrala) se poate
face ligatura celor 4 membre (altemativ) pentru
a diminua intoarcerea venoas~ (20-30 minute). Se
poate face de mai n1ulte 06. 1n cursul zilei. Dez-
legarea se va face progresi •;, lent ~i alternativ.
p-entrU a HU 1ua1i urusc llltoarcerea Vt!nOaS~ a San-
gelui la inima.
Sc combate tusea cu codenal (2-3 tablete o data)
dionina sau calmotusin (10-12 picfituri, se pot
administra la 2 ore interval).
Asistenta medicaHl preg~te~te medicatia ~i o admi-
nistrcaza la recomandarea medicului:
se va evita administrarea preparatelor morfinice.
care au riscul parezei bronhiilor ~i reten1iei san-
gelui 1n arboreJe bron~ic. Se dau solutii hiper-
j tonicc i.v. (NaCl 10%, 10-20 ml) ~i solutie de
I g.Iucoza 40%. 40-50 ml sau in lipsa. o lingurii.
I de sore la un pahar cu apa, peroral,·
I mcdica{ic hen1ostatica: clorura de calciu solutie
10% i.v. lent 10-30 ml; vitamina C (0,5-1 g
l injeqii i.m . sau i.v.), clauden, coagulen, venos-
tat. adrenostazin 1-2-4 fiole/zi, novocaina 1%, 5-
I
l 10 ml. i.v. foarte lent ~dup~ testar~a '-f'n.:.ibilila\ii
s.c.), vasopresina 2U U.I. in 200 ml solutie glu-

I
i
cozat~ 5% injectac~ i. v. lent (tin1p de 20 de
minute) sub controlul continuu al T.A., extract
de hipofiza postcrioar~ i.m. sau i. v. 1 fiola (este
indicat in formc grave, rebele la alte Lratamente ).
Transfuzii 1nici de sange proaspat. in functie de
posibilita1ile primului e~alon medical.
In cazuri exceptionale se incearca crearea unui
e.mfizen1 subcutanat pe fa\a anterioar~ a hen1i-
toracelui afectat, prin introducerea a 400•600 ml
aer sau oxigen cu o seringA de 20 n1l.
Schimbarca bolnavului, igiena corporal~ se vor
face reducand la minimum mobilizarea bolnavului.
 ii Cu mcnajamcnte dcosebite supraveghea{ strkl, se
~
1

transport:i bolnavul la spital, de~i este de dorit

evitarea deplasArii.
Spitalizarea este nccesar~ in toatc cazurilc de
hemoptizii mcdii §i mari, prccum ~i 1n eek in
care diagnosticul etiologic nu estc precizat.
in spital tratamentul general hemosratic sc con1-
'
"
pleteaz:1 cu tratament etiologic.
Alte metode de oprire a he-moragiei care se pol
tncerca, pe rand, in spital cand n1~surile de mai
sus nu dau rezultare:
• pneumoperitoneu (sunt introdu~i in cavitatca peri-
toneal~ 500-1 • 000 cm 3 aer cu ajutorul apara-
tului de pneumotorax)~
• pneumotorax artificial hemostatic (de partca
plamanul ui afectat, 500- 700 cm 3 de aer cu apa-
ratul de pneumotorax)~
• in hemoptiziile pers!~ter.!c din stenr_,z~ mitraHi:
sangerare.
... 400-500 ml.
Tratamentul chirurgical este· indicat uneori de ur-
gen\a: traumatismc toraco-pulmonarc. crozi uni artc-
riale. varice bron~ice, cuberculoza pulmonara, chisl
hidatic. cancer bron~ic.

1.5. PNEUN10TORAXUL SPONTAN (accidental)

Pneumot.oraxul esle o afeqi unc caracterizata prin prczen\a unei colcqii

gazoasc in cavitatea (tleurala. Aerul patrunde in pleura printr-o pcrfora\ic
patologica a seroasci.

l.5.1. ~auzc Tuberculoza pulmonara 60-7090 \

E:ntizcm pulmon~r ,
Chisturi aericne pulmonarc .
I3ron~iectazii
Bron~ite cronice
Tuse convulsiva
PncumotornXul idiopatic benign (cu etiologic nc-
cunoscuta, a pare mai ales la tincri de l 8-35 ani ).
Pneumolorax ul traumatic (uneori hemopneumoto-
rax)
Pneumoloraxul traumatic poatc sa survin~ prin:
- pl~gi penetrante (se 10so\e~le de hemotorax).
- fracturi costale (un fragment OSQS ascu\it
poate perfora pleura).
- acte chirurgicale (voluntar sau involuntar).
 De retinu1. Cand orificiul de perforaiie este larg, pleura comunicl per_;
1ent cu arborele bron§ic (cu exteriorul).
in cazul pHigii penetrante pleuro-pulrnonare cu torace deschis, in care
itatea pleural!\ comunicli larg cu exteriorul, a...erul iesc ~i inlr~ la fiecare
care respiratorie cu un ~uieral caracteristic. In aceste cazuri este vorba
oneumotora.x deschis. 0 all~ varietate este pneuniotoraxul cu supapli con,-
·iv (vezi traumatisme toracice; insufi~ient! respiratorie in pneumotoraxul
:his ~i in pneumotoraxul compresiv cu supap~).

5.2. Simptome • junghi toracic violent (apare brusc, adesea dup~ un

efort, chint~ de tuseJ durere comparat!i cu o .,lovi- :
turA de pumnal");
• dispnee foarte accentuat!i §i polipnee~
• anxietate, cianoz~;
• tuse , chintoas~ ~t fenomene de insuficientA respi-
ratorie acuta;
• uneori fenomene de ~oc (jOC pleural), tahicardie,
puls mic ~1 rapid, alteori fenomene de colaps,
paloare cu cianoza extremita.tilor, transpira\ii reci;
.I '9

semne fizice • born bare ~i imobilizare a hemitoracelui interesat;

• abolirea murmurului vezicular. hipersonoritale sau h\
timpanism cu dispari\ia matit~tii cardiace. ;
De refinut. Pneumotoraxul spontan ~i in special eel
,.cu supapa provoac~ tuibur~ri respiratorii ~i cir-
0

culatorii de lipul asfixiei ii colapsului vascular,

care pot fi unnate de tnoarte (vezi: consecinte 'in
pneumotoraxul compresiv cu supapA la capitolul
rraumatisme toracice ).

I. Conduita - A~ezarea bolnavului in pozitie semijezandii

de urgenta - Repaus complel, inclusiv repaus vocal
- Combaterea durerii:
• · algocalmin 1-2 fiole,
• fortral 1-2 fiole,
• sintalgon-oral,
• exceptional (in caz de dureri ~ocogene): mial-
gin 1 fioHi (100 mg) i.v. sau 1.m. sau
morfin~ in injec\ii s.c. (0,01-0 02 g).
1

- Aniiolitice:
• plegomazin injectii i.m.
• bidroxizin injectii i.m.
• diazepam. nitrazepam. romergan
- Oxigenoterapie (halon. sond~ nazali)
- Sedative ale tusei: codeinA, dionin~
 ln formele 1nasivc sau in celc asfixicc ,.cu supa-
p~·', medicul execura. e.xsuflarie decompresivlf. Se
folose~te un ac cu lumen larg §i bizou scurt care
se leagA de un tub scufundat in scr fizio~ogic
sau solutie Dakin. 0 exsuflalie eficicntfi necesitfi
folosirea unui rrocar prevAzur cu supapiL
Cadrul mediu va asigura maleriale sterile ~i va
respecta cu strictete masurile de asepsie, pentru
a preveni riscul infec\iei.
Transporul bolnavului la spital se va face cu mc-
najamente deosebite.

1.6. IlRONHOPNEUMOPATIA OilSTRUCl'IVA

-
CRONICA ACUTIZATA (BPOC ACUTIZATA)

Tcrmenul de bronhopneumoparie obstructiva cronidi (BPOC) sc rcfcra

la bolnavi cu hron~i1a cronica ~i bolnavi cu emfizem pulmonar.
A.stmul bron~ic intricat cu bron~ila cronic~ ~i cmtizcm pulmonar cstc
i'n mod obi~nuit inc!us in sindromul de BPOC.
Bolna vol purl~lor al BPOC arc o insu fici cnt~ res pi ratoric cronica.
D:.itnritu unei suprainfcqii bron~ice, acca$la decl,rn~caz;j puscc acute de insu-
ficicnta rcspiratorie.
Procesul infcc(ios acccntueaza sindromul obs1rucliv prin cxacerbnrea
edemul ui in1lamator, a hipersecretiei ~i a spasm ul ui musculat urii hrlrn ~ice.

1.6.1. Simptomc • Dispnee cu polipnee. uncori bradipnee cxpiratoric.

ct Cianoz~ intcnsa ~i difuzn, prcdominand la buzc,
unghii. Cianoza cxprima crc~terca hcmoglobinci in
sangcle arterial (prin desaturarca cu 0-, a _oxihe-
m,oglobinei). -
• Transpira\ii profunde.
• Cefof ee tenace.
• Anxietalc sau somnolenla, stare confuzionala, unc-
ori s1are prt!comatoasa.
• Decompcnsarca respiratoric a BPOC sc asociaza de
regu)~ cu decompensare.a hemodinainica (cord
puJmonar cronic decompensat) cu: 1ahicardie. tul -
burari de ritm. extrasistolc. hepatomegalie du-
reroasa. cu metcorism abdominal, jugulare turges-
cente .
________ ____________________
.___ _..._ _______ _,.
6.2. Masurlle Oxigenorerapic pe sondA nasofaringiana, penrru
de yrgenta con1baterea hipoxerniei. Oxigenoterapia necesir!i o
deosebita aten~e ~i prudent~. deoarece adminis-
trarea unor cantitati mari de oxigen Ja bolnavii cu
hipercarbie cronica este periculoas~ . Ccntrii res-
piratori la hipercapnici nu mai sunt sensibili la
CO 2, singurul stimuJent rAmflnand hipoxemia.
Inrnturarea brusc~ a hlpoxemiei prin administra-
rea de cantitali mari de o,, inseamnA inHHurarea
stimulului. deprimarea centrilor respiratori ~i agra-
varea pe aceast~ cale a hipoventilatiei alveoJare
~i hi percarbiei. :
De aceea 0 2 trebuie administrat in doze mode-
rate, cu supravegherea indeaproape a bolnavuiui.
Ad1ninistrarea oxigenului se incepe cu un debit de
1-2 l/minut.
Perfu:,iP <'U '!.lrmAtcrul cocteil: hemi suc(.;inat de
hidrocortizon 200 mg, cloramfenicol hemisuc-
dnat ] g, miofilin 2 fiole a o. 24 g, deslanosid
t fiola a 0,4 mg, 30-40 picaturi pe minut (supra-
vegheat).
Sub stricta supraveghere se transporta la spitaC
unde se va face un tratament complex.

fa spital combaJl~rea ob.'itrucfiei prin drenaj postural, aspi-

ra{ie bron~ic~ §i splilatura. bron~ica.. Utilizarea dre~
najului postural, asociat cu percutia toracelui, de-
terminA mobilizarea secretiilor bron~ice ~i cre§-
terea expectora1iei.
Aspiratia endobron~ic~ se execur~ prin cateter
introdus pe caJe nazata sau pe bronhoscop. Spil-
latura bron~ic~ se execut~ dup~ aspirape, prin in-
troducerea la interval de 5-10 minute de cantitati
mid de t-iso!vcn (3-5 ml), care apoi ~c aspha, ,
combaterea inflamafiei cu antibiotice:
ampicilin~ 2-3 g in 24 ore sau tetraciclin~ 2 g/zi
limp de 7-10 zile. Se continuA apoi antibiote-
rapia cu vibramicin 100 mg/zi. in forme mai
u~oare, pcnicilin1 asocial~ cu streptomicinA. Cand
exi sti intolerantA la peniciline se va administra
eritromicina 1-2 g, eventual cu biseptol 3-4 ta-
blete/zi;
corticoizii sunt indicati pentru aqiunea lor anti-
inflamatoare. antisecretoare §i antibronhospas-
tica: prednison in doze 20-30 mg/ Li (4-6 ta-
blete, a 5 mg) limp de 7-10 zile (doza des-
crescanda);
 contbaterea spasnlulu.i prin:
bronhodilatacoare: a1niofilinn ad1ni11i~tral~ i. v.
lent sau pcrfuzie (2-3 fiole miotilin) 24 ore
in solulie glucozaH1 izotonic~ 5% 1 000-
1 500 ml~
administrarca de fl uidifiante ale secre\ici hron~icc:
• bromhexin, 30 de piclturi de 3 ori pe zi
• alfachimotripsinA in aerosoli de 2-3 ori pe zi~
la nevoie: tonicardiace, diuretice, anticoagulante.
sangerare, ventila\ie mecanic~.

Ob.servaJie: BPOC se intalne~te mai ales la fum~tori, la cci supu~i noxelor

(pul beri ~i vapori iritanti).