Pneumonia

Pneumonia este o infectie a plamanilor generata de microorganisme (virusuri, bacterii,

fungi). Boala poate afecta persoane de orice vârstă, dar este mai grava la copiii mici si adultii de
peste 65 ani, la cei cu imunitate scazuta si cu afectiuni preexistente pulmonare, cardiace,
hepatice, diabet zaharat etc.
Apare mai frecvent în anotimpul rece, la fumatori si in cursul epidemiilor de gripa.
Pneumonia face parte din infectiile de cai aeriene inferioare, alaturi de: sindromul gripal,
traheobronsita acuta si exacerbari infectioase ale bronhopneumopatiei obstructive cronice.
In timpul respiratiei, aerul inhalat este transportat prin caile respiratorii superioare - nas, faringe
si laringe, apoi prin caile respiratorii inferioare - trahee, bronhii, bronhiole si
alveole. Alveolele reprezinta partea finala a aparatului respirator si seamana cu niste mici
saculeti plini cu aer, care au pereti subtiri ce contin capilare (vase de sange foarte fine) si tesut
interstitial (fibre elastice si de colagen). La acest nivel are loc schimbul gazos: oxigenul intra din
alveole in sangele din capilare, iar bioxidul de carbon trece din sange in alveole si este eliminat
Tipuri de pneumonie:
-Locul.de.aparitie:
pneumonia comunitara - apare in comunitate (domiciliu, serviciu, crese, gradinite, etc.) cauzata
de.microorganisme.comune.cu.evolutie.in.general.favorabila.
pneumonia nozocomiala - apare in spital, in special in sectiile de terapie intensiva si are o
evolutie severa din cauza germenilor de spital rezistenti la antibioticele uzuale.
-Forma.clinico-radiologica:
pneumonia tipica cu simptome specifice si imagine radiologica de tip infiltrat lobar, de cauza
bacteriana.
pneumonia atipica cu simptome usoare sau minime, cu imagine radiologica nespecifica de tip
infiltrat interstitial, de cauza virala sau cu microorganisme atipice (chlamydii, mycoplasme,
rickettsi, legionella).
-Statusul.imunitar:
pneumonia la imunocompetenti - la persoane cu sistem imunitar bun, fara afectiuni severe,
generate.de.germeni.uzuali.si.cu.evolutie.favorabila
pneumonia la imunosupresati - persoane infectate HIV, transplant de organe, boli autoimune,
tratament cronic imunosupresor; implica atat germeni patogeni cat si flora microbiana saprofita
care se gaseste in mod normal in orofaringe si care devine agresiva pe fondul imunosupresiei,
avand evolutie severa grefata de complicatii frecvente si deces.
- Morfopatologic:
pneumonia.lobara -.cu.afectare.strict.alveolara.
bronhopneumonia  - cu afectare atat a bronhiilor mici cat si a alveolelor aferente acestora
necroza pulmonara cu doua forme  - pneumonia necrotizanta (cavitati pulmonare multiple dar de
mici dimensiuni < 2 cm) si abcesul pulmonar (cavitate pulmonara mare cu diametru > 2 cm).
Cauze pneumoniei, factori de risc si cai de transmitere
Bacteriile:.reprezinta.cea.mai.frecventa.cauza.a.pneumoniilor
-  bacterii tipice: Streptococcus pneumoniae (pe primul loc in aparitia pneumoniilor),
Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus, Streptococcus grup A, anaerobi, bacili aerobi
gram negativi (E. coli, Klebsiella, Moraxella catarrhalis, Acinetobacter spp, Pseudomonas
aeruginosa.etc),.M..tuberculosis
-   bacterii atipice: Legionella spp, Mycoplasma pneumoniae, Chlamydia pneumoniae.
Virusuri (ca 20%): rhinovirus, coronavirus,  gripal si paragripal, sincitial respirator, adenovirus,
hantavirus, virus varicelo-zosterian.
Fungi (foarte rar): Cryptococcus spp, Histoplasma capsulatum, Coccidioides spp, afecteaza in
special persoane imunodeprimate (transplant de organe, infectie HIV, neutropenie), dar si
persoane sanatoase anterior care locuiesc in zone endemice (SUA in jurul marilor bazine-
Missouri, Mississipi) si care dezvolta forme de pneumonie necrotizanta ce seamana clinico-
radiologic cu tuberculoza si necesita tratament antifungic.
Factori de risc
 Varste extreme: copii mici si persoane peste 65 ani
 Fumatul, alcoolismul, consum de droguri in special administrate injectabil
 Malnutritie: prin boli existente sau la cazuri sociale cu lipsa accesului la hrana
 Boli pulmonare preexistente: mucoviscidoza, astmul bronsic, bronhopneumopatia
obstructiva cronica, bronsiectazii, sechestratie pulmonara, chist bronhogenic congenital
 Alte boli cronice: diabet zaharat, boli cardiace, renale, hepatice etc.
 Sistem imunitar scazut: infectatie HIV, transplant de organe, chimioterapie pentru diverse
cancere, tratament imunsupresor pentru boli autoimune (ex. lupus eritematos sistemic)
 Dificultatea de a tusi: accident vascular cerebral, sedare medicamentoasa sau prin consum
exagerat de alcool, persoane imobilizate la pat
 Rezidenta in colectivitati: azile de batrani, camine spital sau alte institutii de ingrijire
 Infectie recenta de tract respirator superior incluzand si gripa
Cai de transmitere:
Aspiratia in bronhii a microorganismelor care colonizeaza orofaringele: favorizata
de tulburari de deglutitie (inghitire), intubatie orotraheala, anestezie generala, accidente
vasculare cerebrale, crize epileptice, intoxicatie alcoolica acuta.
- Pe cale aeriana: prin stranut sau tuse, se raspandesc secretii fine cu microbi de la persoanele
bolnave care pot fii inhalate de personele din jur.
-  Pe cale hematogena: infectii de cateter intravascular, administrare intravenoasa de droguri sau
infectii severe cu alte sedii (ex endocardita- infectia in interiorul inimii), care se raspandesc prin
sange la alte organe inclusiv la nivelul plamanilor.
-  Inoculare directa (foarte rar): prin traumatism local de tip injunghiere sau propagarea infectiei
de la focare adiacente.
Simptome de pneumonie
De obicei debutul este acut cu febra inalta peste 38 grade Celsius, frisoane, tuse
productiva cu expectoratie colorata galben sau verde, uneori ruginie, cu dureri toracice care
corespund zonei pulmonare afectate, dificultate respiratorie insotita de polipnee (frecventa
respiratorie crescuta), direct proportionala cu extensia pneumoniei, tahicardie (puls rapid), stare
generala alterata, cu inapetenta, fatigabilitate, uneori cu tulburari ale statusului mental de tip
confuzie, gandire neclara. La persoanele in varsta, febra poate lipsi.
 Investigatii radioimagistice si de laborator
Radiografia toracica: metoda rapida si utila pentru confirmarea diagnosticului.
Computer tomografie toracica: in situatii dificile de diagnostic sau in caz de complicatii,
avand un aport informational superior radiografiei.
Examen de sputa: proba de sputa trebuie colectata prin tuse profunda si are rolul sa
identifice bacteria implicata si antibioticele la care exista sensibilitate (antibiograma). Nu se
efectueaza intotdeauna, dar este obligatorie persoanelor care necesita internare.
Teste sangvine: hemoleucograma- cresterea leucocitelor; sindrom inflamator cu cresterea
VSH, fibrinogenului si proteinei C reactive.
Hemocultura: cand exista suspiciune de raspandire a infectiei pulmonare in sange
(bacteriemie), se recolteaza proba de sange din vena si se efectueaza cultura sangelui pentru a
identifica bacteria si pentru a ghida utilizarea antibioticului.
Masurarea nivelului oxigenului din sange cu ajutorul saturometrului sau prin punctie
arteriala. Cu cat pneumonia este mai severa cu atat nivelul oxigenului este mai mic si trebuie
monitorizat pana la normalizare.
Bronhoscopia: in cazurile de pneumonie cu evolutie nefavorabil in ciuda tratamentului
corect efectuat cu antibiotic; are scopul de a identifica cauze rare ale pneumoniei (ex tumori
bronsice benigne, maligne, carcinoid sau corp strain inhalat in bronhii) si de a recolta secretii sau
biopsie bronsica. 
Diagnosticul de pneumonie
Diagnostic pozitiv: se face pe baza simptomelor, a examenului fizic al toracelui (matitate
la percutie si raluri crepitante la auscultatie in zona pneumoniei) si a radiografiei pulmonare cu
completarea in functie de severitate si de complicatii cu celelalate investigatii.
Diagnostic.diferential:
•  Cu afectiuni frecvente: traheobronsita acuta, exacerbare acuta a bronhopneumopatiei
obstructive cronice, pleurezia acuta, tromboembolism pulmonar, neoplasm pulmonar
•  Cu afectiuni rare: boli inflamatorii pulmonare de cauza neinfectioasa dar care imita tabloul
clinico-radiologic de pneumonie: alveolita alergica extrinseca (pneumonita acuta de
hipersensibilitate), pneumonia eozinofilica, pneumonia medicamentoasa, aspergiloza
bronhopulmonara alergica, vasculite pulmonare
Tratamentul pentru pneumonie
In functie de severitatea pneumoniei (varsta, status imunitar, afectiuni asociate, stare
generala, complicatii, germeni comunitari sau nozocomiali, etc.) se alege locul de tratament al
bolnavului si anume: la domiciliu in forme usoare, la spital in formele moderate si la terapie
intensive.in.formele severe.
In etiologia pneumoniei comunitare, cel mai frecvent sunt implicati pneumococul si bacteriile
atipice.
Asadar exista o serie de regimuri de antibiotice care se administeaza in functie de spectrul
bacterian: amoxicillinum, aminopenicilina cu inhibitor de betalactamaza, cefalosporine de
generatia II sau  III, macrolide, fluorochinolone antipneumococice (moxifloxacina,
levofloxacina). Tratamentul se initiaza rapid, empiric pana la sosirea rezultatelor antibiogramei
din sputa, care dureaza cca 3-5 zile.
 La domiciliu, tratamentul se efectueaza oral, adesea cu un singur antibiotic si pe o durata
de.cca.7-14.zile.In spital tratamentul este injectabil in primele zile, apoi oral si include asociere
de.doua.antibiotic.pe.o.durata.medie.de.10-21.zile. In terapie intensiva, tratamentul se
efectueaza injectabil cu o asociere de cel putin doua sau trei antibiotice pe o perioada mai lunga
de timp. In caz de pneumonie cu Pseudomonas aeruginosa (piocianic) cu risc crescut de deces, se
asociaza si antibiotice de tip aminoglicozide, ciprofloxacina sau beta-lactamina antiopiocianica si
antipneumococica.
Tratament adjuvant: hidratare, antitusive, oxigen, ventilatie asistata acolo unde este
cazul.
Recomandare.medicala:
In forme usoare de pneumonie, pacientul se poate adresa medicului de familie, dar in situatii
severe este bine sa se adreseze medicului specialist de medicina interna, boli infectioase sau
pneumologie.
Evolutie, Complicatii, Profilaxie
Evolutia initiala in primele 3-5 zile este esentiala pentru a aprecia eficienta
antibioticului. Evolutia favorabila presupune disparitia simptomelor in primele zile, urmata de
normalizarea leucocitelor in prima saptamana si ulterior rezolutia radiologica in cateva
saptamani - o luna. Rareori evolutia este nefavorabila: antibiotic ineficient, microorganism
agresiv, imunitate scazuta sau diagnostic gresit de pneumonie - infarct pulmonar suprainfectat,
tromboembolism pulmonar, neoplasm pulmonar cu pneumonie retrostenotica.
Desi evolutia este in majoritatea cazurilor favorabila, uneori pot apare complicatii:
-  Revarsat pleural/pleurezie: propagarea inflamatiei alveolare spre pleura (foita care inveleste
plamanul) cu acumulare de lichid in spatiul pleural dintre plaman si coaste. Lichidul pleural fie
se resoarbe prin tratamentul cu antibiotic, fie se infecteaza cu bacterii provenite din zona
pneumoniei, si apare empiemul pleural (puroi pleural) care trebuie drenat chirurgical cu ajutorul
unui.tub.de.dren.
-  Abcesul pulmonar: pneumonia se transforma intr-o colectie de puroi, cu necroza tesutului
pulmonar, care se elimina prin bronhia aferenta si rezulta o cavitate (“gaura”)  pulmonara, care
se vindeca cu tratament antibiotic prelungit, si rar poate necesita indepartare chirurgicala.
-  Bacteriemie: trecerea bacteriilor din focarul de pneumonie in circulatia sangvina, cu
posibilitatea de raspandire a infectiei la alte organe si aparitia de septicemie cu evolutie extrem
de grava si mortalitate crescuta, care necesita tratament in terapie intensiva. Prognostic
nefavorabil apare in infectiile cu gram negativi, la pacientii varstnici, la cei imunodeprimati sau
la.cei.cu.afectiuni.preexistente.(insuficienta.cardiaca,.dializa.etc.).
-  Insuficienta respiratorie: apare in pneumoniile extinse, care afecteaza capacitatea pulmonara
ventilatorie cu scaderea consecutiva a nivelului oxigenului din sange. Alaturi de tratamentul
medicamentos, se aplica oxigenoterapie sau in cazurile severe se efectueaza ventilatie non-
invaziva.sau.invaziva.cu.suplimentare.de.oxigen.
Profilaxie
Masuri de preventie: vaccinarea cu vaccin antigripal si vaccin antipneumococic are un
rol major in prevenirea pneumoniilor determinate de virusul gripal si bacteria Streptococcus
pneumoniae (pneumococ), la persoanele varsntice cu afectiuni pulmonare preexistente sau alte
boli asociate.Masuri de limitare a raspandirii infectiei: spalarea frecventa a mainilor cu apa si
sapun, limitarea contactului apropiat al bolnavului cu membrii familiei, purtarea de masca faciala
sau acoperirea nasului si a gurii in timpul stranutului si al tusei, pentru a evita raspandirea
secretiilor in aer.