As. Med. Pr. Lic.

FICARD OTILIA

URGENŢE
MEDICO-CHIRURGICALE

Curs 1

CE SUNT URGENTELE?

 Suferinta organismului provocata de agresiunea unor factori ai mediului

inconjurator
 trebuie tratate din primele minute de la producerea lor.
 Toate masurile luate pentru salvarea vietii si sanatatii bolnavilor alcatuiesc
asistenta de urgenta , din care masurile elementare luate imediat formeaza
primul ajutor.

Manifestări de dependenţă

Pacienţii în stare gravă prezintă dezechilibre funcţionale grave care necesită monitorizare şi
îngrijiri în regim de urgenţă. Observarea pacientului relevă următoarele manifestări de
dependenţă.

1.Starea de conştienţă → nivel şi conţinut,:

- torpoarea, obnubilarea, stupoarea, confuzia, pierderea conştienţei (sincopa, coma).
TORPOAREA-de la lat.”torpor”=toropeala
- stare de amortire generala fizica si psihica,insotita cel mai des de momente de atipire.
OBNUBILAREA-forma cea mai usoara de tulburare a constientei
 bolnavul e dezorientat,somnolent
 executa vagi unele comenzi
 raspunde la intrebari cu dificultate
SINCOPA-pierderea brusca si de scurta durata a cunostintei
- abolirea totala a functiilor vitale(circulatia,respiratia), datorita opririi trecatoare si
reversibila a circulatiei cerebrale
SINCOPA --> ISCHEMIE CEREBRALA
LIPOTIMIA=lesin, forma minora a sincopei, pierderea incompleta, usoara a constientei cu
mentinerea circulatiei si a respiratiei
COLAPSUL CIRCULATOR-e un sindrom in care functiile vegetative (circulatia, respiratia)
sunt mult diminuate si o data cu ele, functiile de relatie;cunostinta bolnavului e pastrata.

1
As. Med. Pr. Lic. FICARD OTILIA

COMA-abolirea starii de cunostinta, sau constienta, asociata cu alterarea functiilor vegetative,

tulburari de respiratie, circulatie, sfincteriene si semne vegetative
2.Starea perceptivităţii: răspunsuri motorii la stimuli senzoriali şi dureroşi.

3.Starea reactivităţii → semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate, osteotendinoase,

pupilare) redoarea cefei, amplitudine mişcări, globii oculari, pupile.

4.Atitudini şi posturi: pasivă, forţată (ortopnee, alte poziţii forţate), criza epileptică, redoarea
cefei.

Identificarea elementelor de gravitate

Elementele de gravitate extrema sunt în ordine descrescătoare a gravităţii:

 absenţa bătăilor cordului,

 lipsa respiraţiei,
 hemoragia severă,
 pierderea stării de conştienţă,
 respiraţie foarte grea cu senzaţie de sufocare severă,
 paralizie,
 dureri mari,
 fracturi şi zdrobituri de ţesuturi,
 deshidratări severe,
 convulsii,
 hipotermie severă.
Măsuri de urgenţă

Pentru salvarea accidentatului indiferent de cauza sau gravitate se va actiona cu rapiditate

respectandu-se principiile primului ajutor
 Scoaterea victimei de la locul accidentului si asezarea in conditii favorabile acordarii
primului ajutor
 Examinare rapida a victimei
 Indepartarea curiosilor si crearea unui baraj de siguranta
 Informare scurta asupra cauzelor accidentului
 Intreruperea cauzei care a produs accidentul
 Efectuarea la nevoie a primelor ingrijiri
2
As. Med. Pr. Lic. FICARD OTILIA

 Efectuarea manevrelor cu blandete

 Anuntarea accidentului
 Transportul accidentatului la spital
 Insotirea victimei

-Scoaterea victimei din focarul de agresiune

- în bloc rigid (cap-gât-trunchi-bazin), în poziţia în care a fost surprinsă, fără flectarea

capului pe trunchi şi a trunchiului pe bazin, mobilizarea ar putea accentua sau
complica leziunile.

-Examinarea rapidă, sumara a victimei – pentru aprecierea gravităţii victimei se observă:

- respiraţia
- circulaţia (verificarea pulsului la carotidă),
- inegalitatea pupilară (în traumatisme craniene severe) – mioză, midriază, victima
fiind aşezată la sol în decubit dorsal, mai rar decubit lateral cu capul situat mai jos în
cazul victimei inconştiente.

3
As. Med. Pr. Lic. FICARD OTILIA

-Examinarea atentă a victimei – se descoperă leziunile importante.

 examinează tegumentele (mai ales cele acoperite);

 se examinează prin palpare uşoară conturul capului (denivelări).
 se examinează pavilioanele urechilor şi nărilor (prezenţa de sânge, serozităţi, lichid
cefalorahidian → traumatisme de bază de craniu.
 se examinează membrul superior sau inferior, bazinul şi toracele prin palpare uşoară,
pentru a depista existenţa deformărilor, mobilitatea exagerată (în fractura de bazin
manevrele sunt dureroase).
 se urmăresc aspectul leziunilor, hemoragiile.
-Asigurarea barajului de securitate – îndepărtarea curioşilor. Sunt îndepărtate persoanele
curioase adunate în jurul accidentatului. Asigurarea barajului de securitate se face de către o
altă persoană decât cea care acordă primul ajutor. Aglomerarea persoanelor în jurul victimei
determină următoarele fenomene:

 împiedică ventilaţia victimei şi a salvatorului;

 creează sentimentul de panică cu efect negativ asupra evoluţiei stării victimei,
 stânjeneşte mişcările salvatorului sau salvatorilor.
-Informare scurtă asupra cauzelor accidentului.

 Intreruperea cauzei care a produs accidentul

-Acordarea primelor îngrijiri

1. degajarea căilor respiratorii superioare + respiraţie gură la gură.

2. masaj cardiac extern + respiraţie artificială – în stop cardio-respirator.
3. hemostază provizorie în hemoragiile abundente.
4. imobilizare provizorie a fracturilor sau luxaţiilor cu ajutorul mijloacelor existente în
trusele de prim ajutor sau cu mijloace improvizate.
5. toaleta, pansarea şi bandajarea plăgilor
6. îndepărtarea de la nivelul tegumentelor a toxicelor cu potenţial de pătrundere
transcutanat sau subcutanat
7. anunţarea accidentului(112)
8. transportul la spital

4
As. Med. Pr. Lic. FICARD OTILIA

-Ridicarea victimei de la sol – targa pregătită cu cearşaf şi pătură sau improvizată se aduce
în apropierea victimei care se ridică de la sol prin metoda cules sau ridicat din lateral (4
salvatori aşezaţi lateral de victimă – 1 ridică capul şi umerii, 2 ridică bazinul, 3 ridică
membrele inferioare, 4 împinge targa sub accidentat la comanda primului) sau prin metoda
puntea olandeză (4 salvatori care încalecă victima – primii trei susţin victima ca în metoda
cules, al patrulea împinge targa sub victimă).

-Transport supravegheat (însoţit) la spital – de către 2-4-5 persoane, pe targă (brancardă)

sau cu mijloace mecanizate sau improvizate → în timp cât mai scurt.

Materiale necesare acordării întervenţiilor în urgenţe

 trusă de urgență,

 sursă de oxigen,

 medicație de urgență (adrenalină, atropină, Xilină, amiodarona, bicarbonat de sodiu,

clorură de calciu, sulfat de magneziu, vasopresină etc

 canule orofaringiene, canule nazofaringiene,

 mască laringiană, combitub, balon ambu,

 sonde traheale,

 laringoscop,

 balon de ventilație

Poziția de siguranță

Scopul acestei poziţii este menţinerea liberă a căilor respiratorii, permiterea monitorizării,

respectarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale şi evitarea compresiilor pe pachetele

vasculo-nervoase..
5
As. Med. Pr. Lic. FICARD OTILIA

Dezavantaje

- compresia unui braţ, recomandându-se urmărirea circulaţiei periferice a braţului şi

înlăturarea compresiei cât mai rapid;
- dacă este necesară menţinerea poziţiei de siguranţă pe o perioadă mai lungă de timp,
după 30 minute victima va fi întoarsă pe partea opusă.
Există câteva variante ale poziţiei de siguranţă fiecare cu avantajele sale. Nu există o singură
poziţie potrivită pentru toate victimele. Poziţia trebuie să fie stabilă, aproape de poziţia
laterală reală, cu capul decliv şi fără ca presiunea pe torace să împiedice ventilaţia. O poziţie
aproape-culcat pe burtă pe de altă parte poate împiedica o ventilaţie adecvată, deoarece
imobilizează diafragmul şi reduce complianţa toracică şi pulmonară
Poziția de siguranță-gest salvator de viaţă
Braţul în unghi drept cu corpul, cotul îndoit şi palma în sus
- dacă este cazul, se îndepărtează ochelarii victimei;salvatorul îngenunchează lateral de
victima aflată în decubit dorsal şi cu membrele pelvine întinse;
- braţul de partea salvatorului se poziţionează în unghi drept cu corpul, cotul fiind îndoit
şi palma orientată în sus;
- braţul de partea opusă se aduce peste torace de aceeaşi parte cu salvatorul şi se
poziţionează cu dosul palmei în contact cu obrazul..
Flectarea incompletă a coapsei pe abdomen
- salvatorul prinde membrul inferior de partea opusă cu mâna chiar deasupra
genunchiului şi îl trage în sus, dar păstrând contactul piciorului cu solul (o flectare
incompletă a coapsei pe abdomen).
- cu o mâna pe genunchiul flectat şi cu cealaltă menţinând dosul mâinii victimei pe
obraz, se roteşte victima spre salvator în poziţie laterală, până când piciorul flectat se
sprijină pe sol;
- se ajustează poziţia membrului inferior de deasupra astfel încât coapsa şi genunchiul
să fie flectate în unghi drept
Rotirea victimei către salvator.

- Se împinge şi se menţine capul spre posterior pentru a asigura libertatea căilor aeriene;
această manevră se realizează prin ajustarea poziţiei mâinii de sub obraz;
- se verifică respiraţia la intervale regulate

6
As. Med. Pr. Lic. FICARD OTILIA

Manevra Heimlich

- Salvatorul se poziţionează în spatele victimei cu ambele braţe în jurul părţii superioare

a abdomenului acesteia şi va înclina uşor victima spre înainte;
- va plasa pumnul între ombilic şi apendicele xifoid şi va prinde pumnul cu cealaltă
mână, apoi va trage brusc spre în sus şi înapoi.
- Va repeta de maxim 5 ori această manevră
- Dacă obstrucţia nu a fost înlăturată, se continuă alternând 5 lovituri între omoplaţi cu 5
comprimări bruşte ale abdomenului.

7
As. Med. Pr. Lic. FICARD OTILIA

Abordul unei căi venoase periferice se realizeaza dinspre distal à proximal (de jos in sus)

Avantaje: -tehnică simplă prin care se poate obţine într-un timp rapid realizarea uşoară a
asepsiei (în RCP este permis şi abordul nesteril, cu condiţia schimbării liniei venoase, imediat
după succesul RCP). Nu necesită întreruperea manevrelor de resuscitare.

Dezavantaje: timpul lung de intrare în acţiune a drogurilor, care poate fi optimizat prin
administrarea unui bolus de soluţie cristaloidă şi prin ridicarea membrului respectiv deasupra
planului inimii, absenţa circulaţiei subdiafragmatic face din cateterizarea venelor membrelor
inferioare o manevră ineficientă (plasarea unui cateter pe vena femurală devine o manevră
eficientă atunci când acesta are o lungime care permite depăşirea diafragmului).

Abordarea unei căi VENOASE centrale

Principii: cateterizarea unei vene superficiale tributare sistemului cav superior; vena
jugulară externă reprezintă prin situarea sa superficială şi prin calibrul mare, o soluţie oricând
la îndemână.

Avantaje: timpul scurt de intrare în acţiune al drogurilor.

Dezavantaje: este o tehnică complexă, necesitând timp, experienţă, dispozitive speciale,

condiţii de asepsie; necesită întreruperea manevrelor RCP; există două situaţii în care
întreruperea resuscitării se face pe un interval de timp scurt, şi anume: abordul
supraclavicular al venei subclavii şi posterior al venei jugulare interne. Cateterul poate fi
interceptat de padelele defribilator-monitorului crescând riscul de accidente la defibrilare (de
exemplu, abordul subclavicular al venei subclavii drepte).