Instaurarea regimului comunist (1944-1947)

În primul guvern format la 23 august 1944 sub conducerea generalului Constantin Sănătescu,
comuniştii au fost reprezentaţi de Lucreţiu Pătrăşcanu. (ministru de Justiţie). Acest partid şi-a mărit
numărul membrilor în guvernele care au urmat (C. Sănătescu, Nicolae Rădescu), urmărind
acapararea puterii politice. Pentru atingerea acestui scop s-au bucurat de sprijinul sovieticilor şi al
Armatei Roşii.
La 6 martie 1945 s-a format un nou guvern condus de dr. Petru Groza, impus prin forţă regelui
Mihai. Membrii guvernului proveneau din rândul Frontului Naţional Democrat (alcătuit din P.C.R.,
Partidul Social Democrat, Frontul Plugarilor) şi gruparea liberalilor conduşi de Gh. Tătărescu.
Măsurile care au fost luate urmăreau fie atragerea populaţiei, fie distrugerea adversarilor politici:
la 9 martie 1945 – Administraţia Transilvaniei de Nord-Vest, care fusese preluată de U.R.S.S., a fost
redată guvernului român;
prin reforma agrară (23 martie 1945) se limita proprietatea agricolă la 50 ha, proprietăţile primite sau
cele deţinute din perioada anterioară fiind supuse procesului de colectivizare;
pentru îndepărtarea adversarilor activi a fost aplicată legea epurării aparatului de stat; cei acuzaţi şi
condamnaţi de tribunalele populare au fost trimişi în lagărele de deţinuţi politici;
U.R.S.S. preluat mari cantităţi de produse agricole prin intermediul sovromurilor, societăţi mixte
româno-sovietice;
regele Mihai a protestat şi a declanşat greva regală, refuzând să mai semneze decretele şi legile
prezentate de guvern spre aprobare; guvernul a fost recunoscut în cele din urmă de rege şi statele
occidentale prin includerea a câte unui reprezentant al P.N.L. şi P.N.Ţ., situaţie care nu a putut
modifica structura şi programul guvernului.
Banca Naţională a României a fost etatizată (naţionalizată);
în urma înscenării de la Tămădău,(14 iulie 1947), liberalii şi ţărăniştii şi-au încetat activitatea; liderii
acestor partide au fost condamnaţi la ani grei de închisoare;
în urma unor mari presiuni, regele Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947, în aceeaşi zi a
fost proclamată Republica Populară Română;
au fost luate măsuri pentru organizarea societăţii după model sovietic.