Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Valență
Valența este un concept (similar cu acela din chimie) prin care se precizează cîte conexiuni pot lega verbul
de alte părți de vorbire. Astfel valența poate fi:
2 pentru verbele tranzitive. De exemplu, verbul a bea este legat atît de subiect cît și de
complementul direct: "Ion a băut toată apa din sticlă."
Predicativ
Articol principal: Verb predicativ.
Verbele predicative (sau personale) sunt verbele la moduri predicative. Verbul predicativ are întotdeauna
funcția sintactică de predicat verbal.
Indicativ (se formează la toate timpurile). Exemplu: „Eu citesc”. Conjunctiv. Exemplu: „Eu trebuie să
citesc”. Condițional-optativ. Exemplu: „Eu aṣ citi”. Imperativ (se formează numai în propoziții exclamative
la persoana a doua singular și plural). Exemplu: „Citește!”
Verbe auxiliare
Articol principal: Verb auxiliar.
Verbele care servesc la conjugarea altor verbe se numesc auxiliare. În exemplele de mai jos verbele auxiliare
sunt subliniate:
Verbe copulative
Articol principal: Verb copulativ.
Când predicatul unei propoziții se exprimă printr-un nume predicativ, cuvîntul de legătură dintre acesta și
subiect se numește copulă. În multe limbi acest cuvînt este un verb, numit în această poziție verb copulativ.
De exemplu, în propoziția "[...] iubirea de moșie e un zid [...]" verbul "e" este un astfel de verb.
Sunt verbe copulative: a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a rămâne, a părea, a însemna, a reprezenta.
Există verbe, numite defective, a căror conjugare este incompletă, din paradigma lor lipsind o parte din
forme.
În limba română verbele se clasifică adesea în funcție de terminația de la modul infinitiv în patru grupe,
numite conjugări:
Această clasificare în patru grupe de conjugare se face mai degrabă în scopuri didactice și are o valoare
practică limitată. Astfel, de exemplu, deși verbele a purta și a scurta se comportă diferit în timpul conjugării
— eu port, dar eu scurtez — asemănarea formală a infinitivului le pune în aceeași grupă. Analiza detaliată a
fenomenelor morfologice duce la concluzia că verbele limbii române se organizează în circa 11 grupe
(numărul precis depinde de tratarea verbelor rare ca excepții sau ca formînd grupe mici) și că, dacă se ține
cont de toate tipurile de alternanțe fonetice, numărul grupelor ajunge la cîteva zeci, fără a include verbele
neregulate.
Mod
Articol principal: Mod (gramatică).
Modul este o categorie gramaticală, specifică verbului, care indică raportarea la realitate a acțiunii sau a
stării exprimate de verbul respectiv. El este asociat cu alte categorii ale verbului, ca timpul și aspectul.
Moduri personale
În limba română există cinci moduri personale. Aceste moduri personale au rol numai de predicat.
Indicativ
Mai mult ca perfect - exprimă un proces trecut și încheiat înaintea altui proces trecut și
încheiat
Perfect simplu - exprimă un proces trecut și încheiat momentan sau într-un interval de
timp delimitat
Condițional-optativ
Prezent:
Perfect:
Imperativ. Modul imperativ este un mod personal (predicativ) care exprimă o poruncă (imperativ își are
originea în latinescul „imperare”, care înseamnă a porunci), un îndemn, o rugăminte sau un sfat:
Pleacă!
Scoală-te!
Urmărește-i!
Povestiți-ne!
Conjunctiv
Prezent:
Prezumtiv
Prezent:
Crezi că o fi acolo?
Ne-or vedea dacă-l facem aici?
S-or duce fără noi?
Perfect:
L-o fi mîncat?
O fi fost în sală?
O fi plecat deja, dar nu sînt sigur.
Moduri nepersonale
Formele verbale nepredicative/nepersonale sînt uneori considerate moduri împreună cu cele personale, dar,
din cauza unor diferențe fundamentale în de natură semantică, morfologică și sintactică, în gramatica
modernă sînt luate separat. În limba română există patru forme verbale nepredicative. Acestea nu au rol de
predicat.
Infinitiv
Participiu
Gerunziu
Diateza
Prin diateză se exprimă relația dintre acțiune și participanții la aceasta: agentul (cel care face acțiunea) și
pacientul (cel care suferă consecințele acțiunii). În funcție de definiția exactă a diatezei și de criteriile care
decurg din definiție, limba română are un număr de diateze care variază între două și șase. În toate analizele
apar diateza activă și cea pasivă, la care se mai pot adăuga următoarele diateze: reflexivă, impersonală,
reciprocă și dinamică. Gramatica limbii române (Editura Academiei, 2005) propune un sistem de trei
diateze aflate în două relații de opoziție: activă vs pasivă și activă vs impersonală, renunțînd astfel la diateza
reflexivă.[4]
Exemple:
Diateza activă în contrast cu cea pasivă: Copiii au cules cireșe. - Cireșele au fost culese de
copii.
Diateza activă în contrast cu cea impersonală: Salariații cîștigă mult. - Se cîștigă mult.
Note
1. ^ Ca fapt divers, este remarcabilă creația literară Le train de nulle part („Trenul de nicăieri”) a
lui Michel Dansel, (publicată în 2004 sub pseudonimul Michel Thaler), care pe parcursul a 233
de pagini nu conține niciun verb.
2. ^ Verbul a crea și altele care se termină în hiatul ea aparțin de conjugarea I.
3. ^ Verbul a veghea și altele care se termină în -chea și -ghea aparțin de conjugarea I. Acest
lucru este determinat de procesele morfologice prin care trec astfel de verbe.
4. ^ Gramatica limbii române, vol. I, p. 480
Bibliografie
Academia Română, Gramatica limbii române (coordonator Valeria Guțu Romalo), Editura
Academiei Române, București, 2005 (capitolul despre verbe: Vol. I „Cuvântul”, p. 323)
Definiția verbului, la DEX online (http://dexonline.ro/search.php?cuv=verb&source=)
en Etimologia cuvîntului "verb", la American Heritage Dictionary of the English Language (htt
p://education.yahoo.com/reference/dictionary/entry/verb)
Legături externe
Verbix: program de conjugare de verbe în multe limbi (http://www.verbix.com/webverbix/)
(Atenție, unele verbe sînt conjugate greșit.)
Conjugare verbe, flexionare și deflexionare (http://www.archeus.ro/lingvistica/Flex?lang=ro)
Conjugare verbe în mai multe limbi, inclusiv limba română (https://www.conjugare.ro/)
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Verb&oldid=13200927
Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze
suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.