Cazul 1

Barbat cu dispnee la eforturi medii,dureri toracice,tuse iritativa,afebril. Este lacatus mecanic care lucrezeaza
timp de 25 ani intr-o turnatorie.
SILICOZA
1.Etiologia bolii
2.Formulati si argumentati dg.de boala profesioanala (anamnestic,clinic,paraclinic)
3. Masuri tehnico-organizatorice si medicale ce pot fi aplicate la locul de munca.

1.SiO2 l.c.
Alte locuri de munca cu risc silicogen: industria extractiva, perforarea in tunele,in carierele de
piatra,fabricarea materialelor abrazive,fabricarea caramizilor refractare,
Noxe profesionala=factori din condiţiile de muncă care influenţează negativ starea de sănătate a
organismului personalului muncitor, determinând sau favorizând starea de boală, scăzând capacitatea de
muncă sau creând starea de disconfort.
2)
Clinic:dispnee la eforturi medii,dureri toracice,tuse iritativa,afebril
Paraclinic:
a) saturatia O2 este buna
b) spirograma: disfunctie ventilatorie mixta
c) RX: Silicoza 3p/1r/campurile superioare si medii cu tendinta la confluare?/ em/hi/co
Anamnestic
 Este lacatus mecanic care lucrezeaza timp de 25 ani intr-o turnatorie.
 factori fiziologici: regim nefiziologic de munca si odihna (lucrul in 3 ture)
 fizici: radiaţii UV (Sudarea, topirea electrică a metalului), Zgomote si vibratii provenite de la masini
sau utiliaje in functiune, microclimat cald si uscat (surse de radiatii calorice prezente cu ventilatie
ineficienta)
 chimici: gaze toxice de la celelate sectii (turnare, vopsire cu pistolul), fumul, praful
DD: tuberculoza miliara, sarcoidoza,hemosideroza,fibroza pulmonara interstitiala idiopatica, colagenoze
3)
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE;
 evaluarea riscului silicogen şi monitorizarea locului de muncă cu scopul de a menţine prăfuirea sub
valorile CMA;
 automatizarea, mecanizarea şi etanşeizarea proceselor tehnologice generatoare de pulberi silicogene;
 înlocuirea tehnologiilor care utilizează pulberi silicogene cu alte tehnologii nesilicogene;
 utilizarea metodelor umede, de perforaj, şlefuire, polizare etc.
 izolarea secţiilor şi/sau a operaţiilor tehnologice generatoare de praf;
 aspirarea pulberilor la sursa de formare(ventilatie locala);
 ventilaţie generală cu exhaustarea pulberilor din incaperile de lucru;
 echipamente de protecţie individuale (masca de praf) ;
 asigurarea curăţeniei (autogospodărire) la locul de muncă (goodkipping house);
 reducerea efortului fizic, acordarea pauzelor recuperatorii, controlul concentraţiilor atmosferice de
gaze şi vapori iritanţi(rol favorizant prin iritatie, scaderea rezistentei epiteluiului);
 susţinerea performanţei în muncă prin asigurarea unei alimentaţii hipercalorice, bogate în vitamine.

MASURI MEDICALE;
1) Examenul medical la încadrarea în muncă constă în:
 anamneza profesională care va pune în evidenţă eventuale expuneri anterioare la risc silicogen;
  anamneza neprofesională. Sunt importante infecţiile cronice respiratorii, în special cele
parenchimatoase, tuberculoza, etc.;
 examenul clinic general pe aparate şi sisteme
 radiografia toracică standard la încadrare;
 probele funcţionale ventilatorii: CV, VEMS, IPB;
 examenul ORL (efectuat de specialist);
 IDR la tuberculină
2) Controlul medical periodic constă în:
 examen clinic general anual;
 radiografia toracică standard după 5 ani de la încadrare şi apoi din 3 în 3 ani sau din 5 în 5 ani, în
funcţie de intensitatea riscului. În cazurile diagnosticate cu fibroză pulmonară de urmărit, RPS se va
efectua anual.
 probele funcţionale respiratorii la interval de 2 ani;
 IDR la tuberculină la 3 ani.
3) Educaţia sanitară
Muncitorii vor fi informaţi asupra:
 existenţei riscului la locul de muncă şi asupra măsurilor generale şi individuale de protecţie;
 asupra rolului fumatului în patologia respiratorie şi importanţa suprimării acestuia;
 asupra pericolului tuberculozei şi a infecţiilor acute respiratorii şi necesitatea aplicării măsurilor de
prevenire adecvate;
 asupra necesităţii menţinerii unui organism sănătos, printr-un regim de viaţă normal, o raţie
alimentară echilibrată şi evitarea consumului de alcool.
TRATAMENT MEDICAL
PATOGENIC: NPVO, KEXIPING, TETRANDRINA
SIMPTOMATIC: expectorante, bronhodilatatoare metilxantinice, beta-adrenergice, antibiotice in
suprainfecii bronsice, tratament TSS in silico-tbc, corticoizi, oxigenoterapie, diuretice, digitalice in doze
mici: in CPC,IRC

Cazul 2
Femeie de 35 ani cu crize de dispnee expiratorie +weezing,tuse iritativa, obstructie nazala,stranut
ASTM BRONSIC PROFESIONAL
1. Formulati si argumentati dg.prezumtiv de boala prof
2.Ce alte investigatii ati mai cere
3. Masuri tehnico-organizatorice si medicale ce pot fi aplicate la locul de munca.

1)
a) anamneza profesională
 apariţia crizelor la locul de muncă: la început, mijloc, sfârşitul schimbului, inclusiv spre casă;
 absenţa crizelor în zilele libere, concediu de odihnă, week-end;
 reapariţia crizei la reluarea lucrului;
 creşterea expunerii la un factor alergizant sau iritant.
AP
 Este sudor de aproximativ 6 ani
 NP fizice: hala mare necompartimentata,ventilata si incalzita ineficient
 factori fiziologici: lucrul in ortostatism prelungit,pozitii vicioase
 NP fizico-chimice: fumul de sudura, pulberi metalice
 NP chimice: vopsirea pieselor cu pistolul (compusi organici/gaze degajate din vopsea)
b) anamneza neprofesională:
  nu are antecedente heredo-colaterale de astm bronşic;
 debut după o "răceală" (viroză);
 rinita care precede astmul bronşic cu ani înainte;
c) istoricul/descrierea manifestarilor respiratorii
 criza descrisă ca o "sufocare";
 wheezing descris ca „şuierat”, „sunet de vioară", „piuit”, „mieunat” etc;
 tuse cu expectoraţie vascoasa, aderenta, perlată;
 rinoree
2)
Teste de provocare bronşică-stabileşte diagnosticul de hiperreactivitate bronsica.
Testul inhalator specific cu agentul etiologic suspicionat –prin pozitivitate stabileşte profesionalitatea
asmului bronşic(este gold standard pentru dg de ABP)
Proba locului de muncă
debitul expirator de vârf (PEF)
Radiografie toracica
Examenul sputei
3)
Tratamentul etiologic
 Întreruperea expunerii la agentul cauzal este cea mai eficientă metodă de tratament. Ea se realizează
prin schimbarea locului de muncă înafara mediului cu substanţa incriminată.
 Hiposensibilizarea specifică este o metodă cu rezultate bune în măsura în care bolnavul este
cooperant.
 Cura marină, cura în salină ;dau rezultate în special în astmul alergic pur. Cazurile trebuie alese cu
grijă.
Tratamentul patogenic
 1.Simpatomimeticele: beta2selective: salbutamol, terbutalină, fenoterol, reproterol, clenbuterol,
Serevent.
 2.Drogurile anticolinergice: atropine, ipratropiumbromid (atrovent).
 3.Inhibitorii fosfodiesterazei: metilxantină (fiole, tablete).
 4.Blocanţii alfa receptorilor: phentolamină.
 5.Inhibitorii degranulării mastocitelor: cromoglicat de sodium, Ketotifen, Zaditen.
 6.Antagonişti leucotriene (blochează receptorii tip I leucotriene şi au efect antiinflamator):
Montelucast (Singulair-Merck).
 7.Corticoterapie: hemisuccinat de hidrocortizon (i.v.), preparate cu acţiune locală pe cale inhalatorie
(beclometazonă spray), prednison tablete în cură scurtă (de evitat).
 8.Dispunem de o gamă foarte variată de produse care asociază un beta- stimulant cu un anticolinergic
sau un beta-stimulant cu cromoglicatul de sodium sau un beta- stimulant cu un corticoid (Seretide).
Tratament simptomatic: ATB+HHC
Masuri tehnico-organizatorice
 Cunoaşterea locurilor de muncă cu risc crescut de sensibilizare şi evitarea angajării persoanelor
atopice şi a persoanelor cunoscute cu astm bronşic sau rinită.
 Limitarea numărului de persoane expuse prin izolarea operaţiilor sau a locurilor de muncă cu risc
crescut.
 Monitorizarea locurilor de muncă cu risc şi luarea de măsuri pentru scăderea degajărilor în aer a
substanţelor iritante şi sensibilizante.
 Depistarea precoce a simptomelor de rinită, de astm, diagnosticul cât mai precoce al astmului bronşic
profesional şi indicarea schimbării locului de muncă sau a reorientării profesionale.
Cazul 3
Femeie de 45 ani cu dispnee la eforturi medii,parestezii,dureri la niv.degetelor I-III de la mana stanga cu
scaderae fortei de prehensiune
SINDROM DE TUNEL CARPIAN
1) Formulati si argumentati (anamnestic, clinic,paraclinic) dg de BP
2) Indicati 3 alte locuri de munca cu expuneri similare
3) Recomandari TO+Medicale

1)
 istoric: parestezii la nivel degetele dimineata la trezire, initial in teritoriu deg.I de la mana stanga
 AP: motostivuitor intr-o turnatorie timp de 25 ani, actiuni repetitive bimanuale efectuate cu
viteza,precizie,forta pt.incarcare si depozitarea unor paleti, pozitie statica prelungita,program in 3
schimburi,8 ore/zi--> NP: Mişcări repetitive,Vibraţii,Poziţii extreme ale încheieturii mâinii (în special
asocierea acestor factori de risc)
 clinic:usoara limitare a extensiei pumnului,tulburari de sensibilitate exteroceptiva cu hipoestezie
tactila la deg.1-3 mana stanga, testul tinnel si phalen sunt pozitive
 paraclinic: VCM in nv.median este scazuta
2) operatorul de la fabrica care trebuie sa apese toata ziua pe un buton, persoanele care lucreaza in IT
3) MTO
 Schimbarea metodelor de utilizarea a mainii si evitarea anumitor pozitii pot ameliora simptomele.
 In cazul in care cerintele de la locul de munca agraveaza simptomele, schimbarea sau modificarea
locului de munca ar putea incetini sau opri evolutia bolii.
Tratament medical
 In majoritatea cazurilor, sindromul de tunel carpian se va agrava progresiv, daca nu este tratat la timp.
 In cazul in care simptomele sunt legate in mod clar de o activitate sau de o anumita ocupatie
profesionala, starea nu se poate imbunatatii daca aceasta ocupatie sau activitate nu este oprita sau
redusa.
 Non-chirurgical: orteza/atela de repaus, tratamentul durerii si al inflamatiei cu AINS, schimbarea
activitatii
 Chirurgical

 Surditatea sau hipoacuzia profesională prin expunere la zgomot sunt deficite auditive de percepţie,
bilaterale şi simetrice
 Hipoacuzia = pierdere auditivă de peste 30 dB numai la 4000 Hz după corecţia de presbiacuzie
 Surditatea = pe lângă deficitul de la 4000 Hz şi o pierdere auditivă medie de peste 25 dB în zona
conversaţională (500-1000-2000) după aplicarea presbiacuziei

HERNIA DE DISC
 Hernia se poate preveni sau macar simptomele ei pot fi ameliorate printr-un stil de viata responsabil,
care sa nu includa cresteri rapide si exagerate in greutate.
 Foarte important este ca oamenii sa realizeze cat de mult conteaza sa ai o postura corecta in
permanenta, prn care ajuti coloana sa-si pastreze forma corecta si nu pui presiune prea mare doar
asupra unor parti ale acesteia, care in timp ar putea sa cedeze.
 In plus, sedentarismul este la fel de riscant ca activitatile fizicea prea intense, asa ca macar jumatate
de ora de miscare zilnica este recomandata.
 Cei care simt dureri de spate pot participa la programe de fizioterapie, care sa-i jute sa-si corecteze
postura si obiceiurile nesanatoase. In plus, astfel isi vor intari musculatura paravertebrala si
abdominala astfel incat coloana sa aiba parte de cat mai mult suport.
eXERCITII de KINETO
 Cu palmele şi genunchii sprijiniţi pe pat sau pe sol, du capul între umeri şi întinde bine spatele.
 Cu mâinile şi picioarele sprijinite pe pat sau pe sol, ridică braţul drept şi piciorul stâng. Repetă pentru
cealaltă parte.
 Sprijină spatele pe pat, ridică genunchiul drept şi ţine-l la piept 10 secunde. Repetă pentru cealaltă
parte.

Caz 5
Femeie care lucreaza ca sudor
SIDEROZA
1) Formulati si argumentati diag.prezumptiv de BP
2) Indicati MO si M pt.pacient

1)
 anamneza prof: NP=oxizii de fier, este sudor, factori nefiziologici:...NP fizice: ventilarea fortata cu
introducere de aer comprimat care permite evacuarea pulberilor metalice,gazelor si a fumului de
sudura, variatii mari de temperatura, curenti de aer puternici ascendenti si transversali,zgomot
 clinic: sa vedem care sunt semnele pt.care a venit
 paraclinic: spirograma normala, RX: Sideroza 2q/campurile medii si inf?/ em
DD: tuberculoza, sarcoidoza, silicoza, fibroza pulmonara interstitiala idiopatica
2)
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE;
 evaluarea riscului silicogen şi monitorizarea locului de muncă cu scopul de a menţine prăfuirea sub
valorile CMA;
 automatizarea, mecanizarea şi etanşeizarea proceselor tehnologice generatoare de pulberi silicogene;
 înlocuirea tehnologiilor care utilizează pulberi silicogene cu alte tehnologii nesilicogene;
 utilizarea metodelor umede, de perforaj, şlefuire, polizare etc.
 izolarea secţiilor şi/sau a operaţiilor tehnologice generatoare de praf;
 aspirarea pulberilor la sursa de formare(ventilatie locala);
 ventilaţie generală cu exhaustarea pulberilor din incaperile de lucru;
 echipamente de protecţie individuale (masca de praf) ;
 asigurarea curăţeniei (autogospodărire) la locul de muncă (goodkipping house);
 reducerea efortului fizic, acordarea pauzelor recuperatorii, controlul concentraţiilor atmosferice de
gaze şi vapori iritanţi(rol favorizant prin iritatie, scaderea rezistentei epiteluiului);
 susţinerea performanţei în muncă prin asigurarea unei alimentaţii hipercalorice, bogate în vitamine.

MASURI MEDICALE;
1) Examenul medical la încadrarea în muncă constă în:
 anamneza profesională care va pune în evidenţă eventuale expuneri anterioare la risc silicogen;
 anamneza neprofesională. Sunt importante infecţiile cronice respiratorii, în special cele
parenchimatoase, tuberculoza, etc.;
 examenul clinic general pe aparate şi sisteme
 radiografia toracică standard la încadrare;
 probele funcţionale ventilatorii: CV, VEMS, IPB;
 examenul ORL (efectuat de specialist);
 IDR la tuberculină
2) Controlul medical periodic constă în:
 examen clinic general anual;
  radiografia toracică standard după 5 ani de la încadrare şi apoi din 3 în 3 ani sau din 5 în 5 ani, în
funcţie de intensitatea riscului. În cazurile diagnosticate cu fibroză pulmonară de urmărit, RPS se va
efectua anual.
 probele funcţionale respiratorii la interval de 2 ani;
 IDR la tuberculină la 3 ani.
3) Educaţia sanitară
Muncitorii vor fi informaţi asupra:
 existenţei riscului la locul de muncă şi asupra măsurilor generale şi individuale de protecţie;
 asupra rolului fumatului în patologia respiratorie şi importanţa suprimării acestuia;
 asupra pericolului tuberculozei şi a infecţiilor acute respiratorii şi necesitatea aplicării măsurilor de
prevenire adecvate;
 asupra necesităţii menţinerii unui organism sănătos, printr-un regim de viaţă normal, o raţie
alimentară echilibrată şi evitarea consumului de alcool.
TRATAMENT MEDICAL: tratamentul cu D-penicilamina, EDTA.

Caz 6
Barbat de 47 ani care este lacatus mecanic,lucreaza de 25 ani
SURDITATE sau HIPOACUZIE
1) Formulati si argumentati dg de BP
2) Indicati TO+M pt.pacient

1)
anamnestic
clinic: neintelegerea conversatiei (cu voce ridicata) este scazuta (comunicare prin gesturi)
paraclinic: glicemia a jeun crescuta (posibil DZ,necesita alte investigatii, TTGO,HbA1c), TA putin
modificata,
examenul ORL:
 la urechea stanga: pierdere auditiva de perpectie pt.ambele conduceri CA si CO la frecventa de 4000
Hz dupa corectia de presbiacuzie=23 dB / in zona conversationala pt.ambele conduceri CO si CA este
o pierdere autiditiva medie corectata=44 dB
 la urechea dreapta: pierdere auditiva de perpectie pt.ambele conduceri CA si CO la frecventa de 4000
Hz dupa corectia de presbiacuzie=21 dB / in zona conversationala pt.ambele conduceri CO si CA este
o pierdere autiditiva medie corectata=40 dB

2)
Tratamentul presupune diagnosticul precoce si intreruperea expunerii la zgomot. Ameliorari se pot obtine
cu vitaminele A, B si E, vasodilatatoare. Uneori se recurge la proteza auditiva strict individualizata.
Profilaxia efectelor patogene ale zgomotului :
Masuri tehnico-organizatorice care urmaresc eliminarea sau diminuarea zgomotului sub limitele maxime
admise de norme :
 Izolarea fonica a surselor de zgomot
 Absorbtia zgomotului (fonoabsorbante)
 Purtarea obligatorie a echipamentului de protectie( antifoane)
 Pauze in locuri linistite( 5-10 minute la circa 60 de minute )
Masuri medicale care constau in recunoasterea, evaluarea si controlul riscurilor, efectuarea examenului
medical la angajare, controlului medical de adaptare si controlului medical periodic.