PROTOCOL

ANXIETATEA GENERALIZATĂ

Realizat de:
Chiorean Ruxandra
Druma (Nagy) Ioana
Heredeu Roxana
Marușca ( Lupou) Ileana
Mihuța Anda

Oradea, 2018

1
 1. ISTORICUL CAZULUI
Maria are 30 de ani, este căsătotită și are o fetiță, elevă în clasa I. Are o relație foarte bună
cu soțul și cu familia extinsă. Aceasta lucrează 8 ore pe zi. Soțul este cel care a sfătuit-o să
consulte un psiholog și a însoțit-o. Soțul povestește ca în ultima perioadă soția lui se
îngrijorează mult prea mult.

2. ACUZE PRINCIPALE
În ultimele 6 luni, Maria a petrecut mai multe zile îngrijorată decât să se preocupe de
activitatea ei cotidiană. Aceasta își sună fetița în fiecare pauză când este la școală ca nu cumva
să îi se întâmple ceva, să se lovească sau să îi se facă rău. Maria se simte neliniștită și are
impresia că stă ca pe ghimpi, obosește foarte repede, are dificultăți în a se concentra atât la
serviciu cât și acasă, este mai ușor iritabilă decât de obicei și prezintă dificultăți în a adormi,
susținând ca somnul nu este odihnitor.Preocupăriile sale exagerate i-au deteriorat semnificativ
relația cu prietenii, aceasta nu mai iese cu prietenele deoarce își face griji pentru fiica și soțul
ei, la serviciu nu mai are același randament deoarece nu se mai poate concentra și stă în cea
mai mare parte a zilei la telefon pentru a se asigura că soțul si fiica ei sunt în siguranță.

3. ISTORICUL TULBURĂRII PREZENTE

Maria a început să se simtă din ce în ce mai rău în urmă cu 6 luni. Tot timpul, Maria era o
persoană care își făcea griji, dar în ultima vreme acetse preocupării îi afectează viața socială și
cea profesională. Soțul susține că o înțelege și încearcă să nu se enerveze pe ea, când îl sună
sau îi scrie mesaje dacă nu răspunde, în timpul serviciului aceasta îl sună cel puțin de 10
ori.De exemplu, fetița Mariei a fost cu școala în excursie, Maria era foarte îngrijorată că fetița
se poate accidenta și a sunat-o pe aceasta până ce copila a rămas fără baterie, când a rămas pe
bateria a început să o sune pe doaman învățătoare pentru a se asigura că nu a făcut accident pe
drum și că fetița nu a fost accidentată. În ceea ce îi privește viața socială, prietenele Mariei au
refuzat să mai iasă cu aceasta în oraș deoarece era mai mult absentă decât prezentă și în
momentul când nu vorbea la telefon aduce discuția despre fetița sau soțul ei care ar putea avea
un accident sau ar putea păți ceva rău în absența ei. Maria este mereu agitată, prietenele ei
spun că aceasta e mereu pe ghimpi.Mereu, Maria își pune întrebări de genul: „Dacă se
întâmplă ca fetița mea să pățească ceva?”„Dacă la servicu nu termin la timp ce am de
2
făcut?”„Dacă soțul meu are un accident și eu nu reușesc să vorbesc cu el?”, „Dacă nu reușesc
să termin sarcina și voi intra în concediu” și alte îngrijorări de genul care îi afectează viața
cotidiană. Maria este hipervigilentă și nu se mai paote bucura de plăceriile vieții deoarece
mereu este atentă doar la potențialele pericole.

C. Istoricul personal și social: este căsătorită și are un copil

D.Istoric medical: Nu are probleme medicale
E.Status mintal: Este bine orientată în timp și spațiu
F.Diagnosticul DSM (a confirmat diagnosticele)
AXA I (tulburări psihice)- anxietate generalizată
Axa II (tulburări de personalitate) –nu sunt prezente
Axa III (boli somatice sau alte condiții medicale) –nimic semnificativ
Axa IV (stresori psihosociali) – locul de muncă
Axa V (Gafs –scor funcționare globală) – 70

EVALUAREA CLINICĂ
ADIS – IV- L (Di Nardo et al., 1994):
I. Evaluare iniţială
I.a. În ultimele luni, ai fost îngrijorat (ă) în mod continuu în legătură cu un număr
de activităţi sau evenimente din viaţa ta?
DA ______NU__________
Dacă NU, treci la I.b.
În legătură cu ce fel de lucruri te îngrijorezi? ________________________________
_____________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________
___

Treci la 2.a.

3
I.b. Ai trăit vreodată o perioadă mai lungă în care ai fost continuu îngrijorat sau
anxios în legătură cu un număr de evenimente sau activităţi din viaţa ta?
DA ______NU__________
Dacă nu treci la 3.
În legătură cu ce fel de lucruri te îngrijorezi? ________________________________
_____________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________
___
_____________________________________________________________________
___

Când a fost ultima dată când s-a întâmplat?

____________________________________

2.a. Înafară de această perioadă recent în care ai simţit această îngrijorare

persistentă în legătură cu diferite arii ale vieţii tale, au mai fost şi alte perioade
separate de timp când ai fost continuu îngrijorat (ă) în legătură cu anumite
evenimente de viaţă?

DA ______NU__________
Dacă NU, treci la 3.

2.b. Înainte de această perioadă recentă în care ai simţit această îngrijorare

persistentă în legătură cu diferite arii ale vieţii tale, a fost o perioadă de timp când nu
ai avut aceste îngrijorări persistente?
DA ______NU__________
2.c. Cât de mult timp a separat cele două perioade? Când anume s-au petrecut aceste
două perioade?
_____________________________________________________________________
___

4
3. Acum aş vrea să te întreb o serie de întrebări despre posibile îngrijorări legate de
următoarele aspecte ale vieţii:
Dacă pacientul nu raportează îngrijorări prezente sau trecute persistente (NU
la 1a şi 1b), evaluarea ţinteşte doar ariile curente ale îngrijorării. Dacă pacientul
raportează îngrijorări persistente prezente sau trecute (DA la 1a sau 1b), se evaluează
atât îngrijorările trecute cât şi cele prezente. Dacă sunt episoade separate se
evaluează şi prezenţa primului episod. Folosiţi spaţiul de sub fiecare îngrijorare
pentru a înregistra conţinutul specific îngrijorării. O evaluare suplimentară se impune
pentru a verifica dacă îngrijrările pacientului apar împreună cu alte tulburări pe Axa I.
dacă un conţinut este dat de cel specific unei tulburări pe Axa I, se va cota cu 0
conţinutul repsectiv. Folosiţi coloana de comentarii pentru a înregistra informaţie
utilă din punct de vedere clinic. Pentru fiecare îngrijorare, evaluează exagerarea şi
incontrolabilitatea percepută, folosind scala de mai jos:

Exagerarea

0 1 2 3 4 5 6 7 8
Nicio Îngrijorări Îngrijorări Îngrijorare Îngrijorare
îngrijorar rare/ ocazionale frecventă / constantă
e/nicio tensionar /tensionar tensionare /tensionar
tensiune e slabă e severă e extremă
moderată

Controlabilitatea

0 1 2 3 4 5 6 7 8
Niciodată Rară/ Ocazinală/ Frecventă / Constantă
/Nicio Dificultate Dificultate Dificultate /Dificultat
dificultate uşoară moderată marcantă e extremă

Exagerarea:

5
Cât de des te îngrijorezi în legătură cu _________? Dacă lucrurile decurg bine, te
îngrijorezi în continuare în legătură cu _______________? Cât de multă tensiune şi
anxietate produce îngrijorarea legată de __________________?

Incontrolabilitatea:

Consideri că îţi este dificil să îţi controlezi îngrijorarea leagată de _______________în

sensul că ţi-a fost greu să încetezi să te îngrijorezi în legătură cu _____________? A
fost îngrijorarea legată de ______________ dificil de controlat în sensul că îţi venea
în minte atunci când încercai să te focalizezi pe cu totul altceva?

Îngrijorare curentă Îngrijorare trecută

Exces Control Comentarii Exces Control
a.Lucruri
mărunte
(punctualitate,
mici reparaţii)
b.Muncă/şcoal
ă
c. Familie
d. Bani
e.Aspecte
sociale/
interpersonale
f.Sănătate
proprie
g. Sănătatea
celor apropiaţi
h. Comunitate /
lume
i.Altele
j. Altele

Dacă nu se evidenţiată excesivitatea şi incontrolabilitatea îngrijorării, atunci se va

evalua OCD.
6
II. Episodul current
Dacă s-a evidenţiat un episot trecut, începeţi evaluarea II cu următoarea întrebare:
Acum aş dori să te întreb o serie de întrebări despre episodul tău curent de îngrijorare
în legătură cu aceste lucruri ce a început aproximativ în _________(se specifică luna şi
anul).
Specifică principalele griji:
________________________________________________________
1. În timpul ultimelor 6 luni, ai fost îngrijorat (ă) în legătură cu aceste lucruri mai
multe zile da decât nu?
DA ___________NU_________
2. Ca medie pe zi, în ultima lună, ce procent ai da pentru îngrijorarea ta zilnică?
_____________ %
3. Specific, ce fel de lucruri în legătură cu care te-ai îngrijorat ar fi putut să se
întâmple (evaluaează fiecare arie principală de îngrijorare)?
__________________________________________________________________
___
__________________________________________________________________
__________________________________________________________________
______
4. În timpul ultimelor şase luni, ai simţit des _______________atunci când te-ai
îngrijorat? Au fost mai multe zile prezente decât nu în ultimele şase luni? (Să nu
înregistraţi simptome asociate cu alte tulburări cum ar fi tulburarea de panică,
anxietatea socială etc.)

0 1 2 3 4 5 6 7 8
Defel Slab Moderat Sever Foarte
sever

Severitate Mai multe zile

da decât nu
a. nelinişte sau sentimentul de stat ca pe ghimpi DA NU
b. rapid fatigabil DA NU
c. dificultate în concentrare sau senzaţia de vid DA NU
7
 mintal
d. iritabilitate DA NU
e. tensiune musculara DA NU
f. dificultate în a adormi, sau în a rămâne DA NU
adormit ori somn neliniştit şi nesatisfăcător

5. În ce fel aceste îngrijorări şi anxietatea/tensiunea asociată cu ele îţi afectează

viaţa? Cât de mult te deranjează faptul că ai aceste îngrijorări?

Interferenţa ______________ Distresul ______________

0 1 2 3 4 5 6 7 8
Defel Slab Moderat Sever Foarte
sever

6. Pe parcursul acestei perioade de timp, de când ai aceste îngrijorări şi simţi

anxietate/tensiune ai luat vreo medicaţie?
DA ____________NU____________
Specifică (tipul, cantitatea, perioada):
______________________________________

7. Pe parcursul acestei perioade de timp, de când ai aceste îngrijorări şi simţi

anxietate/tensiune ai suferit de vreo boală?
DA ____________NU____________
Specifică (tipul, data debutului şi a remisie):
________________________________
8a. Pe parcursul acestei perioade de timp, de când aceste îngrijorări şi această
anxietate/tensiune au devenit o problemă, fiind persistente, ai fost deranjat (ă) de vreo
îngrijorare sau vreun simptom pe care ţi-a venit greu să îl controlezi sau care a
interferat cu viaţa ta în vreun fel?
Data debutului: ___________Luna _____________ Anul _________________
b. Poţi să îţi aminteşti de ceva anume care ar fi putut duce înspre această problemă?
_____________________________________________________________________
___

8
 c. Ai fost stresat în vreun fel în acest timp?
DA ____________NU____________
Ce s-a întâmplat în perioada respectivă în viaţa ta?

___________________________________________________________________________
___
Ai avut dificultăţi sau schimbări majore în ceea ce priveşte:
(1) Familia/relaţiile? _______________________________
(2) Munca/şcoala? _________________________________
(3) Banii? ________________________________________
(4) Aspecte legale? _________________________________
(5) Sănătate proprie sau a altora? ______________________

9.Înafară de această perioadă în care te-ai simţit îngrijorat şi tensionat/anxios, ai

mai avut vreo perioadă înainte de asta în care ai avut aceleaşi probleme?
Dacă DA se întreabă din nou 2b, 2c.
Dacă NU treci la evaluarea OCD.

SEDINTA I
T: Bună! Din cele discutate la telefon înțeleg că te îngrijorezi foarte des cu privire la
anumite situații din viața de zi cu zi?
M: Da așa e!
T: Ai putea să-mi spui care sunt expectanțele tale cu privire la terapie?
M: Poi în primul rând aș dori să nu mă mai îngrijorez din orice lucru, să pot să îmi controlez
teama că celor dragi mie li se poate întâmpla ceva grav dacă eu nu îi voi suna în permanență și
astfel să mă pot concentra și la locul de muncă să nu mă simt distrasă

9
T: Am înțeles! Înainte de toate vom începe cu descrierea anxietății astfel încât să înțelegi ce se
întâmplă de fapt cu tine atât la nivel fiziologic, cognitiv cât și comportamental!
M: Bine! Te ascult
T: “Anxietatea este una dintre emoţiile de bază pe care multe specii o manifestă, deci este o
parte natural şi necesară a vieţii. Noi oamenii putem trăi anxietate în situaţii care pot fi
periculoase, ameninţătoare sau provocatoare într-un anumit fel. De exemplu, dacă ai fi în
junglă şi ai auzi un răgnet, la ce te-ai gândi? Fizic, probabil ai simţi cum îţi bate inima de tare,
ai avea o respiraţie mai adâncă şi mai scurtă, ai transpire. Corpul tău s-ar pregăti să fugă sau
să atace. Rata bătăilor inimii se intensifică astfel încât sângele să fie pompat înspre muşchi.
Respiraţia de adaptează urmând fie probabil să lupţi, fie sa fugi. Transpiraţia te ajută să nu fii
prins de prădător. Organismul se pregăteşte de ceea ce numim noi răspuns atac-fugă.
Imginându-ţi cel mai rău lucru posibil, organismul se pregăteşte pentru pericol. Acel răcnet
poate fi interpretat în mai multe feluri. Gândurile tale sunt importante în determinarea
nivelului de anxietate. Anxietatea poate să ne ajute în situaţii care nu sunt aşa dramatice, cum
ar fi pregătirea pentru un examen. Când anxietatea este neproductivă, ea interferează cu
abilitatea noastră de a ne relaxa, este prea intensă sau este prea frecventă sau apare când nu
există un pericol imminent. În acest tratament vom încerca să scăpăm de anxietatea excesivă.
Noi vedem anxietatea ca pe o reacţie pe care o putem avea faţă de stimuli interni sau
externi. Câteva exemple de stimuli ar fi: gândurile noastre, senzaţiile fizice, anumite
evenimente, situaţii. Pentru că anxietatea este o reacţie, poţi învăţa să o controlezi. Anxietatea
are trei component majore: cognitivă, comportamentală şi fiziologică.
Uitându-ne la anxietate global, poate pare dificil să o controlăm, dar analizând-o pe
componente, şi ţintind fiecare componentă în parte, acest lucru va fi posibil de realizat.
Componenta fiziologică se manifestă prin senzaţiile corporale care apar în anxietate şi
îngrijorare. În cazul tău ar fi neliniște, agitație, tensiune musculară , dificultăți ale somnului
A doua componentă, cea cognitivă este reprezentată de gândurile pe care le ai în
anxietate şi îngrijorare.
Componenta comportamentală se manifestă prin comportamentele pe care le ai în timp
ce eşti anxios. Unele dintre comportamentele tale ar fi că îți suni soțul de 10 ori pe zi ca să
verifici dacă este bine, la fel procedezi și în cazul fiicei tale, iar dacă nu răspunde o suni pe
doamna învățătoare. Aceste comportamente reduc anxietatea pe termen scurt, dar de fapt o
menţin pe termen lung. La fel ca şi gândurile, odată practicate în timp ele se automatizează.
Îngrijorarea este un fenomen interesant. Noi oamenii ne îngrijorăm ca să fiim mai
pregătiţi pentru posibilele pericole sau ameninţări. Într-un fel ne ajută să rezolvăm roblemele
10
legate de anumite lucruri de care ne-am putea teme în viitor. Ne putem gândi la posibile
soluţii eficiente pentru o situaţie particulară. Când nu ne lăsăm să ne gândim sau să ne
imaginăm cum ne-am confrunta cu situaţia ameninţătoare, atunci îngrijorarea noastră se
intensifică sporind anxietatea. Prin faptul că nu te laşi, nu îţi permiţi să te gândeşti la cel mai
rău lucru posibil ce se poate întâmpla, prin faptul că nu te întrebi care este probabilitatea ca
acel şcenariu să se întâmple, îţi întăreşti teama.
Pe parcursul tratamentului, îţi vei analiza îngrijorările, vei trăi în mod sistematizat
aceste îngrijorări astfe încât să le faci faţă nu să le eviţi. Vei învăţa de asemenea cum să îţi
identifici şi să îţi dispuţi gândurile anioase, vei învăţa cum să îţi relaxezi întreg corpul şi cum
să îţi înlocuieşti anumite comportamente cu altele mai eficiente pe termen lung, astfel încât
anxietatea ta să descrească.
Două aspecte importante ale tratamentului sunt auto-monitorizarea şi tema de casă.
Auto-monitorizarea nivelului de anxietate şi îngrijorare îţi va permite să fii un observator mai
bun al experienţelor tale. Vom descoperi că deşi am raportat că îngrijorarea este contiuă, auto-
monitorizarea ne-ar putea arăta că unele zile sunt mai bune, altele mai proaste. Auto-
monitorizarea oferă de asemenea un punct de vedere obiectiv asupra anxietăţii tale. Te vei
simţi mai puţin ca o victimă şi mai mult ca un om de ştiinţă. Prin monitorizarea progresului ne
vom putea da seama de eficienţa tratamentului şi de necesitatea ajustării lui. Temele de casă te
vor ajuta să stăpâneşti mai bine strategiile şi tehnicile învăţate.”
M: Acum am înțeles ce se întâmplă de fapt cu mine!
T: Ca și temă de casă vei avea de completat o fișă de automonitorizare pe care ți-o voi
explica acum, iarpe data viitoare să vii cu ea completată
M: Bine!

Fişă de auto-monitorizre
În fiecare seară, înainte de a merge la culcare, completează fişa folosind scala de mai
jos
0 1 2 3 4 5 6 7 8
_____________________________________________________
deloc uşor moderat mult f.mult
1. Nivelul mediu de anxietate
2. Nivelul maxim de anxietate
3. Nivelul mediu de depresie
11
 4. Nivelul mediu al plăcerii
5. Procentul zilnic de îngrijorare, 0% defel-100% îngrijorare toată ziua

Data Anxietatea Anxietatea Depresia Plăcerea Procentul

medie maximă medie medie yilnic de
îngrijorare
Se teme că 60
fiica ei se va
lovi la școală
nivel 60

Teama că 100
fiica ei va fi
lovită de o
mașina când
trece strada
la școală
nivel 100

Teama că 70
soțului i se
va face rău
la servici
nivel 70

Teama ca 80
sotul s-ar
putea
îmbolnăvi
dacă nu își
face în
fiecare lună
analizele
nivel 80

Teama că 90
fiica ei va
suferi un

12
 accident dacă
merge în
excursie
nivel 90

SEDINTA 2
T: Acum vom verifica tema de casă și vom stabili împreună o ierarhie a situațiilor anxiogene
cu care te confrunți
M: Ok
Ierarhizarea situațiilor anxiogene:
1. Se teme că fiica ei se va lovi la școală nivel 60
2. Teama că soțului i se va face rău la servici nivel 70
3. Teama ca sotul s-ar putea îmbolnăvi dacă nu își face în fiecare lună analizele nivel 80
4. Teama că fiica ei va suferi un accident dacă merge în excursie nivel 90
5. Teama că fiica ei va fi lovită de o mașina când trece strada la școală nivel 100
T: Tratamentul va consta în identificarea cognițiilor prin întrebări de genul: la ce te gândeşti
atunci când te simţi tensionată?

Utilizare imageriei ( îți vei imagina situaţia în detaliu cu scopul de a amorsa cogniţiile și vom
face apoijoc de rol precum și utilizarea fişei de monitorizare a cogniţiilor
Stimul/ Gând Anxietate Probilitate Gânduri Probabilitate Anxietate
Eveniment automat (0-8) (0-100%) alternative realistă (0-8)
(0-100%)

M: Am înțeles!
T: Pe urmă vom continua cu analiza distorsiunilor cognitive și anume:
 probabilitatea estimării exagerate - persoana estimează exagerat probabilitatea
manifestării evenimentului negativ, care în realitate are o probabilitate mică de

13
 apariţie; se analizează şi cogniţiile care susţin această distorsiune, în ciuda evidenţelor
contrarii - am fost norocos, comportamentele manifestate datorită îngrijorării au
prevenit apariţia evenimentului negativ, tendinţa de focalizare pe rezultate negative cu
ignorarea alternativelor (ex: Fiica mea va fi lovita de mașină când trece strada de la
școală)

 gândirea catastrofică - tendinţa de a vedea un eveniment ca fiind de intolerat, de

nedepăşit, individul nu are abilitatea de a trece peste, de a-i face faţă, se trag concluzii
drastice, consecinţele dezastruoase urmează unui eveniment minor, nevoia de
perfecţionism, responsabilitate exagerată (ex: ,,Dacă fiica mea nu răspunde la telefon
înseamnă ca a suferit un accident,,) și vom disputara, contra-atacara cogniţiile
anxiogene considerând gândurile ca fiind ipoteze care pot fi confirmate sau infirmate
de dovezi empirice, vom căuta dovezi prezente şi trecute pentru a examina validitatea
gândurilor, vom explora şi genera predicţii sau interpretări alternative ale
evenimentelor și vom ne vom imagina scenariul cel mai groaznic cu alternativele sale

M: Sunt pregătită să începem!

SEDINTA 3
T: Pentru început vom verifica fișa de automonitorizare după care îți voi explica rațiunea care
stă în spatele utilizării componentei de relaxare
M: Am înțeles
T: Învăţând cum să te relaxezi, te ajuţi să te simţi mai bine din punct de vedere fizic.
Relaxarea musculară progresivă implică tensionarea şi relaxarea muşchilor. O dată cu
stăpânirea tehnicii va fi redus numărul grupelor de muşchi cu care vom lucra. Vom începe cu
16 grupe de muşchi, apoi vom continua doar cu 8 ca apoi să reducem la 4. La început ne va
lua 30 de minute. Treptat vei avea nevoie de mai puţin timp pentru a te relaxa. Deoarece
relaxarea este o deprindere, practicarea ei necesită timp. Făcând exerciţiul de relaxare, te vei
ajuta să te simţi mai bine fizic şi emoţional. Am să te rog să faci exerciţiul de relaxare astfel

14
încât să nu te simţi presat să îl faci repede pentru ca mai apoi trebuie să îndeplineşti alte
sarcini. Procedura constă în tensionarea şi apoi relaxarea muşchilor. Tensionarea muşchilor nu
ar trebui să producă durere ci mai degrabă o stare de pesiune. Vom tensiona şi relaxa mai întâi
partea inferioară şi superioară a braţelor, partea inferioară şi superioară a picioarelor,
abdomenul, pieptul, umerii, gâtul, faţa, ochii, prtea inferioară şi superioară a frunţii. La
început vom practica ăntr-un loc liniştit, fără stimuli distractori. Concentrarea este elementul
cheie în a învăţa cum să te concentrezi. Trebuie să te concentrezi pe senzaţia tensionării şi
apoi a relaxării muşchilor. Poţi face exerciţiul în pat, dar trebuie să fii atent să nu adormi. Nu
vei purta ochelari, lentile de contact, curea, haine strâmte, pantofi. Acest exerciţiu va fi
practicat de 2 ori pe zi, 30 de minute fiecare pentru săptămâna care va urma. Vom înregistra
exerciţiul ţi tu vei asculta înregistrarea acasă, făcând exerciţiul de relaxare.
În şedinţa 6– aş dori să practici exerciţiul de relaxare în medii mai distractoare. În felul
acesta vei face relaxarea să fie portabilă. Poţi îcepe să practici exerciţiul în timp ce eşti în
rafic, acasă în faţa televizorului, la coadă aşteptând.”
T: Vom începe să exersăm împreună, voi înregistra ședința, iar ca și temă de casă vei continua
cu automonitorizarea și vei exersa Relaxarea Musculară Progresivă

ȘEDINȚA 4
T: Bună Maria! Ce faci?
M: Sunt bine, mulțumesc!
T: Azi, pentru început vom verifica tema ta de casă, adică fișa de auto-monitorizare și te voi
rga să îmi spui dacă ai mai exersat PMR?
M: Da, mi-am făcut temele am aici fișa de monitorizare și am exersat întocmai cum am făcut
aici PMR.
Fişă de auto-monitorizre
În fiecare seară, înainte de a merge la culcare, completează fişa folosind scala de mai
jos
0 1 2 3 4 5 6 7 8
_____________________________________________________
15
deloc uşor moderat mult f.mult
1. Nivelul mediu de anxietate
2. Nivelul maxim de anxietate
3. Nivelul mediu de depresie
4. Nivelul mediu al plăcerii
5. Procentul zilnic de îngrijorare, 0% defel-100% îngrijorare toată ziua

Data Anxietatea Anxietatea Depresia Plăcerea Procentul

medie maximă medie medie zilnic de
îngrijorare
1.02 Teama că 6
fiica se va
lovi la școală

2.02 Teama că 8
fiica ei va fi
lovită de o
mașina când
trece strada
la școală
nivel 100

3.02 Teama că 7
soțului i se
va face rău
la servici
nivel 70

4.02 Teama ca 8
sotul s-ar
putea
îmbolnăvi
dacă nu își
face în
fiecare lună
analizele
nivel 80

16
 5.02 Teama că 9
fiica ei va
suferi un
accident dacă
merge în
excursie
nivel 90

T: Foarte bine! Observ că grijile tale sunt același și cel mai tare te îngrijorează faptul că fiica
ta va fi lovită de o mașina când se va întoarce de la școală.
M: Da, așa este! În momentul în care știu că fiica mea trebuie să se întoarcă de la școală am
practicat exercițiul PMR, întocmai cum am făcut aici, acest lucru m-a ajutat să mă relaxez și
să îmi sun copilul abia după ce a ajuns acasă și nu de când ieșea de la școală până ajungea
acasă.
T: Te descurici minunat!
T: Azi aș dori să realizăm PMR cu 16 grupe de mușchi.
După ce terpeutul și pacienta au realizat PMR cu 16 grupe de mușchi, terapeutul trece
la următorul punct din terapie și anume la introducerea rolului cognițiilor.
T: În prima ședință, ne-am familiarizat cu ceea ce înseamnă anxietatea, azi vom vedea care
este rolul cognițiilor.
Componenta cognitivă este reprezentată de gândurile pe care le ai în anxietate şi
îngrijorare. Îngrijorarea este un fenomen interesant. Noi oamenii ne îngrijorăm ca să fiim mai
pregătiţi pentru posibilele pericole sau ameninţări. Într-un fel ne ajută să rezolvăm roblemele
legate de anumite lucruri de care ne-am putea teme în viitor. Ne putem gândi la posibile
soluţii eficiente pentru o situaţie particulară. Când nu ne lăsăm să ne gândim sau să ne
imaginăm cum ne-am confrunta cu situaţia ameninţătoare, atunci îngrijorarea noastră se
intensifică sporind anxietatea. Prin faptul că nu te laşi, nu îţi permiţi să te gândeşti la cel mai
rău lucru posibil ce se poate întâmpla, prin faptul că nu te întrebi care este probabilitatea ca
acel şcenariu să se întâmple, îţi întăreşti teama.
M: Am înțeles ce sunt cognițiile!
T: Foarte bine, acum că ai înșeles ce sunt cognițiile vom trece la identificarea cognițiilor tale.
Care crezi că este prima cognitive a ta?

17
M: Faptul că mă gândesc că fiica mea se va lovi la școală.
T: Câți copii sunt în clasa fetiței tale?
M: 30 de elevi sunt.
T: Și care este probabilitatea ca fetița ta să se lovească la școală.
M: Poi.. aceași cu probabilitatea că și restul copiilor se vor lovi.
T: S-a întâmplat vreodată ca fetița ta să se lovească la școală sau în trecut la grădiniță?
M: Nu, niciodată!
T: Și care este probabilitatea să se întâmple acum?
M: Nu prea este..
T: Și dacă ar exista o probabilitate ridicată și se va întâmpla, faptul că tu o suni și o controlezi
excesiv poate schimba acest lucru?
M: Nu, doar prin telefon mă asigur eu că este bine, dar acă s-ar lovi nu aș putea controla sau
schimba eu ceva, aveți dreptate.
T: Deci ești de accord cu mine că doar cogniția este exagerată și nu evenimentul?
M: Da!
În acets fel se va proceda și cu restul cognițiilor și anume terapeutul va desrie cgnițiile
și împreună cu pacientul vor trece la disputarea probabilității estimării exaggerate a
cognițiilor.

T: Acum, îți propun să trecem la Fișa de monitorizare a cognițiilor, pentru început ne vom
familiariza cu ea și o vom completea împreună

Stimul/ Gând Anxiet Probilita Gânduri Probabilit Anxietat

Evenime automat ate te alternati ate realistă e
nt (0-8) (0- ve (0-100%) (0-8)
100%)
Fetița se Se va lovi Dacă se
va lovi la la cap și va va lovi la
școală rămâne 6 60% cap și va 20% 6
inconștientă rămâne
inconștie
ntă,

18
 ulterior
va avea
problem
de
memorie
sau nu își
va mai
aminti
nimic
Teama ca Dacă Dacă
soțulului soțului îi se soțul nu
I se va va face rău va mai
face rău la serviciu 7 70% merge la 30% 7

la și nu va mai serviciu,
serviciu putea toate
merge la responsab
serviciu, ilitățiile
astfel financiare
bunăstarea va trebui
familiei va să le
avea de suporte
suferit ea și nu
va face
față

T: Acum, te rog să repetăm PMR.

După ce se sfârșeste practicarea PMR-ului ședința se sfârșește și Maria primește ca și
temă de casă Fișa de auto-monitorizare.

ȘEDINȚA 5
T: Bună Maria!
M: Bună ziua!

19
T: Cum te simți azi?
M: Mă simt mai bine!
T: Te felicit! În ședința de azi mi-am propus să verificăm auto-monitorizarea și să practicăm
PMR cu 8 grupe de mușchi.
M: Sunt pregătită să începem!
T: Deoarece am observat că tensiunea încă există la nivelul maxilarului ne vom focaliza pe
acesta,pe mâna dreaptă și antebraț, pe piept și spate, mâna stângă și antebrațul,brațul partea de
sus, umeri și gât, gamba dreaptă și fruntea.
După ce este verificată tema de casă, pacienta executa PMR cu grupele de mușchi
amintite mai sus, după care se trece la identificarea și disputarea gândurilor catastrofale.
T: Din fișa completată data treută, am văzut ca un gând de al tău legat de faptul că fetița ta s-
ar putea lovi la școală și dacă s-ar lovi la cap, ar putea rămâne inconștientă și poate ulterior să
aiba pierderi de memorie.
M: Da, așa este.
T: Dacă s-ar întâmpla acest luru, cum ar fi pentru tine?
M: Ar fi groaznic, nici nu vreu să îmi imaginez ce s-ar putea întâmpla sau de ce aș fi în stare
să fac, îngrozitor!
T: Șdința trecută îmi spuenai că nu s-a întâmplat până acuma niciodată ca fetița ta să se
lovească sau să se accidenteze nici la grădiniță, nici la școală, deci unde este logica că ar putea
să îi se întâmple?
M: Poi nu exsita nicio logică, doar așa cred eu.
T: Și dacă nu este nicio o logică, ce te face să crezi așa?
M: Nimic, nu este logic ceea ce cred, aveți dreptate e doar în mintea mea.
T: Deci ești de acord cu mine că nu evenimentul în sine îți provoacă anxietate ci modul în
care tu te raportezi la acesta?
M: Da, așa este! Mulțumesc mult! Mă ajutați să văd altfel lucrurile.
T: Te felicit pentru munca depusă și pentru ambiție și perseverență!
Se va realiza disputarea și pentrul rstul gândurilor catastrofale în acest fel, după care
pacienta va primi ca temă de casă fișa de monitorizare a cognițiilor și practicarea PMR-ului.

Ședința 6
T:Bună,cum te simți astăzi?
M: Mă simt mai bine.

20
T: Astăzi vom începe prin analizarea temei de casă,apoi vom continua cu practicarea PMR
cu 8 grupe de mușchi.
M: Bine.
T:Din tema de casă a monitorizării reise că tensiunea persistă la nivelul brațul partea de sus,
ochii și obrajii, gura și maxilarul,burta,coapsa dreaptă,talpa dreaptă,coapsă,gamba,talpa
stângă.Ne vom concentra pe acestea pentru realizarea PMR.
M:Sunt de acord să le punem în practică.
T:După ce am realizat PMR,vom trece la analizarea și disputarea cognițiilor catastrofale.Din
tema de casă de data trecută reise că îți este teamă că soțului tău i se va face rău la serviciu,
gândul predominant este ca șoțului tău să nu i se facă rău și că nu va mai putea merge la
lucru ,astfel bunăstarea familiei va fii afectată.
M:Da,așa este.
T: Am să te rog să îmi spui cum te-ai simți dacă acest eveniment ar avea loc.
M:Nu vreau nici să îmi imaginez acest lucru,ar fii pur și simplu îngrozitor, ar însemna că
familia noastră va avea enorm de mult de suferit.
T:Ai putea să îmi spui dacă soțului tău i s-a mai făcut rău vreodată și dacă a fost nevoit să
lipsească de la muncă.
M:Nu s-a mai întâmplat niciodată.
T:Atunci unde este dovada că acest lucru s-ar putea întâmpla doar datorită faptului că tu
presupui asta?
M:Nu am nicio dovadă în acest sens.
T:Ești de acord cu mine că nu ceeace se întâmplă ne afectează ci ceea ce gândim noi referitor
la un anumit eveniment?
M:Da, sunt de acord.
T:Ești de acord cu mine că anxietatea ta se datoreză modului în care te raportezi tu la
eveniment și nu evenimentul în sine?
M:Sunt de acord.
Expunere
T:În continuare am să te rog să îmi spui 2,3 arii a îngrijorării tale pe care le vom înregistra și
organiza ierarhic în ordine crescătaore a anxietății.
M:Cele două arii de îngrijorare-Teama că șotul s-ar putea îmbolnăvi dacă nu își face în
fiecarelună analizele nivel 80
-Teama că fiica ei va suferi un accident dacă merge în excursie nivel 90

21
T:Am să te rog acum să îți imaginezi care ar fii scenariile cele mai plăcute legate de aceste
îngrijorări.
M:Bine, am să încerc.Mi-ar plăcea să știu că șoțul meu este sănătos și că nu se va îmbolnăvii
chiar dacă nu își face analizele în fiecare lună.Un alt scenariu plăcut este ca fiica mea să
meargă în excursie și că nu i se va întâmpla nimic și se va simți foarte bine.
T:Vom începe prin imaginarea primului scenariu,legat de acesta am să te rog să îmi relatezi
îngrijorările tale.
M:Bine, am să încerc.
T:Vom lua prima situație, să presupunem că șoțul tău nu își face analizele în fiecare lună,care
sunt îngrijorările tale legate de acest sceanriu?
M:În acest moment îmi imaginez că dacă șoțul meu nu își face analizele în fiecare lună se va
îmbolnăvi foarte grav, poate câteva luni la rând va fii bolnav și i se va tot agrava starea,este
groaznic ce se va putea întâmpla apoi.
T:Acum am să te rog să reții acest sceanriu 25 de minute.
M:Am să încerc,nu știu dacă voi reuși.
T:Te-ai descurcat foarte bine până acuma,te rog să încerci.
M:Bine.
T:În timp ce îți imaginezi te rog să îți generezi alternative legate de acest scenariu,să încerci
să îți identifici anxietatea și simptomele resimțite.
M:Simt o anxietate de nivel 80, simt cum tremur,simt o tensiune musculară,oboseală.
T:Acum am să te rog să generezi alternative la scenariu și să îmi spui nivelul anxietății tale pe
măsură ce îți generezi alternativele și simptomele resimțite.
M:Consider că o alternativă ar fii ca șoțul meu să nu se îmbolnăvească chiar dacă nu își face
analizele în fiecare lună.
T:Spune-mi ce simți acum.
M:Simt o anxietate de nivel 50,mă simt mult mai ușurată să cred că nu i se va întâmpla nimic.
T:Bine să continuăm,o altă alternativă.
M:Cred că dacă s-ar îmbolnăvii, starea lui nu se va înrăutății atâta de mult cu măsurile de
precauție necesare și nu va fii nevoit să fie spitalizat.
T:La ce nivel este anxietatea ta acum?
M:Este la nivel 20.Încep să înțeleg mai bine cum îmi generez această anxietate , generând
aceste scenarii positive, mă simt mult mai bine.
T:Ești de acord cu mine că modul tău de raportare la eveniment îți generează anxietatea și nu
evenimentul în sine.
22
M:Da,acum prin imaginarea alternativelor am înțeles și mai bine modul în care îmi generez
această anxietate.
T:Mă bucur ,vom trece la al doilea scenariu.În care vom proceda la fel ca în cazul primului.Te
rog să îmi relatezi sceanriul și îngrijorările legate de acest scenariu.
M:Scenariul este legat de excursia fiicei mele.Îngrijorările legate de acest scenariu sunt că i s-
ar putea întâmpla un accident destul de grav.Simt o tensiune musculară , tremur, simt că încep
să amețesc.
T:Te descurci bine ,am să te rog să menții acest scenario 25 -30 minute și să generezi
alternative la aceste scenario de groază.
M:Am să încerc ,sper să reușesc.
T:Haide că poți,adu-ți aminte cum ai reușit la primul scenariu.
M:Bine. O alernativă ar fii ca să o las pe fiica mea în excursie fără să cred că i se va întâmpla
ceva rău.
T:La ce nivel este anxietatea ta acum?
M:Mă simt mai bine să știu că aș putea să o las în excursie deoarece știu că își dorește foarte
mult acest lucru.Anxietatea mea a scăzut la nivel 50.
T:Bine , să continuăm.
M:O altă alternative este că o las și nu i se va intâmpla nimic,va veni acasa foarte
fericită,simțindu-se foarte bine în excursie.
T:Cum te simți acuma?
M:Vai mă simt cu mult mai bine,fiica mea va fii extreme de ferricită și acest lucru contează
enorm pentru mine, aș putea spune că în acest moment anxietatea mea este mult mai scăzută,
doar la nivel 20.
T:Foarte bine, ești de caord cu mine că modul tău de raportare l aevenimet îți generează
anxietatea și nu evenimentul în sine?
M:Da, prin intermediul acestor exerciții încep să înțeleg foarte bine că raportarea mea la
evenimente mă face anxioasă.
T:Pe data viitoare am să îți dau ca temă de casă Fișa de monitorizare a cognițiilor și
practicarea PMR.

Şedinţa 7

T:Bună,cum ești azi?

M: Mă simt mai bine.
23
T: Astăzi vom începe prin analizarea temei de casă, apoi vom continua cu practicarea PMR
cu 4 grupe de mușchi.
M: Bine.
Stimul/ Gând Anxiet Probilita Gânduri Probabilit Anxieta
Evenime automat ate te alternati ate realistă te
nt (0-8) (0- ve (0-100%) (0-8)
100%)
Fetița va V-a fii S-ar
fi lovită extrem de putea să
de o grav și va 8 60% stea mult 20% 8
mașină. fii în spital.
spitalizată.
Teama Dacă se va Dacă va
ca imbolnăvi 8 fii nevoit
soțulului extreme de să
se va grav 70% renunțe 30% 8
imbolna de tot la
vi serviciu

T:Din tema de casă reiese faptul că îți este teamă că fetița ta va fii lovită de o mașină.
M:Da, așa este.
T:Ai putea să îmi spui dacă este logic să crezi,ca doar pentru că tu crezi acest lucru se va și
întâmpla?

M:Nu,nu e logic.
T:Atunci e logic să fii anxioasă doar pentru că tu crezi că un anumit lucru se va întâmpla?
Chiar dacă nu s-a întâmplat niciodată?
T:Nu este.
M:Ești de acord cu mine că modul cum te raportezi tu la eveniment te face să fii anxioasă și
nu evenimentul în sine?

T: Da,sunt de acord.
M:Te descurci foarte bine,acum vom trece la exersarea PMR cu4 grupe de mușchi (stomac
,piept,umeri și frunte).
24
T:După realizarea PMR vom trece la introducerea expunerii.Astfel “Astăzi vom practica
expunerea sistematică la îngrijorările tale. Să ne amintim că îngrijorarea este o încercare de a
rezolva situaţii viitoare ameninţătoare sau periculoase. Îngrijorarea excesivă împiedică
rezolvarea efectivă a problemei, individual nu se focalizează pe rezolvarea realistă a
problemei ci pe predicţiile negative care nu fac decât să crească anxietatea. Metoda pe care
te voi învăţa te va ajuta să capeţi control asupra îngrijorărilor şi te va ajuta să te confrunţi cu
ele într-un mod mai productive. Un motiv pentru care aceste îngrijorări persist este acela că
nu te gândeşti complet la ele sau nu le procesezi în totalitate. Te poţi distrage spunându-ţi
ceva de genul “Nu mă pot gândi la asta exact acum” sau făcând lucruri care te împiedică să
te gândeşti la acele gânduri. Poţi să îţi spui şi ceva de genul “nu mă pot gândi la asta defel”
pentru că gândurile pot produce anxietate ridicată. E ceva normal să nu doreşti să te
gândeşti la ceva ce te deranjează”. În acelaşi timp, îţi vine greu să nu te mai gândeşti la ele,
dar le eviţi procesarea, eviţi să te gândeşti la ceea ce te-ar putea înspăimânta într-adevăr.
Această tehnică te va ajuta să depăşeşti paternal abordare-evitare a gândurilor. Am să te rog
să te gândeşti la o îngrijorare pe care o vom identifica cel puţin 30 de minute pe zi. Nu vei
face nimic decât să te concentrezi asupra îngrijorării şi să te gândeşti la ea aproximativ 30 de
minute. În acest fel vom reduce timpul în care ne îngrijorăm de la procentul de …% raportat
în interviu. Trebuie să generăm cel mai rău lucru care s-ar putea întâmpla în legătură cu
îngrijorarea respectivă şi apoi să generezi cât mai mute alternative la aceste cel mai rău
scenariu la care te poţi gândi.”

T: Ca temă de casă vei avea să realizezi acesta expunere,a acestei îngrijorări pe care am
realizat-o și practicat-o în ședință.De asemenea Fișa de monitorizare a cognițiilor,PMR.
M:Bine.
Sedința 8
T:Bună , cum ești astăzi?
M:Mă simt mult mai bine.
T:Astăzi vom analiza tema de casă și vom realiza relaxarea doar amintindu-ne exercițiul.
Fişa înregistrării expunerii zilnice
Ora începerii:
Ora terminării:
Data

25
 Anxietatea (0-8):8
Simptomele din timpul expunerii:
Tremur -____ Ameţeală __-________
Tensiune muscular ______-__ Transpiraţii calde/reci: __-__
Oboseală Probleme la înghiţit ________-________
Agitaţie _____-__ Urinări frecvente ________-_____
Scurtări ale respiraţiei ______ Stat ca şi pe ghimpi _______-_________
Bătăi accelerate ale inimii ______ Uşor de mişcat _____________
Transpiraţii ___________ Dificultate de concentrare ___________
Gură uscată _______-_____ Probleme de somn _______________
Greaţă _____________ Iritabilitate _____________
Îngrijorarea Soțul va trebui să renunțe de tot. 1: Conţinut:
__________________________________________________
Scenariul cel mai rău posibil: _______________Va sta foarte mult în spital,find
extreme de bolnav._________________________________
Anxietate (0-8): ___7__ Capacitatea de a imagina cât mai viu scenariul (0-8):
_7__
Alternativa posibilă: __Soțul meu nu se va mai face bine niciodată
Anxietate (0-8): ______8_ Capacitatea de a imagina cât mai viu scenariul (0-8):
__8_

T: Vom realiza expunere pe baza temei realizate de tine.Vom pune în practică scenariul pe
care l-ai descris, îngrijorările tale vis-à-vis de acest scenariu,gândul cel mai râu,precum ai
notat în fișă.Ești pregătită să începem?
M:Da.
T:În timp ce îți imaginezi acest scenariu,am să te rog să îmi spui la ce nivel este anxietatea ta?
M:La nivel 80.
T:Dar când îți imaginezi scenariul cel mai groaznic,la ce nivel este anxietatea ta?
M:La nivel 100.
T:Bine,acum am să te rog să îmi spui dacă îmi poți aduce vreo dovadă că soțului tău i s-a
făcut rău vreodată ,că a fost spitalizat sau că dacă se va îmbolnăvi va fii ceva extrem de grav.
M:Nu pot să aduc nicio dovadă în acest sens.

26
T:Ai putea să îmi spui dacă te ajută aceste gânduri?
M:Nu mă ajută,din contra mă fac foarte anxioasă.
T:Daca nu poți să îmi dovedești precum nici nu te ajută aceste gânduri,e logic să ți le tot
repeți?
M:Nu este logic și nici nu mă ajută.
T:Ești de acord cu mine că nu evenimentele în sine ne fac să ne simțim într-un anumit fel,ci
modul nostru de raportare la ele.
M:Da,sunt de acord.
T:Iți voi da ca temă de casă Fişa de monitorizare a cogniţiilor, PMR doar aminitindu-şi
exerciţiul, expunerea

Sedința 9
T:Bună, cum ești azi?
M:Mă simt din ce în ce mai bine.
T:Vom începe prin analizarea temei de casă.
M:
Stimul/ Gând Anxieta Probilit Gânduri Probabilita Anxietat
Eveniment automat te ate alternative te realistă e
(0-8) (0- (0-100%) (0-8)
100%)
Teama că fiica -se va lovi -va fi 20
ei se va lovi la așa de tare nevoie de 6
școală și nu va 6 80 spitalizare
suporta si va
durerea iar pierde
eu nu o voi activitățile
putea de la
vindeca școală

Fişa înregistrării expunerii zilnice

Ora începerii:
Ora terminării:
Data

27
 Anxietatea (0-8):6
Simptomele din timpul expunerii:
Tremur _-___ Ameţeală __-________
Tensiune muscular ___-_____ Transpiraţii calde/reci:
____________
Oboseală - Probleme la înghiţit ________-________
Agitaţie _______ Urinări frecvente _______-______
Scurtări ale respiraţiei __-____ Stat ca şi pe ghimpi _______-_________
Bătăi accelerate ale inimii _-_____ Uşor de mişcat _______-______
Transpiraţii ____-_______ Dificultate de concentrare ____-_______
Gură uscată _______-_____ Probleme de somn ________-_______
Greaţă _________-____ Iritabilitate _________-____
Îngrijorarea – fetița se va lovi așa de tare, nu va suporta durerea, iar eu nu voi putea
face nimic 1: Conţinut: __________________________________________________
Scenariul cel mai rău posibil: fetița nu va mai putea merge la școală ca un copil
normal
Anxietate (0-8): ____6_ Capacitatea de a imagina cât mai viu scenariul (0-8):
__8_
Alternativa posibilă: ___va fi un copil marginalizat dacă va avea problem de sănătate
din cauza unui accident la școală_
Anxietate (0-8): __8_____ Capacitatea de a imagina cât mai viu scenariul (0-8):
___

T: Vom realiza din nou expunerea pe baza temei tale de casă. Care este nivelul de anxietate
când te gândești la scenariul descries de tine?
M: Anxietatea mea este de 60-70.
T: Dar dacă te gândești la cel mai groaznic scenariu – care ar fi ca fetița ta să nu mai poată
merge la școală din cauza unui accident pe care l-a pățit acolo?
M: Anxietatea ar fi cu siguranță de 100.
T: sunt spații periculoase la școală, în sala ei de clasă.
M: Nu, am fost și am verificat atent, toate colțurile sunt rotunde, recuzita/jucăriile sunt cele
premise pentru copii de vârsta lor.
T: Colegii ei cum sunt? Violenți?

28
M: Pai nu prea... plus de asta învățătoatea este mereu cu ei.
T: Până acum s-a întâmplat ca să vină lotivă sau rănită de la școală?
M: Până acum nu?
T: Cunoștiu un coleg sau colegă de a fiicei tale care să fi pățit ceva rău la școală?
M: Până în present nu..
T: poți să îmi spui dacă ai vreo dovadă că fiica ta este în predicol la școală?
M: Nu, nu am nici o dovadă, din contră...
T: Crezi că ai vreun beneficiu din faptul că stai mereu îngrijorată cu privire la faptul că ea se
va lovi?
M: Nu, nu am.
T: Dacă nu ai nici o dovadă a unui pericol real și dacă ești conștientă că nu te ajută cu nimic,
este logic să te tot îngrijorezi?
M: Nu, nu este logic.
T: Ești de acord cu mine că nu evenimentul în sine ne face să ne simțim într-un anumit fel,ci
modul nostru de raportare la el.
M: Da, așa este.

Ședința 10

T:Am să îți explic cum poți să previi comportamentele de îngrijorare.

Prevenţia comportamentelor de îngrijorare
 Se face o listă cu astfel de comportamentele prin care sunt prevenite scenariile „Astăzi
vom genera o listă cu anumite comportamente pe care le faci sau activităţi pe care le
eviţi datorită anxietăţii şi îngrijorării. De exemplu eviţi anumite părţi ale ziarului, faci
curat în casă de mai multe ori, mergi mai repede la întâlniri etc.”

 Monitorizarea şi înregistrarea frecvenţei fiecărui comportament timp de o săptămână

„Vom începe cu cel mai puţin anxiogen item din ierarhie. De exemplu să nu te sune
soţul la serviciu. Evaluează anxietatea din timpul zilelor în care el nu e va suna decât
târziu. Evaluează şi anxietatea după ce el sună. Dacă te vei îngrijora în egătură cu el în
timpul zilei, foloseşte strategiile cognitive sau relaxarea pentru a te ajuta să stăpâneşti
anxietatea.”
 se prezic consecinţele prevenirii comportamentului

29
  clientul se abţine în a face comportamentul respectiv sau se angajează într-o sarcină
competitivă cu comportamentul pentru a-l împiedica, preveni să se manifeste

 se compară rezultatele cu predicţiile pacientului

Fişa de prevenire a comportamentului de îngrijorare

Data Comportamentul Anxietatea Anxietatea după
prevenit înaintea sarcinii (0-8)
(0-8)
- nu vorbește 8 4
cu prietenele
ei la telefon
pentru a lăsa
linia mereu
liberă în caz
că ceva grav I
se poate
întâmpla
soțului sau
copilului,
astfel să poată
fi oricând
sunată

T:Să luăm primul exemplu scris în table, faptul că refuzi să vobești cu prietenele tale de
teamă că ai putea primi un telefon care să te anunțe că soțul sau copilul tău au pățit ceva, iar tu
nu vei putea fi anunțată având telefonul ocupat.
M:Da așa este. Nu îmi place să vorbesc cu alte personae la telefon.
T: Am să te rog să monitrizezi această situație pe parcursul zilei de mâine, dar va trebui să
urmărești anxietatea ta înainte de a vorbi la telefon, va trebui să îți suni o prietenă, să vorbești
cu ea, să notezi nivelul tău de anxietate în timpul conversației, dacă este nevoie am să te rog
să folosești tehnicile pe care le-ai învățat până acum și să te relaxezi, să îți aduci aminte de

30
gândurile raționale pe care le-am repetate; iar mai apoi să îți monitorizezi nivelul de anxietate
după ce ai terminat conversația.
M: Am să încerc să fac asta.

31