G.P.P. nr 51 Propunător: prof.cons.sc.

Darabaneanu Emilia

Proiect de activitate (identificarea emoţiilor)

Aria curriculară: Educaţie pentru societate

Domeniul: Dezvoltare socio-emoţionale
Subdomeniul: - Dezvoltare psihosocială
- Dezvoltare emoţională
Grupa: mare
Tema activităţii: Cum ştim ce simte celălalt-partea 2 -”Câte feţe, atâtea emoţii”
Tipul de activitate: predare şi consolidare de cunoştinţe, evaluarea cunoştinţelor
Scopurile activităţii: Dobândirea de cunoştinţe despre principalele tipuri de emoşii şi cum se exprimă ele facial
Evaluarea cunoştinţelor declarative despre emoţii
Obiective operaţionale: La sfârşitul acestei activităţi copiii vor fi capabili să:
 afirme care sunt principalele emoţii pozitive şi negative
 să identifice emoţiile în funcţie de expresia lor facială
 să redea şi să exprime diferite tipuri de emoţii într-un context dat
Strategii didactice:
Metode: demonstraţia, dramatizarea, povestirea, exerciţiul, observaţia
Material didactic: fişe cu emoţii (vezi Anexele), calculator şi videoproiector pentru vizionarea unui document în format pps (dacă nu
este posibil acest lucru, atunci se foloseşte fişa Emoţii 1), creioane grafice şi colorate
Durata activităţii: 50 de minute (activitate integrată - domeniile experienţiale: om şi societate, estetic şi creativ)

Secvenţa Organizarea activităţii Strategii didactice Evaluare/feedback

didactică
Moment Asigurarea unui climat optim desfăşurării activităţii prin: Conversaţia şi Observarea
organizatoric aerisirea sălii, aranjarea mobilierului, pregătirea materialelor explicaţia comportamentului
necesare pentru desfăşurarea activităţii şi organizarea copiilor
pe grupuri de lucru
Captarea atenţiei Copiii vor fi aşezaţi la măsuţe, pe grupe de lucru şi vor fi Conversaţia Observarea
invitaţi să privească la fişele expuse – Anexa 1, 2 şi 3. comportamentului
Sunt invitaţi în faţă trei copii care vor juca o mică scenetă după verbal şi nonverbal
scenariul spus de cadrul didactic: este duminică dimineaţă şi Povestirea
vine mama la tine să te anunţe că vine în vizită mătuţa Ana. Şie Dramatizare
nu îţi place de mătuşa Ana şi îi spui mamei, însă mama te
ignoră. Ea aduce o perie de păr şi îţi perie părul ca să fii
pregătită pentru vizita mătuşii. Ţie nu îţi place, te doare ce îţi
face mama şi începi să plângi, dar mama nu se opreşte până nu
G.P.P. nr 51 Propunător: prof.cons.sc. Darabaneanu Emilia

termină. Apoi te pune să stai cuminte în camera ta şi să te joci.

După o vreme vine mătuşa şi intră la tine în cameră. Vine
repede spre tine şi te ia în braţe, te pupă zgomotos şi te strânge
tare. Iar în vremea asta tu te zbaţi să scapi de ea. În sfârşit
pleacă să stea de vorbă cu mama în bucătărie şi ţie îţi vine o Aprecieri verbale cu
idee: ce ar fi să faci o glumă? Te duci în bucătărie, ceri o felie privire la îndeplinirea
de tort şi când mătuşa nu este atentă, aşezi farfuria cu prăjitură sarcinii
pe scaunul ei. Mătuşa se aşează pe scaun direct peste farfurie,
se ridică repede, începe să te certe, dar pe tine te bufneşte răsul.
Ai făcut o farsă mătuşii!
Reactualizarea Copiii sunt invitaţi la locurile lor şi sunt rugaţi să răspunsă la Conversaţia Aprecieri verbale
cunoştinţelor următoarele întrebări: referitoare la
- ce a simţit copilul când mama l-a pieptănat? Dar când a venit răspunsurile date
mătuşa şi l-a copleşit cu sărutări şi îmbrăţişări?
- ce a simţit mătuşa când a văzut ce farsă i-a făcut copilul? Dar
ce a simţit copilul când a făcut farsa?
- cum se numesc toate aceste stări? (emoţii)
Anunţarea temei Astăzi vom discuta despre emoţii şi cum arată faţa noastră în Expunerea Observarea
şi a obiectivelor anumite situaţii, cum ştim ce simte o persoană într-un anumit comportamentului
moment Capacitatea de atenţie
Desfăşurarea Copiii sunt invitaţi să privească o fişă cu emoţii- Anexa 1. Aici Conversaţia Observarea
activităţii aveţi desenate feţele unor oameni. Dacă ne uităm la primul Observaţia comportamentului
desen, cum credeţi că se simte persoana respectivă? Este copiilor
fericită sau tristă? Dar în al doilea desen ce simte persoana? Se Capacitatea de atenţie
continuă până când sunt analizate toate desenele (emoţiile
prezentate sunt de bucurie, tristeţe, furie şi surpriză). Aprecieri generale şi
Dar oare numai atâtea emoţii exprimăm noi? Este prezentată individuale
următoarea fişă cu emoţii- Anexa 2. Ce emoţii vedem
prezentate aici? (bucurie, tristeţe, furie, oboseală, senzaţia de
căldură dată de o zi toridă, frică, durere, multumire, confuzie).
Credeţi că este doar atât? Hai să mai vedem ceva.Copiilor le
este prezentat fişierul pps cu emoţii – în lipsa acestuia este
prezentată fişa cu emoţiile redate în fişier, dar listată (Anexa
Emoţii 1). De fiecare dată când este prezentat un desen copiii
sunt invitaţi să spună ce emoţie este prezentată.
În final copiilor le este prezentată Anexa 3 şi pentru că este o
G.P.P. nr 51 Propunător: prof.cons.sc. Darabaneanu Emilia

fişă complexă, în cazul acestei fişe ei sunt invitaţi să spună ce

emoşii sunt prezentate şi în ce situaţii exprimăm emoţiile Explicaţia Capacitatea de atenţie
respective.
Sunt multe emoţii, nu-i aşa? Fiecare situaţie din viaţa noastră
este complexă, într-o clipă putem să fim bucuroşi iar imediat să
ne înfuriem. Sau putem să fim somnoroşi acum, dar peste un
minut să devenim curioşi pentru că ceva nou şi interesant ne-a
atras atenţia.
Dacă ne uităm cu atenţie, emoţiile se văd cel mai bine pe feţele
noastre. şi dacă privim cu atenţie, ochii, sprâncenele şi gura
exprimă cel mai bine o emoţie. Dacă ne uităm la ultima fiţă pe
care aţi văzut-o, ne-am dat seama că cineva este bucuros, furios Munca independentă Corectitudinea
sau obosit doar după cum arată faţa respectivă. Aşa că dacă rezolvării sarcinii
ţinem minte acest lucru, putem să ne dăm seama oricând de ce
simte cel de lângă noi.
Copiii primesc o fişă pe care trebuie pentru început doar să
redea prin desen emoţia exprimată. Astfel, în fişa de evaluare 1,
copiii sunt invitaţi să spună ce emoţii sunt prezentate şi apoi să
le redea şi ei, copiind desenul acolo unde le indică linia
punctată.
După completarea fişei 1, li se prezintă copiilor fişa de evaluare
2. Li se spune că ei trebuie acum să deseneze feţele oamenilor
în acord cu ceea ce simt ei (bucurie, tristeţe, oboseală, teamă,
furie şi căldură). La final copii care doresc, pot să coloreze
fiţele primite cu creioane colorate.
Încheierea După ce copiii au completat toate fişele, ele vor fi expuse în Aprecieri finale
activităţii grupă şi cele vor fi recompensaţi copiii care au realizat corect individuale şi
sarcina (li se va desena o faţă zâmbitoare în dreptul numelui, pe colective
fişă). Copii care nu au realizat sarcina corespunzător vor fi
îndrumaţi spre realizarea ei în condiţii optime.

Proiect de activitate (identificarea emoţiilor- activitatea 2)

G.P.P. nr 51 Propunător: prof.cons.sc. Darabaneanu Emilia

Aria curriculară: Educaţie pentru societate

Domeniul: Dezvoltare socio-emoţionale
Subdomeniul: - Dezvoltare psihosocială
- Dezvoltare emoţională
Grupa: mare
Tema activităţii: Lumea plină de emoţii a desenelor animate
Tipul de activitate: evaluarea cunoştinţelor, predare a cunoştinţelor noi
Scopurile activităţii: Dobândirea de cunoştinţe despre principalele tipuri de emoţii şi cum se exprimă ele facial
Evaluarea cunoştinţelor declarative despre emoţii
Obiective operaţionale: La sfârşitul acestei activităţi copiii vor fi capabili să:
 afirme care sunt principalele emoţii pozitive şi negative
 să identifice emoţiile în funcţie de expresia lor facială
 să redea şi să exprime diferite tipuri de emoţii într-un context dat
 să lucreze într-un grup pentru realizarea unui proiect comun
Strategii didactice:
Metode: observaţia, conversaţia, desenul, munca în grup
Material didactic: fişe cu emoţii (vezi Anexele), 5-6 secvenţe de imagini din desene animate cu personaje exprimând diferite emoţii,
calculator, creioane grafice şi colorate, coli de desen de mărime A4
Durata activităţii: 50 de minute (activitate integrată - domeniile experienţiale: om şi societate, estetic şi creativ)

Secvenţa Organizarea activităţii Strategii didactice Evaluare/feedback

didactică
Moment Asigurarea unui climat optim desfăşurării activităţii prin: Conversaţia şi Observarea
organizatoric aerisirea sălii, aranjarea mobilierului, pregătirea materialelor explicaţia comportamentului şi
necesare pentru desfăşurarea activităţii şi organizarea copiilor activităţi de întărire a
pe grupuri de lucru (3 copii în fiecare grup) sarcinilor formulate
Captarea atenţiei Copiii sunt anunţaţi că vor urmări câteva momente din desene Explicaţia Observarea
animate şi sunt rugaţi să reţină din ce film de desene animate comportamentului
face parte secvenţa respectivă şi ce emoţie exprimă personajele verbal şi nonverbal
respective. Le vor fi prezentate secvenţe din desene în care
personajele exprimă bucurie, dragoste, supărare, frustrare, furie,
surpriză, etc.
Reactualizarea După ce copii au urmărit secvenţele din filme, sunt întrebaţi din Dialogul Capacitatea de atenţie
G.P.P. nr 51 Propunător: prof.cons.sc. Darabaneanu Emilia

cunoştinţelor ce filme fac ele parte şi ce au simţit personajele diferite. Aprecierea

Pentru a fi mai simplă reactualizarea cunoştinţelor, numele răspunsurilor date de
filmelor şi emoţiile personajelor se vor identifica după copii
vizionarea fiecărei secvenţe animate.
Anunţarea temei Astăzi vom discuta despre ce simţim. În fiecare clipă simţim Explicaţia Observarea
şi a obiectivelor ceva, fie bucurie, fie frustrare, furie, etc. Acestea sunt emoţii şi comportamentului
despre aceasta vom discuta astăzi. verbal şi nonverbal
Desfăşurarea În continuare copiii sunt invitaţi să privească o fişă cu emoţii- Conversaţia Observarea
activităţii Anexa 1. Aici aveţi desenate feţele unor oameni. Dacă ne uităm Observaţia comportamentului
la primul desen, cum credeşi că se simte persoana respectivă? copiilor
Este fericită sau tristă? Dar în al doilea desen ce simte Capacitatea de atenţie
persoana? Se continuă până când sunt analizate toate desenele
(emoţiile prezentate sunt de bucurie, tristeţe, furie şi surpriză). Aprecieri generale şi
Dar oare numai atâtea emoţii exprimăm noi?. Credeţi că este individuale
doar atât? Copiilor le este prezentată Anexa 3 şi pentru că este o
fişă complexă, în cazul acestei fişe ei sunt invitaţi să spună ce
emoţii sunt prezentate şi în ce situaţii exprimăm emoţiile
respective.
Sunt multe emoţii, nu-i aşa? Fiecare situaţie din viaţa noastră
este complexă, într-o clipă putem să fim bucuroşi iar imediat să
ne înfuriem. Sau putem să fim somnoroşi acum, dar peste un
minut să devenim curioşi pentru că ceva nou şi interesant ne-a
atras atenţia.
Dacă ne uităm cu atenţie, emoţiile se văd cel mai bine pe feţele
noastre. şi dacă privim cu atenţie, ochii, sprâncenele şi gura Explicaţia Capacitatea de atenţie
exprimă cel mai bine o emoţie. Dacă ne uităm la ultima fişă pe
care aţi văzut-o, ne-am dat seama că cineva este bucuros, furios
sau obosit doar după cum arată faţa respectivă. Aşa că dacă Munca în grup Corectitudinea
ţinem minte acest lucru, putem să ne dăm seama oricând de ce rezolvării sarcinii
simte cel de lângă noi. De exemplu, când suntem bucuroşi
prima dată apare zâmbetul, ochii sunt mai mari şi sprâncenele
se ridică uşor. Când suntem trişti faţa noastră se schimba astfel:
gura îşi coboară colţurile în jos, ochii devin mai mici,
sprâncenele coboară şi ele. Fiecare emoţie arată diferit şi vom
ţine cont de acest lucru în ceea ce avem de făcut în continuare.
Vom lucra pe grupuri la un desen în care vom reda cât mai
G.P.P. nr 51 Propunător: prof.cons.sc. Darabaneanu Emilia

mulţi oameni exprimând diferite emoţii.

Copiii primesc câte o câte o coală de hârtie pentru fiecare grup
şi sunt rugaţi să deseneze o mulţime de oameni care prezintă
diferite emoţii. Poate fi vorba despre mai mulţi oameni aflaţi în
parc, într-o zi de duminică sau despre o zi frumoasă de vară în
care oamenii au ieşit la plajă. Copiii din grup trebuie să se pună
de acord împreună ce vor desena şi se va ţine cont la evaluarea
grupului de acordul grupului în realizarea sarcinii.
Încheierea Se realizează evaluarea finală a activităţii, a rezultatelor Aprecierea lucrărilor
activităţii activităţii, proiectele realizate de copii sunt expuse la expoziţia individuale şi
grupei şi se împart recompense (cartoane cu personaje din colective
desenele lui W. Disney exprimând diferite emoţii).

Proiect de activitate (evaluarea intensităţii emoţiilor activitatea 3)

Aria curriculară: Educaţie pentru societate

Domeniul: Dezvoltare socio-emoţionale
Subdomeniul: - Dezvoltare psihosocială
- Dezvoltare emoţională
Grupa: mare
Tema activităţii: Cum arată emoţiile mele?
Tipul de activitate: evaluarea cunoştinţelor, predare şi consolidare de cunoştinţe
Scopurile activităţii: Evaluarea cunoştinţelor declarative despre emoţii
Dobândirea de cunoştinţe despre principalele tipuri de emoţii şi cum se exprimă ele facial şi postural/gestural
Identificarea stărilor emoţionale în funcţie de mimică şi gesturi
Obiective operaţionale: La sfârşitul acestei activităţi copiii vor fi capabili să:
 să evalueze nivelul emoţiilor exprimate
 să identifice emoţiile în funcţie de expresia lor facială şi posturală/gestuală
 să redea şi să exprime diferite tipuri de emoţii într-un context dat

Strategii didactice:
Metode: conversaţia, observaţia, exerciţiul, problematizarea şi dramatizarea
G.P.P. nr 51 Propunător: prof.cons.sc. Darabaneanu Emilia

Material didactic: cartea Making Faces de Butterworth N. (1993), Walter Books Ltd, London (sau orice carte de poveşti care conţine
imagini cu personaje care exprimă diferite emoţii), o oglindă, tablă şi instrumente de scris
Durata activităţii: 40 de minute (activitate integrată- domeniile experienţiale: om şi societate, domeniul psihomotric)

Secvenţa Organizarea activităţii Strategii Evaluare/feedback

didactică didactice
Moment Asigurarea unui climat optim desfăşurării activităţii prin: Conversaţia şi Observarea
organizatoric aerisirea sălii, aranjarea mobilierului, pregătirea materialelor explicaţia comportamentului
necesare pentru desfăşurarea activităţii şi organizarea copiilor
pe grupuri de lucru
Captarea atenţiei Copiii vor fi aşezaţi în semicerc, pe scaune şi se va prezenta Conversaţie Observarea
succint conţinutul cărţii ce se va folosi în cursul activităţii comportamentului copiilor
şi interesul pentru
conţinutul cărţii
Reactualizarea Printr-o conversaţie se vor reactualiza cunoştinţe legate de Conversaţie Aprecieri verbale,
cunoştinţelor fizionomia feţei şi expresiile faciale în exprimarea emoţiilor corectitudinea răspunsurilor
precum şi de cât de intense sunt emoţiile noastre
- dacă eu arăt aşa (zâmbesc) sunt fericită sau tristă? Dar dacă
arăt aşa (speriat), ce spune asta despre mine? Se pot prezenta
mai multe expresii faciale legate de diferite emoţii şi copiii pot
să le identifice. Acolo unde copiii nu pot denumi emoţiile, ele
vor fi numite de educator
- dar dacă arăt aşa (zâmbesc) cât de fericită sunt? Dar acum?
(râd tare, aplaud, etc)
Anunţarea temei Astăzi vom învăţa despre cum sunt emoţiile noastre. Aţi văzut Conversaţia Observarea
şi a obiectivelor că feţele noastre arată diferit atunci când suntem foarte comportamentului verbal şi
bucuroşi, trişti sau furioşi. Aşa că acum o sa fim mici actori şi nonverbal
vom vedea cum arată faţa noastră, ce simţim în anumite situaţii
şi mai ales cât de tare simţim acele lucruri.
Desfăşurarea Un copil este rugat să vină în faţa grupei şi să asculte împreună
activităţii cu ceilalţi următoarea întâmplare. Copilul ales, spre deosebire Explicaţie Observarea
de ceilalţi, va reda povestea, dramatizând-o: este dimineaţă şi comportamentului verbal şi
te-ai trezit, iar pe fereastra de la camera ta vezi că ninge. Este nonverbal
prima ninsoare din acest an!!! Deschizi fereastra şi fugi la
mama ta să o rogi să te lase să ieşi afară să te joci. Mama
(acum este ales un alt copil) refuză categoric să te lase afară,
G.P.P. nr 51 Propunător: prof.cons.sc. Darabaneanu Emilia

spunând că este frig şi tu tuşeşti. Însă nu te laşi, te rogi mult de

mama să te lase, nu renunţi deşi e tare greu să o convingi! În
sfârşit, mama te lasă să mergi afară şi ieşi, te joci cu zăpadă, Povestire
faci bulgări, îi arunci pe stradă şi peste casă...Apoi îţi vine o Dramatizare Observarea
idee: ce ar fi să faci un monstru din zapadă? Te apuci şi încet- comportamentului şi ghidaj
încet construieşti un monstru din zăpadă (poate fi ales un copil) comportamental acolo unde
şi nu după multă vreme, vine în vizită la voi acasă vecina, este cazul
prietena mamei tale (alt copil). Când vede monstrul făcut de
tine, începe să strige tare după mama ta şi să vezi că faţa ei
arată de parcă a văzut o fantomă. Tu începi să râzi pe ascuns şi
chiar atunci vine mama şi te ceartă că ai făcut o glumă
nesărată...
După terminarea scenetei, alţi copii sunt invitaţi să interpreteze Problematizare
aceeaşi scenetă, aşa cum consideră ei, dar să încerce să fie Conversaţie
puţin diferită interpretarea lor. Evaluarea performanţei şi
Copiii se aşează la locurile lor şi se discută despre fiecare aprecieri verbale
moment al scenetei interpretate: ce emoţii a simţit personajul stimulative
când a văzut prima zăpadă din an?, dar când s-a rugat de mama
să îl (o) lase afară, la joacă şi mama a refuzat? Ce a simţit când
s-a jucat cu zăpadă, dar când a făcut gluma pentru vecina? Ce a
simţit vecina când a văzut monstrul făcut de tine? Ce a simţit
mama când a văzut ce năzbâtie a făcut copilul ei? (Copiii sunt
sprijiniţi să numească emoţiile personajelor după cum
urmează: bucurie-prima zăpadă, frustrare-rugămintea făcută
mamei, frică- cazul vecinei, supărare- mama când a văzut ce
ai făcut din zăpadă, etc.
Mai mult, emoţiile sunt evaluate individual, pe o scală de la 1
la 5, unde 1 este deloc, iar 5 - foarte mult. Pentru fiecare
emoţie pe tablă va fi desenată o figură umană exprimând Explicaţia şi
emoţia respectivă şi în dreptul ei se va desena o scară cu 5 demonstraţia
trepte. Copiii care identifică corect emoţia vor desena o steluţă
pe nivelul scării corespunzătoare emoţiei. Capacitatea de atenţie
Acestă procedură se va repeta şi pentru a doua punere în scenă
a scenetei.
Aşadar, faţa noastră arată diferit în anumite momente pentru că
în anumite momente din viaţa noastră simţim anumite emoţii.
G.P.P. nr 51 Propunător: prof.cons.sc. Darabaneanu Emilia

Odată suntem trişti, altă dată suntem veseli, frustraţi, curioşi,

speriaţi, etc. În funcţie de cum arată faţa noastră într-o anumită
situaţie, ne dăm seama de ce simte cel de lângă noi şi dacă nu
este fericit, îl putem întreba ce îl supără şi cum putem să îl
ajutăm pentru că în fiecare clipă faţa noastră reflectă ceea ce
simţim în interior: suntem fericiţi, şi faţa noastră arată fericită.
Cum? Apare zâmbetul, ochii sunt mai mari şi sprâncenele se
ridică uşor. Când suntem trişti faţa noastră se schimba astfel:
gura îşi coboară colţurile în jos, ochii devin mai mici,
sprâncenele coboară şi ele. Fiecare emoţie arată diferit. Haideţi
să desenăm pe tablă cum arată o faţă veselă, una tristă, o faţă
speriată, una plictisită. Dramatizare
Acum, unele persoane sunt mai fericite decât altele, ele arată
fericirea lor într-o mai mare măsură. Alte persoane când sunt
triste plâng foarte mult, sunt mai triste decât altele, unele Evaluarea performanţei şi
persoan esunt foarte fericite, altele foarte speriate, alţii sutn aprecieri verbale
mai puţin. Uneori suntem foarte speriaţi, ca atunci când vedem stimulative
un păianjen în baie şi nu e mama să îl omoare cu papucul,
alteori mai puţin speriaţi, cum este când ne uităm la Scooby
Doo.
O altă poveste pentru astăzi este cea a unui extraterestru: eşti
un astronaut care pleacă prima dată în spaţiu. Ai constum de
astronaut, mergi ca un astronaut, eşti singurul om care merge
acum pe Lună! Ajungi pe Lună şi te uiţi peste tot, cauţi să vezi
dacă există viaţă acolo.. Şi deodată, în partea stângă, zăreşti de
departe ceva...Nu ştii ce este, dar te apropii cu atenţie! Mergi
uşor, încet-încet te apropiii şi ce să vezi? Un extraterestru este
pe Lună, aşa cum credeai, numai că nu agresiv, nici prietenos.
Stă cu o batistă în mână şi plânge! Vii mai aproape de el şi îl
întrebi de ce plânge. El îţi spune că nu are prieteni, că este atât
de singur! Tu îl iei în braţe şi îl mângâi şi îi spui să vină cu
tine, acsă la tine pentru că acolo va avea o mulţime de prieteni.
Şi el acceptă şi vine cu tine. Acum are o mulţime de prieteni!
Copiii sunt sprijiniţi să numească emoţiile pe care le-au simţit
cele două personaje din povestea dramatizată (curiozitate-
când ai plecat pe Lună, tristeţe- când plângea extraterestrul,
G.P.P. nr 51 Propunător: prof.cons.sc. Darabaneanu Emilia

fericire- când extraterestrul şi-a făcut prieteni).

Şi în cazul aestei scurte povestiri se va recurge la o dublă
punere în scenă, la identificarea emoţiilor personajelor, dar mai
ales la identificarea nivelului emoţiilor resimţite de personaje.
La final copii vor fi invitaţi să observe pe tablă diferitele
emoţii şi mai ales diferitele lor intensităţi.
Încheierea La finalul activităţii se împart recompense pentru răspunsurile Aprecieri verbale
activităţii corecte date de copii (cartoane cu personaje din desenele lui stimulative
W. Disney exprimând diferite emoţii) şi se fac aprecieri despre Evaluare prin recompense
răspunsurile lor.

Bibliografie: Butterworth N. (1993), Making Faces, Walter Books Ltd, London

G.P.P. nr 51 Propunător: prof.cons.sc. Darabaneanu Emilia