 Cunoașterea principiilor de bază ale eticii cercetării este necesară pentru: cei

care inițiază și derulează proiecte de cercetare, care folosesc și aplică

rezultatele cercetării

 Politici și proceduri privind siguranța subiectelor/rezultatelor cercetării

pentru prevenirea cercetărilor care presupun riscuri mari sau lipsă de
responsabilitate – ignorarea politicilor și procedurilor nu reprezintă o scuză
viabilă pentru proiectele de cercetare discutabile din punct de vedere etic.

 Cercetarea științifică – condiții care trebuie să fie îndeplinite:

◦ încrederea publică că activitatea de cercetare este condusă etic
◦ încredere în rezultatele obținute
◦ Responsabilitatea socială
◦ toate părțile implicate într-un proiect de cercetare - de la faza scrierii proiectului
până la prezentarea rezultatelor și evaluarea de tip ”peer review” - trebuie să fie
corecte pentru a fi considerate etice.

 Când un aspect al unui proiect de cercetare este discutabil sau

există suspiciunea de comportamente neetice, integritatea întregului
proiect este pusă sub semnul întrebării
 Etica cercetării
◦ oferă orientări pentru conduita responsabilă a cercetării
științifice.
◦ educă și monitorizează oamenii de știință - oferă siguranța
respectării unor standarde etice ridicate

 Punctul de plecare în elaborarea unor norme (reguli)

privind etica cercetării – procesul criminalilor de
război de la Nuremberg (1946-1947) - dorința de a
proteja subiecții umani implicați în proiecte de
cercetare

 23 de medici nazisti germani au fost acuzați că au

efectuat "experimente" abuzive, traumatizante,
brutale (au recurs la tortură) și au ucis mii de victime
în numele cercetării
 Codul de la Nuremberg - listă de orientări etice
pentru desfășurarea cercetărilor având subiecți umani – 10
principii etice de bază încălcate de medicii naziști

 Declarația de la Helsinki - 1964 (revizuită la

fiecare 10 ani) – promovează cercetările responsabile
având subiecți umani - stabilește principiile etice de bază
pentru cercetările în domeniul biomedical

 Raportul Belmont – 1979 - emis de Comisia

Națională pentru Protecția Subiecților Umani ai
Cercetărilor Biomedicale și Comportamentale (SUA)
 Acordul liber consimțit - Participanții la cercetare trebuie să accepte
voluntar participarea la cercetare
 Contribuția la binele societății - reprezintă Scopul cercetării
 Cercetarea trebuie să se bazeze pe o teorie solidă și pe o
testare anterioară pe animale
 evitarea suferințelor fizice și psihice inutile
 Necesitatea sistării proiectului de cercetare în cazul unor
riscuri potențiale mari (vătămări grave și / sau decese)
 Gradul de risc asumat de participanții la cercetare nu poate
depăși beneficiile rezultatelor anticipate
 Mediu de lucru și protecție adecvată pentru participanți
 Experimentele pot fi efectuate numai de către persoane care au
calificarea științifică necesară
 Subiecților umani trebuie să li se permită să decline participarea
în orice moment
 Oamenii de stiință trebuie sa fie pregătiți să întrerupă
cercetarea dacă există motive întemeiate că va provoca
daune, va duce la răniri sau deces
 Examinarea proiectelor potențiale de cercetare de către
un investigator independent
 supervizarea cercetării și asumarea responsabilității
pentru sănătatea și bunăstarea subiecților umani de către o
persoană calificată din punct de vedere medical
 Asigurărea corectitudinii rezultatelor cercetării
 Acordului liber consimțit și informat ale participanților la
cercetare
 Reguli clare privind cercetările pe copii și persoane care
nu au discernământ (incompetente din punct de vedere mental)
 Evaluarea și utilizarea tratamentelor experimentale la
pacienți
 Asigurării unor situații și condiții adecvate și sigure
pentru cercetare
 Principii etice ale cercetării cu subiecți umani

 Delimitarea granițelor dintre practica medicală

și cercetare

 Pomovarea principiilor: respectului pentru

persoane, benevolenței, bunătății și dreptății

 Consimțământul în cunoștință de cauză

(respectul față de persoane), evaluarea
riscurilor și beneficiilor (bunăstarea) și selecția
subiecților (justiția)
 Cercetarea ar trebui să fie concepută, condusă și monitorizată
(revizuită) astfel încât să se asigure condițiile de integritate
și calitate;

 Asigurarea consimțământului informat din partea personalului

de cercetare și subiecților umani;

 Respectarea confidențialității informațiilor privind

respondenții/subiecții cercetării;

 participarea voluntară și lipsită de orice formă de coerciție;

 evitarea efectelor nedorite, nocive, dăunătoare;

 Independența cercetării – orice eventual conflict de interese

sau risc de comportament părtinitor trebuie declarat
 Aspectele vizate de etica cercetării științice

Drepturile de
autor (Autorship)

Cercetările cu subiecți
umani
Plagiarismul

Etica
Cercetările pe animale
cercetării
Peer review
științifice

Conduita necorespunzătoare
a cercetării
Conflictele de interese

Data management
 Dreptul de proprietate intelectuală este protejat inclusiv prin
Declarația Universală a Drepturilor Omului (art. 27) - „Fiecare
om are dreptul la ocrotirea intereselor morale și materiale care
decurg din orice lucrare științifică, literară sau artistică al cărei
autor este”

 Protejarea drepturilor de autor în legislația românească -

Legea 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Prin
operă se înțelege „orice act de creație nou și original, indiferent
de valoarea artistică sau științifică a acestuia”

 Procesul decizional vizează stabilirea numelor persoanelor care

trebuie/pot să apară pe o lucrare științifică (în cazul cercetărilor
care presupun colaborarea mai multor persoane)

 Practicile responsabile privind drepturile de autor – o zonă tulbure

si neclară (vagă) pentru mulți cercetători
 Coautorii trebuie să aducă o contribuție semnificativă
atât la cercetare, cât și la scrierea lucrării

 Cerințe care justifică acordarea drepturilor de autor –

contribuții semnificative la:
◦ Conceperea, proiectarea, obținerea și prelucrarea datelor,
analiza și interpretarea acestora;
◦ redactarea articolului sau revizuirea critică a conținutului
științific important;
◦ Verificarea și definitivarea variantei care urmează să fie
publicată.

 Obținerea de fonduri, culegerea datelor (operatorii de

interviu) sau supravegherea generală a grupului de
cercetare, nu justifică acordarea drepturilor de coautor -
recunoașterea la sfârșitul manuscrisului, cu o scurtă descriere a
contribuției lor (acknowledgement)
 coautorii care au contribuit la scrierea unui articol
trebuie să decidă de comun acord ordinea includerii
numelor.

 Prima persoană listată ar trebui să fie persoana cea

mai implicată în cercetare – care a avut ideea
(propunerea)

 coautorii ar trebui apoi să decidă ordinea celorlalți, în

conformitate cu criteriile revistei de publicare sau în
funcție de importanța contribuției la cercetare

 În ciuda provocărilor, cercetătorii ar trebui să se

familiarizeze cu practici de autorizare adecvate pentru
a-și proteja munca și ideile, prevenind, de asemenea,
fraudarea cercetării.
 Acțiunea de a prelua ideile, imaginile, teoriile,
articolele sau a unor părți din acestea, de a le
însuși și prezenta ca fiind proprii

 un cercetător care plagiază munca altora ridică

suspiciuni privind integritatea sa, etica și
seriozitatea întregii activități de cercetare
desfășurate.

 plagiatul este un act ilegal care trebuie pedepsit

- fiind considerat a un furt al drepturilor de autor
 Aticolul 22 - Este interzis şi se sancţionează plagiatul sub orice
formă.

 Plagiatul semnifică însuşirea integrală sau parţială de către o

persoană a unei opere literare, ştiinţifice, a ideilor ce aparţin altei
persoane şi prezentarea acestora drept creaţie personală.
◦ Este interzis să se facă abuz de statutul socio-profesional/poziţia ierarhică
în exploatarea rezultatelor muncii ştiinţifice ale altor persoane, şi se
sancţionează încălcarea dreptului la proprietate intelectuală.
◦ Prevederile din codul de etică al UAIC nu suplinesc obligativitatea aplicării
prevederilor codurilor privind cercetarea ştiinţifică de profil.

 Art. 23. Constituie abateri grave de la buna conduită în
cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară:
◦ plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori
◦ confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor reale cu unele fictive
◦ introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare.
 Plagiatul de tip copy-paste sau clonă – intenția
este evidentă - preluarea și folosirea cuvânt cu
cuvânt a muncii unei alte persoane fără citare
corectă, prin atribuirea sursei și utilizarea
ghilimelelor

 Plagiatul prin citare parțială - preluarea unui

conținut dintr-o singură sursă, asupra căruia se fac
intervenții minimale – sursa originală poate să nu fie
indicată deloc sau poate să fie menționată prin notă
de subsol sau paranteze fără plasarea între ghilimele
a textului preluat. (deși se face trimiterea către autor lipsa
ghilimelelor face ca respectivul pasaj să fie declarat plagiat.)
 Plagiatul prin parafrazare („plagiat camuflat” - Debora Weber-
Wulff)- cuvintele cheie sau unele porțiuni din propoziție
sau frază sunt înlocuite cu cuvinte sau expresii
sinonimice, dar conținutul și ideile de bază sunt păstrate
- sursa originală nu este menționată.

 Parafrazarea - unul sau câteva paragrafe reformulate

sau rescrierea unei lucrări întregi.

 poate fi greu de identificat și demonstrat - schimbarea

unor cuvinte cu unele cu înțeles identic sau similar,
schimbarea ordinii cuvintelor într-o frază sau chiar a
topicii frazei
 Plagiatul prin mixare (formă de plagiat intenționat și
„muncit”) - porțiuni de propoziții sau fraze sunt
preluate din mai multe surse și sunt folosite în așa fel
încât să se potrivească.

 Plagiatul prin reciclare (autoplagiatul sau „plagiatul de

tip duplicat” - Platforma iThenticate) - utilizarea
propriei munci a autorului, folosită anterior într-o altă
lucrare publicată, la care au fost aduse modificări
minimale, fără a se specifica (cita) faptul că respectivul
text a mai fost publicat anterior.
 Plagiatul hibrid (formă de plagiat intenționat)- se
combină surse citate corect cu propoziții, fraze sau
paragrafe copiate fără referire la sursa originală.
 Plagiatul prin confuzie (shake and paste collection -
Debora Weber-Wulff) - propoziții, fraze sau
paragrafe întregi din surse diferite care nu sunt
atribuite – procedeul este amestecarea și lipirea.

 Plagiatul mascat (formă de plagiat cu intenție) -

folosirea unor referințe inexistente sau inexacte
despre autorii lucrărilor sau materialele de
proveniență a datelor
 - citarea la a doua mână = citarea autorului citat în
lucrarea altui autor (fără a se consulta sursa ariginală).
 Plagiatul de tip agregat – lucrare fără valoare
științifică – se folosește în mod corect atribuirea
sursei originale (referire și utilizarea ghilimelelor) -
lucrarea nu conține niciun fel de contribuție originală
fiind o simplă însăilare de citate.

 Procedee de plagiere
◦ prin traducere – traducere dintr-o altă limbă fără citarea
sursei
◦ Plagiatul peticit folosit în plagiatul prin parafrazare -
patchwriting plagiarism (Rebecca Moore Howard
◦ Plagiatul structural – conținutul nu este același - copierea
structurii argumentative a unei alte lucrări (scopul și obiectivele, la
sursele folosite, notele de subsol și metodologia de cercetare).
◦ prin manipularea surselor – paragrafe citate corect,
prezentate cu ghilimele urmate de paragrafe sau pagini întregi
fără citare corectă
 proces în care articolul trimis unui jurnal spre publicare de către un autor
(sau mai mulți) este supus evaluării, de către editorul jurnalului, unor experți în
domeniu (recenzenți) care pot face sugestii privind îmbunătățirea conținutului
articolului și emit recomandarea de publicare, revizuire sau respingere.

 Etapele procesului de recenzare:

◦ Recenzorii și editorii citesc și evaluează articolul
◦ Recenzorii trimit comentariile înapoi la editorul jurnalului
◦ Editorul trimite comentariile recenzorilor și pe cele proprii autorului/autorilor
◦ Autorul/autorii înbunătățesc conținutul articolului în funcție de recomandările recenzorilor

 Criterii de evaluare a articolelor științifice

◦ importanța - impactul cercetării asupra domeniului
◦ Utilitatea - Studiul oferă informații științifice utile, cu caracter originalitate
◦ Relevanța - cercetarea se încadrează în domeniul jurnalului și poate prezenta interes pentru
cititori
◦ Metode de cercetare adecvate - metode științifice solide care au permis cercetătorilor să
răspundă la întrebările lor de cercetare
◦ Respectarea normelor/principiilor Eticii - protecție adecvată a subiecților umani,
înformațiilor, rezultatele sunt prezentate corect și onest
◦ Completitudine – includerea tuturor informațiilor relevante în articol
◦ Precizie – articolul reflectă în mod real a comportamentul și rezultatele cercetării
 Confidențialitatea - Referentii nu ar trebui să știe autorul (sau autorii)
articolului pe care îl revizuiesc, iar autorilor (sau autorilor) nu li se
comunică numele recenzenților (proces de tip „blind”)

 protecția proprietății intelectuale - editorul, recenzenții, alți agenți ai

jurnalului - nu pot dezvălui public informațiile din articol sau utiliza
informațiile într-un alt articol trimis în nume personal

 Evitarea conflitelor de interese – financiare (patrimoniale),

științifice – eforturi de cercetare proprii asemănătoare cu cele din
articol, relații personale cu autorul/autorii

 Flexibilitatea – în atribuirea recenzorilor

 Transparența - feed back transparent și clar

 Libertatea editorială a jurnalului (în funcție de domeniu) - includerea

numai a articolelor pe care le consideră cinstite, exacte, etice și
responsabile din punct de vedere științific
 apar atunci când obligațiile unei persoane (sau a unei
organizații) implicate într-un proiect de cercetare sunt în
conflict cu interesele sau obligațiile personale

 Conflictele de interese pot influența obiectivitatea

cercetătorului - integritatea rezultatelor cercetării pot fi puse
sub semnul întrebării de orice persoană implicată în procesul de
analiză și recenzare

 Orientări privind prevenirea problemelor etice determinate de

conflictele de interese:
◦ Declararea situațiilor de conflicte de interese care ar putea influența
capacitatea a realiza obiectivele proiectului de cercetare
◦ Dezvăluirea conflictelor de interese financiare ale soților sau copiilor
aflați în întreținere.
◦ Existența unui proces administrativ scris și consolidat pentru
identificarea și gestionarea, reducerea sau eliminarea conflictelor de
interese în ceea ce privește proiectele de cercetare pentru care se
solicită finanțare
 Gestionarea datelor, în ceea ce privește etica cercetării,
face referire la trei aspecte:
◦ Etica, veridicitatea și fiabilitatea procesului de culegere a datelor;
◦ proprietatea și responsabilitatea pentru datele colectate;
◦ păstrarea datelor și partajarea accesului la datele colectate
împreună cu colegii și cu publicul

 Aspectele eticii și integrității culegerii, prelucrării și

gestionării datelor pot cu ușurință ignorate de cercetători
 Atribuirea și asigurarea responsabilității pentru colectarea
și păstrarea datelor este una dintre cele mai importante
considerații etice atunci când se desfășoară un proiect de
cercetare.
 alte aspecte etice legate de procesele de prelucrare a
datelor sunt: manipularea, falsificarea sau modificarea -
care ar putea conduce la obținerea unor rezultate false
 problematica eticii schimbului de date și informații
este complicată de emoții, motive, obligații și
drepturi de proprietate

 În ciuda complexității sale, schimbul de date este

încurajat și considerat un semn distinctiv al
comunității științifice, în special în mediul academic.

 Deși în cercetarea științifică partajarea datelor

este încurajată pentru asigurarea acurateței și
verificarea acestora - uneori datele sunt asociate
cu proprietatea intelectuală și trebuie protejate ca
atare.
 Cine se ocupă de gestionarea datelor? - responsabilul
proiectului de cercetare – proiectează designul colecției de
date și colectarea datelor fizice.

 Cum vor fi colectate datele? - telefon, poștă, interviu

personal, înregistrări, surse secundare etc

 Cum vor fi stocate datele și ce probleme de confidențialitate

și protecție vor rezulta din metoda de stocare?

 Cine va răspunde de completitudinea datelor și de asigurarea

exactității interpretării rezultatelor?

 După incheierea proiectului pentru cât timp vor fi păstrate

datele? – în funcție de sursa de finanțare și de politicile
organizaționale
 procesul de identificare și raportare a comportamentelor neetice
sau nesănătoase în activitatea de cercetare științifică

 Abaterile față de practicile etice ale cercetării:

◦ Fabricarea – înregistrarea și/sau raportarea unor date sau rezultate nereale.
◦ Falsificarea – proces de manipulare a materialelor, echipamentelor de
măsurare sau proceselor de cercetare, schimbarea sau omiterea datelor
◦ Plagiatul
◦ Abaterile de cercetare nu includ erorile oneste sau diferențele de opinie

 Orice persoană (avertizor de integritate) care suspectează un

om de știință de abateri de cercetare ar trebui să raporteze
incidentul unui ofițer de integritate în cercetare care ar trebui
să examineze imediat sesizarea și să constate dacă este vorba de o
abatere de la normele etice ale cercetătii, - la rândul său acesta va
raporta instituțiilor sau organizațiilor abilitate
 Probleme etice:
◦ Participarea voluntară
◦ Corectitudinea selecției
◦ Respectarea drepturilor (justiția socială) – mai ales în cazul
persoanelor din grupuri sociale vulnerabile

 Principii etice
◦ Respectul pentru persoane - Consimțământul informat: să știe în ce se
implică; să nu fie forțat sau manipulat; să își exprime în mod liber acordul de a
participa la proiect ca subiect
◦ Respectarea caracterului privat și a Confidențialității informațiilor
- protejarea informațiilor adunate în timpul participării la cercetare mai ales
dacă divulgarea lor ar aduce daune unei persoane.
◦ Beneficiența și benevolența – a face bine – rezultatele
studiului/cercetării să fie folosite pentru a-i ajuta pe alții
◦ Justiția – prevenirea abuzurilor față de persoanelor din categorii
defavorizate: grupuri minoritare, femei, copii, bătrâni, persoane cu
dizabilități (inclusiv mentale), prisonieri, refugiați din țările lumii a
treia, grupuri vulnerabile din punct de vedere financiar, angajați etc.