Argumente contra predării religiei în școli

Orele de religie, daca sunt organizate, trebuie sa aiba un caracter informator dar la
modul general și nu o propavaduire a unei religii sau alta. Sunt de acord cu o
materie care sa vorbeasca despre religii în general, câte sunt ele, cele importante
macar, ce reprezinta ele, cum au aparut, dezvoltat si cum au influentat societatea si
civilizatia umana. Vad o asemenea materie la fel de importanta ca istoria. Nu e
obligatoriu sa existe ca materie separata ci ar putea fi comasata cu filosofia de
exemplu, dar, doar in clasele mai mari, probabil liceu, când copii pot digera o
asemenea informatie. Însa în realitatea zilelor noastre găsim inadecvat modul de
predare a acestei discipline, asadar venim cu o serie de argumente care sustin
ineficienta predarii religiei în școli:

1. •Modalitatea in care disciplina este predata, dar si informatiile prezentate in

manualele de profil favorizeaza o presiune psihologica asupra elevilor. De
exemplu, informatiile din manuale pun accentul pe anumite pedepse din
Biblie si pe lucrurile rele de care elevii vor avea parte daca nu respecta ceea
ce scrie in Biblie;
2. •Biserica incurajeaza intoleranta fata de celelalte culte religioase. Exemple
in acest sens sunt sfaturile de respingere a elevilor care se declara atei sau de
orice alta religie. Astfel, apar cazuri similare, celui aparut in presa si care
facea referire la un elev, umilit de colegi pentru ca era ateu.
3. •Educatia religioasa descurajeaza analiza critica si formularea de intrebari in
conditiile in care elevii sunt sfatuiti sa creada “fara a cerceta”. De asemenea,
profesorii ii incurajeaza pe elevi sa memoreze rugaciuni sau pasaje din
Biblie in loc sa ii ajute sa inteleaga modalitatea prin care au aparut aceste
dogme si felul in care au evoluat;
4. Maniera actuală de predare a religiei corespunde perfect definiţiei
îndoctrinării: predarea se face de o manieră confesională, oferindu-se o
singură viziune asupra fenomenului religios. Se urmăreşte izolarea copiilor
de orice concepţie alternativă prin sfaturi de genul “Să ne alegem prieteni
credincioşi!” sau prin catalogarea drept “păcătoşi” a celor “care cred
altfel decât ne învaţă Biserica Ortodoxă”.