Problema studierii religiilor in școli

1. Introducere

2. Contextul Educațional și Legal

3. Obiectivele Educației Religioase

4. Metodologii de Predare

5. Argumente pentru rezolvarea problemei predarii religiilor in scoli.

6. Concluzii si recomandari

7. Bibliografie
1. Introducere

În societatea contemporană, înțelegerea și gestionarea diversității religioase sunt aspecte

esențiale pentru o conviețuire armonioasă și pentru promovarea valorilor de toleranță și
respect reciproc.Motivele pentru care este important sa înțelegem diversitatea religioasă în
societatea noastră pot fi: prevenirea conflictelor și promovarea păcii, cooperarea si
colaborarea socială, combaterea discriminării, imbogatirea perspectivelor asupra lumii si a
istoriei umane.

In lume la nivel general, elevii trebuie să invete despre diferite traditii si credinte religioase
pentru a înțelege mai bine societatea în care trăiesc. Studierea religiilor in scoli ajuta elevii
sa invete despre diversele credințe si practici religioase din lume, promovând astfel
toleranța si respectul reciproc. Într-o lume tot mai interconectată și diversă, gestionarea și
înțelegerea diversității religioase reprezintă unul dintre principalele provocări și oportunități
ale societății contemporane. Fiecare societate este alcătuită dintr-o varietate de grupuri
religioase și tradiții spirituale, iar abilitatea de a naviga și de a valoriza această diversitate
este esențială pentru promovarea păcii, armoniei și cooperării între comunități. Este
esențial să recunoaștem că diversitatea religioasă reflectă bogăția și complexitatea
umanității. Fiecare tradiție religioasă aduce cu sine perspective unice asupra lumii, eticii și
scopului vieții, și este important să ne deschidem la această diversitate și să recunoaștem
contribuția valorilor și practicilor religioase la moștenirea culturală și spirituală a omenirii.
Prin intermediul educației, putem promova înțelegerea și respectul față de diversitatea
religioasă în rândul generațiilor tinere și al întregii societăți. În școli, curriculumul ar trebui
să includă studiul comparativ al religiilor și să încurajeze dialogul intercultural și
interreligios. Elevii ar trebui să învețe nu doar despre propria lor tradiție religioasă, ci și
despre altele, astfel încât să își dezvolte o perspectivă mai amplă și mai echilibrată asupra
lumii. Astfel dialogul și cooperarea între diferitele comunități religioase sunt esențiale
pentru construirea unei societăți mai unite și mai pașnice. Promovarea dialogului
interreligios și organizarea de evenimente interculturale pot facilita întâlnirile și schimburile
între diversele comunități religioase și pot contribui la dezvoltarea încrederii și a relațiilor de
colaborare. Totuși, înțelegerea și gestionarea diversității religioase nu sunt fără provocări.
Prejudecățile, stereotipurile și discriminarea religioasă sunt încă prezente în multe societăți
și pot alimenta conflicte și tensiuni interreligioase. Este important să fim conștienți de
aceste probleme și să lucrăm împreună pentru a le depăși prin promovarea toleranței, a
respectului și a acceptării reciproce.
 2. Contextul Educațional și Legal

Multe țări au politici educaționale care reglementează sau ghidează includerea studiului
religiilor în școli. Aceste politici pot varia în funcție de gradul de deținere oficială a unei
religii de către stat. De asemenea în multe țări, educația este separată de influența
religioasă, promovând un sistem secular de învățământ în care religia este tratată ca un
subiect academic și nu ca parte a dilemei religioase

”Un studiu realizat in luna iunie 2011 de Fundatia Soros a scos la iveala faptul ca, in
Romania, desi 86% dintre romani cred ca religia trebuie predata in scoala, doar jumatate
mai sustin obligativitatea religiei in scoli. Procentul este in scadere fata de 71% cat era in
anul 2006. Potrivit acelorasi date, 50% din romani sunt de parere ca religia trebuie sa fie o
materie obligatorie, fata de 40% care considera ca ar trebui sa fie optionala.

In studiul Fundatiei Soros din iunie 2011 se preciza, de asemenea, ca 52% dintre
respondenti au spus ca elevii trebuie sa participe la cursuri care prezinta doar religia lor si
doar 32% au preferat cursurile la care sunt prezentate mai multe religii. Mai mult decat atat,
conform studiului, cei mai multi romani (46%) ar prefera ca religia sa fie predata de
profesori specializati in istoria religiilor, comparativ cu 38% care cred ca religia ar trebui sa
fie predata de preoti.”1

În contextul legal, este important să se respecte drepturile elevilor și ale părinților în ceea
ce privește educația religioasă. Aceasta poate include dreptul la alegerea participării la
educația religioasă sau la refuzul acesteia. „Unii părinți consideră că școlile nu respectă cu
adevărat alegerea lor de a nu-și înscrie copiii la religie. Ba chiar le pun bețe în roate. Elevii
sunt nevoiți să rămână în școală, deși nu are cine să-i supravegheze. Unii profesori le dau de
înțeles că nu e în regulă să evite ora de religie.”2 Părinții refuză să își înscrie copii la scoală
deoarece se predă strict despre o anumită religie și nu se generalizează. Ar trebui să se
preadea despre istoria religiilor și despre credință la modul general. În multe țări, inclusiv în
România, predarea religiei în învățământul de stat și particular este reglementată prin lege.
Legea asigură dreptul părinților de a-și alege pentru copiii lor educația religioasă conform
propriilor lor credințe și convingeri. Aceasta înseamnă că în școlile de stat și particulare se
predă religia în funcție de cultul sau religia majoritară sau, în unele cazuri, de alegerea
părinților. În România, de exemplu, predarea religiei este asigurată prin legea cultelor
recunoscute de stat. Acest lucru înseamnă că în școlile de stat, predarea religiei se face în
funcție de cultul recunoscut oficial, care în mare parte este religia majoritară a țării, în acest
caz, creștinismul ortodox. În cazul școlilor particulare, aceasta poate varia în funcție de
specificul fiecărei școli și de opțiunile părinților și ale elevilor, iar personalul didactic este
ales cu acordul cultului care îl reprezintă așa cum este mentionat in Legea nr. 489/2006
privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor : „(1) În învăţământul de stat şi
1
https://www.avocatnet.ro/articol_26499/Educatia-religioasa-in-scoli-pro-sau-contra.html - accesat la data de
23.03.2024
2
https://romania.europalibera.org/a/ora-de-religie-optionala-dar-greu-de-evitat/32656625.html - accesat la data
de 23.03.2024
 particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute. (2) Personalul
didactic care predă religia în şcolile de stat se numeşte cu acordul cultului pe care îl
reprezintă, în condiţiile legii.”3 Prin urmare, in scoli se preda religia cultelor, nu religie in
sens generic. Profesorii de religie sunt absolventi de invatamant superior teologic, pe
specificul cultului de care apartin. La inscrierea la scoala parintii completeaza in formularul
de inscriere care este apartenenta religioasa a copilului, si daca doresc sau nu ca acesta sa
urmeze orele de religie. Acest fapt este prevazut si in Legea Educatiei. Se pare că predarea
religiei în școli urmează să fie reglementată pâna la finele anului 2023, conform ordinului
ministrului educatiei „(1) Se aprobă calendarul de punere în aplicare a dispozițiilor Legii
învățământului preuniversitar nr. 198/2023, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte
integrantă din prezentul ordin.(2) Se aprobă calendarul de punere în aplicare a dispozițiilor
Legii învățământului superior nr. 199/2023, prevăzut în anexa nr. 2 care face parte
integrantă din prezentul ordin. (3) Până la elaborarea metodologiilor, regulamentelor și a
altor acte normative necesare pentru punerea în aplicare a Legii nr. 198/2023 se aplică
dispozițiile privind organizarea, funcționarea sistemului de învățământ preuniversitar și
desfășurarea procesului de învățământ aflate sau intrate în vigoare la data de 1 septembrie
2023.(4) Până la elaborarea metodologiilor, regulamentelor și a altor acte normative
necesare pentru punerea în aplicare a Legii nr. 199/2023 se aplică dispozițiile privind
organizarea, funcționarea sistemului de învățământ superior și desfășurarea procesului de
învățământ aflate sau intrate în vigoare la data de 1 septembrie 2023.” 4 Această problemă a
predării religiei în școli nu ar exista daca legea ar fi cunoscută de toți stakeholderii si aplicată
deopotrivă.

Astfel deducem că problema predării religiei în școli, în fond, nu există. Ea devine un subiect
mediatizat în special în context politic și pe fondul relațiilor dintre BOR si statul român, al
tendințelor de laicizare a statului manifestate de diferite grupări politice sau politicieni (ceea
ce se incearca din 1859 incoace, fara succes). Dacă problema ar exista din partea populației,
aceasta ar putea uza de drepturile legale prin neânscrierea copiilor la ora de religie, care
este optională. Astfel daca părintii își înscriu copii la aceste ore contrar voinței dumnealor,
atunci problema este una de civism si lipsa de responsabilitate.

3. Obiectivele Educației Religioase

Educația religioasă ar trebui să promoveze înțelegerea și toleranța față de diversitatea

religioasă. Elevii ar trebui să învețe să aprecieze diferențele și să respecte credințele și
practicile religioase ale celorlalți, chiar dacă acestea sunt diferite de ale lor. Educația
religioasă poate să ofere oportunități de a discuta despre etică și valori morale, care sunt
adesea legate de credință religioasă. Elevii pot fi expuși la diferite perspective asupra
problemelor etice și pot învăța să reflecteze asupra propriilor lor valori și convingeri. Cu
toate acestea „Părinţii se tem de îndoctrinarea copiilor lor şi ar prefera studiul Istoriei
3
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/78355 - accesat la data de 25.03.2024
4
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/274193 - accesat la data de 25.03.2024
 Religiilor, iar conţinutul manualelor de Religie îi îngrijorează, spun specialiştii. Specialiştii
spun că motivele pentru care Religia pierde teren este laicizarea sau occidentalizarea
societăţii româneşti, conţinutul uneori controversat al manualelor şcolare şi frica de
îndoctrinare. Expertul în educaţie Tincuţa Apăteanu este de părere că ceea ce fac elevii la
şcoală la ora de Religie este chiar mai rău decât simplă îndoctrinare.” 5 Obiectivul educației
religioase constă în cultivarea valorilor și principiilor morale. Prin intermediul studiului
textelor sacre, al eticii și al dezbaterilor etice, elevii sunt expuși la concepte precum iubirea,
compasiunea, dreptatea și altruismul. Înțelegerea și interiorizarea acestor valori îi ajută pe
elevi să devină cetățeni responsabili și empatici, capabili să contribuie pozitiv la societatea
în care trăiesc. Un alt obiectiv important al educației religioase constă în promovarea
înțelegerii interculturale și a respectului față de diversitatea religioasă și culturală. Prin
studiul diferitelor tradiții religioase și a rolului lor în istorie și societate, elevii învață să
aprecieze diversitatea culturală și să își dezvolte toleranța și deschiderea către alte
perspective. Această înțelegere și respect reciproc sunt fundamentale într-o lume tot mai
interconectată și diversă. Educația religioasă urmărește să ofere elevilor instrumentele
necesare pentru a analiza critic și a înțelege rolul religiei în lumea contemporană. Prin
discuții despre subiecte precum secularismul, extremismul religios sau relația dintre religie
și știință, elevii sunt încurajați să gândească critic și să își formeze propriile opinii cu privire
la aspectele religioase și spirituale ale vieții lor. Dezvoltarea unei identități spirituale și a
unei conexiuni personale cu divinitatea sau cu aspectele transcendente ale existenței
umane este foarte importantă. Prin introspecție și reflecție, elevii sunt încurajați să își
exploreze credințele și să își dezvolte o relație personală cu aspectele sacre ale vieții lor.
Această dimensiune spirituală îi poate ajuta pe elevi să găsească sens și scop în viață și să își
dezvolte o perspectivă mai profundă și mai înțeleaptă asupra lumii.

4. Metodologii de Predare

Metodologiile de predare în cadrul educației religioase ar trebui să fie interactive, incluzive

și să promoveze înțelegerea și respectul reciproc între elevi. Utilizarea studiilor de caz și
analizei comparative a diferitelor tradiții religioase poate oferi elevilor o înțelegere mai
profundă a similarităților și diferențelor dintre acestea. Acest lucru poate facilita
dezvoltarea unei perspective mai complexe și echilibrate asupra subiectului sau organizarea
de excursii la lăcașuri de cult și interacțiunile cu lideri religioși pot oferi elevilor oportunități
de a experimenta religiile în practică și de a pune întrebări directe reprezentanților
comunităților religioase. Una dintre metodele de predare a religiilor în școli este abordarea
comparativă a religiilor. Această metodă implică studiul paralel al mai multor tradiții
religioase, permițând elevilor să înțeleagă și să compare similitudinile și diferențele dintre
acestea. Prin explorarea similarităților și diversității religiilor, elevii își pot dezvolta o
perspectivă mai amplă și mai echilibrată asupra lumii și pot înțelege mai bine rolul religiei în
societate. De asemenea, metoda narativă și a poveștilor poate fi utilizată pentru a transmite
5
https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/ce-contine-programa-orei-de-religie-si-de-ce-cred-1605081.html -
accesat la data de 23.03.2024
 învățături religioase și morale. Prin intermediul poveștilor sacre și a miturilor religioase,
elevii pot învăța despre principiile și valorile fundamentale ale diferitelor religii într-un mod
accesibil și captivant. Aceste povești pot stimula imaginația și creativitatea elevilor,
facilitând învățarea și interiorizarea conceptelor religioase. Dialogul și discuțiile deschise în
clasă reprezintă o metodă esențială de predare a religiilor în școli. Elevii trebuie încurajați să
își exprime opiniile, întrebările și îndoielile în legătură cu aspectele religioase și să participe
la dezbateri și dialoguri constructive. Prin intermediul acestor discuții, elevii pot își pot
dezvolta gândirea critică și abilitățile de comunicare, în timp ce își îmbogățesc înțelegerea și
respectul față de diferitele credințe și culturi religioase.

Metodologiile de predare a religiilor în școli ar trebui să fie flexibile, interactive și adaptate

nevoilor și contextului cultural al elevilor. Abordările comparative, experiențiale, narative și
dialogice pot contribui la formarea unei educații religioase incluzive, care să promoveze
respectul, toleranța și înțelegerea reciprocă într-o lume tot mai diversă și interconectată.

5. Soluții și argumente pentru rezolvarea problemei predării religiilor in scoli.

- O soluție pentru rezolvarea acestei probleme este aceea în care dascălul didactic predă
aceasta materie făcând referire la religie în general, la nivel global, nu doar limitandu-se
la un singur cult sau un singur tip de creștinism. Strategia didactică poate fi definită
drept „un ansamblu de procedee prin care se realizează conlucrarea dintre profesor şi
elevi în vederea predării şi învăţării unui volum de informaţii, a formării unor priceperi şi
deprinderi, a dezvoltării personalităţii umane”.6
- O alta solutie ar ca in scoli sa se puna accent si pe intelegerea acestei discipline din
punct de vedere psihologic la nivel general. „Această activitate nu înseamnă numai
transmitere de mesaje specifice, ci și conturare sau reformare a persoanei din
perspectiva unor standarde valorice superioare. Desigur, prin religie se vizează și
palierele atitudinale, de credințe, de reprezentări, de sentimente ale persoanei umane.
În măsura în care substratul atitudinal și de credințe nu este impus, ci doar propus,
acesta are o funcționalitate deosebit de importantă pentru multe persoane. Educația
religioasă poate deveni un prilej de fortificare interioară, de identificare a sinelui, de
descoperire a idealurilor, de reconvertire a persoanei spre lumea valorilor absolute.
Pentru mulți semeni ai noștri recursul la religie poate fi vindecător, salvator. În nici un
caz nu trebuie „folosită” religia ca un medicament, ca o supapă a pulsiunilor noastre, ca
o instanță „psihanalitică” de rezolvare a problemelor personale. Se constată însă că
oamenii credincioși sunt mai moderați, mai cumpătați, mai echilibrați.”7
- Studierea istoriei tuturor religiilor ajuta la o intelegere mai profunda a acestor
fenomene religioase. „Pentru spațiul românesc, credința creștină a acționat ca un factor
de coagulare și de perpetuare comunitar, național. Este lucru știut că încreștinarea
ținutului carpato-danubiano-pontic a coincis, în mare, cu procesul de formare a
6
http://fto.ro/altarul-reintregirii/wp-content/uploads/2018/07/2016_3_3.-Acatrinei-29-52.pdf - accesat la data de
23.03.2024
7
https://www.constantincucos.ro/2015/02/argumente-pentru-o-educatie-religioasa-in-scoala - accesat la data de
23.03.2024
 poporului român. Creștinismul a fost un factor de perpetuare și continuitate socială sau
culturală. Multe secole de cultură românească s-au consumat în mănăstiri sau pe lângă
biserici. Clerici importanți ortodocși, greco-catolici, catolici etc. s-au implicat în marile
evenimente istorice care au marcat evoluția noastră mai veche sau mai recentă. A
cunoaște toate aceste realizări constituie nu numai un semn de onestitate, de probitate
retrospectivă, ci și de valorizare din perspectivă contemporană a unor realizări, în ideea
creării de noi tipuri de solidaritate.”

6. Concluzii și recomandări

Din punctul meu de vedere pentru a integra eficient studiul religiilor în sistemul școlar și pentru
a promova o abordare echilibrată și respectuoasă față de diversitatea religioasă politicile
educaționale ar trebui să promoveze o abordare neutră și obiectivă în predarea religiilor,
evitând promovarea sau favorizarea unei anumite religii sau credințe. Cursurile ar trebui să fie
echilibrate și să reflecte diversitatea religioasă a lumii. Practicile învățătoare ar trebui să
încurajeze dialogul deschis și respectul reciproc între elevi în cadrul discuțiilor despre religie.
Elevii ar trebui să se simtă confortabil să își exprime opinii și întrebări, iar cadrele didactice ar
trebui să faciliteze un mediu sigur și inclusiv. Studiul religiilor ar trebui să fie integrat într-un
context interdisciplinar, astfel încât să se îmbine cu alte domenii ale cunoașterii, cum ar fi
istoria, literatura, artele și științele sociale. Acest lucru poate oferi o perspectivă mai amplă și
mai complexă asupra impactului religiei asupra culturii și societății. De asemenea este
important să se evalueze și să se monitorizeze continuu implementarea curriculumului de
studiu religios pentru a identifica eventualele probleme sau nevoi și pentru a adapta practicile
învățătoare în consecință. Cred că feedback-ul din partea elevilor, a părinților și a cadrelor
didactice poate fi util în acest sens.

7. Bibliografie
https://www.avocatnet.ro/articol_26499/Educatia-religioasa-in-scoli-pro-sau-contra.html

https://romania.europalibera.org/a/ora-de-religie-optionala-dar-greu-de-evitat/32656625.html

https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/ce-contine-programa-orei-de-religie-si-de-ce-cred-1605081.html

http://fto.ro/altarul-reintregirii/wp-content/uploads/2018/07/2016_3_3.-Acatrinei-29-52.pdf

https://www.constantincucos.ro/2015/02/argumente-pentru-o-educatie-religioasa-in-scoala

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/78355

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/274193