Modalități de realizare a educației juridice

Literatura de specialitate include în categoria noilor educații și educația juridică. În ce

privește ideea de “nouă educație”, se impune a se preciza că această sintagmă este utilizată în
sensul de nou conținut educational, nu în sensul de nouă latură a activităţii de educaţie.
Așadar, educația juridică este o nouă disciplină școlară, prin intermediul acesteia
realizându-se o componentă cât se poate de clasică a educației, respectiv educația morală,
obiectivul constând tot în însuşirea valorii generale a binelui moral, însă, a acelei părți din binele
moral care face obiectul unor norme juridice.
Mult timp, educația juridică s-a realizat prin tehnica “approche infusionnelle”,
respectiv prin includerea în disciplinele clasice a unor informații ce țin de conținuturile
specifice ale acestei materii.
Realitatea de zi cu zi ne-a arătat, însă, că este necesar ca elevii să aprofundeze și mai
mult din conținuturile juridice, precum: de ce libertatea presupune nu doar drepturi, ci și
obligații; ce îndatoriri au copiii în familie, ce obligaţii au părinţii faţă de copii, care sunt gradele
de rudenie şi cum poate fi prevenită şi combătută violenţa domestică; care sunt pericolele
consumului de substanţe interzise; în ce condiții poate accesa serviciile medicale; cum identifică
și unde apelează când achiziţionează produse defecte sau expirate; cum trebuie reacționat și cum
se pot feri de agresiuni fizice și sexuale; în ce condiţii se poate căsători o persoană; cum se
previne discriminarea; cum se combate corupţia; care sunt regulile de circulaţie pe drumurile
publice și care este comportamentul dezirabil în mijloacele de transport în comun; care sunt
regulile de călătorie în afara ţării; cine încheie acte pentru minor până la 14 ani, respectiv după ce
el împlineşte această vârstă; cum se poate deschide un cont bancar; cum trebuie îngrijit un
animal; ce trebuie să conţină un contract de muncă și cum se munceşte legal cu ziua; ce
înseamnă să faci voluntariat sau internship; cum este protejată viaţa privată și demnitatea în
relația directă cu ceilalți; care sunt regulile de utilizare și de securitate personală pe rețelele de
socializare Facebook, Instagram, WhatsApp, Tik Tok; în ce condiţii poate participa un copil la
emisiuni sau în reportaje la televizor; care sunt organele de control și organele legii şi care
trebuie să fie conduita cetățenilor în raport cu acestea; cum ne apărăm de abuzurile din partea
organelor statului; cum poate cineva să ajungă un om al legii; cum se desfăşoară un proces civil
sau penal şi ce drepturi și proceduri speciale se aplică minorilor implicaţi în procese; cum pot să
fie despăgubiți cei cărora li s-au încălcat drepturile; ce sancțiuni îi așteaptă pe cei care încalcă
legea și ce efecte vor suporta în cursul vieții lor etc.
Or, aprofundarea acestor conținuturi nu se putea realiza pe calea “approche
infusionnelle” (spre exemplu, în cadrul orelor de educație civică).
Pe cale de consecință, între timp s-a ales ca educația juridică să se realizeze prin
introducerea unei discipline de sine stătătoare în programa școlară.
Deși, în acest fel, s-a ajuns la o supraîncărcare a programului de învățământ, avantajele
studierii unei astfel de materii sunt enorme.
Inițial (2020-2021), această nouă materie a avut statutul de disciplină opțională
ofertată la nivelul școlii.
Potrivit art. 65 din Legea nr. 1/2011 privind educația națională, materiile
sunt obligatorii (cele din trunchiul comun) și opționale (cele la decizia școlii). Disciplinele
opționale sunt dintre cele ofertate la nivel național/regional/local sau dintre cele ofertate doar la
nivelul școlii respective. Întrucât educația juridică nu era printre opționalele aprobate de
Ministerul Educației, educația juridică putea fi o disciplină opțională ofertată la nivelul școlii,
stabilită de către Consiliul de administrație al școlii, în urma consultării elevilor și părinților.
În anul școlar 2020-2021, la acest optional au avut acest 93 de unităţi şcolare din 27 de
judeţe şi municipiul Bucureşti, pentru 4162 de elevi, cu implicarea a 111 profesori, iar în anul
școlar 2021-2022 - 121 de școli din 32 de județe și municipiul București, 73 de localități, cu
implicarea a 137 de profesori și 6878 de elevi din 235 de clase.
Acest lucru a fost posibil datorită Asociației VeDem Just, care, în baza unui protocol
national semnat între Ministerul Justitiei si Ministerul Educatiei, a reușit să aducă educatia
juridică în școli si licee, în mod mai ales nonformal, prin instruirea unor profesionisti ai
dreptului (juristi, avocati, magistrati, grefieri), chiar și a unor studenți la Drept, în metode
și tehnici de predare a educatiei juridice.
La finalul anului 2021, prin Legea nr. 273/2021, educația juridică a fost declarată
disciplină școlară obligatorie, urmând a fi predată ca atare începând cu anul școlar 2022-
2023.
Acestea au fost, de-a lungul timpului, modalitățile de realizare a educației juridice în
sistemul nostru educațional, în sensul de modalități practice de introducere a acestei noi materii
în activitatea educațională.
În ce privește modalitățile de realizare a acestei noi discipline, în sensul de metode și
procedee didactice, fiind o disciplină prin care se realizează componenta de tip moral a educației,
aceastea vor consta în: povestire, explicaţia morală, prelegerea morală, convorbirea morală,
dezbaterile morale, problematizarea,studiul de caz, exemplul,exerciţiul moral, aprobarea şi
dezaprobarea.
Profesorii ar trebui să pună accentul pe caracterul practic- aplicativ al disciplinei prin:
- adoptarea unor strategii didactice care să permită alternarea diferitelor forme de activitate
(individual, perechi, grupuri mici);
- utilizarea noilor tehnologii ca mijloace moderne de instruire care să permită desfășurarea
unor lecții atractive;
- realizarea unor activități de tipul jocului de rol (procese simulate);
- realizarea de dezbateri referitoare la cazuri preluate din mass-media cu privire la
infracțiunile comise de minori, încălcarea unor drepturi etc;
- invitarea unor reprezentanți ai sistemului juridic din România în baza Protocolului
semnat între Ministerul Justiției și Ministerul Educației pentru implementarea educației
juridice în învățământul preuniversitar;
- colaborarea cu organizații civice și juridice.