Fiz.

Constantin Petrica Cristin

expert in fizica medicala
Tomografia computerizata

 Tomografia computerizata (CT) foloseste razele X

pentru a crea imagini detaliate a structurilor din
interiorul corpului.
Tomografia computerizata
 Masoara indicele de atenuare a structurilor tranversate
 Structura interna a unei obiect poate fi reconstruita prin
utilizarea proiectiilor multiple
 Utilizeaza ca surse de date un volum limitat la un
"slice" de grosime maxima de 1 cm
 Utilizeaza un algoritm de reconstructie in care plecand
de la un numar determinat de densitati traversate le
transforma intr-un numar identic de nuante de gri.
Tomografia computerizata
 investigarea diferite parti ale corpului precum toracele,
abdomenul, pelvisul sau membrele;
 poate realiza imagini ale organelor, precum ficatul,
pancreasul, intestinele, rinichii, glandele suprarenale,
plamanii si inima;
 poate oferi informatii asupra vaselor sanguine, oaselor
si coloanei vertebrale;
 In timpul scanarii se poate folosi si fluoroscopia,
metoda ce foloseste un fascicul stabil de raze X, pentru
a vizualiza mobilitatea si aspectul diferitelor parti ale
organismului.
T: X-ray tube D: X-ray detectors X: X-ray beam R: Gantry
rotation
 Bazele fizice si tehnice ale CT
 Detectorii: transforma radiatia reziduala in semnal electric
pe care masurat, digitizat si stocat il foloseste pentru
reconstructia de imagini.
a. Sunt de doua tipuri:
- Solizi: un cristal de scintilatie absoarbe radiatia si o
fotodioda transforma scintilatia in curent electric.
Cristalele sunt confectionate din: iodura de cesiu, tungstat
de cadmiu sau amestecuri ceramice.
- Cu gaz (xenon): functioneaza ca o camera de
ionizare
b. Conditii de eficienta: raspunsul lor sa fie linear,
proportional cu intensitatea razelor X, sa rectioneze rapid,
sa nu emita fotoni proprii.
Bazele fizice si tehnice ale CT
 Sistemul spiral multislice :
- emisia din focar unic
- achizitia pe mai multe siruri de detectori

rezulta :
- reducerea grosimii sectiunii
- cresterea volumului scanat
- rezolutie mai buna
Avantaje
 CT este privit ca o tehnica de diagnostic utilizand doze de
radiatii medii si mari;
 Rezoluția îmbunătățită a CT a permis dezvoltarea unor noi
investigații;
 angiografie CT evită introducerea invazivă a unui cateter;
 colonografia CT (de asemenea, cunoscut sub numele de
colonoscopie virtuala sau VC pe scurt) este mult mai precis
decât o clisma cu bariu pentru detectarea tumorilor, și
folosește o doză mai mică de radiații.
 CT VC este tot mai utilizat in Marea Britanie si Statele
Unite ca un test de screening pentru polipii de colon si a
cancerului de colon.
 Efectele adverse
 Radiația utilizată în scanarea CT poate deteriora celulele
corpului, inclusiv molecule de ADN, care pot duce la cancer.
 între anii 1980 și 2006, utilizarea CT a crescut (600%).
 Dozele de radiații primite de la CT sunt variabile.
 CT poate avea doze de 100 până la 1000 de ori mai mare decat
radiologia conventionala.
 Cu toate acestea, o radiografie de coloană vertebrală lombară
are o doză similară cu un CT de cap.
 In general, doza de radiație asociată cu un CT abdominal de
rutina are o doză de radiație similară cu 3 ani de expunere la
radiațiile din fondul natural (de la radiația cosmică).
Dozimetrie
 Doza absorbită (D) ce reprezintă energia absorbită de
unitatea de masă (D=Energia absorbită/Masa
corpului)
 unitatea de masură este Gray-ul si subunităţile
acestuia (micro si mili Gray).
 Doza absorbită este o mărime măsurabilă, existând
standarde primare pentru determinarea valorii sale.
Dozimetrie
 CT dose index (CTDI) – conceptul principal de
măsurare a dozei în examinările CT, reprezentând
doza medie de iradiere pentru o secţiune CT

 D(z) – radiaţia măsurată pe axa z;

 N – numărul de secţiuni realizate pe o scanare axială (este
egal cu numărul de detectori folosit la scanare)
 T – grosimea secţiunii pe axa z pentru un singur rând de
detectori
Dozimetrie
 CTDI 100 – doza măsurată in mijlocul unui volum cu
grosimea de 100 mm:
Dozimetrie
 CTDI w – doza de iradiere ajustată, deoarece iradierea
variaza în aria secţiunii:
Dozimetrie
 CTDI vol – ajustarea dozei în volumul scanat pentru a
putea ţine cont de eventualele goluri de scanare între
două secţiuni consecutive:

unde I este incrementul masei (mm) şi Pitch-ul = I/(NT)

Dozimetrie
 Dose-Length Product (DLP) – reprezintă cel mai bine
doza totală de iradiere pentru un anumit protocol de
examinare:
Dozimetrie
 Doza efectivă care ţine cont de segmentul de corp
care este iradiat si de tesuturile cuprinse, exprimând
mai corect nivelul de iradiere suferit de persoana
iradiata. Este măsurată in Sivert (Sv) si reprezintă doza
absorbită ponderată cu factorul de ţesut WT.
Dozimetrie
 Doza efectivă (E) – apreciază cel mai bine riscul

unde K este constanta normalizată dependentă doar de

regiunea scanată; valoarea ei a fost calculată de către
European Working Group for Guidelines on Quality
Criteria in Computed Tomography (EWGGQCCT)
folosind modelul Monte Carlo
Doza de radiații
 depinde de mai mulți factori:
 volumul scanat,
 dimensiunile pacientui,
 numărul și tipul de secvențe de scanare,
 rezoluția imaginii și calitatea dorită

In plus, doi parametri de scanare CT spiral pot fi reglati cu

ușurință și au un efect profund asupra dozei de radiații :
curentul prin tub și pitch-ul.
Parametrii ce determina doza de
iradiere in CT
 Principalii parametri ce influenţează doza sunt:
 nivelul curentului in tub (mA),
 kilovoltajul (kVp),
 pitch-ul
 viteza de rotaţie a tubului (secunde).
Ajustarea amperajului (curentul
din tub).
 Relaţia dintre curentul din tub si doza de iradiere este
liniara;
 scaderea cu 50% a nivelului curentului in tub va
produce o reducere la jumate a dozei de iradiere .
 1981, conceptul de adaptare automată a curentului în
functie de geometria regiunii scanate.
 prin realizarea celor două topograme in plan sagital si
coronal, se poate realiza o hartă a densităţilor zonei de
interes, urmată in momentul scanării de o ajustare
automată a valorii curentului, şi în acest mod se poate
reduce expunerea cu procente cuprinse intre 20-50%.
Ajustarea kilovoltajului
 Relatia dintre kilovoltaj si doza nu este liniara.
 cand restul parametrilor sunt mentinuti constanti, o
scădere a kilovoltajului de la 140 la 120 (o scădere de 17%)
va produce o scădere a dozei cu aproximativ 37%
(masurate prin CDTI);
 totuşi dezavantajul principal este creşterea zgomotului de
imagine cu ~ 20%.
 Inpactul Kilovoltajului in ceea ce priveste contrastul in
imagine este mult mai evident in administrarea
intravenoasă a agenţilor de contrast, astfel putem reduce
KV şi astfel doza de iradiere, păstrând calitatea imaginilor
achiziţionate.
Ajustarea grosimii slice-ului
 Grosimea slice-ului influenţează în principal zgomotul
de imagine, astfel secţiunile „mai fine” au în general
mai mult zgomot in imagine (dacă restul parametrilor
rămân nemodificaţi).
 Trebuie notat faptul că pentru a compensa scădere cu
jumate a grosimii slice-ului va trebui o crestere a dozei
de aproximativ două ori!
Ajustarea pitch-ului
 Pitch-ul este definit ca fiind raportul dintre distanţa pe
care masa o parcurge in timpul unei rotaţii complete si
grosimea fascicului colimat.
 Doza de iradiere este invers proporţionala cu valoarea
pitch-ului
 folosind un pitch mai mare se va reduce doza de
iradiere, relaţia fiind una liniară.
 exemplu, mărind pitch-ul de la 1 la 1.5 vom reduce doza
de iradiere cu 33%.
Ajustarea vitezei de rotaţie a
tubului
 Relaţia dintre viteza de rotatie a tubului si radiaţie este
de asemenea una liniară si invers variabilă.
 Cu cât rotaţia este mai rapidă cu atat se va produce o
diminuare a dozei de iradiere.
 Astfel crescând viteza de rotatie de la o secundă la
jumatate de secundă va avea ca efect reducerea dozei
cu 50%
Protectie suplimentară
 Chiar dacă fasciculul este colimat, studiile au arătat că
doza de iradiere la 1 metru de gantry nu este de neglijat
(aproximativ 5% din CTDI).
 Este recomandată folosirea sorţurilor plumbate
pentru a proteja organelele sensibile la radiatii
(gonade, tiroida), altele decât cele aflate în zona de
interes.
Minimizarea zonei scanate
 Zona scanată efectiv trebuie limitată la minimul
necesar. Chiar dacă acest lucru nu influenţează CTDI,
o reducere liniară va avea loc in valoarea DLP.
Indicatiile testarii

 Cranio-cerebral: tumori, anevrisme, hematoame,

accidente vasculare, marlformatii arterio-venoase,
anomalii venoase, calcificari, traumatismele osoase ale
oaselor craniului si fetei.
Indicatiile testarii
 -toracele: tomografia computerizata a toracelui
investigheaza posibile afectiuni ale plamanilor, inimii,
esofagului, a principalelor vase sanguine (aorta) sau a
tesutului din mijlocul pieptului; cateva afectiuni
comune ce pot fi descoperite la scanare sunt infectiile,
cancerul pulmonar, embolia pulmonara sau
anevrismele;
 poate fi folosita, de asemenea, pentru a investiga gradul
de metastazare (raspandire) a cancerului la nivelul
toracelui sau a altei parti a corpului
Indicatiile testarii

 -abdomenul: tomografia computerizata este folosita

pentru a descoperi chisturi, abcese, infectii, tumori sau
anevrisme, ganglioni limfatici mariti de volum, corpuri
straine, hemoragii, diverticulita, boala inflamatorie
intestinala, apendicita
Indicatiile testarii
 -tractul urinar: tomografia computerizata poate
decela prezenta pietrelor de la nivelul rinichilor, a
blocajelor, tumorilor, infectiilor si a altor probleme
renale; o tomografie computerizata mai speciala,
denumita urografie CT, poate decela prezenta pietrelor
de la nivel renal (litiaza renala) sau a prostatei marite
de volum (hiperplazie benigna de prostata) fara a fi
necesare alte teste
Indicatiile testarii
 -ficatul: tomografia computerizata poate descoperi la
acest nivel tumori, hemoragii si alte afectiuni hepatice;
de asemenea, tomografia computerizata poate
identifica o posibila cauza a unui icter (simptom
caracterizat prin culoarea galbena a pielii)
Indicatiile testarii

 pancreasul: CT-ul poate identifica tumori si

inflamatii (pancreatita) ale pancreasului
Indicatiile testarii
 vezica biliara si caile biliare principale: CT-ul poate
fi folosit pentru identificarea cauzei unui blocaj a
cailor biliare; pietrele de la nivelul vezicii biliare
(litiaza biliara) pot fi identificate ocazional prin
computer tomografie, dar investigatia de electie
pentru aceasta afectiune ramane ecografia
Indicatiile testarii

 glandele suprarenale: prin CT se pot identifica

tumori sau cresterea de volum a glandelor
Indicatiile testarii

 splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea

leziunilor traumatice ale splinei sau pentru
determinarea dimensiunilor acesteia
Indicatiile testarii
 membrele: CT-ul poate identifica probleme ale
bratelor sau picioarelor, a umerilor, coatelor,
articulatiei pumnului, mainilor, soldurilor,
genunchilor, gleznelor sau picioarelor; de asemenea,
CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului in timpul
biopsiei sau in timpul drenarii unui abces.
Riscuri
 Riscul de aparitie a unor probleme in timpul efectuarii
tomografiei este mic:
 substanta de contrast poate determina reactie alergica
 in cazul in care pacientul are diabet zaharat si este in
tratament cu metformin, substanta de contrast poate duce la
aparitia unor probleme; in aceasta situatie medicul va
recomanda cand sa se opreasca administrarea metforminului
si cand sa se reia
 exista un mic risc de aparitie a cancerului dupa CT datorita
razelor X; riscul este mai mare la copiii sau la persoanele
care au avut multiple examinari cu raze X in antecedente.
Medicul va trebui informat de numarul expunerilor la
radiatii inainte de efectuarea investigatiei
Factorii care afecteaza testul
 sarcina: tomografia computerizata nu se realizeaza, de
obicei, in timpul sarcinii
 imagini CT in care apar urme de bariu sau bismut: in
cazul in care este recomandata o tomografie
computerizata abdominala, ea trebuie efectuata inainte
de alte teste ce folosesc bariu, precum clisma baritata
 daca pacientul nu poate sa stea nemiscat in timpul
testului
 prezenta obiectelor metalice, precum capsele
chirurgicale sau protezele articulare ce pot determina
imagini greu interpretabile.