CONTRIBUTII ALE EII{TOMOFAUNEI UTILE IN LIMITAREA UNOR

ATACURT CAUZATE DE NAUXITORI

Tot ceea ce reprezintd via[a pe p5m6nt, constituie un complex

interdependent, aflat intr-un echilibru bioecologic perfect. In general, pe pdm6nt,
rnu existd organism viu care sI nu aibd qi dugmarri care intervin in reglarea
populafiilor se manifesti sub forma unor factori ftzici, chimici sau biologici, ca
denumire are mai pufind importan!5. Ceea ce se impune acestor factori, viala ar
evolua haotic, unele organisme ?nmulfindu-se necontrolat, ?n detrimetrul altora
mai pufin adaplate condifiilor de mediu. In lumea insectelor, fenomenul de
reglare at populafiilor pe cale naturalS se mmrifestd din plin. Fdrd acest re$ai,
probabil nu s-ar putea concepe o agriculturS rentabilS economic. In acest
context, aportul adus de entomofauna util6 de prdddtori qi parazi$i este
semnificativ.
- PRADATORII - srmt organigme care in diferitele lor stadii de evo$e
se hrdnesc cu hrand vie. Fenomenul de pradatorism este foarte complex. El a
luat nagtere qi s-a perfeclionat treptat, sub influenla a numeroqi factori de mediu,
care au condus la anumite adapldi gi anume:
- dimehsinnea corpului la toate speciile de prdddtori este mai mare decdt
cele ale pradei sale. Astfel, larvele de Coccinellide qi Chrysopide au lungimea
corpului de peste 10 mm, in timp ce suportul trofic (afidele) nu depdqsesc 2-3
mm;
- itteza de deplasare a speciilor prdddtoare este mai mare decAt cea a
pr5z:ii. Este suficient sd compardm vitezele de deplasare a acarofagului
Phytoseiutus persimilis At. Et. Hen. cu cea a pdianjenului roqu comun,
Tetranychus urticae - Koch., sau ceaa larvelor qi adulfilor de Coccinellide cu
aea a speeiilor de afide, pentru a ne putea da seama de importanle pe care o are
acest factor in activitatea de cdutarc qi prindere aprl,r;ii;
- aparaftrl bucat este adaptat modului de hrlnire, majoritatea speciilor de
prdddtori perfordnd mai intdi tegumentul gazdei, dup[ care sug confinutul din
interiorul acestora. in acest scop, piesele bucale sunt bine dezvoltate, chitinizate,
lungr qi ascufite.
Majoritatea prddltorilor din culturile agricole sunt forme polifage. Ei
apa4in in mare parte ordimrlui Coleoptera, preponderent familiei Coccinellidae,
ordinului Diptera, preponderent familiilor Cecidomydae qi Syrphidae qi
ordinului Neuroptera, din care se eidenltazd familia Chrysomelidoe.
Majoritatea acestor praddtori sunt prezentafi in culturile de legume pe tot
parcursul perioadei de vegetafie, contribuind la limitarea populaliilor de afide,
acarieni qi chiar unele coleoptere,
Determindri efectuate au scos in evidenld cd totalul prdd5torilor existenfi
in culturile de legume, familia Coccinellidae rcpreztntd, cca 90a/o din totalul
populafiilor, familia Syrphidae sca 7a/o, iar cea a Chrysomelidelor cca 3o/o.
Dintre coccinellide, Adonia variegatd - Gz. este cea mai numeroasd, urmatd in
ordine descrescfind[ de Hippodamia tridecempunctata L., Propylea
tridecempunctata L' Cocctnetta septempuntata - L., Propylea
guatr o de c empun ct at s L.-
Dintre pr[d6torii menfionafi, Coccinella septempunctata - L. (buburuza)
este specia cea mai cunoscuti. Hrana sa preferatf, o constituie afidele. Ierneazd
iir studiu de adult. primavara, adullii pirdsesc locurile de iernare 9i migreazd pe
flora spontand sau ln culturile de legume infestate cu afide. Depunerea pontei
?ncepe tncd din a doua jumitate a lunii aprilie. Pradatorul este prezent ?n
cultgrile de legume pe tot parcursul perioadei de vegetafie. Pontd comasatS,
depusa pe parlea ior.rio*a a ftunzelor. ouSle sunt gSlbui, uqor fusiforme,
seman6nd destul de accentuat cu cele ale g6ndacului din Colorado. Prolificitatea
femelelor vanazd intre 150-300 de oud, numdrul acestora fiind dependent de
condifile climatice, calitatea qi abundenla hranei. Incubafia dtxeazd intre 6-8
zile, stadiul de law6 intre l5-2A zlle, cel de pup6 ?ntre 4-5 z1le, iar cel de adult
intre 40-60 de zile. in ceea ce priveqte. contribulia acestui prdd[tor la diminuarea
populaliilor de afide, determinarile de teren au ardtat ca in perioada 3-4 zlle dupd
larvelor din ou5, ele consumd zllrnc intre 3-5 afide, pentru ca dupd
""io"*"u
prima ndpdilire numdrul acestora sd creascd la 20-30 de exemplare. Insumdhd
aceste date, " a rezultat cd in timpul dezvoltdrii lor larvare, Coccinella
septempunctat7 - L. poate consuma intre 180-250 de afide apafin?nd genului
Aiyrthbsiphon pisum - Hur.. Din culturile de mazdre si intre 25A-35A de afide
apmlmdnd genului Brevtcoryne brassicae L. din culturile de vatzd.
Considerdnd durata medie a stadiului de adult de 50 de nle, aceleaqi determindri
au scos in eviden\d cil?n aceastd perioadd se poate ?megista un coftsum ds 800-
1000 de afide in caztil pdduchelui cenugiu alvetzei.
Av6ndu-se ?n vedere contribufia deosebitd a acestei specii ?n reducerea pe
cale natur ald, a populaliilor de afide, tn multe !5ri s-au elaborat tehnologii de
cregtere, stocare qi lansare in diferite cult$ri de legums. Mai eunoscute stmt
realizdnle din Franla, China, Rusia, Statele Unite.
- Adonia vareigata- Gz. Este specia care populeazd in ptezent toate
culturile de legume infestate cu afide. in c6mp ea we patru generalii de adulfii.
Din locurite de iernare, adutlii apar pe parcursul lunii apritie qi sunt prezenli ?n
culturile de legume pe tot parcrnsul perioadsi de vegetafie. Biologia sa este
asemdndtoare cu u speciei precedente. In condifii optime de dezvoltare,
incubafia dureazd ""i3-5 zlle, stadiul de larvl 10-12 zile, cel de pupd 5-6 zlle, iar
longevitatea adullilor este cuprinsd intre 40-60 de zile. Consumul de afide este
ceva mai redus decdt la Coccinella septempunctata - L.,larva consum6nd pe
durata ei de viald intre 130-150 de afide, iar adultul intre 700-800.
- phytoseiulus persimilis - At. En Hen. Este un acaflanprdddtor cu care se
poate mterveni in limitarsa cauzate de paianjenul ro$u somufi
^atacurilor
Tetranychus urticae - Koch. in condifile dirijate, poate fi inmullt in masd la
temperattrra de 24-250 C, umiditate relativi aer 70-80% qi o duratd de iluminare
de 16 ore pe zi, condilii in care o generalie se dezvolti ?n 8 zile. in spalii
protejate, cele mai bune reniltate s-au obfinut prin lans[ri dirijate in perioada
c6nd culturile de legrrme sunt slab infestate cu Tetranychus urticse - Koch., la
un raport prdd1rtorlfazdd de InA4l50. in aceste condifii se obline o eficacitate
de pf,na la9tr/o la nurnai 24 de ore de la lflTsars.
- PARAZITII - ca 9i praditorii pteztntd o serie de adaptdi ca rf,sPuns la
ionditiile de habitat qi anurne:
-toate speciile de parazilii au corpul mai redus dec6t gazdele lor de
denroltare;
-flexibilitatea abdomenului ca qi tariera scurtd sunt adaptll.:.la modul de a
depune ponta in corpul speciilor pe care le pnaziteazd;
-f.".pdiditatea piraziylor este dependentd de dimensiunile qi confinutul tn
substante nutritive a ddundtonlor gazdd.
Deqi in natur[ nu existd organism care sd nu aibd parazi[ri lor naturali, din
observagiiie efectuate tn domeniul nostru de activitate s-a constatat cd puline
forme au importan![ economicd ridicatS, contibuind in mod evident la litmtarea
atacurilor cavzate de dfumltori la legume. Dintre paranlii cu pondere esonomici
in limitarea atacurilor, pe grupe de ddundtori semnal5m:
- Trichogramftrcr evnnescens - Westw., parcziteazd oudle de buha verzei,
Mamestra brhssicae- L., contribuind la reducerea atacurilor, pe cicltrri de
culturi, cu 34o/o la varza timpurie, 25-30% la varza de var[ Si 45-5O% la cea de
toamni. in prezent, acest parazit se produce la scard industriald, contibuind, prin
lansdri diriiate la reducsrea atacurilor cu o eficientd cuprinsd ?ntre 60-900/0, rrr
funcgie de condifiile climatice gi calitatea materialului biologic provenit de
biostafii.
- Meteorus rubens - Noes, este un himenopter (viespe) braconid care
paraziteazd larvele de Mamestra brassicqe L. contribuind diminuarea
atacurilor cu 8-10%.
- Apanteles
-
glomeratus - L. paranteazd larvele de Pieris brassicae - L.
(albinile) in culturile de legume crucifere procentul deparazitne poate depdqi
80%o din totalul larvelor existnte qi reprezinti o principalS caozd. a disparifiei
acestui ddrurltor din culturile de varzd qi conopidd.
- pteromatus puparurr - Swed.Parazitezzd pupele de Pieris brassicae - L.
reprezentrind un alt factor de limitare a atacurilor.
Apanteles fuliginosus Wesm. Paraziteazd larvele de Plutettla
maculipemmls - Curt. Contribuind, ?mpreund cu A. rufricus - Hal. A.rubecula -
Marsh., A.sicarius - Marsh ., A. vesttatls - Hal qi Microptilus mediana - Rut. La
limitarea atacurilor cavzate de molia verzei, ddunitor cu 4-5 generalii de adulgii.
- Diaeretielle ropae - Curt. Este un parczit specific pentru piduchele
cenuqiu al verzei, Breitvorlme brassicde - afect6nd coloniile de afide de la
exterior cdfre interiorul acestora. Procenhrl de parazitare evolueud pe mdstna
fiecerii timpglui, cifrdndu-se valori cuprinse intre 5-28% in mai-irrrie, lz-lsoh
in iulie-august gi 60-7A% h septembrie-octombrie. Tot cu specificitate bine
determinatd este qi parazitul Lysiphlebus fabarum - Matsh., care contribuie la
limitarea atacurilor cauzate de pSduchele negru al bobului, Aphis fabae - Scop.
Dintre speciile cu un spectru mai larg de acfitrne, menfiondm Preon votucre -
Hall., Praon dorsale - Ha11., Aphidius matricarice - Hall. care contribuie la
limitarea atacurilor cauzate de Acyrtftosiplton pisum - Flarr., Macrosiphon
euphorbiae - Thos., Myzuz persicae - Sultz. Etc.
r - Encarsis formosa - Curt. Este un parazit specifrc larvelor qi pupariilor
de musculitd albd, Trialeurodes vaporariorum - Wwstw. Procentul de parazitate
vaiazd la inceputul perioadei de vegetalte aI culturilor de legume din spafii
protejate intre 3-4o/o, cala incheierea acestuia sd se atingd valori de 90-100%.
Nesoncordanla intre abmdenla poputaliilor dintre d5unitor gr parant, fac ca
atacul cauzat de musculitra albd sd evolueze cupagube importante din cauza unui
numdr prea mic de parazitri existenfi primdvara ?n naturd. Stabilirea unei
tehnologii de creqtere, stocare qi lansare a parazitului in momentele incipiente
de infestare a culturilor, creazd?n prezent premizele eradicdrii atacurilor cauzate
de musculiEa albdin sere qi solarii.
- Dintre parazilti care intervin fin mod natural in limitarea atacurilor
catuate de gnii ddunltori cu importan!5 economicS, mai menfion[m: Aphereto
mtnuts - Nees., un braconid care intervine in reglarea populaliilor diunltorilor
musca verzei Delia brassicae -L., musca cepei Delis antigua Meig. qi musca
morcovului Psita rosae - F. Ateochara bilineata - Gyll., rur stafilinid care de
asemenea regleazd ?n mod natural populaf,ile muqtei cepei, Megaselia rufipes -
Mg. care intervine in reglarea populafiilor g6ndacului din Colorado, Triaspis
thiracicus - Curt, care contribuie la limitarea populafiilor glrgdri[ei mazdrei
Bruchus pisorum - L., Howarduta phyltotretas - OId. Care regleazd abundenJa
populafiilor puricilor de pamdnt -Phyllotretra spp-etc.
Din cele menfionate, rezltrltd cd fauna de prlditori qi parazilri este bine
reprezentatd in culturile de legume prin numeroase genuri qi specii cu
importanla economicd tn timitarea atacurilor carrzate de diferili diunltori
specifici. Pentru ca aceastd faurd util6 sd aclioneze efectiv asupra acestor
dlunatori, este necesar ca ea sb fie protejatf,, prin vtilizar:ea rafionatd a
pesticidelor ?n cadrul conceptului de lupti integratd qi completatea potenfialului
biologic existsnt in naturi prin lansari dirijate.