Nr, 54

DUMINICA 27 II. 1949

LEI 25

c a r e a lu p ta t îm p o triv a c o tr o p ito rilo r hitlerişti a f o s t

I m o r t a l i z a t şi în e x c e l e n t u l film „ M ă r i t e " . o b i o g r a f i e
f i l m a t ă a e r o in e i cu a c e l a ş nume.

m ñ*
Profesoral Frodcrlc Jo llo t Corlo a fä e n t «r*
m ă to a re a d e c la ra ţie : Noi comnnlştli • ■■ t o m
em isarii m l loml noi. Patern fl tmpnşcaţi.
Dor Io local fiec ărei tm pnşcat vo r a p ă r e a alţi
doi lu p tăto ri.
Dapă cam ie ( tie , prof. J « l l * t 4 i r l « este
ta a lta l com isar al Franţei p en tra energia
atom ică
Organul oficial al Comitetului naţional ai
constructorilor de maşini din Anglia „Metal i
Worker”, relata la n Ianuarie că munciroti
firmelor engleze producătoare de instrument
¿i aparate ştiinţifice sunt alarmaţi de conce­
diente care s’au făcut !n ultimul timp.
După cum relatează revista, administraţia
firmelor engleze motivează aceste concedieri
ca o consecinţă a concurenţei concernurilo.-
germane controlate de americani, unde munci
torii capătă pentru aceeaşi muncă un salariu
mai mic. In consecinţă, costul instrumentelor
şi aparatelor americane care poartă marc.-.
„Made in Germany” este mai mic decât al
acelora fabricate in Anglia.
Aceste concemuri germane, — scrie „Me
rail Worker”, — se manifestă ca un concurent
pe piaţa mondială”.
Aceeaşi nelinişte şi-a exprimat-o acum o
lună revista engleză „Economist”, care a ară
tat că dolarii din cadrul „planului Marshall"
încep să joace în Germania acelaş rol pe carc
l-au jucat în momentul Daves-izării Germa
niei, cu deosebirea că acum alături de noi
ia fiinţă o alianţă a capitalului american cu
forţa de lucru ieftină germană”. Acest fapt
izolat reflectă în mod vădit năzuinţa mono­
polurilor americane de a transforma concer
nurile germane din Germania Occidentală în­
tr’o filial» a industriei americane, cu scopu!
de a inunda ţările Europei Occidentale cu
mărfuri ieftine de producţie germană şi de j
lovi prin aceasta în ramurile industriale con­
curente
O Impresiona ttaţle a muncitorimii polon* c i prit«)«) nnlficärii
p artido lor comunist fl so cialist. Io f a ţ a Politehnic*! din V a r şo vi a
»i
•X.
>
i
? í
Politica ra s is tă a dr-nlui
Malaa. ta A frica de Sad,
d ă loc la m aaifestafii
sângeroase, la tă an in­
sta n ta n ee , când munci­
to rii negri snnt fngărifi
de oamenii gnvernnlni
înarm aţi ca b â te de
caaclnc
La Berlin a a v a t la c o
im presionantă manifes­
ta ţi* cn prilejui come*
¡narării a 30 da ani d ela
a sasin a rea de c ă tr e re-
acţiu n ea germ ană a lup­
tă to r ilo r socialişti Karl
Liebknecht şl Rosa Laxem-
b ir g
„Acest divertisment cu travestirea concerní,
rilor germane, — scria nu de mult ziarul olan­
dez „De Vaarheid”, — va duce în curând la
aceea că mărfurile americane ieftine cu marca
„Made in Germany”, vor năvăli din nou în
ţările învecinate provocând acolo şomaj".
După cum vedem, acest timp a şi venit.
Automobilele, aparatele fotografice, mătasea.
lâna, textilele şi multe alte mărfuri german,.-
încep să concureze cu succes pe piaţa mon­
dială cu mărfurile corespunzătoare ale ţărilor
din Europa Occidentală. Organele de presă
progresiste din ţările Europei Occidentale văd
pe bună dreptate în această politică a mono­
polurilor americane dorinţa de a semite ra­
murile industriale concurente ale ţărilor „mar-
shallizate” de pe piaţa mondială şi de a le
sili să-şi înceteze actiyitatea. Şi noi vedem
cum textilele şi sticla de producţie belgiană
nu-şi găsesc desfacere, deoarece textilele şi sti­
cla americane cu marca „Made in Germany”
sunt mai ieftine decât cele belgiene, instru­
mentele americane de precizie şi cele opticc
fabricate la uzinele Zeiss cu dolari americani
costă mai ieftin decât cele engleze, automobi­
lele „germane” fabricate de fuma „Ford” în
Germania Occidentala costă mai ieftin decât
zutomobilele franceze şi italiene ş. a. m. <L
Monopolurile americane finanţează cu plă-
- ,v * . ‘ • ' cere şi din belşug refacerea industriei Ger­
maniei Occidentale: ele vor s’o facă o armă
docilă a lor, pentru a-şi instaura hegemonia
lor economică şi politică în Europa Occiden­
'i* • tală.
A.NfONOY
 i •
* r:^ß

-A

"+
w>» **** <■ .
.*>**•
X", • «irtSt'v -
gP| W ~'
- ,- . ; •
d £ £ r'

£ÍW
?' - •

'J Q r ş \
» __ «
r v - .-
jcT
ARMATA SOVIETICĂ
.» £ f’ A P Ă R Ă T O A R E A PĂCII

ÍN .

c i?

* V
Ziua de 2â F eb ru arie , ziua A rm atei Sovietice,
e ste să rb ă to rită in fiecare an cu entuziasm de
întreaga populaţie a U .R . S. S.-ului ca şi de m un­
citorim ea din lumea întreagă, care vede în fo rţa
de nezdruncinat a acestei arm ate, chezăşia păcii $ A
ţ i progresului om enirii, ■ , ' j ■“.»- y27 m
T
S tră ju in d pacea şi lib e rta te a popoarelor, arm ata ■■ ®
sovietică, se dovedeşte a fi un instrum ent din
cele m ai ac tiv e fn m area b ătălie pe care om eni­
rea p rogresistă o duc« îm potriva re a cţiu n ii in te r­
naţionale in stig a to are la noul m ăceluri.
A cestei arm ate, fruntaşe în tre arm atele b a s ti­
onului p ic ii, om enirea m uncitoare îi aduce în
fiecare 23 F ebruaA e prinos de recu n o ştin ţă şi
u r ă ri entuziaste. #¡4 bine.

m ,

£ -jà

i* í

n N£ í g. /Æ • i

w » mS /
\

i
r-
/
.í:

.S :f ’<■. . •• ■*
Çg >•• *■4, .. '
 In M c r o c t i n e r e t u l e i t e e x p l o a t a t s â n g e r o s .
Co p ii de o p t ani lucrează lit in d u st r io
textila.

21 FEBRUARIE, ZIUA INTERNAŢIONALĂ A SOLIDARITĂŢII

CU TINERETUL CARE LUPTĂ ÎMPOTRIVA COLONIALISMULUI
A 21 F ebru arie 1946, flota Indiană a luat armele îm potriva

L guvernanţilor britanici din India. Im ediat au urm at revolte

în arm ata indiană din întreaga ţară. Poporul m uncitor şi
tin e re tu l indian s’au un it cti răsculaţii.
La 21 F ebruarie 1947, în urma unor greve şi m anifestaţii
populare de mare amploare» guvernul egiptean p ro te ja t de
b rita n ic i a tre c u t la represalii îm potriva fo rţe lo r democrate anti-
im perialiste. Atunci 21 Februarie a fost proclam ată drept ziua e v a ­
cuării tru p elo r engleze, şi au avut loc mari m anifestaţii, greve şi
răscoale ale poporului m uncitor şi ale tineretului.
La 21 Februarie 1948. la C alcutta a avut loc sub conducerea
FM T D , şi U.I.S. C onferinţa T ineretului din Sud E stu l Asiei sub
lozinca „ J o s mâna de pe Asia“ , la care tin e rii din ţă rile coloniale
alătu ri de delegaţi ai tin ere tu lu i din întreaga lume şi-au afirm at
voinţa lor de luptă pentru distrugerea imperialismului.
La 21 F eb ruarie 1949, tin e re tu l din lumea întreagă va să rb ă to ri
Ziua Internaţională a S olid arităţii cu T in e re tu l care luptă îm po­
triva colonialism ului. In condiţiile actuale, când imperialismul m r
este încă doborât, când el mai stăpâneşte şi exploatează ţă ri co­
loniale şi dependente, această sărbăto are capătă caracterul unei
zile de în tărire a fo rţelo r tineretului m uncitor din întreaga lume.

d i n Asia
o s e r ie
d e mant­
e a r e an s t r â n s
impresionant d« ti ne ri
ţi tinere.

care a lătu ri de în tre g poporul m uncitor,

luptă pentru distrugerea im perialism u ­
lui, a exploatării.
T ru stu rile {arilor im perialiste exploa­
tează fără milă ţările coloniale şi de­
pendente, având în m âiaile lo r toate bo ­
găţiile acestor tări.
I n Indochina toate bogăţiile sunt în
mâinile Băncii Indochinei.
In M adagascar tre i mari so cietăţi co­
merciale M arseiliaisse, Lyonnaise, şi
Em yrne posedă to ate bogăţiile marei in­
sule.
In Maroc banca P aris et Pays-Bas,
conduce to a tă economia ţării.
In Algeria sunt deasemeni 3 mari bănci :
P e rise e t Pays-Bas., Mirabaud, R o th ­
schild, care controlează economia în tre -
gei ţări.
P ro fitu rile stoarse de tru stu ri şi bănci
în ţările coloniale sunt imense.
Societatea M arseillaise din M adagas­
car cu un capital învestit de 25 milioane
are un beneficiu de 200 m ilioane din
1936 până în 1946.
Min,ele O uezan din Algeria în 1947, au
avut un beneficiu net dc 76.367.374 franci,
iar capitalul a crescut dela 120 m ilioa­
ne la 300 milioane franci.

O m a n i f e s t a t ' » « d e l e g a ţ i l o r ti n e r e t u l u i
din V i e t - N a m , C e y l o n şi i n d ia , la F e s t i v a ­
lul Mo ndia l al Ti ne ret ul ui d e l a P r a g a .

Banca Indochina câştigă din 1934-1944, 550 m ili­
oane franci.
In c o n tra st cu aceasta po p u laţia tră ie şte în tr ’o
neagră m izerie lip sită de cea mai elem entară cul­
tu ră şi civilizaţie.
Din ra p o rtu l com isiei F. M. D T. care a vizitat
A frica de N ord:
„Comisia a v iz ita t regiunile m untoase din A frica
de N ord unde înainte de ap ariţia civilizaţiei tro g lo ­
d iţii trăiau în caverne. Comisia a c o n sta tat că, drept
consecinţă a unui secol de stăpânire colonială fran­
ceză, ţă ra n ii algerieni sunt siliţi să locuiască în
aceste caverne. Comisia a văzut că în T unisia m i­
n erii sunt siliţi să locuiască în gropi săpate în pă­
m ânt".
T U N IS IA . P e ste 50% din păm ântul cultivabil
este deţinut de m arii p ro p rie ta ri francezi şi străini.
T in e rii ţă ra n i câştigă 50 de franci pe zi, iar tin e ­
rele ţărance 35 de franci, în timp ce un kilogram de
pâine costă 32 de franci, iar un kilogram de lapte
38 de franci. 60«/o din m uncitorii in d u stria li şi a g ri­
coli sunt şomeuri. M o rta lita te a infantilă 35°/». Tu-
berculoşi 30»/o- Un medic la 8000 de locuitori. Un
copil din 9 de vârstă şcolară merge la şcoală.
A L G E R IA . T in erii au 16 până la 20»/« din sala­
riile m u n cito rilo r m aturi şi aşa insuficiente. In
U n iv ersitate din 5000 studenţi doar 105 sunt de o r i­
gină algeriană. In tim pul a leg erilo r 3000 de tin e ri
dem ocraţi au fo st a re sta ţi.
Răsboiiri c o l o n
t o a t ă î mverţiin
b r i ta n i c e . Jungl
« t p e c t al r â s b o i u l u i c o l o n i a l d i n J a v a .
S at* întregi sunt in c e n d ia te , i a r p o p u la fla
a t a s l n a t â d e m e r c e n a r i ! Imperialism«)«!
anglo american.
M aroc. Copiii sunt în treb u in ţa ţi pe scară largă
la munci grele. O treim e din copii sunt tuberculoşi.
U n copil din 25 de vârstă şcolară merge la şcoală.
D re p tu ri electorale au doar europenii şi m arocanii
p rivilegiaţi. Nu există d re p tu ri sindicale pentru
m uncitorii m arocani. N u este recunoscută nici o
organizaţie democrată.
Uniunea Su d A fricană. Ziua de lucru 14 ore. M i­
nerii negri câştigă 45 de şilingi pe lună faţă de cei
albi cari câştigă 50 lire sterline. M a jo rita te a lu c ră ­
to rilo r locuiesc în barăci. D urata medie a vieţii 36
de ani. M o rta lita te a infantilă 40—50 la sută. 70%
din copii nu m erg la şcoală. Din 11 m ilioane de
locuitori doar cele 2.250.000 albi au drep tu ri com­
plecte electorale. P u ţin ii negri care au drep tu ri
electorale pot alege doar pe albi. Severe măsuri
îm potriva n e g rilo r: restrâ n g e rea lib e r tă ţii de de­
plasare, ghetouri, etc. .
Cipru. 179/d din copii merg la liceu. 6-8 persoane
locuiesc î n t r ’o cameră deseori îm preună cu vitele.
P e rse cu ţii şi a re stă ri îm potriva lu p tă to rilo r demo­
craţi. (greva din Septem brie 1948,-78 de fruntaşi
sindicalişti a restaţi.)
M aiaezia. Salarii: b ă rb a ţii — 3 şilingi pe zi şi 6
pence pe zi, fem eile — 2 şilingi şi 3 pence pe zi,
copii 1 şiling şi 4 pence pe zi. R aţia alim entară de
bază — orezul, o treim e din cea necesară. 786/* din
populaţie suferă din cauza sub alim entării. 769/0 din
populaţie analfabetă. Suprim are to ta lă a lib e rtă ţii
cuvântului, presei, organizaţiilor democrate. 7000 de
persoane se află aresta te p rin tre care 185 fruntaşi
sindicicalişti. M uncitorii malaezi prim esc o treim e
din salariul m uncitorilor europeni.
V ietn a m u l de sub ocupaţia franceză. Ziua de lu­
cru 12 ore. T inerii lucrează dela 10 ani în mine şi
u zine; din cauza muncilor grele ei nu se desvoltă în
bune condiţiuni : T in e rii de 18 ani p ar de 12 ani.
La începutul anului 1945 au m urit de foame 2 mili­
oane de oameni. Când întregul V ietnam era sub do­
m inaţie colonială franceză erau 80 la sută din
populaţie analfabeţi. 3 sf e r tu ri din păm ânturi a p a r­
ţin coloniştilor francezi. Salariile m u n c ito rilo r eu­
ropeni sunt de 11 o ri mai m ari ca ale celor vietna-
miezi.
P o rto R ico . 86% din populaţie câştigă 341 de do­
lari pe un an în timp ce minimum v ital este de
1240 de dolari. 40»/e din m u ncitori sunt şomeri.
M a jo ritate a populaţiei suferă de tuberculoză, sifilis,
febră tifoidă. învăţăm ântul se face în limba engleză
nu în cea m aternă spaniolă.
A cestea sunt câteva din datele care ara tă în mod
clar exploatarea crudă şi m izeria în care este ţinută
populaţia ţă r ilo r coloniale de că tre dom inatorii
im perialişti.
D ar popoarele coloniale nu mai vor să trăiască în
sclavie. Sub conducerea P a rtid e lo r de Avangardă
ale clasei muncitoare ele se ridică la luptă îm po­
triv a stăpânitorilo r. In China şi în V ietnam ele au
reuşit deja să cucerească cea mai mare p a rte a t e r i­
to riilo r ţă rilo r lor. P u te rile im p erialiste au declan­
şat în contra ac e sto r popoare adevărate războaie
pentru a-şi putea m enţine regimul sclavagist.
V ietnam . I n t r ’un singur an im p erialiştii francezi
au m asacrat 20.000 civili. Alte mii de civili au fost
închişi şi to rtu r a ţi. 7 oraşe au fost rase de pe fa {a
păm ântului ca represalii. P rin tre trupele franceze
se găsesc trupe de S.S.-işti germani care se dedau la
a tro c ită ţi de nedescris.
M aiaezia. R e zultatul a 6 luni de terorism britan ic :
400 de civili masacraţi, 7000 arestaţi, 9 oraşe rase
de pe faţa păm ântului ca represalii pentru aju to ru l
dat de către populaţie tru p elo r de guerillă. 550 de
persoane au fost deportate, suspectate fiind de a
sim patiza pe com unişti.
M adagascar. I n t r ’un an fo rţele m ilitare franceze
au om orât 90 de mii de civili şi au a re sta t 20 de
mii. Sate întregi au fost arse ca represalii.
Indon ezia. In 1946, 30 mii de civili au fost m a­
sacraţi de Corpul special al căpitanului W este rlin g .
In Iulie 1948 acelaş căpitan W esterling şi corpul
său de asasini au d istru s com plect oraşul Thikalong
omorând mai m ulte mii de cetăţeni.
In lupta pentru lib ertate a popoarelor coloniale
tin e re tu l m uncitor ia o parte activă.
China, T in e re tu l condus de P a rtid u l Comunist
Chinez form ează aproape 90°/« din arm ata populară
de eliberare. In regiunile a flate încă sub ocupaţia
K uom intangului, tin e re tu l lu p tă prin toate m ijloacele
(C o n tin u a re în pag. l i )
T in e r e tu l din India ţi P a k l f ta n p a r t i c i p ă
la o m anifestaţie pentra pace
 Regulatorul mişcării din portul maritim Riga mt-a spus:
— Dochetul Silin lucrează pe al cincilea cheiu. Acolo se
termină descărcarea vaporului „Turaiada".
Am plecat la al cincilea cheiu. In jur se înălţau grămezi
de lăzi. Indicatoarele macaralelor se lăsau jos, in adancile
Încăperi speciale de mărfuri, iar apoi, strălucind la soarele
puţin luminos din ianuarie, aduceau cu băgare de seamă
mărfurile pe platforma asfaltată.
— Opreşte-te — răsună un glas depe vapor.
Căpitanul se lăsă (os pe cheiu pe scară şl se adresă mun­
citorilor:
— Vă mulţumesc pentrucă, aţi descărcat „Turaiada" cu
4 ore mai înainte de termenul fixat.
— La sosirea următoare ne vom strădui să vă reţinem în
port şi mai puţin, — a răspuns un om vânjos într’o scurtă
călduroasă şi cu o căciulă de blană pe cap.
După cum am aflat, acesta era Eduard Silin. Ni s'a fă­
cut cunoştinţă.
Schimbul de zi al docherilor îşi terminale lucrul. Noi
cu Silin, mergeam pe cărarea asfaltată, discutând.
— Portul nostru, — povestea Silin, — e bine utilat cu
mecanisme, — puternice macarale de port, macarale cu
şenile, transportoare. Mecanizarea, in comparaţie cu timpul
antebelic„ a crescut de 12 ori.
— Dar ce efect a avut aceasta asupra muncii docheru­
lu i
Silin răspunse:
Munca noastră a devenit cu mult mai uşoară, producti­
vitatea muncii fiecărui docher a crescut cu 1,5—2 tone. E
clar că au crescut considerabil şi câştigurile noastre.
Am ajuns ia o clădire de trei etaje, aici se află duşu­
rile, camerele de odihnă, sala de masă şi bufetul docherilor
din Riga. In timp ce eu, stând în hali, citeam ziarele şi
revistele proaspete, Eduard Silin a făcut baie şi şi-a schim­
bat hainele. Acum el purta un costum bleu-marin bine
croit. Am mers la bufet şi am luat o cafea. Silin mi-a po­
vestit că el este deputat al Sovietului Orăşănesc al depu­
taţilor oamenilor muncii din Riga. Astăzi e ziua lui de pri­
mire a vizitatorilor. Am cerut permisiunea să asist la în­
tâlnirea cu alegătorii.
— Poftim. — a răspuns Silin. —
Deputatul Sovietului Orăşănesc primea pe vizitatori in
clubul muncitorilor şi funcţionarilor din uzina „Aldaris"
din Riga — o clădire albă situată in parc. Până la pute­
rea sovetică aceasta a fost reşedinţa de vară a fostului cap
al guvernului burghez al Letoniei — Ulmanis. Astăzi enor­
mele săli, camerele de odihnă, terenurile de gimnastică
sunt puse la dispoziţia fierarilor, strungarilor, inginerilor,
funcţionarilor.
Eduard Silin stătea la birou într’una din camere. Lângă
masă se afla un fotohu pentru vizitatori. Primul a ocupat
acest fotoliu directorul bibliotecii August Sermol. El a po­
vestit că biblioteca a primit multe cărţi noui. Numărul dori­
torilor de a se folosi de bibliotecă creşte mereu. Deaceea
clădirea trebue lărgită.
— Am venit să mă sfătuesc cu d-voastră, să arăt
proectul.
Deputatul, făcând amănunţit cunoştinţă cu schiţele, răs­
punse că proectul îi place şi că el va ajuta la realizarea
lui cât mai rapidă.
Imediat după directorul bibliotecii a apărut un tânăr.
— Bună ziua. Oscar — pronunţă amabil Silin, — sunt
bucuros să vă văd. Aţi primit numirea?
— Da. Plec în judeţul 1alsinki — voiu preda la şcoal.i.
— Vă doresc succes'
Când ne-am luat rămas bun dela tânărul 'învăţător şi el
a plecat. Eduard Silin ne-a povestit că Oscar Star e un
fost muncitor al uzinei de construcţie de vagoane din Riga.
Tatăl lui Star a fost docher in port. In timpul războiului
el a fost ucis de hitlerişti. Ei îl căutau şi pe Oscar, dar
Silin cu sofia i-au ascuns bine pe tânăr. Oscar Star a ter­
minal Institutul pedagogic şi după sfatul lui Siiin el
pleacă intr’un centru raional din Republica Letonă. Acolo
se cer mulţi învăţători.
In decurs de două ceasuri deputatul a primit pe câţiva
oameni. Pentru fiecare el găsea un cuvânt călduros, un
sfat bun. După modul cum vizitatorii vorbeau cu încredere
cu Silin, după puternicele strângeri de mâini se vedea ca
el se bucură de respectul şi încrederea acelora care l-au
ales în organul de putere orăşenesc.
Când s’a terminat primirea vizitatorilor Eduard Silin m ’a
poftit la el acasă. Peste zece minute mă apropiam de casa
nouă, unde locuia personalul portului Riga. In antreu
ne-a întâmpinat soţia lui Eduard Silin — Maria. In sufra­
gerie masa a fost pregătită. Maria Silin a spus:
— Poftiţi, luaţi loc. Astăzi avem la masă colţunaşi cu
carne — mâncarea favorită a bărbatului.
Sofii Silin sunt căsătoriţi de peste 20 ani. Ei au făcut
cunoştinţă în anul 1928. Atunci Eduard — un tânăr inca
— a început să lucreze în port. El muncea mult, dar pri­
mea o nimica toată. Nu rareori era şi bătut de antrepre­
nor. Macarale de port, transportoare, aproape nu existau.
Totul se făcea cu mâna. Către sfârşitul zilei de munca te
dureau mâinile, spatele_
— Da. — a spus îngândurată María, — e greu să-ţi a
duci aminte de acel iimp. Îmi amintesc, când m-am căsă­
torit cu Eduard, trăiam într'o cocioabă...
Ea a mai adăugat în farfuriile noastre cotţunaşi gustoşi
şi a continuat:
— In sckimb astăzi trăim bine. După cum vedeţi, locuinţa
noastră are o mobilă nouă. nu simţim nicio lipsă.
Eduard Silin câştigă 1.500—1.700 ruble. La aceasta tre-
buesc adăugate încă câteva sute de ruble pe care docherul
le primeşte pentru descărcarea vapoarelor înainte de ter
men. Soţia nu de mult şi-a cusut o rochie nouă. Eduard şi-i
cumpărat paniofi şi un pardesiu de comandă. Afară de a
ceasta a mai cumpărat perdele pentru ferestre, feţe d
masă şl diferite mărunţişuri.
— In fiecare lună putem să facem cumpărături, — i
spus Eduard, ludecaţi singuri: pentru locuinţa noastră plă­
tim 24 ruble. Adăugaţi vreo 15 ruble pentru plata lumina
electrice, gaz... Ambii, noi, să dea Dumnezeu sănătate ş-
in viitor, suntem sănătoşi. Dar chiar dacă avem nevoie di
vreun tratament, acesta nu ne costă nimic. Vara aceasta,
eu cu soţia mea am petrecut concediul in Crimeea pe ma
Iul Mării Negre in Atupca...
— Da, ne-am odihnit minunat. — a continuat sofia.
— Sindicatul profesional al portului a dat bărbatului
meu un bon gratuit pentru sanatoriu. Al doilea bon l-am
cumpărat cu un preţ redus.
Maria Silin s ’a apropiat de dulap şi scoţând deăcolo un
album mi l-a arătat.
— Uitaţi-vă la aceste poze.
Pe una din ele soţii Silin au fost fotografiaţi lângă re­
numitul palat din Alunea. Pe alte fotografii soţii Silin se
aflau pe malul mării, in oarcul sanatoriului.
In sufragerie stătea un dulap cu cărţi. In el se aflau po­
vestirile şi romanele scriitorului leton Latis, versurile lui
lanis Rainis, operete lui Maxim Gorki şi Alexei Tolstoi.
— Nu vreţi să mergeţi cu noi mâine la Teatrul de O-
peră? — m’a întrebat Silin când mă pregăteam să plec.
— La Riga a venit cântăreţul Alexei Ivanov din Mosco­
va; el va cânta in opera „Demon”. Am hotărît să ne du .
cern să-l ascultăm.
— Cu plăcere.
Mi-am luat rămas bun dela stăpânii casei atât de pri­
mitori. înţelegăndu-ne să ne întâlnim cu ei seara a doua
zi lângă clădirea operei.
L. Rail*
 O producţie a Studiou- flH
lui de film e ştiin ţifice-
populare din Moscova, de- w
c o ra t cu ordinul Steaua wKt
Roşie.
R egia: I. K Ü P P E R :
D e c o ru ri: V. E G O R O V ,
a rtic t a l poporului, la u re a t
a l p rem iului S talin.
L Muzica : E. D EŞA LA T,
V B. A S A F IE V , lau reat al
■ prem iului Stalin.
B T e a tru l A cademic de Ar-
¡n tă a l U niunii Sovietice
|B „Gorki*', d e c o ra t cu o r-
dinul L e n i n ţi Steagul j
§ ■ Roşu pen tru muncă. i
H D IS T R IB U Ţ IA I
H Cei mai de seam ă şi mai 8
§ ■ vechi m aeştri ai acestui »
IV te a tru :,- 1
W O. L. K N IP P K R -C E H O - 1
V VA, a r tis tă a p o p o ru lu i 1
W U RSS, la u r e a ţi a p re m iu -
V lui Stalin.
f V. I. K A C IA L O V , a rtis t al poporului,
la u re a t al prem iului Stalin.
I . M. M O SC V IN , a r tis t al poporului,
la u re a t al prem iului Stalin.
O rc h e stra M in isteru lu i C inem atogra­
fie i URSS.
D irijo r: D. ELO K , a r tis t em erit.
___ f Continuare în p a g . / ;

La uzinele Volna un t â n ă r , e -
eum d i r e c t o r i i a cinei, d ă e xp lic a-
fii ucen icu lui c a r e lu c r e a z ă la
m a şi n a la c a r e a l t ă d a t ă l uc ra el.
In c i n s t e a C o n g r e s u lu i tineri i
f a b r i c i i au l u a t a n g a j a m e n t e de
muncă ţi t r e b u e sprijiniţi. P e s t e
t o t fn f a b r i c i au f o s t l u a t e a s t f e l
de angajamente.
La Uzinele R e şi ţ a d e ex emplu
ti ner ii din s e c ţ i a V a g o a n e au r e a ­
liz at in c i n s t e a C o n g re su lu i d e ­
păşiri d e norme d e l a 75% p â n ă la
700«/« la s e c ţ i a s c ul ăr ie .
l a t ă la G ri vi ţa V a g o a n e , in c a ­
drul m e e tl n g u r i l o r c a r e au a v u t
l o c , t in e ri i şi-au l u a t a n g a j a m e n ­
tul să d e p ă ş e a s c ă no rm a fi s ă - f i
î m b u n ă t ă ţ e a s c ă munca. V o r b e şt e
t â n ă r u l Lupescu Flo r e a .
La CFR C r a l o v a d e ex em p lu t i ­
nerii au r e p a r a t In ca dr ul c a m p a ­
niei d e p r e g ă t i r e a Co n gr e su lu i
prin muncă v o l u n ta r ă 4 v a g o a n e
MS*
Intr’un t im p d e 2 eri mai sei f t
d e c â t se o b i ş n u i a .
N i c i t i n e r e l e f e t e nu se l a s ă
mai pr ej os. O t â n ă r ă din F ila tur a
d e Bumbac, c a r e a d e p ă ş i t no rm a
c a şi a i c i . La Uzinele M e t a l u r g i c e
Dinamo din Turnul S e v e r i n UTM-
i s t e l e au p o r n i t fn c i n s t e a C o n ­
gr es ulu i î n t r e c e r i s o c i a l i s t e c ari
au dus la d e p ă ş i r e a n o r m e lo r cu
300 _ 4 00 % -
De p e s t e t o t , din f a b r i c i l e de
p e î n t r e g cup rinsul Re publicii n o a ­
st r e vin v e ş t i d e d e p ă ş ir i d e n o r ­
me Sn c i n s t e a C o n g r e s u lu i.
Minerii ti ne ri din A b a ta j u l Lu-
peni au î n t r e c u t planul c a S5«/o-
La ş a n t i e r e l e n a v a l e G a l a ţ i mai
multe e c h i p e de tine ri a u d e p ă ş i t
norma eu 3 0 0 — 458*/&.
La a t e l i e r e l e C F R G a l a ţ i ia
s e c ţ i a v a g o a n e d e p ă ş i r i l e au a-
tlns 350»/„
T o a t e a c e i t e r ea l i z ă r i f a c obiedi
réfutai p e nt r u u n i f i c a r e .
l a t ă ta f o t o g r a f i e un a s p e c t al cc
• 'au l u a t a n g a j a m e n t e de e c o n o m ii , de
!>■
Tinerii ţ ă r a n i din c o m un a C l o r e n i au
c u r ă ţ a t şan ţur i pe d i s t a n ţ ă d e mal mulţi
ki l o m et r i .
C e i din s a tu l B a lt a D oa m n ei şi-au l u a t
c a s a r c i n ă să p i e t r u i a s c ă p ân ă l a C o n ­
gres Şoseaua.
In | s r « l F e r m e l o r de S t a t şl ai S t a ţ i ­
unilor d e Maşini A g r i c o l e , t i n e r e t u l ţ ă ­
rănimii m u n c i t o a r e e primul c a r e a p o r ­
nit mai t e m e i n i c la or ganizare*
l a t ă a s t f e l In A d ă r c ă u , s' a o r g a n i z a t
un C e r c d e stu dii şl s ' a a m e n a j a t un
t e r e n d e sp or t .
G ri ja p e nt r u t r a c t o r , i a t ă una din
s a r c i n i l e t i n e r i l o r d e l a s t a ţ i u n il e d e M a ­
şini. T r ac to r u l e nou şi f a b r i c a t l a noi
I.A.R. — 22, Ţăr ani i din C o c i o c au
t n ţ e l e s ac um c ă munca lor, c ă fruc tul
păm ân tul ui p e c a r e tl m u n ce sc s e t r a n ­
sfor m ă fn t r a c t o a r e şl maşini pe nt ru
bună s t a r e a Iar.
T r a c t o a r e l e sunt p r e g ă t i t e . Se a p r o ­
p i e p r i m ă v a r a . Tinerii ţ ă r a n i !şl Iau an­
g a j a m e n t e d e muncă p e n t r u c ă p ă m â n ­
tul să f i e l u c r a t . Să nu rămAnă nici un
p e t e c d e p ă m â n t ne ln să m ln ţa t.
ttlor c o n f e r i n ţ e l o r p e s e c t o a r e «le tine-
In C i n s t e a C o n g r e s u lu i la P oia na Braşov au a v u t l o c F in a lel e C r o n u l u i Popu la r d e Ski. A r m a t a a p a r t i c i p a t a i c i c a
tineretului di n S e c t o r u l M in is t e r e . Şi a ic i In î n t r e a g a c a m p o n i e d e p r e g ă t i r e a C o n g r e s u lu i in mod a c t i v . Tinerii o f i ţ e r i ţi o s t a ş i ai a r m a t e i R. P. R. su nt fii l ab if i al
tra b i r o c r a ţ i e i ţi d e e d u c a r e . p a p e r * ! « ! m u n ci t or .

Şi în şc o l i p r e g ă t i r i l e p e nt r u C o n g r e s se m a n i f e s t ă printr'un s p ir i t de mun că, pentru

î n d e p l i n i r e a s a r c in il o r .
In c lu bu ri le d e p e l i n g ă şc o l i a f l u e n ţ a e s t e din c e In c e mal ma re. Una din sa r c in il e
i m p o r t a n t e in a f a r a î n v ă ţ ă t u r i i e s t e l e c t u r a p a r t i c u l a r ă . Şi b i b l i o t e c i l e c lu b u r i l o r au In*
c e p u t să f i e d e s v i z i t a t e .
Cu rsur ile u n i v e r s i t a r e se bu cur ă d e o f r e c v e n t ă nemai c u n o s c u t ă î n c ă . F r e c v e n ţ a r e g u ­
l a t ă ia cursuri e s t e una din sa r c i n i l e pe c a r e şi l e - a n l u a t s t u d e n ţ i i.
l a t ă a s p e c t u l s ă l i i unde i e fin cu r su r ile d e m a t e r i a l is m d i a l e c t i c pe ntr u F a c u l t a t e a
I. C.. Parhon. '
 D-l n i i i i f r a i M i t t Söiäj«a
tfc-şi c o a fa rln ţa .
O M IS IA C entrală de
C U nificare a T in e re tu ­
lui M uncitoresc din
R. P . R. a organizat
Sâm bătă 18 F ebruarie în
sala „Filim on S ir b u " un
m are m eeting. Ia care au
p a rtic ip a t num eroşi re p re ­
zentanţi ai organizaţiilor
dem ocratice de tin eret.
A v o rb it tov. L eontin
Sălăjeanu, membru a lC .C .
al P . M. R., m inistru ad­
ju n c t a l Sănătăţii, despre
U niunea T in e re tu lu i Co­
m unist, a ju to r ţi rezervă
a P a rtid u lu i, tn lupta îm ­
p o triv a regim ului burghe­
zo m oşieresc.
Dom nia Sa a spus în tre
alte le :
„U na din organizaţiile
deoseb it de im p o rtan te
ale clasei m uncitoare e ste
organizaţia m arxist-leni-
n istă a tin eretu lui, care
nu e ste organizaţie de
P a rtid , dar aderă la P a r­
tid ţi form ează a ju to ru l
yi rezerva P a rtid u lu i în
lup ta p e n tra socialism,
îm potriva burgheziei“
Şi în în cheiere:
„ I n fa ţa tin e re tu lu i mun­
c ito r dela oraşe şi sate
stă a stă zi o sarcin ă m a re:
de a-şi uni to a te forţele
PA V E L T C A C E N C O
EROU 4L CLASEI MUlCl
TOARE ALES IN OCPCR
SI SECRETAR GENERAL
AL UTC ULUI ASASINAT
MIŞELEŞTE DE REÀCTIU
LAB AUGUST 1929
VASILE ROAITA EROU
ALTINERETULUI MUNCI
TOR, UCIS MIŞELEŞTE
LA GRIVITA ROSiE IN
LUPTELE DIN FEBRUA
RIE 1953 IN TIMP CE
CHEMA PRIN SIRENÀ
/MUNCITORII LA LUPTA
în tr 'o organizaţie revoluţionară care
să continue cu dem nitate tra d iţiile e-
roice de luptă ale P.C.R. şi ale UTC.,
să educe tin e re tu l in sp iritu l lu p tei
de clasă, a l devotam entului fată de
R.P.R., a l drago stei nem ărginite faţă
de prim a ţa ră a socialism ului, p rie te ­
na şi a p ă ră to are a ţă r ii n o a stre U ni­
unea Sovietică, tn dragostea n e ţă r­
m urită fa ţă de m arele pă rin te şi învă­
ţă to r a l oam enilor m uncii din lumea
întreagă, G eneralissim ui Stalin, tn ura
netm păcată faţă de duşm anul de clasă,
a tâ t dinăuntrul, câ t şi din afara ţă rii" .
O rganizaţia U nică a T in e re tu lu i va
treb u i să fie educată tn sp iritu l in­
ternaţionalism ului p ro le ta r, să a ju te
P a rtid u l la rid ic are a nivelului cultural
şi profesional al tin e re tu lu i, pentru
îndeplinirea şi depăşirea Planului de
S ta t p e 1949, p en tru ie ftin ire a p re ţu ­
lui de c o st al m ă rfu rilo r şi rid ic are a
standardului de viaţă al oam enilor
muncii.
RECONSIDERAREA CLASICILOR
Conformismui faţă de burghezie af „criticii
oficiale’* din trecut a determinat falsificarea
grosolană a istoriei literaturii noastre. Este ne­
îndoios că foarte mulţi dintre creatorii de li­
teratură au avut şi la noi o atitudine protes­
tatari faţă de încercările burgheziei de a
jugula pe omul de culturi. n acela? timp o
bunà parte dintre poeţii, prozatorii, drama­
turgii noştri au avut conştiinţa poziţiei pe
care condeierul trebue s’o adopte faţi de crunta
exploatare a masselor, au înţeles, cel puţin în
linii generale raporturile antagonice de clasă,
existente între minoritatea spoliatoare, care
se afla la putere şi marea majoritate oprimată
formată din oamenii muncii
Această conştiinţă, această înţelegere şi-au
găsit ecou şi în operele respective. Numai ci
aceeaşi critică oficiali s’a priceput si treacă
sub ¿cere asemenea opere, si acopere cu un
vil gros manuscrisele care nu conveneau bur-
ghezo-moşierimii pe atunci stipânitoare. In a-
cela? tSmp, operelor care — camuflat — însem­
nau totuşi biciuirea Tiedreptiţilor promovate şi
apărate de burghezie, li s’au dat o interpre­
tare de naturi a estompa acest sens, sub camu­
flajul imperialismului critic, al criteriilor idea­
liste în judecarea operei de artă.
Noiiilor ştiri de lucruri determinate de smul­
gerea puterii din mina burgheziei de citre
clasa muncitoare trebue să le corespundă şi
reconsiderarea literaturii noastre.
Clasicii trebue redaţi poporului, ei trebue
cercetaţi în raport cu determinantele politico-
sociale ale epocii respective, înţeleşi şi preţuiţi
în acest sens. Iată dece, momentului actual,
îa plini revoluţie culturali, trebue si-i co­
respundă şi un mare avânt în reconsiderarea
literaturii noastre.
O serie de începuturi am înregistraţi Recent
„Flacira” lansa o anchetă printre criticii noş­
tri cei mai de prestigiu, privind vasta acţiune
de reconsiderare a lui Eminescu. In afari de
trispunsurile date cu acel prilej de G. Căli-
nescu, Tudor Vianu, Perpesicius, O. Crohmă-
briceanu şi Ion Vitner, acesta din urmă a pu­
CARNET LITERAR
„Romanul de cinci parale" este titlul dat
versiunii româneşti a romanului lui Bertold
Brecht, în ediţia Editurii de Stat. Inspirat de
un vechi libret de operă „Zwei Groschen O-
pfrette" (opereta de doi bani), autorul a con­
ceput un vast caleidoscop în care apar şi sunt
urmăriţi tot felul de inşi — tipuri — trăind
în lumea afacerilor dela Londra dela sfârşitul
domniei reginei Victoria.
Folosind din plin observaţia ascuţiţi, ironia
fiai şi pitorescul descripţiei, Berthold Brecht
ilustrează pregnant diferenţa revoltitoare din­
tre „cei ce n'au parale” Şi opulenţi,
kazahe” care va cuprinde date privind viaţa
şi opera poeţilor şi scriitorilor din Kazahstan.
O atenţie deosebită se va arăta folkiorului
sovietic Kazab, institutul dispunând de o bo­
gată culegere de opere aie „akânilor".
„ T e a tru l de A rtă este to t ce areM os-.
cova mai măreţ!'* spunea Gorki.
în te m e ia t în 1898 şi condus de m arii
regisori V ladim ir Ivanovici N em irovici-
Dancenco şi C onstantin Sergheevici
Stanislavski, T e a tru l de A rtă din Mos­
cova a adus un suflu nou în a r ta te a ­
tra lă , dăruind lumii desăvârşiţi m eşteri
ci scenei, a r tiş ti de un desăvârşit talent,
ca Moscvin, care a ju c a t de 600 de ori
piesa „ Ţ a ru l F ed o r Ivan ovici", Olga
Leonardovna K nipper-Cehova, in te rp re ta
rolului Irin ei din „Ţ a ru l F e d o r Ivano ­
vici", a l A rcadinei din „ P e sc ă ru şu l" lui
Cehov. „P esc ă ru şu l" care se jucase la
P e te rsb u rg fă ră succes, a con sacrat la
Moscova faim a lui Cehov ca dram aturg,
d a to rită felului în care a c e şti m aeştri
ai scenei au reu şit să redea veşnic fră ­
m ântatul su flet omenesc.
„ Livada cu vişini ", „ cea mai bună
c re a ţie din c re a ţiile m inunate" cum a
definit-o Stanislavski, este cel mai fru ­
mos dar pe care Cehov l-a făcut te a ­
tru lu i şi în acelaş timp, cea mai f r u ­
moasă in te rp re ta re , pe care a dat-o te a ­
tr a l operei lu i Cehov. „Livada cu v işin i"
blicat în „Contemporanul” un deosebit de
preţios studiu privind variantele poeziei „îm­
părat şi Proletar". Aritând în ce măsuri juni-
irismul conservator a făcut să apară deformat
această poezie, d. Ion Vitner a redat litera­
turii poemul, aşa cum îl concepuse Eminescu
în formele iniţiade şi care demonstrează pozi­
ţia luată de marele poet faţă de exploataţi şi
exploatatori.
Tot d. Ion Vitner a publicat apoi în «Con-.
tcmporanul’’ două substanţiale studii privind
pe I. L. Caragiale.
Pornind J n ciutare« adevăratului Cori-
fiale” d-sa a adus o serie de importante con­
tribuţii la cunoaşterea operei şi a realei atitu­
dini a marelui satiric. Cele două texte cara-
gialene „Românii verzi” şi „ / Mai", publicate
c u acel prilej, sunt concludente în acest sens.
Pe aceeaşi linie trebue să menţionăm iniţia­
tiva „Editurii pentru literatură şi arti” de a
publica texte alese din clasicii români — Cre­
angă, Slavici, etc. — cu studii introductive
care să contribue la opera de reconsiderare *
acestora.
In sfârşit, este de amintit şi strădania câ­
torva ziare din provincie în aceeaş direcţie.
Astfel, suplimentul literar al „Luptei Ardealu­
lui” (Cluj) a publicat într’unul din numerele
recente o schiţă de reconsiderare a lui Ion Bu-
dai Deleanu şi un punctaj sumar referitor la
reconsiderarea lui Slavici şi Rebreanu.
La rândul său, „Păreri tutovene" a pregă­
tit o pagini închinaţi lui Vlahuţi, cu prilejul
alegerii post-mortem a poetului ca membru al
Academiei RPR.
Toate aceste începuturi demonstreazi preo­
cuparea de a reconsidera istoria literaturii
noastre pe criterii ştiinţifice, curiţind-o de şa­
bloanele şi falsurile imprimate sub trecutele re­
gimuri. Desigur, problema e departe de a fi
fest rezolvată şi fişelor, extrem de valoroase,
adunate p in i acum trebue să ii se adauge nu­
meroase altele, pentru ca pe baza lor, opera
de restituire a adevărului a s u p r a clasicilor noş­
tri să poati fi dusă ia bun sfârşit.
j i i S.
Imperialiştii şi-au pătat mâinile cu o nou .5
crimi/ Scriitorul progresist turc Sabahattin Aii
a fost asasinat mişeleşte- El a plătit cu viaţa
îndrăzneala de a fi oglindit mizeria crunţi a
poporului turc, exploatat de capitaliştii autoh­
toni în strânsă dependenţi de trustmanii an-
glo-americani, de a fi luptat împotriva şovi-
nsmului; de a se fi făcut ecoul năzuinţelor
pentru pace ale masselor muncitoare din Tur­
cia.
In timp ce în Uniunea Sovietici şi în ţările
democraţilor populare scriitorilor, artiştilor,
oamenilor de ştiinţă li s’au creat optime con
diţiuni de viaţi şi de lucru, în ţările înfeudau
dolarului ,cei care îndrăznesc să fie de altă
părere decât aceea a capitaliştilor exploatatori
sunt aruncaţi în închisori sau asasinaţi firă
nici un scrupul.
Faptele vorbesc dela sine.
a oglindit sta re a de sp irit a celor mai
pro g resiste cercu ri ale so c ie tă ţii din e-
poca respectiv ă.
Pe scena acestui tem plu al artei, s’a
ju c a t şi „A zilul de n o a p te " al m arelui
Alexei Maximovici G orki, p re v e stito ru l
furtunii, care avea să dărâm e to t ce în­
cătuşează viaţa. Rolul baronului a fost
m agistral in te rp re ta t de m arele Kacia-
Iov, care nu şi-a ju c a t ci şi-a tr ă it ro lu l'
I n „ F r a ţii K aram azov", K acialov a avut
o c rea ţie de neuitat.
S p e ctato ru l peliculei „ M ae ştrii Scenei",
au ocazia unică de a vedea adunate la­
o la ltă frâ n tu rile cele mai sem nificative
din o p erile „A zilul de N o ap te" de G ork i;
„ L ivada cu v işini" a lui C ehov; „Ţ a ru l
F ed o r Iv an o v ic i" şi „ P esc ăru şu l" lui
Cehov.
In te rp re ta te d« m aeştrii te a tru lu i de
A rtă d in Moscova, aceste fragm ente al-
cătuesc lao laltă un spectacol m ă re ţ, de
m are a rtă , care trebue văzut de orice
sp e c ta to r dornic a se info rm a asupra
tra d iţiilo r de a r tă din URSS, chezăşii
sigure ale unei desv o ltări din ce în ce
m ai m ari a c u ltu rii sovietice.
 rimirea pe care ne-a făcut-o Clujul, spre Opera de Stat din Cluj, unde se cânta egalitate cu cea din Capitală şi rezultatele ob­ un libret melodramatic şi această notă siro­

P după o zi de legănare în „cântul roţi­

lor de tren”, cântec pe care un autor
— nu a fost deloc prietenoasă. Ceaţă, ume­
în acea seară opera lui Verdi „Traviata”.
Bucureşteanul avea o rezervă, cu nimic jus­
tificată, faţă de producţiile de artă, din orice
de cuplete absurde l-a proslăvit fără motiv,
domeniu, ale provinciei. Era o îngâmfare a
ţinute confirmă întru tèçul justeţea punctului
de vedere din ziua de a z \
Ca să facem astăzi o cronică pentru „Tra-
viafa” n’ar avea rost. Opera, dm punct de
poasă s’a menţinut şi astăzi. Este drept că di­
rectorul de scenă d. Panait Victor Cottescu
s’a străduit să scoată aspectul realist al socie­
tăţii franceze din prima jumătate a secolului al
zeală şi un frig pătrunzător, care te făcea să omului din Capitală, îngâmfare întreţinută de vedere muzical, îşi are consacrarea. Poate ar fi XIX-lea, atmosfera de desfrâu a cercurilor
regreţi zilele primăvăratece ale Bucureştilor. calcule meschine ale celor cari exploatau pe interesan^ de discutat libretul scris la cererea lui burgheze, a marii burghezii avidă de câşiguri,
Rătăcind pe străzile cufundate în ceaţa lăp­ vremuri ţara. Verdi de Francesco Maria Piave, libret care a nobililor scăpătaţi şi lipsiţi de demnitate şi
toasă, paşii ne-au fost îndreptaţi de un afiş Lucrurile s’au schimbat. Viaţa culturală şi ar fi poate încă susceptibil, cu toată reconsi­ prin contrast situaţia grea a fetii de ţăran, a-
de o albeaţă ce ni s'a parut de bun augur, artistică a fost repusă pe poziţia ei justă, de derarea lui, de unele modificări. Piave a scris ( C ontinuare tn pag, 14)
 a tm osfera sărbătorească domină în treg u l Donbas. Ana! 1948 a adus
m ineriior o mare b u c u rie: P r i n t r ’un decret al G uvernului sovietic
sute de m ineri au fost decoraţi cu ordine şi medalii, pentru munca
lor eroică depusă în vederea refacerii Bazinului Doneţ.
P rin tre prim ii m ineri fruntaşi distinşi de Guvern, găsim numele
în tă rito ru lu i minei N r 1—?. .aparţinând zonei de e x trac ţie a cărbunelui
Kuibâşev, — A lexandru Denisenco. Munca eroică -depusă pentru repunerea
minei în stare de exploatare a adus lui A lexandru Pavlovici Denisenco, —
O rdinul lui Lenin.
Alexandru Denisenco este un tân ă r m iner sovietic. Cu to ate că nu are nici
30 de ani el deveni m eşter, c alităţile sale fiind recunoscute de to ţi minerii
Donbasului.
în a lt, spătos, aşa mi s’a în tip ărit în meijiorie figura lui Denisenco. L ’am
în tâ ln it în August 1947 în cea mai încordată perioadă à vieţii vale şi a vieţii
minei lui scumpe.
în a in te de războiu Alexandru Denisenco locuia to t la Sm olensk unde
lucra Ia aceiaş mină Nr. 1—2. Meseria Ó învăţă dela ta tă l său, care avea
aceiaş specialitate dc în tă rito r, reuşind în scu rt timp să-şi câştige un renume
bun p rin tre mineri. E l în tă rea mina repede şi solid, ia r în scurtă vreme
întrecu în calitatea execuţiei pe ta tă l sau şi pe m u lţi vcchi şi experim entaţi
în tă rito ri. Serile, Denisenco le conaacra învăţăturei urm ând la şcoala tehnică
cursurile pentru m aiştri ^mineri. Din cauza războiului, acest studiu a fost
în tre ru p t. Germanii n ăvăliră in Donbas, incendiind' şi distrugând to tu l în
calea lor. La fel ca şi ceilalţi m ineri A lexandru Denisenco plecă pe fron t
schimbândâ-şi unealta cu arma.
E l luptă pe fro n t trei ani de zile pu rtâ n d n eîncetat o singură d orinţă în
sufletul său: să-I răpuie pe1 duşman, să se în to a rc ă acasă, să renască
din cenuşe scumpul Donbas.
In anul 1945 după victoria obţinu tă asupra duşmanului, A lexandru se
înto arce în P a trie . Aci, văzu peste to t ruine. Mina era inundată. O răşelul
său numai dărâm ături. B ătrânul său ta tă m urise de foame în tim pul o c u p a ţiti
germane, nedorind să lucreze pentru duşmani. Scoţându-şi mantaua soldăţească
Denisenco trecu la muncă. «
In retragerea lor, nem ţii transform ară Donbasul în pustiu, siguri fiind că
nu există p o sib ilita te a de a repune minele în stare de exploatare, nici în
cinci, nici în zece ani. Insă nu trecu nici un an de zile şi m inerii sovietici
începură a furniza cărbune. Mii de m ineri se luau eroic la întrecere în
muncă. In fiecare zi apăreau noui nume de stahanovişti — inovatori,
oameni de frunte, realizato ri de diferite recorduri în producţie, — de cei
cari propuneau noui metode de perfecţionare în extracţia cărbunelui. Mii de
mineri îşi însuşeau pe loc realizările in o v a to rilo r şi munca începea inai
aprigă şi mai unită.
Iu anul 1946 întregul Donbas află despre m inunatele fapte ale în tă rito ru lu i
A lexandru Denisenco. îm preu nă cu tă ie to ru l Nicolae Dukicev, el realiză o
metodă de accelerare a lucrărilor care dădea posibilitatea tăietorului să
lucreze de câteva ori mai repede. In interval de o jum ătate de an, la mina
„Sm oleanca“ s’au perindat mii de în tă rito ri.
★
— Mă în tre b a ţi — zise Denisenco — în ce constă secretul succesului în
munca pe care o duc? Voi răspunde în scu rte cuv inte: în dragostea pe care
o port minei şi profesiei mele. Când m’atn în to rs la mină şi am văzut cât
 era de distrusă, am ju ra t să muncesc în aşa fel, ca în cel
mai scurt tim p s’o redau producţiei. La fel gândeau şi to ţi
ceilalţi mineri. N oi am pompat tp a tă apa, am reparat
ambele o rizonturi şi numai după un an mina furniza cărbuni.
Noi dădeam cărbuni mai m ulţi decât era prevăzut în plan.
O muncă şi mai rodnică se desfăşură din ziua în care
P rezidium ul Suprem a prim it şi sancţionat în palatul Krem-
liaului Planul Cincinal S talinist, planul re fac erii étoiiôm icé
naţionale. în s u f le ţiţi de rtiăreţia lu c ră rilo r prev ăzute în
plan, m inerii Donbasului îşi luară ătigajaniehtul, de a' depuns
to ate sfo rţările p e n tru a depăşi prevederile planului S tali­
n ist postbelic.
îm preună cu tov. Nicolae Luchicev, începurăm să ne gân­
dim ce să fa cim pentru ca lucrul nostru să meargă de două
de tre i ori mai repede. Amândoi suntem m ineri calificaţi-
Meseria ne-o cunoaştem. Şi iată ce născocirăm ; să îm părţim
munca îa echipă. P ână atunci, tăietoru l îndeplinea de unul
singur tre i operaţiuni. E l avea uneori şi un a ju to r pe care
îl în tre b u in ţa la în tă ritu ri, dar în general tăie to ru l nu era
urm ărit. Noi divizarăm munca în felul u rm ă to r: Luchicev
tăia numai cărbunele, eu îl urm am şi puneam ramele, iar
al doilea în tă rito r fixa în tă ritu ra . I a tă şi rezu ltatu l o bţinut :
înainte, în tă rito ru l punea o ramă 1a interval de o jum ătate
m etru şi reuşea să facă două — tre i rame pe schimb. Chiar
în prima zi de muncă depusă după noul sistem, Luchicev
reuşi să taie î n t r ’un singur schimb opt m e tri de bloc, iar
eu, urmându-1, pusei şapte rame. R ecordul nu fusese întâm ­
plător. Lucrarăm aşa o lună sau două, apoi începurăm să
parcurgem câte nouă şi zece m etri, î n t r ’un singur schimb.
în a in te se lucra în feluî u rm ă to r: pentru aducerea m ate­
rialului lemnos erau prevăzute — 60 de ’minute, per.tru
în d epărtarea re stu rilo r, — zece minute pentru p re g ă ti­
rea pieselor în tă ritu rilo r — 79 minute, pen tru curăţire a
locului muncii — 45 m inute. In acest fel, a tâ t tă ie to r u l cât
şi în tă rito ru l erau sustraşi dela munca lor propriu zisă.
Acuma, când munca este divizată, tă ie to ru l, şi în tă rito ru l
sunt în întregim e ocupaţi cu lucrul lor principal. I n t r ’ade-
văr, această m etodă necesită îndeplinirea unei condiţiuni
esenţiale : A tâ t tă ie to ru l cât şi în tă rito ru l trebue să-şi cu­
noască p e rfe ct meseria, trebuie să fie pe deplin asiguraţi
cu scule, lem nărie pentru în tă r itu ri şi stocuri de piese.
— I a tă secretele mele, spuse Denisenco.

O e c h i p ă d e m i ne r i e o m i o m n l i ş t i d e l a
m i n a 17 b i t . E s a d e p ă ş i t i n m o d c o n ­
siderabil pianul său anual. Instantaneul
r e p r e z i n t ă p e t i n e r i i m i n e r i V. P i s s a r e v ,
N. S l a v s k i , M. P e r e y e r t e n . M. K v a s o v ,
ţ « f u l e c h i p e i I. K a b a n o v , A, S o u t h k a v
şt V. O l k h o v i k

Qanbassul r e c o n s t r u i t

— Şi cari sunt — îl întrebai — rezultatele aplicării

acestei m etode ?
— Noi term inarăm cu un an înainte de term enul p re ­
văzut to a te lucrările de restaurare şi furnizarăm mai
multa mii tone peste prevederile planului de lucru...
Aflai la sediul zonei de ex tra c ţie a cărbunelui din
Kuibâşev că metoda întărito ru lu i Denisenco este larg
aplicată în to a te minele aparţinând acestei zone.
Aplicarea acestei m e t e d l a dat posibilitatea m ineri­
lor de a ridica în anul 1947, p ro d u ctiv itate a muncii
de două, trei ori, să scadă în mod sim ţito r
preţul de cost şi regia şi să ridice capaci-
ţaţe^ lu c ră rilo r miniere preg ătito a re de
câteva o ri.
In prezent m etoda Iui Denisenco este
cunoscută în Donbas sub denum irea ..P asu ­
lui M a re -'.
M iherii acordă un adânc sens acestei
denumiri :
de a merge cu ,,paşi m a ri“ înainte, pen­
tru a realiza înainte de termen marele
Plan Cincinâl Stalinist.
A. SEVERNAI
 I n p S r fire a prem iilor.
uminici dimineaţa a avut loc ta sala
D „Filimon Sâifeu” festivitatea premierii
csior mai bune lucrări prezentate la
concursul literar fi artistic al „Revistei Ele­
vilor”.
Au luat parte d-nii Mihail Beniuc din par­
tea Societăţii Scriitorilor d!n RPR, P. Gheor­
ghe din partea Comisiei Centrale de Unificare
t tineretului, reprezentanţi ai presei precum fi
foarte numeroasă asistenţi de eleve fi devL
Din partea comisiei de cercetare a lucriri-
r a luat cuvânul <L Fred Maller, care a de-
arat: „Majoritatea subiectelor Îmbrăţişate do-
edeşte că tineretul din zilele noastre a Şovă­
it că scrisul este ţi el o arm i de lupei. Te­
lele generoase, Împletesc efortul comun con-
:ructiv cu hipta de d a s i dela o rafe ţi sate,
ădind şi o radicali schimbare în mentalitatea
evilor, în sensul unei arzitoare dragoste faţă
Ua a s p e c t ai festival«!«! a rtis tic .
de eforturile întregului tineret, pe calea recon­
strucţiei”.
A luat apoi cuvântul d. Petre Gheorghe din
Comisia C entrali de Unificare a tineretului.
D-sa a vorbit despre sarcinile măreţe ce stau
in faţa tineretului din ţara noastră in actua­
lele împrejurări ale construirii socialismului.
Aducând salutul Societăţii Scriitorilor din
RPR, d. Mihail Beniuc a spus printre altele : -
„Concursul acesta a dovedit că în rândurile
tineretului nostru cărturăresc se găsesc forţe
noui care s i împrospăteze viaţa noastră cul­
tu rali. Este semnificativ ji îmbucurător că
faptul se întâmplă în preajma unificării între­
gului tineret când e nevoe, mai mult ca ori­
când, de o înviorare în viaţa noastră culturali,
politică fi economică”.
A urmat împărţire» premiilor, festivitatea
încheindu-se cu un reuşit festival artistic.
■Operei de Stat din Cluj a pornit la reconsi­
LUPTA ÎMPOTRIVA COLONIALISMULUI
(U rm are din pag. 5)
p e n tru distrugerea regim ului fasc ist. In
reg iu n ile elib era te tin e re tu l m unceşte la
c o n stru ire a unui. regim social lip sit de
e xploatare. A sociaţia T in e re tu lu i Chinez
din regiunile E lib e ra te şi F e d e raţia Na­
ţio n a li a S tu d e n ţilo r Chinezi, num ără
peste un m ilion de tin e ri m un cito ri,
ţăran i şi studenţi, care joacă un ro l im ­
p o rta n t în lupta de eliberare şi In munca
de reconstrucţie.
V ietnam . Cei 2.560.000 mii de tin e ri
în cad raţi în U niunea T in ere tu lu i V ie t­
namez form ează p artea cea mai im ­
p o rta n tă din arm ata vietnameză. - In
acelaşi tim p tin e re tu l duce o puternică
campanie de a lfa b e tiza re: In tre i ani 10
milioane din cele 15 m ilioane de analfa­
beţi au în v ăţat carte.
Ind o n ezia . In tim pul războiului tin e ­
re tu l a lu p tat în arm ata de . rezisten ţă
îm potriva Japonezilor. Ş l continuă azi
lup ta îm potriva im p erialiştilo r olandezi.
O rganizaţia Badan KongrCs P e (nuda
R epublic Indonezia cuprinde 2 m ilioane
de tin eri luptători*
M alaezia. Liga T in e re tu lu i D em ocrat
din M alaezia are 30 de m ii de membrii
în cad raţi în lupta îm potriva imperiali*
sm ului b ritanic.
India. T in e re tu l luptă d in to ate puterile
îm potriva dom inaţiei engleze. S tu den ţii
în cad raţi In p uternica o r ^ n i z i ţ i e t i l .
ra ţia S tu d e n ţilo r din to a tă In d ia (500 mii
de m em bri) a lă tu ri de Întreg tin e re tu l
şi poporul m uncito r sub conducera P a r ­
tid u lu i C om unist Indian, se îm p o triv esc
a ctualului guvern vândut englezilor şi
lup tă p en tru o adevărată independentă
a Indiei.
M aroc, A lgeria, T unis. T ineretu l ia o
p a rte activă la lupta în treg ulu i popor
condusă de P a rtid e le Com uniste împo­
triv a im perialism ului francez.
Uniunea Sud Africani. P a rtid u l Co­
munist conduce lupta tin e re tu lu i şt po­
p orului în tre g îm potriva ex p lo a tă rii şi a
d iscrim inărilo r rasiale.
In lupta lo r tin e rii din ţă r i l e coloniale
nu sunt singuri. T in e re tu l din întreaga
liime a sp rijin it şi sp rijin ă lupta tin e re tu ­
lui colonial.
T in e re tu l din URSS, a d at un pu tern ic
a ju to r tin ere tu lu i din ţă rile coloniale.
Olga Chachotkaia, delegata tin e re tu lu i
sovietic În Comisia in tern aţio n ală a tiner
reţului p en tru E x tre m u l O rie n t, a pu­
b lic a t o carte, cu un m are tira j, în care
a a r ă ta t tin e re tu lu i sovietic viaţa şi lupta
tin e re tu lu i din coloniL
O delegaţie a R epu blicilor A siatice
Sovietice a p a r tic ip a t la C onferinţa
T in e re tu lu i din Sud E a tu l Asiei.
O SEARĂ LA OPERA DIN CLUJ
(U rm a re din pag. 11)
runcati în vultoarea imorali a vieţii Parisului
de sub domnia lui Ludovic Filip, o unealtă a
marii burghezii In sensul acesta spectacolul
este realizat.
Interpretarea excelenţi, a fost încredinţaţi
astfel: rolul Violettei Valery d-nei Lya Hubic,
o actriţă d o tati cu o voce plăcuţi, cu un
frumos joc scenic. Alfredo Germont a fost
jucat de tânirul -enor Alexandru Racolţa, care
s’a achitat lăudabil de rol. Din restul inter­
preţilor remarcăm pe d-nele Florea Soltischi,
lulia Copilu C heatri, pe d-nii Gogu Simiones-
cu (în roiul lui Germont senior), George Bu­
suioc, Alexandru laroţchi, Ionel Micu, Nico-
lae Pşemenschi (în rolul doctorului Grenvil)
fi Alexandru Creţu.
Conducerea muzicali a spectacolului a fost
încredinţai baghetei autoritare fi pricepute a
maestrului Leontin Anca.
O săli extrem de populaţi a răsplătit cu
aplauze la scenă deschisă pe realizatorii spec­
tacolului.
Intr’un antract, ripindu -1 dela multiplele
sale obligaţiuni, am isButit să stăm câteva mi­
nute de vorbi cu d. Panait Victor Cottescu.
D-sa ne-a vorbit despre repertoriul actualei
stagiuni a Operei de Stat din Cluj, când s'au
prezentat în premieri operele „Dama de Pică”,
„Haensel fi Gretel” fi „Lakme”. Conducerea
derarea întregului repertoriu, alegând din re­
pertoriul clasic de operă, piesele demne de a
continua si fie prezentate. Un personal artistic
muncitor şi bine orientat munceşte în colectiv
pentru realizarea unor cât mai isbutite spec­
tacole, având un sprijin necondiţionat în per­
sonalul tehnic, nici unii n ki alţii neprecupe­
ţind eforturile spre a ajunge la rezultate din­
tre cele mai bune.
U n exemplu m işc ăto r al solidarităţi
tin eretu lui sovietic este sc riso a re a adre­
sa tă de S tud enţii şco lilo r 150 şi 152 din
M oscova tin e re tu lu i din India. Această
scriso are p ublicată în „T eh S tu dent“
z iaru l S tu d en ţilo r In dieni începe cu
cuvintele Im nul T in e re tu lu i din întreaga
lume : ,
„ U n tin g u r m are ideal ne uneşte.
O ric â t de d e p ă rta te a r fi ţă rile noastre"
A cest ideal este acela al unui viitor
fe ric it, lip sit de exploatarea omului de
c ă tre om.
Deasem eni tin ere tu l din ţă rile cu de­
m ocraţie po pulară sp rijin ă din toate
p u te rile tin e re tu l colonial.
44 de burse p en tru studii au fost
o fe rite tin e re tu lu i din ţă rile coloniale de
tin e re tu l din U ngaria şi Cehoslovacia.
P re sa tin e re tu lu i a po p u larizat continu
lu p ta tin e re tu lu i colonial.
I n U ngaria şi B ulgaria au fo st creíate
cursuri speciale asupra p roblem elor tine­
re tu lu i colonial pen tru a educa tânăra
generaţie în sp iritu l luptei îm potriva
colonialism ului.
T in e rii din Am erica, C anid i. Franţa,
M area B ritan ie, au a ju ta t în nenum ărate
râ n d u ri tin e re tu l colonial.
Cu ocazia ultim elo r evenim ente din
Indonezia tin e re tu l din U niunea Sovie­
tică, F ra n ţa , Danemarca, Suedia, Austria,
Ungaria, Cehoslovacia, Canada, A rgen­
tin a, A ustralia, au p ro te sta t e n e r g i c .
T in e re tu l din Olanda în fru n tâ n d poliţia
şi arm ata a c e ru t în c eta re a războiului
crim inal c ontra Indoneziei.
C om itetul E x e c u tiv FM TD , face un
apel către tin e re tu l din în treag a lume
c a: In 21 F eb ru arie Ziua In tern aţio n ală
a S o lid a rită ţii cu tin e re tu l care luptă
îm p o triv a colonialism utui. să-şi intensi­
fice campania p e n tru susţinerea tin ere­
tu lu i colonial, p e n tru în cetarea războiului
din V ietnam , M alaezia, Indonezia, şi
p e n tru a pune capăt e x p lo a tării coloniale
din Asia, A frica şi America L atină.
T in e re tu l m uncitor din R e p u b l i c a
Po p u lară Română condus şi îndrum at de
P a rtid u l M uncitoresc Român a susţinut
prin to a te m ijloacele lupta tineretului
colonial.
P rin p uternice campanii de presă, prin
m eetinguri de so lid a rita te , p rin teleg ra­
me, mesagii - şr p ro te ste , p rin colectare
de bani, Îm brăcăm inte, alim ente, medi­
cam ente, tin e re tu l n o stru şi-a arătat
so lid a rita te a şi d ragostea p en tru tin ere­
tu l din ţă rile coloniale.
Pentru viitor Opera de Stat din Cluj pre­
găteşte „Othello”, „Nunta lui Figaro” şi „Mi­
reasa Vândută". De altfel în cadrul aceluia;
plan de viitor sunt prevăzute pentru premieră
„Paiaţe”, „Aida” şi reluarea „Balului Mas-
cat”.
Strădaniile Operei de S ta t din Cluj sunt
încununate incontestabil de succes. Sălile arhi­
pline sunt o categorică confirmare. Şi pentru
o orientare menţionăm fapul că deşi Clujul
nu are cu mult m ai'm ult de 100.000 de locui­
tori, aceeaş operă e prezentată în aceeaş sta­
giune de i $ - î o de ori. Şi cifra aceasta esté
fcarte elocvenţi.
AL. C
REA LITA TEA ILUSTRATA
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA
Bucureşti, Sfr. Const. Mill* 5-7-9
Telefon 5.15.8#
ABONAMENTE:
3 luni . . . Lei 325.—
4 m . * . ii 650.—
1 2 1300.—
Abenamentele din provincie te
trimit prin CEC cont 474 pentru
Realitate«
T«i< p oştali pilM tt in nu.
m*r«r eoni. «probârlt Olr.
6 > l . P.T.T. Nr. 14.044
din l»4i
 Cr IRl IUIP* \ S U ^ P IIC ^ IL ^
O R IZ O N T A L ¡1. — Crupa... este şcoala banei
gospodării, şcoala de educare în sp iritu l a titu d in ii
com uniste fată de muncă. 2. — De grupa sindicală
depinde in u ltim ă in sta n ţă buna... a în tre c e rilo r so ­
cialiste. 3. — Calciu. — F ă ră excepţie. — F ă ră să
se sub stitue grupei sindicale în munca de zi cu z i»
o rganizaţiile de bază ale... trebue să vegheze ca
grupele sindicale să fie active. 4. — Râu. — Nimic.
5- — Un c a tâ r d e c a p ita t î n t r ’un orăşel din Sahara.
— ... la la la. 6. — Gen lite ra r. —• M elodie. 7. - f
Grupa sindicală este principala punte de legătură
în tre cel general al clasei m uncito are şi cel perso­
nal ai fiecărui om al muncii. — N o ta redacţiei. 8.
— A cunoaşte — ... C a listra t ( I I găsiţi în in te rio ru l
re v is te i!) — P iei-roşii (U ta h i). 9. — P r o n u m e
p o s e s i v . — Ea trec e, dar p ie trele rămân. — 1 1
fcrm ează massa m uncitorim ii p ro g re siste îm potriva
• alurilor agresive im perialiste. 10. — T e a tru l şi
literatura, p ic tu ra şi sculptura în slujba po porului
— In cadrul grupei sindicale m uncitorul învaţă cum
să o Împlinească şi să o depăşească.
V E R T IC A L 1. — în trec e re a ... nu poate avea
o bază sănătoasă, decât dacă se sprijină pe în ­
trec e rea individuală, pe în tre c e re a în tre echipe.
2. — Cureluşă de meşină. — Jocul m orilor. 3. —
Neg. — ^Porţiuni. 4. — R esponsabilul de grupă
sindicală o are de a explica scopurile şi sa rc in i­
le sin dicatelo r, în ţele su l m ăsurilor pe care le ia
P a rtid u l şi G uvernul. — Râu. S . — Vacă m ito lo ­
gică. — P e şte . 6. — Cel în colectiv al ziarelor,
pa rtic ip a rea la con ferinţe şi film e docum entare,
v izitare a exp oziţiilor, sp o rtu l, etc., sunt preocu­
pări care nu p o t lipsi în cadrul grupelor sindica­
le. — De el trebue să fie m ânaţi to ţi oamenii
m uncii în a c tiv ita te a lor spre socialism . 7, — L i ­
te ră slavonă. — Acolo unde se înalţă coşurile de
fabrică şi uruie m otoarele uzinelo r în ritm ul tre ­
pidant al muncii. 8. — A ducătorul laptelui. —
însem nele „R e şiţe i". 9. — In cadrul g ru p elo r
sindicale, c ritic a şi a u to c ritic a tovărăşească t r e ­
bue să fie o ... folosită pentru com baterea s lă ­
biciun ilor şi a lipsurilor, p e n tru în tă rire a disci­
plinei în muncă. — Personal. 10. — E şire ! — Gru- !
pa sindicală este cea de jos, cea de bază a o rg a­
n iz aţiilo r sindicale din în tre p rin d e ri şi in stitu ţii.
COR. NIS

INTRĂ PE O URECHE, IESE PE CEALALTĂ

O R IZ O N T A L 1. — Nu aud
şi nu vorbesc nim ic. — P r e ­
p o z iţie latină. 2. — Sub u r e ­
che. — S unete plăcute u re­
chii. 3. •— Cauză c en trifu g a­
lă. — S c riito r spaniol sau
m ijloc în a lfa b etu l Morse.
4. — T erm en de po liteţe pen­
tr u fem eile mai în vâ rstă
( r u s tic ). — P isic a cu nouă
cozi. 5. — Cal. — H elin. —
Id e n tic cu form a încovoiată
a u rechii. 6. — B ătrâneşti.
7. — De obicei se bagă beţe
în ea. — Posezi. 8. — D ivi­
ziuni m ilita re. — T rea p tă .
9. — T rib u n din Roma m e ­
dievală. — N o ta tra d u c ă to ­
rului. — T eşite. 10.' — R e fe­
r ito r la foc. — F ă ră ton, dar
nu şi fă ră auz (p l.) 11. —
O răşel în Sahara. — P a v ilio ­
nul ureche. 12. R aliez. — N o­
tă din ureche. — înăbuş.
V E R T IC A L . 1. — T a re de u re ­
M Ă R Ţ IŞ OR Şl MĂRŢIŞOARE
che. — Os p en tru urcat... In u re ­
O R IZ O N T A L î. — M artie. — La fel. 2. — F ir
che. 2. — Lim fă. — Ţeapăn. 3. p e n tru p rin s m ărţişorul. — Aşa cum este m ărţi­
— Succesiunc de argum ente. 4. şorul p en tru p u rtăto are. 3 .—-B o tic de... m ărţişo r
— N ăz b â tii. — Moş ce te a d o ar­ norocos. — R eparat. 4. — M ă rţişo r cu... p atru
me şi-ţi astupă urechile. 5. — foi. — M ărţişo rnl celui cu dare de m ână (poate
fi şi e x tra plat, de a u ri). 5. — M ărţişoarele în ­
M unte biblic. — M oluşte g aste ­ drăgostiţilor. — M unte în <
ropode. 6. — Luna care îm puie C arpaţi. — 6. Dumneaei. —
urechile în d ră g o stiţilo r. — Aşa Tub. 7. — Plecăciune. 8.
cum devin şi urechile uneori — In concluzie. — O rificiu
nazal. 9. — M ărţişoare
până în vârf. — O raş antic în p en tru persoane guralive.
ureche. 7. — Măgar. N u duce — Gheorghe Georgescu 10.
lîpsă. 8. — Teme. — N u sunt — Inoiră. — D im inutiv fe-
„ochi şi urech i". 9. — T itu la ­ menin. 11. — Păşune alpi­
nă. — N efericitu l v iz ita to r
tu ră învechită. — Scocuri a l medicului. 12. — A îm­
m oară. 10. — Cum auzeai aşa pleti f ir e .— Aşa cum este
însem nai. M a rto r o c u la r şi au ­ potcoviţa o ferită ca m ăr­
ţişo r şi ju r i că-i de 14 ca­
ricu la r lâ cununie. 11. A er din ra te. 13. — Ca un magazin
F ran ţa. — A rhipelag în tre cele de m ărţişoare în preajm a
două A m erici. 12. I n t r ’o ureche. lui M ărţişor.
I— Are urechi, dar nu aude şi V E R T IC A L 1. - M ăr­
ţişo r. — O ferite, aşa cum
împunge fă ră să aibe coarne. sunt m ărţişoarele. 2. —
r Pompilia Băeolă M ărţişoarele la pieptul
T im işoara frum oaselor. — D ans spa­
niol. 3. — P o rţii. — A Pune
în umbră. 4. — F iric ă
M ărţişor. — H â rtie seri­
oasă pentru un m ă rţişo r
de valoare. — E şise ! 5. —
P lia te . — A ntipodul cozii.
O R IZ O N T A L : 1. — In R. P. R., rid ic a ţi la din popor, e a poporului, p en tru popor. 12. — 6. — Ca ei lucesc m ă rţi­
gradul lor prin m erite, conduc u n ită ţi ale a rm a te i. Lege. — Cu capul în nori. şoarele lu stru ite . - . P e r ­
2. — Armata. — O rnam entaţie în a rh ite c tu ră . 3. V E R T IC A L 1. — An de în co rp o rare. — Lele. sonagiul lui V irgiliu. —
— Nota traducătorului. — Capitală. 4. — Slab, 2. — Soldat. — Soare în E g ip t. — Contingent. 3. — Râu în E lveţia. 7. — Cifre
aşa cum se ieşea din arm ata vechilor regim uri. M ircea Teodorescu. — C hipiu de campanie. 4. — la ceas. — O ri bălae. —
— In R. P. R., el luptă pentru in te rese le popo­ A erul din F ran ţa. — L ite ră greacă. — Unde se p r e ­ L in iştit. 8. — Roşcate. —
rului. 5. — Sunt. — M enirea arm atei faţă de pară hrana bogată în calorii a ostaşului în R.P.R. Cureluşe de m eşină. 9. —
dobândirile dem ocratice ale poporului român. — 5. — N o ta redacţiei. — Sală a T ea tru lu i N a ţio ­ Ceeace face negu storu l de
Term en redus. 6. — Ceeace sunt to ţi în a in te de nal din B ucureşti. — Apă, apă şi ia r apă. 6. — m ărţişoare cu m arfa. —
încorp orare. 7. — Epocă. — Calul ostaşului do­ C lădire unde ostaşul de pază depune maximum de Aidoma. 10. - M ărţişo:
brogean. — Sui. 8. — Dau viaţă. — Şm echer mare. vigilenţă. — Soţia ostaşului.., n ecăsăto rit. 7. — norocos. — M etal pentri
9. — T ovarăşi cu poporul m uncitor, soldaţii ÿtiu Radical în chimie. — Ca un so ld at de pază. 8. — m ărţişoare m arcate. 11. -
să fie astfel în tre ei. 10. — O dioasele locuin ţe P u n c t cardinal. — Ion Ursu. — U stu roiate. 9. — M ărţişorul ju căto ru lu i d
Aşa cum este fiecare cetăţean la recru tare. — Cu­ c ărţi. — De asupra. — C
ale ostaşilor; regim urilor burghezo - m oşiereşti un m ărţişo r prins de bl
loarea unei v ie ţi frumoase. — 1939. 10. E ducaţia
sunt astăzi ospitaliere şcoli de educare a celor fizică a ostaşului. za drăguţei.
chemaţi sub drapel. 11. — L ocotenent. F o rm a tă R aatzcr M arcel — Loc* Moría Teli a -
 COPILUL RĂTĂCI
T r u m a n : C e bine mi-ar prinde* acum o buso lă .
W a lla c e : D e e e ? Vrei s a eşi d i s p ă d u r e ?
T r u m a n : Pe d r a c i ! Vreau să ajung mal
înăuntru I

UN OM PREVĂZĂTOR
— Ce -i a s t a C o v a c i ? D e c e l a ţi
c h e i a in c a t a d e bani fi n o a p t e a ?
— Fiindcă d a c ă i e î n t â m p l ă un CĂSĂTORIE , , ATLANTICA"
f a r t, e mai mică p a g u b a d a c ă d e s ­ F r a n ţa : Şi e e o să mă f a c c â n d
cuie c a s s e , d e c â t d a c ă o s p a r g e . o să crească pmncui ă sta ?

PESCUITUL IN ATLANTIC
— Aoleu, Suedia a sărit afară
— S e v e d e c ă v r e a să t r ă i a s c ă i

O INTERVENŢIE BINE VENITA

— A i t e jucării n'a!7 Nu t e las să sper ii f e t i ţ a
ca a c e s t e a ?
— C e să f a e ? In p r ă v ă l i a t a t ă l u i meu «unt ¡
jucării de a s t e a . i

experienţa cea mare

Hai dom nit or i P o a t e r e u ­
şim să-l înviem.

D u p i Ludas M atyi