^ nul I. — No. 12 15 Septembrie st. n.

1919

P U B L IC A Ţ IU N E B IL U N A R A
Sub preşedinţia Domnului Intendant General de Divizie ZAHARIA CONST.

G E N E R A L U L C . IA N C O V E S C U
FOST MINISTRU DE RĂZBOIU

23417 Universala" lancu lonescu S-sori P R E Ţ U L 3 Lei

c
 Anul I. — No. 12
Ilusl raţiunea Armatei P U B L IC A Ţ IU N E B IL U N A R A
Şub preşedinţia Domnului Infendanf General de Divizie ZAHAR1A CONST.
E D IT U R A „ A N C O R A ” B R A lL A
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA A B O N A M E N T E
B u cu reşti, Strada S ărin d ar N o. 14.
ANUNCIURI DUPĂ TARIF Pentru (tiranii ofiţeri activi si de rezervă 75 lei.
GENERALULIANCOVESCU C.
Fost Ministru de Răsboiu
Este unul din acei pe cari i-a caracterizat m o­
destia. Deşi a luat o parte foarte activă la în­
făptuirea României Mari, punând toată munca şi
priceperea în serviciul ţărei în mod cu totul
dezinteresat, stă astăzi la o parte, în afară de
zgomotul reclamelor, dar cu mulţumirea sufle­
tească că şi-a făcut complect datoria, că a pus
o piatră, cât de mică, la clădirea României Mari.
Şi-a început cariera militară cu gradul de
soldat, fapt ce i-a folosit foarte mult, căci atunci
când ajunse la cele mai înalte trepte ale ierar­
hiei, primul gând a fost să-şi aducă aminte de
camaiazii de altă dată, să îngrijească de cei cu
piepturile scorojite, cu mâinile vânjoase, plecaţi
dela coarnele plugului, pentru a lua arma şi a
apăra altarul strămoşesc.
Intrat în Şcoala Militară, el devine cunoscut
camarazilor încă de pe băncile şcoalei, ca om
integru, al datoriei, soldat disciplinat, mai cu
seamă om de caracter.
In cariera armelor, gradele au fost luate foarte
repede, datorită cunoştinţelor superioare şi a price-
perei sale desăvârşite.
La 14 August 1916, când clopotele în sunetul
lor trist anunţară ţărei începerea răsboiului de
eliberare al fraţilor de peste hotare, guvernul
face apel la Generalul Iancovescu, numindu-1
Secretar General la departamentul răsboiului,
cea mai grea atribuţiune, căci massele mari, plecate
odată spre câmpul de bătălie, ele nu se puteau
mişca în bune condiţiuni, fără o bună şi solidă
conducere a organelor din interior.
Luptele grele, pe cari voinicii noştri dorobanţi
le duceau zi şi noapte dela Cerna la Vatra-Dorna,
ca şi pe valea Dunărei şi în Dobrogea, fac ca
efectivele să descrească; în consecinţă, nevoia de
noui contigente cari să înlocuiască pierderile începe
să se simţă. Era deci necesar o bună şi repede
organizare în zona interioară. Generalul ianco­
vescu este indicat pentru aceasta, fapt ce-i aduce
nnmirpa ra al M a r in i Stat Maior P__
15 Septembrie st. n. 1919.
D IR E C T O R :
Un an lei 120 Locot.-Colonel SAVIAN M. BRDULESCU
Prim-Redactor: TITUS PANAiTESCU
Munca titanică pe care Generalul Iancovescu a
desfăşurat-o la Marele Stat Major, priceperea în
conducerea vastelor lucrări a fost de scurtă durată,
căci graţie calităţilor sale, ţara, în situaţia critică
în care se găsea din cauza forţelor duşmane
cari inundase pământul strămoşesc, face apel la
Generalul Iancovescu, şi înaltul comandament
român îi dă comanda grupului apărărei Dunărei.
Grea sarcină avea acum de îndeplinit Generalul
Iancovescu; starea precară în care se găseau tru­
pele noastre, cerea un om energic, un om cu
mintea luminată, un om destoinic, care înlăturând
piedicele să ia măsuri în consecinţă, şi astfel
misiunea încredinţată să o ducă la bun sfârşit.
In marea bătălie dela Argeş, denumită şi bătălia
dela Bucureşti, unde forţele româneşti sa u mă­
surat cu hoardele barbare, unde au fost consa­
crate toate energiile, dorinţele şi speranţele osta­
şilor români ca şi ale naţiunei întregi, căci de
această bătălie depindea cetatea lui Bucur, de
bătălia aceasta era strâns legată soarta ţărei
rom âneşti;— Generalul Iancovescu, Comandantul
Grupului apărărei Dunărei, cu forţe mult inferi­
oare ca număr armatelor lui Kuehne şi Kosch,
cu oamenii lipsiţi de hrană şi istoviţi de obo­
seala luptelor, trebuia să bată şi să arunce în
Dunăre duşmanul năvălitor. Dar şi aci Generalul
Iancovescu, cu toată situaţia grea în care se găsea,
reuşeşte să ridice moralul trupelor, elementul cel
mai indispensabil şi care contribue foarte mult
la asigurarea victoriei. Hoardele duşm ane; nemţi,
turci şi bulgari atacă cu furie trupele române,
dar sunt respinse în mod sângeros. Zidul de
granit înfăptuit din piepturile românilor cari
formau armata de apărare a Dunărei, nu dă înapoi;
în furia lui nebună inamicul dă numeroase ata­
curi, dar moartea seceră cu miile rândurile lui ;
Argeşul şi Neajlovul sunt martori înfrângerii
duşmane.
Grupul apărărei Dunării şi a făcut complect
datoria, soldaţii s ’au jertfit pe altarul patriei,
neprecupeţind sângele, ei nu s ’au dat înapoi.
Evenimentele impun ca trupele române să fie
retrase pe întreg frontul, Armata II-a ocupă fron-
fn) în tr p O i'fity ci S ir p ţ ia r înrv>rrafplp H h /irit
 4 IL UST R A Ţ I U N E A A R M A TE I
cari formau trupele din marea bătălie dela Ar­
geş, trec înapoia frontului pentru refacere.
Generalul Iancovescu este numit Comandantul
Corpului III Armată, dar şi aci activitatea sa
este de scurtă durată, căci marile sale calităţi îl
ridică la o mai înaltă şi mai grea funcţiune în
stat: Ministru de Răsboiu.
Ca Ministru de Răsboiu, Generalul Iancovescu
poate servi de icoană fidelă, tuturor celor cari
voesc binele oştirei. Tactul şi bunul simţ, cali­
tăţile indispensabile militarilor distinşi, priceperea
şi mai cu seamă dragostea de cei mici, au fost
întrupate de Generalul iancovescu, care nu s ’a
dat un pas înapoi pentru a ridica prestigiul
oştirei, aşa după cum a meritat o oaste care a
scris cu sângele ei vitejesc paginele de glorie
ale României Mari.
1 Savian M. Bădulescu
Sini s»i l u i i i If ln »lu i
11 Iulie 917, Sectorul Reg. 22 Inf.
Se împlineau patru luni de când părăsisem
Reg. 22 Inf., fiind însărcinat a instrui două
serii de ofiţeri, ce urmau ca cu braţele lor
vân joase şi tinere, să recâştige terenul pier­
dut de oastea noastră în neprielnicele împre­
jurări ale primei noastre campanii.
Plecasem copleşit de mâhnirea despărţirei,
căci nu e puţin lucru să te desparţi de aceia
cu cari ai simţit prima dată fiorul morţei şi
cu cari de atâtea ori ai cunoscut beţia vic­
toriei în lupte.
N’am putut sta mult acolo, fiindcă chema­
rea impetuoasă a frontului ne copleşea, a-
mintirea camarazilor cari ne asaltau cu
scrisul lor de pe front era tot mai puternică,
în fine ne simţeam stingheriţi acolo, departe
de ai noştri, aşa că într’o bună zi eu şi ca­
maradul meu Căpitan Stânescu Pândele, ce­
rem, şi obţinem dela Comandantul şcolii—e
drept, după multă insistenţă— învoirea de a
ne reîntoarce iarăşi pe front.
După două zile de mers cu trenul, iată ne
ajunşi la staţia Bâlca, de unde apoi o luăm
pe jos spre poziţiile ce ocupa Reg. 22 pe
Dealul Buduiului.
Fu măreaţă pentru noi clipa ajungerei în
raza bătăiei tunului şi în mijlocul camara-
sâ zic aşa, părintele nostru de atunci, Maior
Georgescu G. comand. Bat. 3 şi ajutor al
comandantului. După îndeplinirea formelor
de prezentare suntem numiţi, eu, comand,
comp. 10, iar Lt. Stănescu Pândele, comand,
comp. 5’
Ne despărţim, fiecare la companiile noa­
stre şi începem zeloşi să formăm inimele
soldaţilor cu cari mâine vom da lovitura de
graţie inamicului trufaş.
Timpul s’a scurs repede în această veş­
nică încordare şi iată că soseşte ziua de 10
— 11 Iulie 917, când şeful nostru cheamă
comandanţii de companii pentru a ne expune
marea sforţare ce aveam de împlinit noi şi
bravii noştri ostaşi.
Am primit toţi plini de încredere ordinile
şi într’o frăţească strângere de mână ne-am
mărturisit credinţa noastră a tuturora în iz­
bânda ce nu avea să întârzie.
De două zile neîncetat tunul nu mai tăcea ;
văzduhul părea un haos. Zorii zilei de 11 Iu­
lie 917 coborau pe întinsele noastre plaiuri.
Pe cărâruele văei Alba de mult trupele se stre-
curaseră şi din când în când, câte un glonţ
rătăcit, cânta prohodul vrăjmaşului.
Puţin după aceia, valea Albă era înnecată
de fum ; nu mai vezi om, nu-ţi poţi da sea­
ma unde te găseşti: pe pământ sau sub el,
şi sub această avalanşă de fum, trupele oţe-
lite şi dornice de răzbunare ale bravului Reg.
22, cari prin poziţia critică ce ocupa aveau
însărcinarea să atace de front invincibilul
Mărăşti, socotit de duşmani ca o fortăreaţă
din cele mai puternice, înaintează tăind
reţelele de sârmă, sfârămând adăposturi şi
cuiburi de mitraliere, iar baioneta îşi face
drum tot mai adânc în rândurile acelora, ce
de atâta timp ne despărţise de tot ce aveam
mai sfânt şi drag dincolo de liniile retranşate.
Lupta e aprigă şi atacul e dat cu atâta
furie, încât orice maşină de distrugere cât
de uriaşă şi de teribilă ar fi ea, nu ar putea
stăvili avântul nemăsurat al bravelor noastre
trupe.
Două ore a ţinut lupta; inamicul îngrozit
fuge, lăsând în mâinile noastre tot ce acu­
mulase în aprope 6 luni de zile, şi astfel
falnicul Mârăşti cade, făcând ca de-apururea
să se ducă faima în întreaga omenire de
vitejia, devotamentul şi dragostea către Ţară,
Rege şi Tron a soldatului Român, atunci
când are să se măsoare în luptă cu un ina­
mic egal în număr şi material.
Locot. I. D. Nicolescu
ILUSTRATIUNEA ARMATEI
5

A r m a ta R o m â n ă la B u d a p e s ta ■ O patrulă românească la Otogon-ter^Illustration)


D -n a G E N E R A L A R T H U R V À Î T O S A N U
i Soţiile ofiţerilor noştrii îngrijind de răniţi.
GENERALUL IOAN POPOVICI
^Inalt, uscat, nervos, cu priviri fulgerătoare,
aşa se prezintă Generalul Ioan Popovici, sub­
ordonaţilor săi. Ordinul Generalului se re­
varsă ca un fluid impetuos, stăpâneşte şi in­
fluenţează adânc.
Acei cari l’au avut ca Comandant ştiu cât
preţuieşte cuvântul Generalului.
Generalul Ioan Popovici e simbolul ener-
giei.
Cuvântul său tăios, mintea sa ascuţită te
birue pe loc. Generalul Popovici e un dinam
în mişcare.
| Puterea sa e neştirbită pretutindeni.
Ordinele sale nediscutate.
jNu iartă, nu cruţă. E nemilos, taie can­
grena din rădăcină. In timpul campaniei, Ge­
neralul Popovici a fost în fruntea Coman­
damentului . General al Etapelor armatei.
Alunea, energia, chibzuinţă care a depus’o,
nu pot fi arătate aci.
îAstăzi Generalul Popovici comandă în Ba­
sarabia un grup de Armate care poartă nu­
mele său.
Nimeni nu era mai potrivit la acest Co­
mandament ca Generalul Popovici. Tactul
său în interior, energia sa pe frontul Nistru­
lui, au asigurat Basarabiei liniştea şi prospe­
ritatea actuală.
Un militar emerit. O carieră strălucită,
care nu s’a manifestat încă în toată pleni­
tudinea ei.
Enigmaticul mâine, va arăta că nu ne am
înşelat.
II.USTRAT1UNEA ARMATEI
Arm ata Rom ână la Budapesta. — Prim a patrulă rom anească
d e'cavalerie intrată în Budapesta (Illustration)
18 IULIE 1918
începutul bătăliei pentru eliberare. Contra-ofen-
siva dintre Aisne şi Marna
După Generalul Mallettere
La data de 25 Iunie s'a term inat ofensiva în­
cepută de germani la 21 Martie. A rm atele g e r­
mane rupsese frontul a treia oară, făcând trei
spărturi : prima între Montdidier-Noyon, secunda
în Flandra şi a treia spre M arna. Cea maiaperi-
culoasă şi care influenţa foarte mult asupra mo­
ralului, mai cu seamă al opiniei publice, era cea
delà Marna, întrucât forţele inamice ajunsese
între Chateau-Thierry şi Dormans. Până la această
d ată arm atele engleze erau cele cari au suferit
mai mult lovitura, întrucât planul conceput de
Ludendorff, era de a separa forţele engleze de
cele franceze, a le bate şi svârli în m are. A cest
plan era contra concepţiei lui Wilhelm, care voia
cu ori ce preţ ca drumul spre Paris să fie ţinta
principală. Ludendorff căuta mai mult pe direc­
ţiunile spre Amiens, Acheville, Calais, centre
cari, odată ocupate, arm ata engleză era distrusă
iar Parisul cădea delà sine.
Cu toate acestea, în timpul bătăliei armata
engleză a fost totdeauna şi la timp susţinută de
forţe din armata lui . Pétain. La începutul lui
Mai, Ludendorff nu. câştigase decât puţin teren
prin retragerea englezilor, fără a putea avea
rezultate strategice apreciabile, iar rezervele
principale ale acestui sector erau probabil tri­
mise de Mareşalul Foch către Oise, unde peri­
colul pentru englezi era mai accentuat. Această
situaţiune a impus lui Ludendorff de a căuta
decisiva bătăliei în altă parte, motiv pentru care
se îndreaptă către Paris, urmând ambele maluri
ale Oisei. Bătălia care trebuia să se angajeze la
2 7 Mai, vizà Compiègne-Seulis-Vijlers-Cotterets
şi Reims; dş data aceasta era armata franceză
 ILUŞŢRAŢWNEA ARMATEI

------- 6#/* Sf’r ş/j

//•<& / stce /ffir // r tf /r /r j a / r ^ f / w /y-jr,vtr / /’ r f / Ă sn er/f ( S / t f L
Sr<m/iVfretfj/y fa /S6/550F/fS/â
////icfc/nâi/no ‘
5?cffr&, / 1.265. 000
& * ia ©

I
 ILUSTRAT!UNEA ARMATEI
care se opunea planurilor hazardate ale lui Lu-
dendorff.
Se putea foarte bine deduce că, Ludendorff,
pronunţând atacul în direcţiunea Chemin-des-Da-
mes, nu prevăzuse că diviziile svârlite spre Marna
vor atinge în patru zile acest obstacol; etortul
său principal era către vest de Oise, spre
General Mangin
Compiegne şi Estnes-Saint Denis, unde chiar în pri­
mele zile ale lunei Iunie trebuia să câştige victoria.
Atacul contra Compiegne începe abia Ia 8 Iunie
şi mult mai slab ca cel contra poziţiei dela Che-
min-des-Dames. La început germanii fac ceva
progres, în urmă însă generalul Mangin contra­
atacă puternic flancul drept german şi astfel
preludiul marei contra-ofensive franceze începe
General F ayolle j General Gouraud
la i i Iunie pentru ca Ia 1 8 Iulie, când "massele
aliate se pun in mişcare, situaţiunea de Ia Marna,
critică până la data aceasta, să ia cu totul o
întorsătură favorabilă francezilor. Diviziile fran­
ceze au luptat pas cu pas, menţinându-şi tot
timpul moralul ridicat. Soldaţii aliaţi înţelegeau
perfect tactica înaltului comandament, care avea
de a da lovitura decisivă la momentul oportun,
lăsând astfel comandamentului francez convingerea
că orice încercare de ofensivă prematură în loc
să-i ducă Ia victorie, va eşua.
Ascendentul câştigat de infanteria franceză era
aşa de mare încât la 11 Iunie, data când începe
preludiul ofensivei, trupele pornesc la luptă fără
cea mai mică preparaţie de artilerie.
General Degoutte
Comandamentul francez nu voia să caute Ia
început bătălia decisivă, el căuta acţiunea ofensivei
puternice care să-i degajeze de germani, să
poată scoate axele de comunicaţie principale de
sub tunul inamic, după cum erau căile ferate :
Paris-Nancy— Paris-Amiens precum şi regiunile
miniere Bethune-Bmay. A ceste operaţiuni exe­
cutate, marea bătălie strategică putea începe.
La 7 Iunie Mareşalul Foch ia măsurile nece­
sare pentru svârlirea germaniior Ia nord de
Marna şi ocuparea căei ferate Nancy.
Armata 5 debutând din regiunea muntoasă a
Reims-ului, prevăzuse că planul ofensivei germane
va fi menţinut pe ambele maluri ale Oisei cu
direcţia Paris, pentru care motiv ataca flancul
stâng german, ceeace face comandamentul ger-
 1LUSTRAT1UNEA ARMATEI

1 D ra p elele celebrei şco a le m ilita re fra n ceze dela S a in t C y r

Dela stânga la dreapta : Drapelul prim ului im p e riu ; Drapelul de sub d om nia Regelui Louis Filip ;
D rapelul celui de al doilea im periu şi în fine, Drapelul actual, decorat cu Legiunea de Onoare în 1904.
Aceste patru drapele poartă scrisă deviza : «Se instru esc p e n tr u a învinge».

man să schimbe planul de atac în sectorul
Cham pagne, între Reims şi Chalons. A ceastă
situaţiune nu împiedică pe francezi să schimbe
şi ei contra-ofensiva spre flancul drept germ an.
La 14 şi 15 Iunie. M areşalul Foch ordonă
pregătirea acţiunei contra Soisson-ului, nodul de
comunicaţii între Aisne şi Oise. Generalul P étain
încredinţează această misiune generalului Mangin
cu arm ata io-a, lucrând însă sub directivele
generalului Fayolle. Planul acţiunei generalului
Mangnin începe la 20 Iunie, el coprinde două
faze : I) ocuparea şi organizarea unui cap de
pod ofensiv Ia nord de apa Coevres şi liziere
de vest a pădurei Villers-Cotterets ; II) învăluirea
şi ocuparea platoului de la sud-vest de Soissons
şi creasta Villers-Hélon.
La 27 Iunie planul generalului Mangin este
aprobat de înaltul comandament, iar Ia 28 ac­
ţiunea începe.
La 28 Iunie corpul 20 înaintează 1500 metri
şi se stabileşte la est de râuleţul Coeuvres, pe
pe un front de circa 71 klm., făcând 1200
prizonieri. La 8 Iulie Corpul 11 ocupă Ferm a
Chavigny. A ceste operaţiuni preliminare au loc
in perioada de acalmie delà 15 Iunie la 15 Iulie,
când Ludendorff absorbit de preparaţia activă
pentru ofensiva din Cham pagne, slăbise atenţiu­
nea în această parte. G eneralul Mangin atrag e
atenţia lui Pétain, că are posibilitatea să înain­
teze mai d eparte de Soisson, chiar până Ia
Chateau-Thierry. înaltul Comandament lasă g e­
neralului Mangin libertatea de acţiune, dar gene­
ralul P étain impune generalului Mangin ca con­
centrarea şi executarea atacului să nu dureze
mai mult de patru zile. In acest timp însă,
generalul D égoutté, comandantul armatei 6, care
se găsea la d reapta arm atei 10 , din propria-i
iniţiativă, cu mijloacele de care dispunea, găseşte
că este eficace a interveni şi eî la contra-ofen­
siva lui Mangin.
Toate informaţiunile culese de la inamic con­
cordau ; germanii îşi menţineau planul de a lua
ofensiva în Champagne pe frontul de la Marna
la A rgonne. La 12 Iulie generalul Pétain fixează
normele bătăliei defensive-ofensive care trebuia
să înceapă, însărcinând pentru executare grupele
de arm ate ale generalului F'ayolle şi Maistre.
La această dată diviziile am ericane încep să
sosească pe frontul de luptă.
Grupul de arm ate Maistre avea misiunea ;
 10
A rm ata 4 Gouraud să prim ească chocul ofensivei
germane, A rm ata 5 gata să intervie imediat ce
atacul contra armatei 4 era desfăşurat.
Grupul de arm ate Fayolle avea misiunea de
a lua contra-ofensiva contra flancului drept
germ an intre Aisne şi Marna, în momentul când
forţele germ ane erau complect angajate. La 13
iulie această contra-ofensivă care trebuia execu­
tată de arm ata 10 Mangin şi 6 D égoutté este
am ânată pentru 18 Iulie, dată Ia care generalul
Pétain este avizat de M areşalul Foch, că în caz
de nevoie îi poate pune la dispoziţie patru divizii
engleze, şi dacă va mai avea trebuinţă îi se va
trim ete încă patru.
In consecinţă delà 15 Iunie la 13 Iulie se fac
preparative pentru bătălia deiensivă-ofensivă. La
13 Iulie când înaltul comandament francez a fost
perfect fixat că ofensiva germ ană se va p ro ­
duce în Cham pagne şi pe Marna în direcţiunile
Chaloas şi Epernay, s’au luat toate măsurile,
bazate pe date precise. A rm ata Mangin, conform
ordinelor primite, termina la 18 Iulie concentrarea.
Zilele delà 14 la 18 Iulie au putut fi conside­
rate pentru fra n ţa ca cele mai m işcătoare şi
mai decisive zile din marele răsboiu.
In noaptea de 1 4 la 1 5 atacul german începe
aşa după cum a fost prevăzut de comandamentul
francez; în dimineaţa de 1 5 el este îndreptat cu
furie contra armatei Gouraud. Gouraud a aplicat
întocmai doctrina bătăliei defensive consacrată
în urma experienţei răsboiului prin instrucţiunile
din 9 1 7 . Acţiunea francezilor a început prin eva­
cuarea primelor linii, lăsându-se slabe avantpos-
turi şi cuiburi de mitraliere, trupele retrăgându-se
câţiva kilometri mai înapoi, pe linia de luptă.
D ar dacă atacul germ an a eşuat în ziua de
15 , în aceiaşi zi inamicul a reuşit să lărgească
capul de pod delà sud de Marna. A ceastă situa-
ţiuneînsă n'a influenţat asupra conţia-ofensivei,
căci în zilele de 16 şi 17 , când ofensiva g e r­
mană era bine pronunţată, arm ata 10 a îşi ex e­
cuta concentrarea fără a fi observată de inamic.
A ceastă arm ată dispunea de corpurile 1 , 20 ,
30 şi 1 1 , în total 16 divizii, din care 2 americane
precum şi celebra divizie M arocană, 470 baterii,
375 tancuri şi 40 escadrile de aviatori. In re ­
zervă se găseau două divizii engleze şi un corp
de cavalerie francez.
A rm ata a 10 -a cu comandantul ei generalul
Mangin, avea misiunea de a sfărâma rezistenţa
inamică delà Soissons. A rm ata 6 a D égoutté,
care coopera la contra-ofensivă cu propriile
sale trupe, era compusă din: corpurile 2 şi 7
francez, corpul I american, în total 7 divizii, 230
baterii, 170 tancuri, 28 escadrile de aviatori.
D upă cum vedem, diferenţa de efectiv între
arm ate este apreciabilă, cu toate că frontul ini­
ţial pentru arm ata io-a era de 27 kilometri, iar
pentru arm ata 6-a de 26 klm.
La 1 7 Iulie atacul german contra G. A. C.
I L US T RAŢI UNE A AR MATE I
este în plină acţiune, ordinul contra-ofensivei se
menţine totuşi pentru ziua de 18 Iulie, când se
ordonă ca arm ata 5 -a să atace flancul stâng, iar
arm ata 9 -a să dea peste cap batalioanele g er­
mane cari trecuseră Marna.
In seara de 17 generalul Pétain adresează tru­
pelor urm ătoarea telegram ă :
Generalul comandant en chef, contează pe ţelul
şi energia tutulor, pentru a face din 18 Iulie una
din cele mai frumoase ţile.
Nu voesc, spune generalul M alleterre, a descri
această grozavă bătălie care începe la 18 Iulie,
zi prevăzută şi fixată mai dinainte, şi care a
durat 15 zile svârlind inamicul la Vesle şi pe
Aisne ; voesc numai să arăt cu ce siguranţă, cu
ce preciziune, în momentele cele mai tragice
prin care a trecut arm ata franceză, com anda­
mentul francez a ştiut să-şi prepare şi să-şi o-
rienteze manevra, după însăşi m anevra inami-c
cului, pe care însă a dominat-o în totdeauna.
La 25 Iulie mă găseam Ia postul de comandă
al generalului D égoutté şi Mangin. Am avut o-
caziunea să văd trupele americane cari operau
la nord de C hateau-Thierry, cu o vigoare egală
soldaţilor noştri, şi care impresiona foarte mult
comandamentul francez.
Oulchy le Chateau, Oulchy la Viile au fost
luate, Soissons era sub locul nostru. Simţeam că
panica a început să domnească p rin tre trupele
germ ane, cari luptau la Tardenois. Generalul
D égoutté era calm şi mulţumit de modul cum
se desfăşura bătălia, Mangin era mai puţin m ul­
ţumit ; felicitându-1, îmi răspunse :^Victoria ar fi
fost şi mai complectă dacă în ultima zi aşi mai
fi primit ajutoare. Soissons nu câţuse. Calea ferată
Paris-Nancy era degajată, intrându-1 peste Marna
a fost desfiinţat, cu toate că 18 divizii germ ane
venise să ajute cele 17 cari se opuneau arm atei
generalului Mangin.
De acum înainte generalisim ul Foch, de acord
cu generalul Pétain şi mareşalul Sir D ouglas
Haig, putea să înceapă preparativele pentru actul
al doilea al marei bătălii : darea înapoi a fron­
tului germ an care făcea intrându-1 delà Mont-
didier-Noyon. La 8 A ugust această operaţiune
începe.
Sever M. Brăduleţ
ILUSTRATIUNEA ARMATEI 11

PÎSP

y «w M ■l^l^^l»,,l'* l‘tlW^‘ l* lll,, vţW

ft«?'

Armata Română Ia Budapesta. — Patrulă rom ânească în centrul oraşului.

î n d r ă z n e a l a u n u i a v i a t o r f r a n c e z . — Am publicai în numărul precedent despre fapta extraordinară a pilotului

france? Sergentul Georges Godefroy, caro a trecut cu o viteză de 160 km- pe sub arcql de triumf dsla Paris. Clişeul
de faţă reprezintă aeroplanul îti momentul emoţionant cănd trece pe sub zidul masiv de piatră, care e Arcul dc triumf,
 12
PAGINI DIN RĂZBOIUL ROMÂNIEI 1916-1918
SBURĂTORII NOŞTRII
„Venit abia de câteva zile la escadrilă, —
povesteşte cam aradul C. — am prim it un or­
din de cu seară să facem o recunoaştere, care
cerea câteva ore de sbor, cu m ulte primejdii.
Ordinul spunea c la r : la 4 dim ineaţa să ple­
căm. D ar tim pul era de altă părere.
C om andantul escadrilei, cu toate că vedea
acest fapt, totuşi a ţinut să plecăm. Revi­
zuiesc încă odată întreg aparatul, m ă urc,
încerc m otorul, se urcă şi observatorul — un
tâ n ă r ofiţer de m arină — şi elicea îşi începe
cântul său. O salutare celor de jos şi ne luăm
sborul urm ăriţi de privirile lor. Câteva zeci
de m inute apoi, treceam linia frontului.
Nu ştiu cum va fi să sbori deasupra teri­
toriului inam ic — n ’am fost încă — dar ştiu
că mi se frângea inim a de durere văzând
păm ântul ţârei mele ocupat de inamic, îm ­
pănat cu arm atele lui, cu instalaţiuni, etc.,
pe care trebuia să le recunoaştem şi să le
bombardăm.
Pnora din sate abia li se mai cunoştea
urm a: fuseseră rase de pe păm ânt. Vântul
care bătea tare la plecare, după aproape
două ore, m ai slăbise, astfel că viteza apa­
ratului crescuse în m ăsura ce rezistenţa di­
minua. O bservatorul îmi face semn că ză­
reşte localitatea care trebuia cercetată,
C om andam entul voind ştiri absolut precise.
In câteva m inute suntem acolo. Pe când
făceam virajele cuvenite pentru ca observa­
torul să-şi poate îndeplini însărcinarea, văd
apărând în ju rul nostru, la oarecare distanţă,
mici nori de fum, cari se apropiau din ce
în ce de noi. E rau dela proiectilele de a rti­
lerie, ce ne luase în prim ire. Unul după altul,
urm au cu o reg u laritate m atem atică, produ­
când remou-uri destul de sim ţitoare.
O bservatorul se uită la mine, întrebător.
Surâzând îi fac semn din cap, ca şi cum
n ’ar ii nimic.
E ra prim ul sbor cu „floricele“ pe care îl
făcea. T otuşi îşi văzu liniştit de treabă.
B om bardarea continuă cu violenţă. S păr­
tu ri de proectile, trec prin aripele aparatului.
B ucăţi de pânză sboarâ în văzduh, iar
„cârligul“ e atins puţin. Schim bând m ereu
înălţim ea şi direcţiunea, reuşesc să scap de
sub b ă ta ia proectilelor vrăjm aşe.
O bservatorul îşi continuă recunoaşterea,
iar eu m ă feresc m ereu de artileria inam ică,
care ne u rm ărea fără cruţare. Un semn al
m arinarului şi luăm drum ul înapoi. Ne uităm
unul la altul cu satisfacţie. Nici eu, nici el
atinşi. R âzând, îmi a ra tă pulpana hainei de
sbor, ru p tă de sc h ije ; po el însă nud aţin*
ÎLUSTRATIUNEA ARMATEI
sese. M otorul m erge bine: îmi face im presia
că nici odată nu a mers aşa straşnic ca acum.
A rtileria inam ică ne-a mai trim es câteva
ghiulele, apoi liniştea s’a întins peste t o t ;
afară de zgom otul m otorului, care îşi u r­
m ează cu reg u laritate m işcarea sa.
„Mai avem de trecu t bateriile antiaeriene
dela X f<r, îmi spune cam aradul m arinar, şi
am term inat cu b in e“.
Numai cine a văzut şi sim ţit un bom bar­
dam ent grozav la mii de m etrii înălţim e, îşi
poate da seamă de clipele prin care am trecut.
Ce s’ar fi întâm plat dacă, la acea înălţim e,
lovea în plin, sau m ’ar fi atins mai ales pe
m ine? Asem enea ce-ar fi urm at dacă rezer-
voriul de benzină ar fi fost atins şi ap aratu l
lua foc ? Ia tă în treb ări pe cari noi nu ni-le
punem, decât după primejdie.
In curând se văd hangarele.
De acum suntem siguri că m isiunea noas­
tră a reuşit pe deplin.
Mă uit la observator cu ce grije şi linişte
îşi aşează hârtiile. Ştie că eu veghez şi că
viaţa-i este în afară de pericol.
1000 de m etri, 800.... 500.... 300.... Pe
aerodrom , toţi aşteap tă cu bucurie. Stingem
complect şi uşor, pasărea se lasă pe păm ânt.
Pe când ne coboram din aparat, Com an­
dantul escadrilei observă aparatu l. 10 lovi­
turi în planuri, un m ontant abia se mai ţine,
■şi câteva nervuri rupte.
Mi-au treb u it apoi câteva zile să rep a r
avionul şi să-mi reîncep iară sborurile“.
Lt. Nic Rădulescu
din Aviajie
O PRIVIRE RETROSPECTIVA
asupra o rg a n izăre i şi fu n cţio n ărei s e rv ic iilo r
adm inistrative ale a rm a te lo r de op eraţiu n i,
în cam pania 1916—1919.
S ’au încheiat 3 ani de plin război, — 3 ani
de frământări febrile şi asidue, pentru acele minţi
chemate să conducă şi să îngrijească oştile
noastre în cele mai grele vremuri prin cari am
trecut vre’odată ca neam,
Evenimentul a trecut aproape neobservat.
 I
ILT'rTR A TIU N EA ARM\TT?t

A rm ata Rom ână la Budapesta. — Pe prim ul plan dela stânga spre dreapta : înaltul Comisar rom ân Diam andy ; Colonelul Gates, ataşatul
m ilitar al Statelor-Unite la B u cu reşti; General Mărdărescu, com andantul suprem al trupelor de operajii din Transilvania ; General- Petin, ataşatul
m ilitar francez la Bucureşti, General Panaitescu, şeful de stat m ajor al Generalului Mărdărescu şi Generalul m edic Potârcă. (Excelsior)

R om ânii la Budapesta. — Opera Ungară. Strada Kossuth.

 14
Câteva articole ocazionale, prin ziare şi reviste,
au relatat evenimentul ca pe orice fapt divers —
şi a t â t ! Unii, au fost chiar surprinşi de răceala
în care a fost învăluită data de 15 August 1919 ,
pe când alţii, cu drept cuvânt, au înţeles să dea
întreaga însem nătate zilei care ne a condus la
realizarea unităţii noastre naţionale.
In aşteptarea istoricului care va scrie desfă­
şurarea celui mai mare războiu al nostru, se
cuvine de pe acuma a se stabili rolul pe care
l’au avut diferitele arme. In ceeace mă priveşte,
voiu vorbi despre chestiunea organizârei şi fun-
cţionăi ei serviciilor administrative ale arm atelor
de operaţiuni în campania 1916 — 19 19 .
Afirm că stabilirea rolului jucat de serviciul
administrativ al armatei in războiu va forma ca­
drul unui studiu de necontestată utilitate oştirei
de mâine a României mare şi întregite.
Azi, când pacea noastră e ca şi realizată, ideile
noui încep să ţâşnească — ca izvoarele adânci
şi constante... D ar, pentru a se pune solid ba­
zele unui studiu complect, e indispensabil a se
cunoaşte inai întâi trecutul.
Faptele de ordin administrativ cari s’au succe­
dat de la 1916 încoace — atât în ceeace pri­
veşte organizarea cât şi funcţionarea serviciilor,
începând cu acela de la Intendenţa Marelui Car­
tier G eneral, până la acela al celor din urmă
mici unităţi — formează opera unui singur om,
de care acest trecut va fi mereu nedespărţit.
Am în faţă câteva dosare în cari, sub forma
de instrucţiuni, de ordine, etc., abundă o întreagă
învăţătură, o întreagă organizare — mai bine
zis o reorganizare ad.-hoc — şi funcţionare a
serviciilor administrative. Autorul acestui ciclu,
în ceeace priveşte ideia prim ordială — sâmbu­
rele care a dat atâtea roade frumoase — e Di­
rectorul superior al intendenţei şi şef al serviciului
intendenţei Marelui Cartier General, d. Int. Ge­
neral de Divizie Zaharia.
Cine cunoaşte pe d. Int. G eneral Zaharia, cine
a avut norocul să fie în preajma sa, are mai
mult de cât un sentiment deosebit, are un cult
pentru omul care a stat neclintit Ia postul său
de onoare, în tot timpul campaniei. Acum chiar,
cu toţi anii care i-au tăbărât pe umeri, nu l ve­
dem decât muncind fără preget, spre binele in­
stituţiei şi ca un exemplu ideal pentru su b altern i!
Sub raportul reorganizară (în campanie), făptuită
de d. Int. General Zaharia, putem cita : serviciile
de intendenţă de la comandamentele noui cre­
ate, de la arm atele ruse, intendenţele de garni­
zoană, depozitele de subzistenţă, etc. etc. R eor­
ganizarea şi a început activitatea în perioada de
refacere, — cea mai încercată în actuala cam­
panie. D ar până atunci ? — Cine nu ştie că
numai graţie organizârei excelente dinainte, care
e opera tot a d-Iui Int. General Zaharia, serviciile
administrative, şi numai ele, au evacuat — pe când
soarta armelor începuse să ne fie defavorabilă —
ILUSTRAT! UNEA ARMATEI
cu cari s ’a făcut faţă nevoilor de mai târziu ?
Intre aceste servicii şi intendenţa Marelui Cartier
General a fost o legătură perm anentă, strânsă,
şi toţi profesioniştii de carieră recunosc că or­
dinele cari «porneau de sus* au ajutat efectiv
şi îndrumat la timp pe şefii acelor servicii în toate
îm prejurările grele prin care am trecut.
Caracteristice au răm as învăţămintele — în­
crustate astăzi în practica vieţei noastre militare
gospodăreşti — cu privire la hrănirea oamenilor
şi animalelor, şi la cultivarea zarzavaturilor care
formează o îndeltnicire de preferinţă pentru toţi
comandanţii de unităţi. Spiritul economic a în­
ceput să se infiltreze pretutindeni în arm ată (ca
şi cel gospodăresc) — şi acest început fericit se
atribue, esenţialm ente, d. Int. G eneral Zaharia.
Suh raportul funcţionărei — ca efect inerent al
organizârei — serviciilor administrative, deşi înca­
drate cu elem ente neselecţionate, au făcut faţă
tuturor cerinţelor, chiar peste aşteptări 1 Cine
porneşte la o cale a tât de lungă, de periculoasă
şi de trudnică ca aceia a războiului, şi se îm­
piedică de vre-o piatră sau de un ciot, riscă să
nu ajungă la cel’lalt c a p ă t! Serviciul intendenţei
Marelui C artier G eneral ! înţelegându-şi pe deplin
menirea, a trecut p e ste toate dificultăţile mă­
runte cum nu s’a în d o it o clipă că, numai prin
măsuri rapide şi practice, să asigure serviciilor
administrative, un mers ireproşabil. In p rim u l rând
a avut de asigurat hrana zilnică şi de rezervă a
sute de mii de oameni şi de animale, care a
format grijea de căpetenie a vremurilor de du­
rero asă amintire.
Victoriile de la Oituz, Mârăşti şi M ârâşeşti
sunt opera bravilor luptători cari, cu un elan şi cu
un dispreţ de m oarte neînchipuit au cucerit gloria
zilelor noastre de mâine ! — Numai un profan ar
mai putea crede astăzi că la isb â n z ile o ş tire i
n o a s tre serviciile administrative au avut un rol
secundar ! Toţi cari au auzit bubuitul tunului pe
front, ştiu că nu d eparte de spatele lui, convoiuri
întregi, îutr’un dute-vino mecanic şi continuu,
trecând prin aceleaşi pericole, au adus hrană zil­
nică şi tot felul de echipamente, etc. utile aces­
tor bravi* luptători, şi că sprijinul dat de ceilalţi
tovarăşi de restrişte, nici nu putea mări dar nici
micşora însemnătatea rolului serviciilor administrative
in război.
*
* *
T ot ceeace s’a făcut pe terenul administrativ
la arm atele de operaţiuni, atât sub raportul ori
ganizărei cât şi sub raportul funcţionărei — şi s’au
făcut destul de mult faţă cu insuficenţa elemen­
telor pregătite şi cu adversităţile vremurilor 1 —
e produsul unei munci stăruitoare, călăuzită de
cel mai luminat spirit pe care intendenţa arm a­
tei l’a avut în fruntea ei...
Mâine, A rm ata Română va începe o eră nouă.
In libertatea care se întrezăreşte şi mai radi-
 ILUSTRATIUNEA. ARMATEI
de glasul timpului, îşi va da obolul întreg — şi
o nouă muncă, mai stăruitoare, va fi călăuzită
de acelaş om, de la care se aşteaptă croirea unei
alte vieţi administrative organismului reînsufleţit,
al armatei.
La o astfel de misiune, evident, nu poate fi
chemat de cât un om superior, fiindcă tot ce e
superior poartă în sine şi o cauză pentru care
e aşa, — de unde a izvorât şi opera de care, în
viaţa administrativă a Armatei Române, numele
d-lui Ini. Genei al Zaharia, a fost şi va rămâne
nedespărţit.
Int. Maior S. IO A N ID
ÎNSEMNĂRILE c h e n z in e i
C E N T R U L DE PROPAGANDA
CONTRA I NAMI CULUI
Zilele irecute s’a desfiinţat în Franţa Centrul de
Propagandă Franceză contra inamicului. Acest Cen­
tru a fost înfiinţat tocmai în 1918, pentru a contra­
balansa propaganda defetistă germană în interiorul
Franţei. Conducătorul acestui Centru, Comandantul
Chaix fost preşedinte al Comisiei de turism, cunoştea
perfect drumurile Franţei.
Că opera acestui Centru a fost eficace, se poate ve­
dea de acolo că Hindenburg, într’un apel adresat sol­
daţilor în anul 1918, califica efectele acestei propa­
gande de «gripă morală»gravă,care bântuia armata
germană. In provinciile şi ţările invadate, Centrul
acesta furniza ziare franceze şi informaţiuni exacte
asupra mersului operaţiilor. Interesant este de men­
ţinut faptul că acest serviciu, spre deosebire de nemţi
cari cheltuiau miliarde pentru propaganda lor, n’a
costat Franţa decât câteva zeci de milioane. Felu­
rite au fost’metodele de a face propagandă la acest
Centru. Avioane aruncau manifeste în limba germană
asupra tranşeelor inamice. Balonaşe speciale de un mo­
del special s’au trimis deasupra trupelor germane. A-
ceste balonaşe erau prevăzute la partea lor inferioară
cu un cadran de lemn de care erau legate cu panglici
sute de manifeste. Aceste panglici, printr’un dispositiv
ingenios, se consumau succesiv, făcând ca focul să se
comunice dela una la alta. In felul acesta, din dis­
tanţă în distanţă, cădeau pachete cu câte 100 ma­
nifeste.
Organizarea Centrului francez a servit de model
celorlalte ţări aliate.
In fine obuzurile aşa numite Paonesa, după numele
inventatorului, erau aruncate în tranşeele şi cantona­
mentele adversarilor, dar în loc de a semăna moar­
tea, când explodau împrăştiau manifeste şi foi im­
primate.
In interiorul Franţei propaganda nu era mai puţin
eficace. Pericolul campaniilor defetiste germane
trebuia anihilat. Şi anihilarea lui se făcu demonstrân-
du-1 populaţiei. 74 milioane broşuri, manifeste, cărţi,
imagini şi chiar jucării, au fost distribuite popula­
ţiei. Conferinţe fu ţinute în toată ţara, 27 camionete
special amenajate şi prevăzute cu aparate de proec-
ţiune, au colindat sat cu sat, oraş cu oraş ţinând peste
10.000 de conferinţe.
15
Aceste ţifre sunt destul de elocvente pentru a arăta
opera considerabilă săvârşită de Centrul de Propa­
gandă Francez.
BILANŢUL OFICIAL AL PIERDERILOR
ALIAŢILOR IN RAZBOIU
D. M. Raiberti, raportor al bugetului în Camera
fanceză, a stabilit, după date oficiale franco-engleze,
următorul bilanţ al pierderilor aliaţilor în războiu.
Redăm după «Excelsior» parte din datele aceste im­
portante. Este locul să adăogăm că pierderile româ­
niei sunt inferioare celor reale.
In frunte stă :
Franţa, cu 8 milioane de mobilizaţi la o populaţie
de 39 milioane locuitori; combatanţi 3.011.773 ofiţeri şi
soldaţi ; pierderi 1.385.000 oameni în total.
Coloniile franceze cu 400.000 soldaţi la o populaţie
de 50 400.000 locuitori.
Total 104 divizii de infanterie şi 60 divizii de ca­
valerie-
Marea Britanie, Irlanda şi Dominioanele cu 7.100.000
soldaţi, 835.000 pierderi la o populaţie de 60.000.000
locuitori. Armată : 75 divizie, infanterie şi 6 cavalerie.
Statele-Unite cu 3.800.000 soldaţi, la o populaţie de
102.000.000; pierderi totale 51.000 oameni.
Italia cu 37.000.000 locuitori, populaţie a mobi­
lizat 5.250.000 oameni şi a avut în total 569.000 oameni
pierderi.
Belgia 7.500.000 locuitori, cu 200.000 soldaţi, şi un
total de 38.172 oameni pierderi.
Portugalia cu 6 milioan e locuitori, a mobilizat,
200.000 ostaşi şi a pierdut în războiu 8367 oameni.
România, cu 7.500.000 populaţie, a mobilizat 1 mi­
lion oameni şi a pierdut 200.000! Armata a fost refă­
cută odată.
Serbia cu 4.700.000 locuitori, a mobilizat 707.313 ; a re­
făcut de 2 ori armata si a pierdut 350.000 oameni.
ŞTIRI din U JA)£A IN T R £ £ G £
ANGLIA A SALVAT 440 VASE
După «Daily Chronicale», operaţiile de salvare în­
treprinse de amiralitatea britanică pe coastele An­
gliei şi în străinătate, au îngăduit până în prezent,
readucerea la suprafaţă a 440 năvi şi salvarea a peste
un miliard valori. Cu vasul «Laurentie» numai
s’au salvat lingoturi de aur în valoare de cinci sute
milioane franci.
S’au salvat de asemenea şi un număr însemnat de
submarine germane înecate. Hărţile găsite pe bord
au furnizat date precise asupra ’modului cum înţe­
legea Germania să ducă războiul submarin.
A MN IS TI A IN ITALIA
Vine să amnestieze majoritatea delictelor afară de
dezertarea la inamic şi trădarea.
S’A Î N CH E I AT PACEA
«Dar se bat încă pe 25 fronturi în Europa dela Ma­
rea A’lbă până la Marea Roşie» (spune Excelsior). Cât
de departe suntem dar de epoca dezarmărilor a Păcii
reale şi a generalei înfrăţiri.
TRAS UR ILE KAIZERULU1
Trăsurile imperiale au fost vândute la Potsdam pe
un preţ total de 400.000 m ărci; cupeurile au fost plă­
tite dela 5—8500 mărci; landourile cu 13.000 mărci şi
trăsurile «Victoria» cu 11.000 mărci bucata.
 Ş A M P A N IE RHEIN V IN U R I
^SIQURARI
„G 6N 6R AIsA‘‘ CONTRA DAUNELOR DE IN C E N D IU , GR IN D IN Ă
TRANSPORT (FLUVIAL) MARITIM ŞI TERESTRU)
S O C IE T A T E ROMÂNA DE ASIGURĂRI GENERALE ASIGURĂRI ÎN R A M U R ILE:
CAPITAL SOCIAL DEPLIN VARSAT : Loi 3.000.030 I I T h Asigurări după combinajiunile cele mai avan*
1 Iii I ii tagioase. Asigurări cu bonificare de 3°/0 a-
supra tuturor primelor plătite, etc.
Fonduri de garanţii la finele anului 1917 Lei 48 807.334.48 R E N T E I M E D I A T E Şl A M Â N A T E
Daune plătite in anii 1916 si 1917 „ 9.119106.48 â f l ^ O F N T F Asigurări individuale cu şi fără restitu*
Daune plătite dela înfiinţarea Societăţii „ 99.582.216,18 * * * * Ăli D l i 1 L j r e a primelor. Asigurări de răspundere
Asigurări asupra vieţii in vigoare !a finele anului 1917 ,, 92131.065.53 civilă a proprietarilor de automobile, precum şi a între­
prinderilor de tot felul ; pentru accidente cauzate terjelor
Sediul: BUCUREŞTI
persoane şi stricăciuni de obiecte proprietatea altora.
REPREZENTANŢA GENERALĂ
PIAŢA UNIVERSITĂŢII Asigurări de automobile contra stricăciunilor accidentale,
BUCUREŞTI furtului, incediului, şi exploziei. Asigurări contra furtului,
(In dosul sfaluli Mihai Viteazu) Strad a Sm ârdan No. 4 la mobile, mărfuri, casse de bani, etc.
AGENŢII IN TOATE ORAŞELE DIN TARĂ PROSPECTE ŞI ORICE LĂMURIRJ LA CERERE

Administraţia Revistei ..//u s tra fiu tie a A r m a te i- aduce la cunoştinţa cititorilor

că pierzându-se chitanţele dela No.301 până la Na. 500 inclusiv, le declară anulate

B. A F T A L IO N F A B R IC A P € P E S M E T I „ B A L C A N “

W I E D E R &• Co.
TELEFON SOCIETATE IM FILKDE COLECTIV TELEFON
BUCUREŞTI

:: IMPORT Şl EXPORT :: ÎNTREPRINDERI INDUSTRIALE

... —.. ...... - - ....... D E P O Z I T E -- --------- =-J~ .
Adresa telegrafică: „ W I E D E R “ BUCAREST

MAJESTIC HOTEL
5 2 , CALEA V IC TO R IE I (PASAGIUL C O M -D IA )
SI B U C U R E Ş TI
S O C IE TA TE ANO NIM A ROMÂNĂ
80 camere cu instalaţii de băi, lumină electrică, calo­
Capital social Lei 2.000.000 deplin vărsat rifere, ascensor, apă rece şi caldă curentă în fiecare ca­
meră, Salon de lectură, Hotel de primul rang instalat în
Telegram e: 8ILOS Bucureşti întregime de Cassa Maple & Co. din Londra.

Linii proprii de garaj.

Birou vamal.
Pivniţe pentru vinuri, spir­
toase.
„COMISSION ORIENT“
Inmagazinări de mărfuri vă- Avans pe mărfuri înmaga­ BIROU T E C H N IC
zinate.
muite şi nevămuite.
Vânzare de mărfuri în AL. CON ESCU
Compartaminte s p e c i a l e comision.
pentru mobile. B U C U R EŞ TI, 11 BIS, STRADA REGALĂ, 11 SIS
Reexpediţiuni de mărfuri.
Transporturile sunt a se adresa : M agazinele G enerale şi Depozit de materiale electrice, specialitate Becuri,
A ntrepozitele „OBOR“ Staţiunea : „Gara OBOR“ Lustre şi lămpi electrice, instalaţiuni de forţă şi lumină.
Linia de Garaj Dynamuri, electromotoare, comptuare, ventilatoare, so ­
nerii, Telefoane, etc.