UNIVERSITATEA „ALEXANDU IOAN CUZA” DIN IAȘI

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

SPECIALIZAREA EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTIVĂ

Norme de igiena sălilor de sport,

fitness, culturism

Coordonator științific:

Lect. Univ. Dr. Puni Alexandru Rareș

Student:

Bucatariu Robert-Ionuț
 I. Importanța, actualiatea și motivația alegerii temei

Este foarte bine cunoscută amploarea pe care a luat-o curentul fitness în întreaga lume. Fitnessul
este considerat un stil de viață, un fel de a fi și reprezintă un cumul de capacități și cunoștințe aplicate care
conduc la o stare de sănătate a organismului, dar și la o condiție fizică optimă. Se poate spune că, în
activitatea practică, fitnessul se bazează pe conținutul practic al altor discipline, precum nutriția,
gimnastica, atletismul, dansul, culturismul și lista poate continua.

Dacă particularizăm și ne referim strict la țara noastră, sau chiar la orașul Iași, se poate afirma că
fenomenul a avut o expansiune impresionantă în ultimii 10 ani. Mărturie în acest sens sunt mediatizarea
tot mai amplă a fenomenului, numărul adepților în creștere, dar și numărul din ce în ce mai mare al sălilor
dedicate sportului pentru întreținere, fitnessului și culturismului.

Această expansiune a condus la dezvoltarea unei industrii a fitnessului în adevăratul sens al

cuvântului, în care fabricile sunt constituite din sălile de fitness, muncitorii sunt reprezentați de angajații
sălilor, iar produsele sunt diverse tipuri de abonamente pe care clienții le pot achiziționa pentru a avea
acces la facilitățile oferite de aceste săli.

În calitate de individ care profesează și își câștigă existența din activitatea într-o sală de fitness-
culturism, am considerat alegerea acestei teme o oportunitate pentru a recapitula și chiar îmbogăți
cunoștințele cu privire la igiena și protecția muncii.

Din proprie experiență, pot afirma că natura activității, dar și traficul intens în astfel de spații sunt
aspecte care impun adoptarea unor măsuri de ingienă și protecție sporite, atât din partea personalului
angajat, cât și din partea clienților care frecventează sala. Chiar și sălile mici (suprafață utilă de 100-
200mp) pot înregistra un trafic de la câteva zeci până la peste 100 de persoane pe zi, dacă sunt situate în
locații accesibile publicului. De aceea, este necesară trecerea în revistă a unei serii de norme pentru igienă
în sălile de sport, fitness și culturism, menite să protejeze sănătatea celor care își desfășoară activitatea în
astfel de locuri, indiferent dacă ne referim la personalul angajat sau la clienți.

Un aspect cel puțin la fel de îngrijorător precum neștiința acestor reguli este cunoașterea și
nerespectarea lor. Cazul este frecvent întâlnit și am identificat mai mult motive care stau la bază: sala sau
clubul nu are o reglementare cu privire la aceste norme și nu impune sancțiuni la încălcarea lor,
consecințele grave pe care le poate avea în planul sănătății încălcarea normelor de igienă nu sunt
cunoscute de către clienți sau de către angajați, simțul civic și responsabilitatea unor persoane care
frecventează sala sunt reduse, lipsa educației pentru sănătate și prim ajutor etc.

Așadar, mi-am propus ca în acest referat să alcătuiesc o listă de norme pentru igienă în sălile de
sport, fitness și culturism, dar și consecințele nerespectării acestor norme.
 II. Igiena și factorii de risc pentru sănătate

Igiena este o ramură a medicinei care se ocupă cu elaborarea normelor de apărare a sănătății
oamenilor, pe baza studiului interdependenței între sănătate și mediul înconjurător, condițiile de trai și
relațiile sociale1.

Igiena poate fi văzută ca un ansamblu de reguli și măsuri menite să ne apere sănătatea. Sănătatea
și starea noastră de bine sunt influențate de numeroși factori de risc. Aceștia reprezintă caractereristici,
comportamente sau boli care pot conduce la apariția altor boli sau a problemelor de sănătate.

Factorii de risc pot fi grupați în următoarele categorii 2:

- Factori comportamentali;
- Factori fiziologici;
- Factori psihosociali;
- Factori demografici;
- Factori de mediu;
- Factori genetici.

Factorii comportamentali se referă la acțiuni pe care indivizii la fac în mod deliberat și care le
pot influența sănătatea în mod negativ. Aici pot fi incluse: nivelul redus de activitate fizică, obiceiurile
alimentare dăunătoare, consumul de alcool sau fumatul (activ și pasiv), sexul neprotejat, refuzarea
vaccinării și a invetigațiilor medicale, expunerea prelungită la soare fără protecție, nerespectarea normelor
de igienă corporală.

Factorii fiziologici sunt factori de natură biologică care pot fi sau nu influențați prin
comportament. Aici amintim: greutatea corporală excesivă, hipertensiunea, colesterolul ridicat în sânge,
hipo și hiperglicemia, etc.

Factorii psihosociali fac referire la relațiile pe care individul le stabilește în raport cu persoanele
din jur sau cu grupurile din care face parte și la influențele pe care aceste relații le au asupra sa. Factori
psihosociali care reprezintă un risc pentru sănătate sunt: stresul, relațiile toxice cu diferite grupuri sau
persoane, etc.

1
Igiena, preluat de pe https://dexonline.ro/definitie/igien%C4%83.
2
Factorii de risc pentru sănătate, preluat de pe https://www.romedic.ro/factorii-de-risc-pentru-sanatate-0P35314.
 Factorii demografici sunt caracteristici sociale și economice ale populației. Din această
categorie, un risc pentru sănătate îl pot ridica: vârsta înaintată, nivelul scăzut de educație, veniturile mici,
ocupațiile și riscurile pe care acestea le implică etc.

Factorii de mediu se prezintă ca un ansamblu de mai multe tipuri de factori de risc, caracteristice
mediului înconjurător. Aici putem aminti: poluarea, dezastre chimice sau biologice, radiații, etc.

Factorii genetici apar ca urmare a interacțiunii genelor predecesorilor și sunt neinfluențabili.

Anumite combinații genetice pot conduce la o sensibilitate mai mare la anumiți factori de mediu (soare,
bacterii, virusuri etc.), favorizând astfel apariția anumitor boli sau afecțiuni.

III. Factorii de risc pentru sănătate în sălile de sport, fitness și culturism

Factorii de risc pentru sănătate în sălile de sport sunt o categorie mai restrânsă și fac referire în
mare parte la anumiți factori de mediu, ca urmare a particularităților pe care le are o astfel de locație.

În această categorie de factori sunt incluse virusurile, bacteriile și ciupercile (fungii) care prezintă
o varietate impresionantă în cadrul sălilor de sport, dar și un număr relativ ridicat, în comparație cu alte
locuri publice. Un articol publicat pe abc.net face referire la un studiu în care au fost analizate 27 de
echipamente, în trei săli diferite.

S-au constat următoarele:

- greutățile libere aveau de 362 ori mai mulți germeni decât are în medie un capac de toaletă;
- benzile de alergare aveau de 74 ori mai multe bacterii decât un robinet dintr-o baie publică;
- bicicletele staționare aveau de 39 ori mai multe bacterii decât au în medie tăvile de la foodcourt-
uri-le din mall-uri.

Abundența agenților patogeni este așadar un factor de risc considerabil. Câteva microorganisme
cu potențial dăunător care pot fi regăsite în majoritatea sălilor sunt 3:
- stafilococul auriu, o bacterie comună care trăiește pe piele și se poate transmite cu ușurință prin
intermediul aparatelor și echipamentelor folosite de mai multe persoane. Poate cauza mai multe tipuri de
infecții.
- stafilococul saprofit, o bacterie care poate provoca infecții ale tractului urinar.
- salmonella, responsabilă de salmoneloză (o boală gastrointestinală care cauzează febră, diaree și
vomă).

3
The importance of gym cleanliness, preluat de pe https://alphaclean.com.au/gym-cleanliness/.
 - influenza, virusul care provoacă gripa. Se transmite prin aer și atunci când este inhalat ajunge în
căile respiratorii și se multiplică, provocând infecții de la cele mai ușoare, până la cele mai severe.
- rinovirusurile, o categorie comună de virusuri care provoacă răceli și infecții ale căilor
respiratorii superioare (cavitatea nazală și faringele).
- dermatofiții, un grup de fungi care determină infecții superficiale, la nivelul țesuturilor
keratinizate (păr, unghii), dar și în zone ale corpului unde pielea este mai umedă și se poate aduna cu
ușurință mai multă piele moartă (zona inghinală, planta piciorului, pliurile dintre degete etc.) 4.

Un alt factor de risc care are legătură cu factorii de mediu este climatul incintei, care este
influențat de următoarele variabile5:
- concentrația de CO2 (dioxid de carbon) din aer, care crește odată cu numarul persoanelor din
sală, dar și odată cu intensitatea exercițiilor executate. O concentrație mare de CO2 în sală poate determina
ca efect imediat dificultăți de respirație, amețeală, senzație de greață, tulburarea performanțelor fizice și a
capacității cognitive6.
- umezeala, o problemă comună în incinta unei săli, favorizată de numărul mare de persoane care
fac efort fizic și de procesul de transpirație. Un mediu închis cu umezeala ridicată favorizează înmulțirea
agenților patogeni.
- particulele din aer, care pot avea în componența lor nitrați, sulfați, substanțe organice, metale,
sol sau praf. Dacă concentrația lor este prea mare, aceste particule pot determina efecte negative asupra
sănătății dacă intră în contact cu pielea sensibilă sau dacă sunt inhalate.
- compuși organici volatili (care se evaporă cu ușurință la temperaturile obișnuite), proveniți din
substanțele de curățat, odorizanți, podele realizate din materiale sintetice, echipamente noi cu protecții și
învelișuri sintetice, etc. Expunerea la acești compuși în concentrație prea mare poate provoca iritații ale
ochilor, nasului sau gâtului, senzație de greață, sau poate afecta chiar sănătatea organelor interne 7.

Factori psihosociali și comportamentali care prezintă un risc pentru sănătate în contextul unei săli
de sport, fitness, culturism se află într-o strânsă legătură. Dintre aceștia, putem aminti:

- igiena individuală precară și interacțiunea cu alți indivizi este un caz cu două planuri de
acțiune: individual, în care persoana își pune în mod deliberat sănătatea în pericol prin nerespectarea
măsurilor de igienă și colectiv, în care persoana cu o igienă precară se apropie sau are contact fizic cu cei
din jurul său, punând în pericol și sănătatea lor.

4
Dermatofiția, preluat de pe https://www.romedic.ro/dermatofitia-tinea.
5
Upgrade your gym: air quality and toxins in fitness centers, preluat de pe https://blog.daveasprey.com/another-
reason-skip-gym-air-quality-toxins-fitness-centers/.
6
Effects of low-level inhalation exposure to carbon dioxide in indoor environments: a short review on human health
and psychomotor performance, preluat de pe https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30172928.
7
Volatile Organica Compound’, impact on Indoor Air Quality, preluat de pe https://www.epa.gov/indoor-air-quality-
iaq/volatile-organic-compounds-impact-indoor-air-quality.
 Un sondaj efectuat cu 2000 de persoane în Marea Britanie, abonați la săli de fitness, a scos în
evidență faptul că astfel de probleme sunt cât se poate de actuale 8:
 74% din clienți au văzut pe cineva făcând abstracție de regulile elementare de igienă
în sală, folosind prosopul sau sticla de apă a altcuiva sau utilizând echipamente fără să
le șteargă înainte și după exerciții;
 49% din abonații sălii nu au o problemă cu posibilitatea de a utiliza prosopul sau
sticla de apă a altcuiva;
 18% din persoane au mers la un moment dat la sală suferind de boli infecțioase;
 15% din abonați au recunoscut că folosesc același echipament cu care au venit data
trecută la sală, fără să îl spele.

- personalul sălii necalificat sau iresponsabil. Personalul nepregătit nu poate să transmită regulie
de igienă către abonații sălii pentru că nu cunoaște suficient normele de protecție a sănătății la locul de
muncă, iar personalul iresponsabil va fi impasibil la încălcarea acestor reguli. IDEA Health and Fitness
Association, o organizație compusă din profesioniști ai domeniilor fitness și wellness, confirmă existența
în industrie mai multor persoane care se autointitulează instructori de fitness, deși calificarea lor este
insuficientă sau inexistentă9.

IV. Norme de igienă în sălile de sport, fitness, culturism

A. În continuare vom enumera o listă de reguli pe care ar trebui să le urmeze clienții unei săli
pentru o igienă optimă10:

1. Mâinile trebuie spălate cu apă și săpun antibacterian înainte și după antrenament, înainte și
după ce dăm mâna cu altă persoană. După spălare, mâinile trebuie fie șterse cu un prosop de hârtie de
unică folosință, fie uscate la un uscător de mâini. Este o măsură rapidă și eficientă de igienizare, deoarece
mâinile intră mult în contact cu echipamentele pe care le folosim și care sunt pline de agenți patogeni, dar
și cu mâinile sau zone ale corpului ale altor persoane din sală, care pot avea o igienă mai precară. Abaterea
de la această regulă poate conduce la apariția unor infecții.
2. Se va evita atingerea feței cu mâinile în timpul antrenamentelor. Se va opta în schimb pentru
utilizarea unui prosop personal din material textil sau, preferabil, a șervețelelor de unică folosință.
Abaterea de la regulă poate conduce la acnee, alergii sau, în cel mai rău caz, la infecții ale ochilor sau la
boli de piele.

8
Gym Hygiene Rules You Must Adopt, preluat de pe http://blogs.rdxsports.com/gym-hygiene/.
9
6 Gym Health Hazards, preluat de pe https://www.webmd.com/fitness-exercise/features/6-health-risks-to-avoid-at-
the-gym#1.
10
Igiena în sala de sport, preluat de pe https://www.romedic.ro/igiena-la-sala-de-sport-0C32719.
 3. Echipamentele vor fi dezinfectate înainte și după folosire. Se pot folosi șervețele umede, soluții
antibacteriene în recipiente cu pulverizator și prosoape de hârtie. Abaterea de la această regulă poate
conduce la diferite infecții sau boli.
4. Se va folosi un prosop personal din material textil pentru a atunci când ne așezăm pe diferite
echipamente din sală sau pe bancile din vestiar. Această măsură este utilă în primul rând pentru igiena
personală, deoarece va exista o barieră între corpul utilizatorului și suprafața cu care au avut contact alți
utilizatori. Din punct de vedere al igienei colective, folosirea prosopului pe aparate, bănci și alte instalații
este o acțiune responsabilă, limitând contactul altor persoane cu transpirația sau cu o serie de patogeni la
care alții pot fi vulnerabili.
5. Se va face duș cât mai repede după fiecare antrenament. Transpirația uscată pe piele poate
conduce la o serie de afecțiuni ale pielii precum acneea.
6. Cei care fac duș la sală vor folosi o perecehe de șlapi de baie. Podeaua din dușurile sălilor este
mediul perfect de transmitere al infecțiilor cu fungi.
7. Rănile și zgârieturile deschise vor fi acoperite la sală. În primul rând, o rană deschisă este o
poartă de intrare în organism pentru patogenii care se află în număr mare pe toate suprafețele din sală. În
al doilea rând, chiar sângele care curge dintr-o rană poate fi un risc pentru ceilalți clienți ai sălii, dacă cel
rănit este purtător al unui patogen cu transmitere prin sânge: HIV, virusul hepatitic, etc.
8. Obiectele de uz personal nu vor fi împrumutate celorlalți. Prosopul, sticla de apă, peria de păr,
hainele sau încălțămintea de sală sunt obiecte prin intermediul cărora putem transmite altor persoane
diferite bacterii, virusuri sau fungi.
9. Recipientul pentru apă se va clăti constant cu apă și detergent de vase înainte de fiecare
utilizare și va fi schimbat din când în când. În momentul în care golim aceste recipiente, mediul umed
care se formează în interiorul lor facilitează dezvoltarea unor microorganisme periculoase pentru sănătate.
10. La sală se vine cu haine și încălțăminte de schimb. Această măsură are rolul de a împiedica
contaminarea suprafețelor destinate exercițiului fizic cu patogeni din exteriorul sălii.
11. Nu se pleacă de la sală cu echipamentul folosit la antrenament. În primul rând, hainele
transpirate aflate în contact prelungit cu pielea vor facilita apariția microorganismelor , iar în al doilea
rând, corpul îmbrăcat cu haine transpirate în contact cu aerul de afară poate conduce la apariția altor
afecțiuni.
12. Hainele folosite la sală vor fi puse într-o pungă de plastic înainte de a fi introduse în rucsacul
sau în geanta de sală. Punga va fi schimbată periodic, pentru a împiedica dezvoltarea bacteriilor.
13. Hainele de sală vor fi spălate după fiecare antrenament și nu vor fi folosite la două
antrenamente consecutive fără a fi spălate.
14. Se vor face observații personalului sălii, într-o manieră politicoasă, cu privire la
neregularitățile legate de igiena sălii.
 15. Persoanele cu părul lung se vor antrena cu părul prins. Părul lung și desprins fa favoriza
transpirația în exces, care va usca părul sau va determina chiar afecțiuni ale pielii. În același timp, părul
lung și transpirat este un mediu propice pentru dezvoltarea anumitor bacterii sau fungi.

16. Femeile nu vor purta machiaj la sală. Machiajul poate ajunge pe aprate sau pe alte instalații,
iar porii pielii se pot înfunda, conducând la diverse afecțiuni: acnee, erupții, alergii etc.

B. În a doua parte, vom enumera norme de igienă care trebuie respectate de administrația unei săli
de sport, fitness și culturism:

1. Igiena aerului – presupune asigurarea calității aerului din interiorul sălii de sport, respectiv
asigurarea unei ambianțe atmosferice corespunzătoare, astfel încât să nu existe degajări de substanțe
nocive, gaze toxice sau emanații de radiații periculoase 11. Igiena optimă a aerului este realizată prin:

- asigurarea unei ambianțe atmosferice normale se referă la menținerea în intervale normale a

concentrațiilor de:
 formaldehidă (max 0,035mg/m3 în cele mai defavorabile 30 minute din 24 ore);
 radon 220 și/sau 222 (max 140 Bq/m3/an);
 monoxid de carbon (max. 6 mg/m3 în cele mai defavorabile 30 minute din 24 ore);
 dioxid de carbon (max 1600 mg/m3, sau 0.05% din volumul încăperii);
 vapori de apă (max 15.4 mg/m3 vara, max 9.45 mg/m3 iarna);
 oxigen (minimum 16,3% din volumul încăperii);

- asigurarea unei ventilări corespunzătoare a sălii, în funcție de tipul activității sportive, numărul
de persoane care desfășoară activitatea sportivă, dar și de spectatori, astfel:
 minimum 25 m3/h pentru un sportiv;
 minimum2 20 m3/h pentru un spectator;
 Sala va fi ventilată în regim de presiune mai ridicată față de spațiul sau mediul exterior;
 Se va asigura ventilația continuă a sălii, inclusiv în regim de funcționare redusă, pentru a
evita apariția fenomenului de condesare.
2. Igiena higrotermică a mediului interior – presupune asigurarea unei ambianțe termice
corespunzătoare, atât în regim de iarnă cât și în regim de vară 12. Aici vom aminti despre:
11
ORDINUL Nr.1993 din 13.12.2020 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea sălilor
de sport (unitatea funcțională de bază) din punct de vedere al cerințelor Legii 10/1995”, indicativ NP-065-02,
preluat de pe http://www.djstcluj.ro/_Files/documente/legislatie/proiectarea-salilor-de-sport.pdf.
12
ORDINUL Nr.1993 din 13.12.2020 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea sălilor
de sport (unitatea funcțională de bază) din punct de vedere al cerințelor Legii 10/1995”, indicativ NP-065-02,
preluat de pe http://www.djstcluj.ro/_Files/documente/legislatie/proiectarea-salilor-de-sport.pdf.
  Temperatura mediului ambiant în planul desfășurării activității sportive, care va fi 20-
22°C în timpul antrenamentelor sau încălzirii și 16-20° în timpul competițiilor.
 Viteza curenților de aer va fi de maximum 0,15m/sec.
 Umiditatea relativă a aerului în regim de vară va fi 60%, iar în regim de iarnă 50%.
 Diferența dintre temperatura resimțită la nivelul capului și cea resimțită la nivelul
gleznelor va fi de maximum 3°C.

3. Iluminatul – implică asigurarea cantității și a calității luminii (naturale și artificiale) astfel încât
utilizatorii să își poată desfășura activitatea în condiții de igienă 13.
 Se va asigura iluminarea naturală a sălilor de sport, cu un nivel de iluminare medie de de
cel puțin 150 luxi.

 Se va asigura iluminarea artificială a sălii de sport, cu nivele de iluminare specifice

fiecărei discipline sportive. Există 3 nivele de iluminare: nivelul 1, care este cel mai jos,
specific antrenamentului, nivelul 2, specific competițiilor locale și regionale și nivelul 3,
cel mai ridicat, specific competițiilor naționale și internaționale.

4. Igiena acustică a mediului interior – presupune realizarea spațiilor interioare ale sălii astfel
încât zgomotul perturbator să fie menținut la un nivel ce nu poate afecta sănătatea utilizatorilor 14. Se
adoptă măsuri precum:
 Zgomotul interior datorat surselor exterioare să fie de maximum 50 decibeli (dB).
 Zgomotul interior datorat surselor exterioare și a activității specifice din sală să fie între
75 – 85 dB pentru sălile fără spectatori, 75 – 95 dB cu prezența sectatorilor.

5. Asigurarea unor finisaje interioare de calitate, care să nu pericliteze sănătatea utilizatorilor

sălii. Finisajele trebuie să permită curățenia, sa nu degaje noxe, să nu permită dezvoltarea agenților
patogeni și să fie rezistente la acțiuni mecanice 15.

6. Curățeniei periodică va fi realizată pe toată suprafața și în toate încăperile sălii. Curățenia se

va face cu ajutorul soluțiilor și a echipamentelor profesionale.
7. Administrația sălii va pune la dispoziție clienților bunuri consumabile care să fie folosite în
scop igienic: hârtie igienică, săpun, prosoape de hârtie, șervețele, dezinfectanți, botoșei de unică folosință,
etc.

13
Idem.
14
Idem 12.
15
Idem 12.
 8. Administrația sălii va alcătui un regulament cu normele de igienă interioară. Administrația se
va asigura că fiecare utilizator cunoaște și respectă aceste reguli.
9. Se va ține cont de protecția mediului exterior. Acest lucru presupune ca sălile de sport, pe
toată durata funcționării lor, să nu afeceteze în nici un fel sănătatea oamenilor din zonele învecinate 16. Se
impune ca:
 zgomotul echivalent generat pe durata programului de funcționare să nu depășească 60dB;
 administrația să utilizeze punctele speciale pentru colectarea deșeurilor din vecinătatea
sălii, pentru a scăpa de reziduurile din urma procesului de curățenie sau întreținere.

Concluzii
Referatul lasă loc de mai multe interpretări, precum:
 Sălile de sport, fitness și culturism sunt medii care prezintă un risc ridicat pentru sănătate,
comparativ cu alte domenii publice.
 Cei mai mulți factori de risc pentru sănătate în cadrul sălilor de sport au legătură cu
prezența unui număr și a unei varietăți mari de patogeni.
 Măsurile administrative necorespunzătoare și traficul ridicat de persoane dintr-o sală
amplifică gradul de risc pentru sănătate.
 Pentru o igienă corespunzătoare în cadrul sălilor de sport, finess și culturism, sunt
necesare eforturi atât pe partea administrativă, cât și din partea utilizatorilor.

Bibliografie:

1. Igiena, preluat de pe https://dexonline.ro/definitie/igien%C4%83.

2. Factorii de risc pentru sănătate, preluat de pe https://www.romedic.ro/factorii-de-risc-pentru-sanatate-

0P35314.

3. The importance of gym cleanliness, preluat de pe https://alphaclean.com.au/gym-cleanliness/.

4. Dermatofiția, preluat de pe https://www.romedic.ro/dermatofitia-tinea.

5. Upgrade your gym: air quality and toxins in fitness centers, preluat de pe
https://blog.daveasprey.com/another-reason-skip-gym-air-quality-toxins-fitness-centers/.

16
ORDINUL Nr.1993 din 13.12.2020 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea sălilor
de sport (unitatea funcțională de bază) din punct de vedere al cerințelor Legii 10/1995”, indicativ NP-065-02,
preluat de pe http://www.djstcluj.ro/_Files/documente/legislatie/proiectarea-salilor-de-sport.pdf.
6. Effects of low-level inhalation exposure to carbon dioxide in indoor environments: a short
review on human health and psychomotor performance, preluat de pe
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30172928.

7. Volatile Organica Compound’, impact on Indoor Air Quality, preluat de pe

https://www.epa.gov/indoor-air-quality-iaq/volatile-organic-compounds-impact-indoor-air-
quality.

8. Gym Hygiene Rules You Must Adopt, preluat de pe http://blogs.rdxsports.com/gym-hygiene/.

9. 6 Gym Health Hazards, preluat de pe https://www.webmd.com/fitness-exercise/features/6-

health-risks-to-avoid-at-the-gym#1.

10. Igiena în sala de sport, preluat de pe https://www.romedic.ro/igiena-la-sala-de-sport-

0C32719.

11. ORDINUL Nr.1993 din 13.12.2020 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ
privind proiectarea sălilor de sport (unitatea funcțională de bază) din punct de vedere al
cerințelor Legii 10/1995”, indicativ NP-065-02, preluat de pe
http://www.djstcluj.ro/_Files/documente/legislatie/proiectarea-salilor-de-sport.pdf.