ROMAN FRONTIERS IN ROMANIA

FRONTIERELE ROMANE DIN ROMÂNIA

Baths on the Frontiers of Roman Dacia

Băile de pe frontierele Daciei romane

Ovidiu Ţentea, Britta Burkhardt

BUCHAREST / BUCUREȘTI 2017

INTRODUCTION
This paper is a synthesis of
most relevant data regarding
archaeological research of small Roman
bathhouses (balnea) situated along the
military frontiers of the Roman province of
Dacia. Although, the emphasis was put on
the bathhouses that functioned next to the
auxiliary camps, for a better understanding
of the construction and operation of these
buildings, we also have found it useful to
present an introduction into the subject of
Roman baths discovered in other parts of
the Dacian province.
After the end of the Dacian War of
Emperor Trajan, the Roman province of
Dacia was founded mainly as part of the
North-Danubian region (incorporating
Transylvania, part of Banat, Oltenia
and a small part of today’s Wallachia).
During the Roman occupation, (almost
a century and a half) border defense
constituted an exceptional challenge
for the Roman Empire. The fortification
system of Dacia needed to deal with
several problems like the pressures
exerted by areas outside of the Empire
and the impressive length of the border
area itself. Dacia therefore displays an
atypical provincial fortification system,
being a true outpost in the northern
regions of the Danube area.
In the Roman world, the latin term limes
was understood as the summation of
a linear fortification system, forts of
Baths on the Frontiers of Roman Dacia
INTRODUCERE
the Această lucrare este o sinteză a celor mai
the relevante date reieșite din cercetarea
arheologică a băilor romane de mici
dimensiuni (balnea) care au funcționat în
zonele de frontieră ale provinciei romane
Dacia. Cu toate că accentul a fost pus
pe băile care au funcţionat pe lângă
castrele auxiliare, pentru o mai bună
înțelegere a modului de construcție și a
funcționării acestor clădiri, am considerat
utilă și introducerea în discuție a băilor
descoperite în alte zone ale provinciei.
După încheierea războiului dacic
al împăratului Traian, pe o parte a
teritoriului nord-dunărean (Transilvania,
parte din Banat, Oltenia și o mică parte
din Muntenia de astăzi) a fost întemeiată
provincia romană Dacia. Apartenența
acestui vast spațiu situat la nordul Dunării
la lumea romană a durat peste un secol
și jumătate, perioadă în care apărarea
frontierelor provinciei a constituit o
provocare excepțională pentru Imperiu.
Limesul provinciei trebuia să facă față
atât presiunii din afara Imperiului, cât
și problemelor legate de întinderea
impresionantă a graniței. Dacia
reprezintă, așadar, un model atipic de
frontieră provincială, fiind un adevărat
avanpost la nordul Dunării.
În lumea romană, prin limes se înțelege
însumarea sistemelor de fortificații
liniare, castre de diferite dimensiuni și
funcțiuni, drumul de frontieră, fortificații
2 Băile de pe frontierele Daciei romane
different dimensions and functions. It
also signified the border road, stacked
with small fortifications (burgs, phruriai),
watchtowers as well as the nearby
civilian settlements (which provided
soldiers and civilians with numerous
administrative, recreational or religious
facilities). Taken together, all these form
a valuable assemblage of architectural
and cultural heritage.
With the exception of the spectacular
Roman heritage located in the
Mediterranean region, the exploration
of Roman remains in the rest of Europe
functions differently and generates the
use of different archaeological research
methods. As a consequence of the
colder climate Roman structures have
disappeared over time, although being
partly visible during the medieval age
until the 18 -19 centuries. Much of the
th th
building material has been reused by
locals over time. With rare exceptions
in some parts of central Europe, the
legacy of Roman civilization can be
identified as a covered heritage.
This work was written in order to provide a
brief description of an essential component
of Roman civilization, featured in the border
areas of Dacia in its most remarkable
expressions: public baths (in lat. balnea and
thermae). These buildings, which housed
various social activities, are testimonies
of Roman engineering and conception,
considered a symbol of Roman society.
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
de mici dimensiuni (burgi, phruriai),
turnuri de supraveghere precum și
așezările civile din apropiere (acestea
asigurau soldaților și civililor numeroase
facilități administrative, de agrement sau
religioase). Însumate, acestea formează
un valoros patrimoniu arhitectural și
cultural roman.
Cu excepția moștenirii romane
spectaculoase din zona mediteraneană,
explorarea vestigiilor romane în restul
Europei funcționează diferit și generează
utilizarea altor metode de cercetare
arheologică. Ca urmare a climatului
mai rece, aceste structuri au dispărut cu
timpul, fiind parțial vizibile pe parcursul
epocii medievale, până în secolele
XVIII-XIX. O mare parte a materialului
de construcție a fost reutilizat de-a
lungul timpului de către localnici. Cu rare
excepții, în partea centrală a Europei,
prin moștenirea civilizației romane se
poate identifica un patrimoniu îngropat.
Această lucrare a fost redactată cu
scopul de a furniza o descriere succintă
a unei componente esențiale a civilizației
romane, reflectată în zonele de frontieră
ale Daciei într-una dintre cele mai
remarcabile expresii: băile publice (lat.
balnea și thermae). Aceste clădiri, care
adăpostesc diverse activități sociale,
sunt mărturiile ingineriei și concepției
romane, fiind considerate un simbol al
societății romane.
3 Băile de pe frontierele Daciei romane
Ancient written sources offer a variety of
information about imperial public baths,
which represent an institution with
an important role both in private and
public sectors. Nonetheless bathhouses
are not a Roman invention, there were
already widespread in ancient Greece
represented by a small space which
served practical purposes, namely
maintaining hygiene. Following the
assimilation of old bathing traditions,
Roman society succeeded in generating
a new architectural genre. According to
ancient sources, the use of private and
public heated bathrooms with hot water
became a common practice in the time
of Cicero. Roman baths differ from Greek
baths, being they have features beyond
the purely functional by way of their
architectural dimension, the diversity
of edifices and the assignment of new
spaces with values of social interaction,
used for recreational activities and
cultural education.
Baths were an integral part of the
Roman urban structure, as well as the
daily life of Roman soldiers, living in the
camps located on the border sections
of a province. For many Roman citizens
throughout the Empire, a visit to the
baths was part of the daily ritual of
maintaining public and social relations.
Typical edifices of every military
camp include the base commander’s
headquarters, the commander’s home,
the soldiers’ barracks, the store house
for grains, and of course the baths.
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
Sursele scrise antice oferă o varietate de
informații despre băile publice imperiale,
acestea reprezentând o instituție cu un
rol important atât în sfera privată, cât și
în cea publică. Baia nu este o invenție
romană, fiind răspândită deja în Grecia
antică pe când reprezenta un spațiu
mic, unde deservea scopuri practice,
și anume, menținerea igienei. După
preluarea vechilor obiceiuri de îmbăierere,
societatea romană reușește să genereze
un gen arhitectural nou. Potrivit surselor
antice, folosirea băilor private și publice
încălzite, cu apă caldă, a devenit o practică
uzuală pentru epoca lui Cicero. Băile
romane dispun de caracteristici dincolo
de cele pur funcționale prin anvergura
lor arhitecturală, diversitatea edificiilor
și atribuirii de noi spații cu valori de
interacțiune socială, întrebuințate pentru
activități de agrement și formare culturală.
Băile au fost parte integrantă a țesăturii
urbane romane, cât și a vieții de zi cu zi
a soldatului roman din castrele situate
pe sectoarele de frontieră. Pentru
mulți cetățeni romani pe teritoriul
întregului Imperiu, o vizită la băi era
o parte a ritualului zilnic al relațiilor
publice și sociale. Printre edificiile
tipice pentru un castru se numără
clădirea comandamentului, locuința
comandantului, cazărmile soldaţilor,
hambarele și desigur băile. Când vine
vorba de instruirea soldaților, partea cea
mai importantă o reprezentau exercițiile
militare: dobândirea calităților fizice,
începând cu gimnastica. Aceste activități
4 Băile de pe frontierele Daciei romane
When it comes to the military training
of soldiers, military exercises represent
the most important part: acquiring
proper physical qualities, starting with
gymnastics. These activities, routines
tied in with gymnasiums, took place in
special areas located next to or in the
baths (e.g. palaestra, eleothasium and
sudatorium or laconicum etc.). Physical
exercise followed some complex rules
according to the Roman bathing routine
involving the application of nutritional
oils to the skin, exercise and / or steam
bath followed by bathing at different
temperatures for toning and relaxing
the muscles.
The most common practice involved a
hot bath followed by a steam bath and
a cold bath. When a person was under
medical treatment, old sources tell us
(eg, Celsus, Medicine, I.4.) the ritual of
bathing involved the use of the typical
bathing areas in a certain order.
According to these writings,
ritual began in the tepidarium with
preparations (ex. they put on different
ointments) followed by a warm bath
in the caldarium (often just a bucket of
water poured on the head), then the
individual returned to the tepidarium,
and went bathing in the frigidarium,
taking a bath in cold water. This
procces ended with the removal of
the impurities or residual oil left on the
body with the help of a strigilis.
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
respectiv rutinele adiacente gimnasticii
se petreceau în zone special amenajate
lângă sau în băi (de exemplu palaestra,
eleothasium și sudatorium ori laconicum
etc.). Depunerea de efort fizic urma niște
reguli complexe conform rutinei romane
de îmbăiere implicând aplicarea de
uleiuri nutritive pe piele, exercițiu ori/
și baie de aburi urmat de scăldatul la
diferite temperaturi pentru tonifierea și
relaxarea mușchilor.
Cea mai răspândită practică presupunea
o baie caldă urmată de o baie de aburi
terminată cu o baie rece. Sursele antice
(ex. Celsus, De Medicina, I.4.) ne spun
că atunci când o persoană se afla sub
tratament medical, ritualul de îmbăiere
presupunea folosirea într-o anumită
ordine a încăperilor complexului.
CALDARIUM TEPIDARIUM FRIGIDARIUM APODYTERIUM
this SUDATORIUM
CALDARIUM TEPIDARIUM FRIGIDARIUM APODYTERIUM
FIGURE SHOWING THE ORDER OF USE OF THE DIFFERENT
BATHING AREAS, IN THE CASE OF RING TYPE BATHS. SOURCE:
INGE NIELSEN, THERMAE ET BALNEA. THE ARCHITECTURE AND
CULTURAL HISTORY OF ROMAN PUBLIC. BATHS, AARHUS 1990
/ SCHEMĂ CE ARATĂ ÎN CE ORDINE SE FOLOSEAU ÎNCĂPERILE
BĂILOR TIP CIRCULARE. (SURSĂ: INGE NIELSEN, THERMAE ET
BALNEA. THE ARCHITECTURE AND CULTURAL HISTORY OF
ROMAN PUBLIC. BATHS, AARHUS 1990)
5 Băile de pe frontierele Daciei romane
The name given by the Romans to these
bath structures differs in time, sometimes
inconsistencies appear even in the
texts of contemporary ancient authors.
The Latin term thermae is a conversion
of the Greek thermos , meaning “warm”.
The name balneum was also common,
used as a transliteration of the Greek
word balaneion , the small public bath.
The difference balneum
between
and thermae is difficult to understand
from epigraphic sources, as these
inscriptions have often been recovered
from private collections, and cannot be
associated with the buildings in which
they were placed during antiquity.
The commonly used terms are hard to
establish with certainty, considering
a clear distinction seemingly wasn’t
made by the Romans themselves.
Recent research draws a line between
the category of thermae, regarded as
legionary fortress baths and balnea ,
established as baths which belonged
to auxiliary forts. Epigraphic evidence
uses this terms when refrencing the
thermae maiores located at Aquincum
and at Lancaster. In former Roman Dacia
few written sources make mention of
a balnea , namely in the case of Micia .
We also observe a certain model being
more widespread among the provinces,
namely the small bathhouse with two
rows of rooms: a vestibulum, and an
apodyterium (often a single area), the
frigidarium, two or three tepidaria (some
with special functions) and a caldarium.
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
Conform surselor acest ritual începea
în tepidarium cu pregătiri (ungerea cu
diferite uleiuri) urmat de o baie caldă
în caldarium (deseori doar o găleată
de apă turnată pe cap), apoi acesta se
întorcea la tepidarium si continua rutina
de îmbăiere la frigidarium, cu o baie în
apă rece. La capătul acestui procedeu
urma înlăturarea împurităților, uleiului
rezidual cu un strigilis de pe corp.
Denumirea dată de romani acestor
edificii diferă în timp, uneori existând
neconcordanțe chiar la
contemporani. Termenul latin thermae
este o transliterație a celui grecesc
thermos, însemnând „cald”. În paralel a
fost utilizată și denumirea balneum, tot
ca o transliterație a termenului grecesc
balaneion, baie publică caldă, mică.
Diferența dintre balneum și thermae
este mai dificil de înțeles din sursele
epigrafice, deoarece inscripțiile au fost
deseori recuperate din colecții private,
neputând fi asociate cu clădirile în care
au fost amplasate în Antichitate. Termenii
sunt așadar greu de stabilit cu strictețe
din moment ce distincția pare să nu
fi fost atât de clară chiar pentru înșiși
cetățenii romani.
În lucrările recente se face o distincție
clară între thermae, care aparţin
castrelor legionare, și balnea care
aparţin castrelor auxiliare. Evidențele
epigrafice vorbesc despre thermae
maiores la Aquincum, respectiv de
balnea la Lancaster. Surse epigrafice
6 Băile de pe frontierele Daciei romane
VAULT / BOLTĂ
APSE / ABSIDĂ
WINDOW / FEREASTRĂ
BOILER / CISTERNĂ
CALDARIUM
SUSPENSURAE
PRAEFURNIUM
FLOOR / PODEA
ALVEUS
autorii
AN ILLUSTRATION OF THE ROMAN FLOOR-HEATING-SYSTEM CALLED HYPOCAUST / ILUSTRAȚIE EXPLICATIVĂ DESPRE SISTEMUL DE
ÎNCĂLZIRE ROMAN DENUMIT HYPOCAUST. (SOURCE / SURSĂ: INGE NIELSEN, THERMAE ET BALNEA. THE ARCHITECTURE AND CULTURAL
HISTORY OF ROMAN PUBLIC. BATHS, AARHUS 1990)
The research of provincial Roman baths
represents an autonomous direction.
Recent studies are highlighting the
differences between bathhouses
located in Italy and baths existing in
the Roman provinces, thus encouraging
significantly the interest for the study
of provincial baths. There are specific
topics concerning the regional aspects
of Roman baths: attributions of the
bathing space in a private, public
and military context, the delimitation
between private and public space, local
tradition and the understanding of new
Roman models.
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
TUBULUS
ROOF / ACOPERIȘ
DOOR / UȘĂ
TEPIDARIUM FRIGIDARIUM
TUBULUS
AIR CIRCULATION / NIȘĂ BINDER / LIANT
PT. CIRCULAŢIE DE AER TILE / CĂRĂMIDĂ
WALL / PERETE
menționează termenul de balnea în
mod explicit doar pentru edificiile de
la Micia. Se observă răspândirea unui
model de băi de mici dimensiuni, având
două rânduri de camere: vestibulum,
apodyterium (de multe ori comasate
într-o singură încăpere), frigidarium,
două sau trei tepidaria (unele cu posibile
funcţii speciale) şi un caldarium.
Cercetarea băilor romane din provincii
reprezintă o direcție autonomă de
cercetare. Studiile de dată mai recentă
subliniază diferențele dintre edificiile
din Italia și cele din alte provincii ale
7 Băile de pe frontierele Daciei romane
Considering that provincial Roman
architecture in a military environment is
largely based on defensive structures,
the topic of baths situated in this
environment raise new questions and
possibilities. Who used these baths?
Soldiers, civilians, soldiers and civilians,
in what order? To what extent did
women have access to these facilities?
What is the significance of their location
in accordance with the location of the
garrison or of the civilian settlement?
Interesting details are gained when
considering the construction process
of these facilities: natural resources and
geographic conditions, the builders and
their mobility, the relation between the
baths and the stationing troops and the
provenance of the soldiers from garrison.
The research of provincial baths in
Roman Dacia began in the middle of
the 19th century and differs in measure
from one region to another. In several
cases, archaeological research is limited
to simply locating a site or excavating
a small surface. At the half of the next
century, several systematic excavations
were carried out in order to discover
as much of the entire surface of these
edifices as possible. The publication
methods vary from excavation reports,
subchapters in articles to monographic
studies - if we consider the Western
and Northern Limes sectors. In general
one may observe the lack of a synthesis
and detailed studies. In the current state
of things, the precarity with which the
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
Imperiului, fapt care a stimulat interesul
pentru cercetarea băilor provinciale.
Apar subiecte specifice privind
aspectele regionale ale băilor, atribuțiile
spațiului de scăldat într-un context
privat, public și militar, delimitarea dintre
spațiul privat și public, tradiția locală și
percepția noilor modele romane.
Având în vedere faptul că arhitectura
romană provincială în mediul militar
s-a concentrat în mare parte asupra
structurilor defensive, tema băilor din
acest mediu atrage noi întrebări. Cine
folosea aceste băi? Soldații, civilii, soldații
și civilii, în ce ordine? În ce măsură au
acces femeile în aceste spații? Care
este semnificația localizării acestora în
raport cu locul garnizoanei sau așezării?
Detalii interesante reies din analizarea
procesului de construcție: resursele
naturale și condițiile geografice, autorii
construcțiilor și mobilitatea acestora,
raportarea la trupe și proveniența
soldaților care au făcut parte din acestea.
Cercetarea băilor din provincia romană
Dacia a început pe la mijlocul secolului al
XIX-lea și diferă ca pondere de la o regiune
la alta. În mai multe cazuri cercetarea
arheologică se rezumă la simpla localizare
de sit ori săpături de mică suprafață. La
mijlocul secolului următor sunt derulate
mai multe săpături sistematice cu scopul
de a descoperi cât mai mult din întreaga
suprafață a acestor edificii. Metodele
de publicare a materialului variază de
la rapoarte de săpătură, subcapitole în
articole până la studii monografice – dacă
8 Băile de pe frontierele Daciei romane
components of the archaeologically considerăm sectoarele limesului vestic
researched edifices were identified și nordic. În general, se poate observa
is obvious. There are three habitual lipsa sintezelor și a unor studii detaliate.
approaches to identifying the function of În actualul stadiu, se distinge cu claritate
an area: a. Using the general information precaritatea cu care au fost identificate
obtained from ancient literary sources componentele edificiilor cercetate
(these references are valid only for the arheologic. Identificarea funcției se face
Mediterranean area) b. By analogies prin trei modalități: a. folosind informațiile
with typologies established for other generale dobândite din sursele literare
geographical regions (the data is not antice (referirile sunt valabile doar la
suitable for a border province) or by zonele mediterane) b. prin analogii
corroborating room function in relation cu tipologii valabile pentru alte spații
to the entire heating system (mainly by geografice (situație în care datele nu sunt
reference to the combustion source). Due tocmai concludente pentru o provincie de
to the partial research prevalent in the graniță) sau prin coroborarea încăperii în
study of several bathhouses, the prevalent raport cu sistemul de încălzire (în principal
phenomena of reconfiguration (of space prin raportarea la sursa de combustie).
and function) cannot be interpreted. Datorită cercetării parțiale a unor băi, nu au
Documenting and understanding these putut fi interpretate în detaliu modalitățile
underlying changes or rebuilds can be a de reconfigurare a spațiilor de-a lungul
very important source for the theoretical timpului, în diferite etape de funcționare.
understanding of changing architectural Documentarea și înțelegerea acestor
sequences and implicitly for establishing modificări sau reclădiri din temelie pot fi o
a typology of these structures. sursă foarte importantă pentru înțelegerea
teoretică a secvențelor arhitecturale
schimbătoare și implicit pentru stabilirea
tipologiei acestor structuri.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: S. Marechal, Lavacrum: just another word for baths? How the terminology of
baths may have reflected changes in bathing habits, Revue belge de philologie et d’histoire, Tome 93, fasc. 1, 2015,
140-141; D. Krencker, E. Krüger, Die Trierer Kaiserthermen: mit einer Übersicht über die wichtigsten Thermenanlagen
des Römischen Reiches, Augsburg 1929; Inge Nielsen, Thermae and Balnae. The Architecture and Cultural History
of public Baths.Arhus 1993, 257-275; J. DeLaine, New models, old modes: continuity and change in the design of
public baths, Der römische Stadt im 2 Jahrhundert n. Chr. Der Funktionswandel des offentlichen Raumes. Cologne
(ed. H. J. Schalles, P. Zanker), 1992, 257–275; J. DeLaine, D. E. Johnston, Roman Baths and Bathing, Proceedings
of the First International Conference on Roman Baths, held at Bath, England, 30 March-4 April 1992, Vol. 1–2.
Journal of Roman Archaeology, 1999; O. Țentea, Balnea în Dacia – câteva comentarii, In memoriam Alexandri V.
Matei. Local and regional cultural identities in European context, Cluj-Napoca, 2010, 455–458
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 9 Băile de pe frontierele Daciei romane
GLOSSARY
Alveus = The warm water basin in the
caldarium, where more people bathed
at the same time.
Apodyterium = Dressing room. It is a
medium temperature room. Most of the
time there is no underunderfloor heating.
Balneum = The basic meaning of the
word is private bathroom. However,
in ancient sources the term is also
common in public baths, while balneum
in specialised literature is used for the
baths of auxiliary troops, and thermae
for baths of legionary Roman troops - or,
as the case may be, for public baths in
settlements (vicus , canabae)
Caldarium = Room with one or more hot
water pools. The room was generally
equipped with a pool sunked in the
floor. In some cases, the laconicum was
in the adjacent area. In the plan of a bath
it is distinguished by a semi-circular apse
on one side.
Frigidarium = The coldest of the rooms
equipped with the cold water basin.
Occasionally, the apodyteria were
adapted as frigidaria . Situations can be
observed where a cold water tub was
situated inside the room.
Palaestra = Wide area designed for
training, like a Greek gymnasium , also
called a peristyl .
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
GLOSAR DE TERMENI
Alveus = Bazinul cu apă caldă din
caldarium, în care se puteau îmbăia în
acelaşi timp mai multe persoane
Apodyterium = Vestiar. Este o încăpere cu
temperatură medie. De cele mai multe ori
nu dispune de încălzire prin pardoseală.
Balneum = Înțelesul de bază al
cuvântului este baie privată. Totuși,
în sursele antice termenul este uzual
și în cazul băilor publice, pe când în
literatura de specialitate balneum este
folosit pentru băile trupelor auxiliare, și
thermae pentru băile trupelor romane
legionare - ori după caz, pentru băile
publice aflate în așezări (vicus, canabae).
Caldarium = Cameră cu unul sau mai
multe bazine cu apă caldă. Încăperea în
general era dotată cu un bazin adâncit
în podea. În unele cazuri laconicum
era amplasat în zona adiacentă. În plan
se distinge ca încăperea care are pe o
latură o absidă de formă semi-circulară.
Frigidarium = Cea mai rece dintre sălile
de baie în care funcționa bazinul cu apă
rece. Ocazional, unele apodyteria sunt
adaptate ca frigidaria. Situațiile pot fi
observate atunci când se poate sesiza în
interiorul camerei bazinul cu apă rece.
Palaestra = Spațiu larg destinat pentru
antrenamente, asemenea unui gymnasion
grecesc, desemnat și cu termenul peristyl.
10 Băile de pe frontierele Daciei romane
Praefurnium = The room where the Praefurnium = Camera în care se
heating of the bathhouse took place. efectua încălzirea băii.
Laconicum = Heated room, dry sauna. Laconicum = Cameră caldă “uscată”,
sauna uscată.
Lavacrum = The bathing area with
hot water arranged in private houses, Lavacrum = Spaţiul cu apă caldă amenajat
see also: labrum (synonyms alveus , pentru îmbăiere din casele particulare,
piscina kalida or solium) bathing space vezi și: labrum ( sin. alveus, piscina calida
sometimes bathtub when the room did sau solium) spațiu pentru îmbăiere,
not require a pool. în situații cadă, vas când încăperea nu
presupunea existența unui bazin.
Sudatorium (sudatio) = Hot “wet” room,
wet sauna, steam room. Sudatorium (sudatio) = Cameră caldă
„umedă”, sauna umedă, cu aburi.
Tepidarium = A passage room (for
preparation before bathing) without Tepidarium = Cameră de trecere (spațiu
a pool and direct heating. Ex. the de pregătire pentru îmbăiere) fără
tepidarium and elaeothesium were bazin și încălzire directă. Ex. spațiile
designed for guests walking from a cold tepidarium, cât și elaeothesium, au fost
bath to a warm one. proiectate pentru oaspeții care trec de
la o baie rece spre una caldă.
5 METER SCALE / SCARĂ DE 5 METRI
BASIN / BAZIN
HEATED AREA / ÎNCĂPERE ÎNCĂLZITĂ
POSSIBLE HEATED AREA / PROBABIL ÎNCĂPERE ÎNCĂLZITĂ
PART OF THE BATHING CIRCUIT, NOT HEATED /
PARTE A BĂII, NEÎNCĂLZITĂ
POSSIBLE BASIN OR ALVEUS / POSIBIL BAZIN SAU CADĂ
PRAEFURNIUM / CUPTOR DE ÎNCĂLZIRE
SERVICE PLACES / SPAŢIU DE SERVICIU
EXTERIOR AREA OF BATH OR PALAESTRA /
AREAL EXTERIOR AL BĂII
ORIENTATION NOT SHOWN ON ORIGINAL PLAN /
FĂRĂ ORIENTARE PRECIZATĂ
SCALE NOT SHOWN ON ORIGINAL PLAN /
FĂRĂ SCARĂ
HOW TO INTERPRET THE PLAN OF A BATH / CUM SĂ CITIM PLANUL UNEI BĂI
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 11 Băile de pe frontierele Daciei romane
 BATHHOUSES OF ROMAN DACIA
BĂILE DIN DACIA ROMANĂ
BALNEA LEGIONARY FORTRESS / CASTRU LEGIUNE
THERMAE AUXILIARY FORT / CASTRU AUXILIAR
ROMAN SETTLEMENT / AȘEZARE ROMANĂ

MAP OF THE ROMAN BATHS OF DACIA. THE YELLOW ONES REPRESENT THE SMALLER BATHS PLACED IN THE PROXIMITY OF AUXILIARY HARTĂ CU BĂILE MILITARE DIN DACIA ROMANĂ. CELE MARCATE CU GALBEN REPREZINTĂ BĂILE MAI MICI DE LÂNGĂ CASTRELE AUXILIARE,
FORTS, THOSE MARKED WITH RED REPRESENT THE LARGE THERMAE PLACED IN THE VICINITY OF LEGIONARY FORTS OR VICUS TYPE CELE MARCATE CU ROȘU REPREZINTĂ BĂILE MARI DE TIP THERMAE PLASATE ÎN VECINĂTATEA CASTRELOR DE LEGIUNE, ORI LÂNGĂ
MILITARY SETTLEMENTS RESPECTIVELY NEAR URBAN SETTLEMENTS WHICH REPRESENT A SPECIAL CATEGORY / D. J. BREEZE (ED.), THE AȘEZĂRILE MILITARE, DE TIP VICUS RESPECTIV LÂNGĂ AȘEZĂRILE URBANE, ULTIMA FORMÂND O CATEGORIE APARTE / D. J. BREEZE (ED.), THE
FRONTIERS OF THE ROMAN EMPIRE, LONDON. BOSWORTH, A. R. (1976) FRONTIERS OF THE ROMAN EMPIRE, LONDON. BOSWORTH, A. R. (1976)

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 12 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 13 Băile de pe frontierele Daciei romane
BALNEA IN THE BALNEA DIN ZONELE BALNEA BALNEA
BORDER AREAS OF DE FRONTIERĂ A
DACIA PROVINCE PROVINCIEI DACIA DACIA SUPERIOR DACIA SUPERIOR

1. MEHADIA, CARAȘ-SEVERIN 1. MEHADIA, CARAȘ-SEVERIN

BALNEA The Roman ruins of Mehadia are located Ruinele romane descoperite se află la
1. Mehadia, Caraș-Severin 17. Sucidava – Celei, Olt about 3 km north of the settlement aproximativ 3 km spre nord de localitatea
2. Tibiscum - Jupa, Caraș-Severin 18. Slăveni, Olt Mehadia, on the place named by Mehadia, pe punctul toponimic numit
3. Zăvoi, Caraș-Severin 19. Copăceni, Vâlcea locals “La Zidine”. The first systematic de localnici “La Zidine”. Primele săpături
4. Micia – Mintia, com. Vețel, Hunedoara 20. Buridava – Stolniceni, Vâlcea excavation took place in the fort (the sistematice s-au desfășurat în castru
5. Călugăreni, Mureș 21. Arutela – Cozia (fostă Bivolari), Vâlcea area of the gates, corner towers and (zona porților, a turnurilor de colț şi
6. Odorheiu Secuiesc, Harghita 22. Rădăcinești, Vâlcea the median area or latus praetori). M. în zona mediană, latus praetori). M.
7. Inlăceni, Harghita 23. Bumbești-Jiu, Gorj Macrea along with M. Moga undertook Macrea alături de M. Moga au întreprins
8. Bologa, Cluj 24. Cătunele, Gorj the majority of excavations as well majoritatea săpăturilor cât și cercetările
9. Buciumi, Sălaj 25. Cioroiu Nou, Dolj as researched the baths in 1946. The pe teritoriul băilor în 1946. Edificiul
10. Romita, Sălaj 26. Voinești, Argeș bathing facility is located in the termal se localizează în așezarea civilă
11. Arcobadara - Ilișua, Bistrița-Năsăud 27. Rucăr, Argeș settlement situated 100m east from the situată cu 100 metri spre est de castru,
12. Orheiul Bistriței, Bistrița Năsăud 28. Drajna de Sus, Prahova fort, on the banks of the river Belareca. pe malul drept al râului Belareca. Planul
13. Brețcu, Covasna 29. Mălăiești, Prahova The edifice was almost entirely edificiului săpat aproape în întregime,
14. Cumidava – Râșnov, Brașov 30. Târgșor, Prahova excavated. The plan shows that bathing avea încăperile aranjate în două axe
15. Boița, Sibiu 31. Pietroasele, Buzău area are arranged in two parallel axes: paralele: A- o încăpere de dimensiuni
16. Săpata de Jos, Argeș A- a large, rectangular room on the mari, dreptunghiulară pe latura nordică
northern side (probably the palaestra); (probabil palaestra) respectiv pe partea
five areas with hypocaust heating on sudică 5 încăperi cu încălzire hipocaust,
THERMAE
1. Potaissa – Turda, Cluj 5. Drobeta, Mehedinți
2. C
 olonia Aurelia Apulensis – 6. Romula – Reșca, Olt
Alba Iulia, Alba ***
2

3. M
 unicipium Septimium Apulense – 7. Alburnus Maior – Roșia Montană, Alba 1 A

Alba Iulia, Alba 8. Șibot, Alba

4. C
 olonia Dacica Sarmizegetusa –
F E D C B
Sarmizegetusa, Hunedoara
3 4

1.1. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT MEHADIA, 1.2. DETAIL OF AN APSE STRUCTURE IN THE BATH OF
CARAȘ-SEVERIN / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA MEHADIA, MEHADIA, CARAȘ-SEVERIN / DETALIUL STRUCTURII ÎN ABSIDĂ
CARAȘ-SEVERIN LA BAIA DIN MEHADIA, CARAȘ-SEVERIN

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 14 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 15 Băile de pe frontierele Daciei romane
the south side, B-E of which C and E had
a semi-circular termination to the south,
like a “vitruvian” caldarium. Another
interesting element of the bathing
facility is the space with a circular plan
- room 2, respectively another with
a semi-circular area, adjacent to the
western side of area A, marked with 1
on the published plan.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: M. Macrea. N. Gudea. I. Moţu, Praetorium. Castrul şi așezarea romană
de la Mehadia, Bucureşti 1993; N. Gudea, Săpăturile arheologice efectuate de M. Macrea şi M. Moga la
baia castrului roman de la Mehadia (judeţul Caraş-Severin), Tibiscus 4, 1975, 107-124
2. TIBISCUM , JUPA, CARAȘ-SEVERIN
The site is located at the place called
“Cetate” or “Zidina”, near Jupa on
the left bank of the Timis River. The
bathhouse (named building XII) is
located in the vicus . The results show a
ring type bath with a circular trajectory,
made up of different areas with a
semi-circular form: A, B, C of which A
and B had underfloor heating. South
of apse A, we observe another heated
room, which was partially destroyed.
Research is no longer
because the adjacent surface has been
destroyed by modern constructions. It
should be noted that this site qualifies
as an interesting case-study because
old research has managed to identify
the remains of a bath inside the fort, as
seen on the plan published in 1976-1977
– but on subsequent topographical
plans it can no longer be observed.
A similar situation is represented by
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
B-E dintre care C și E aveau o închidere Cumidava -Râşnov, where the authors autorii cercetărilor interpretează edificiul
semi-circulară spre sud, asemenea unui of the research interpreted the building cu încăperi încălzite ca fiind băi. Dacă
caldarium tip „vitruvian”. Un alt element with heated rooms as a bathhouse. acestea au fost edificii termale, cel mai
interesant al edificiului termal îl reprezintă If these structures did fill the function probabil au fost adăugate sau construite
spațiul cu plan circular – încăperea 2 of bathing facilities, we can argue the într-o perioadă mai târzie, respectiv în
(laconicum), respectiv o altă încăpere facilities were most likely added or secolul III p. Chr.
în formă semi-circulară alăturată laturii built in a later period, namely in the
vestice a zonei A, semnalată cu 1 pe third century A.D.
planul publicat.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Doina Benea, P. Bona, Tibiscum, București, 1994
2. TIBISCUM , JUPA, CARAȘ-SEVERIN
Situl este amplasat în punctul “Cetate” sau
“Zidină” din apropierea localității Jupa,
pe malul stâng al râului Timiș. Edificiul
termal, denumit și clădirea XII se situează
în vicus. Baia are un traseu circular, fiind
alcătuită din diferite încăperi cu închidere
semicirculară (A, B, C), dintre care A și B
erau încălzite prin hypocaustum, la sud 2. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT TIBISCUM - JUPA, CARAȘ-SEVERIN / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA TIBISCUM -
JUPA, CARAȘ-SEVERIN
de absida A se conturează o a doua
încăpere, în cea mai mare parte distrusă,
dar care a fost de asemenea încălzită.
possible Cercetarea nu mai este posibilă întrucât
suprafața adiacentă a fost distrusă de
lucrări moderne de construcție. Trebuie
notat, că acest sit se califică drept studiu
de caz interesant, deoarece cercetarea
veche a reușit să identifice și rămășițele
unei băi în interiorul castrului, după cum
se vede pe planul publicat în 1976-1977.
Pe planurile topografice ulterioare acesta
nu mai poate fi observată. O situație
similară este Cumidava -Râşnov, unde
16 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 17 Băile de pe frontierele Daciei romane
3. ZĂVOI, CARAȘ-SEVERIN
The ruins of the Roman military camp
were identified at the western edge of
the village, near the Bistra River. Our
first data regarding the site originates
from A. Marsigli, who at the end of the
18th century made a short description
and a sketch of the fort. Recent research
has revealed the bathhouse, identifying
different areas designed for bathing: A-
praefurnium; B- room with pool, heated;
C- alveus , heated; D, F- apodyterium , E-
caldarium , H- praefurnium .
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: A. Ardeț, D. N. Negrei, Lavinia Grumeza, Considerazioni preliminari sulla
ricerca archeologica da Zăvoi – Cimitirul Ortodox, (Contea Caraș-Severin, România) negli anni 2009-
2013, Tibiscum Serie Nouă 5, 2015, 235-260
A C
H
3. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT ZĂVOI, CARAȘ-SEVERIN / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA ZĂVOI, CARAȘ - SEVERIN
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
3. ZĂVOI, CARAȘ-SEVERIN 4. MICIA , MINTIA,
Ruinele castrului roman de pământ au fost COM. VEȚEL, HUNEDOARA
identificate la marginea vestică a satului, The Roman settlement Micia is situated
lângă râul Bistra. Primele date despre sit on the southern bank of the river
provin de la A. Marsigli, care la finele sec. XVIII, Mureş, 3 km from the Brănişca gorge,
a realizat o descriere succintă și o schiță. În the narrowest place of the river valley.
cursul unor cercetări recente a fost dezvelită The site has two areas of interest:
baia castrului, identificându-se diferite the auxiliary camp and the adjacent
spații destinate îmbăierii: A- praefurnium; civil settlement. In the area were the
B- încăpere cu bazin, încălzită; C- cameră baths are located (northeast of the
cu alveus, încălzită; D, F- apodyterium, E- military camp), first investigations
caldarium, H- praefurnium. were carried out between the years
1967 and 1969 and were resumed in
the years 1971-1975. The results of the
exhaustive excavation concluded that
in Micia we are dealing with a group
of bathhouses, composed of several
distinct ring type baths, occupying
a much larger area than in other fort
of Roman Dacia. Every bath displays
the typical area intended for bathing:
apodyterium - laconicum , caldarium ,
B
tepidarium , frigidarium . It is noted that
one of the buildings, Thermae I, has
D its unheated rooms located north, and
those with hypocaust south. Nearby
we may observe a palaestra type
area and a circular structure (without
E F
specific function) - built in a later phase.
Archaeologists have identified 7 areas:
an apodyterium , four heated rooms
without a specified function, a latrine
G
and 3 other adjoining rooms. Thermae I
and Thermae III formed a homogeneous
ensemble, situated at the perimeter of
the complex on a “piazza”. Seemingly,
several uncovered bathing areas
connected the two facilities to a third
18 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
4. MICIA , MINTIA,
COM. VEȚEL, HUNEDOARA
Așezarea romană Micia este situată pe
malul sudic al Mureşului, la 3 km faţă de
defileul Brănişca, cel mai îngust loc al
văii râului. Situl are două zone de interes:
castrul auxiliar și așezarea civilă adiacentă.
Cercetările din zona edificiilor termale
situate la nord-est de castru au fost
desfășurate în mai multe campanii între
anii 1967-1969, fiind reluate în anii 1971-
1975. Rezultatele cercetărilor exhaustive
au concluzionat că la Micia a existat un
adevărat complex de băi, compus din
mai multe edificii distincte, tip traiectorie
circulară, ocupând o suprafață mult mai
mare decât băile altor castre din Dacia.
Fiecare clădire dispune de încăperile
specifice: apodyterium - laconicum,
caldarium, tepidarium, frigidarium. Se
observă că una dintre construcții, Terme
I, are încăperile neîncălzite situate spre
nord, iar cele prevăzute cu hypocaust
spre sud. În apropierea lui, se observă
și o încăpere tip palaestra, dotată cu o
structură circulară (fără funcțiune clară)
clădită într-o fază mai târzie. Arheologii au
identificat 7 încăperi: un apodyterium, 4
camere încălzite fără funcție specificată,
o latrină şi alte 3 încăperi anexe. Terme
I şi Terme III au alcătuit un ansamblu
omogen fiind amplasate în jurul unei
mici piețe. Au fost dezvelite mai multe
încăperi care fac legătura dintre cele
două băi și un al treilea edificiu Terme
II, localizat la sud-vest faţă de celelalte
două, fiind mai aproape de castru.
19 Băile de pe frontierele Daciei romane
 plan shows an edifice with its bathing existenţei celui de-al patrulea edificiu
26 areas arranged on a linear axis, at the termal de la Micia face ca acest
27 northern end with a “vitruvian” apse. ansamblu să reprezinte unul dintre cele
8 The certainty of the existence of a mai interesante obiective arheologice
28
fourth bathhouse in Micia makes this până în prezent din Dacia romană.
9
7 29 ensemble one of the most interesting
archaeological objectives to date in
10 30
6
Roman Dacia.

1
5

1 31
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Lucia Marinescu, Anișoara Sion, L. Petculescu, I. Andritoiu, Valeria Edith,
4
7 6 4 3 2
I. Rusu, Maria Brăileanu, Șantierul Arheologic Micia (Com. Vețel, Jud. Hunedoara), Cercetări Arheologice
3, 1979, 105-127; Lucia Marinescu, Anișoara Sion, I. Andrițoiu, Raport asupra campaniei de săpături
5

2
3
arheologice din anul 1983 de la Micia (com. Vețel, Jud. Hunedoare) sector therme, Cercetări Arheologice
8, 1986, 53-58

Micia II Micia I Micia III

4.1. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT MICIA, VEȚEL / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA MICIA, VEȚEL

edifice. Thermae II is located southwest Acesta are axa longitudinală pe direcția

of the first two facilities, and placed
closer to the military camp and has
a longitudinal axis with north-south
orientation. Thermae II is equipped
with an entrance area, a cold bath, a
steam bath and a palaestra space.
More recently researchers
identified the so-called Ae building,
another bathing facility
closest to the military camp with a
specific arrangement of rooms. In
terms of planimetry and dimension of
components it is similar to Thermae
II. This structure is considered to be a
civilian bathing structure, built after
the Marcomanic wars. The published
nord-sud. Terme II este compus dintr-un
vestiar la intrare, o baie rece, o baie de
aburi si un spațiu tip palaestra.
Mai recent cercetătorii au identificat
și clădirea Ae, un alt edificiu termal
situat în apropierea castrului, având
have o aranjare specifică a încăperilor.
Este similară cu Terme II din punct de
located vedere al planimetriei şi dimensiunii
componentelor. Această structură a
fost atribuită unui edificiu termal civil,
construit după războaiele marcomanice.
Planul publicat arată un edificiu cu
spațiile de îmbăiere aranjate pe o axă
4.2 VIEW OF THE RUINS OF MICIA, VEȚEL / VEDERE A RUINELOR BĂILOR SITUATE LA MICIA, VEȚEL
liniară, la capătul nordic cu o încăpere FOTO: MIRCEA STOIAN / WWW.AEROFOTOPLAN.RO
absidată, tip “vitruvian”. Certitudinea

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 20 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 21 Băile de pe frontierele Daciei romane
5. CĂLUGĂRENI, MUREȘ 5. CĂLUGĂRENI, MUREȘ 6. ODORHEIU SECUIESC, HARGHITA 6. ODORHEIU SECUIESC, HARGHITA
The Roman site is located on the Situl roman se află la periferia sud-vestică The civilian settlement and the Roman Așezarea civilă și castrul au fost
southwestern periphery of the village, a satului, lângă malul stâng al râului Niraj. military camp are located in the city suprapuse de centrul orașului Odorheiu
near the left bank of the Niraj River. The Locul fortului și ruinele din jur se află în center of Odorheiu Secuiesc, overlaid by Secuiesc. Din fericire, pentru cazul
place of the fort and the surrounding locurile Óvár și Sztrázsaház. În anul 1870 the present settlement. Fortunately, the nostru, baia reprezintă cea mai bine
ruins is at a place called Óvár and Orbán Balázs oferă o comunicare detaliată bathhouse represents one of the most documentată structură. Descoperirea
Sztrázsaház. In 1870, Orbán Balázs offers a fortăreței romane, precizând și locația well documented Roman structures. băii a avut loc în 1847, în nordul fostului
a detailed communication of the Roman băilor. Baia este situată la sud-vest de The baths were discovered in 1847, in sat, situat astăzi la intersecția străzilor
fortress, mentioning the location of the fortăreață, de-a lungul drumului, la locul the northern part of the settlement at Kornis Ferenc și Uzinei. Deși nu se
baths. The bath is located southwest numit Palota (în română Grădina Palatului). the intersection of the Kornis Ferenc cunoaște cu exactitate amplasamentul
of the fort, along the road, at the În prezent, săpăturile sunt efectuate de and Uzina streets. Today it is covered băii, acesta fiind acoperit astăzi de
toponymic point called Palota (Garden către Muzeul Județean Mureș; rezultatele by modern buildings. Although we clădirile moderne, din cercetarea veche
of the Palace). At present, excavations sunt publicate prin rapoarte preliminare. cannot pinpoint the exact location and reiese că acest balneum consta din
are carried out by the County Museum Este prea devreme să avem un plan orientation of the structure it appears două apodyteria, două eleothasia, un
of Mureș; the results are published in coerent al aspectului băii, dar probabil că that facility is a balneum consisting tepidarium, un caldarium prevăzut cu un
preliminary reports. It is too early to este cu traiectorie circulară. of two apodyteria, two elaeothesia lavrum, un laconicum / sudatorium și un
conclude a coherent plan of the bath, and a tepidarium, a caldarium with frigidarium. Au fost identificate resturile
but we may assume a ring type baths. a lavrum, a laconicum / sudatorium a două praefurnia și locul cazanelor
and a frigidarium. The remnants of the de apă caldă, împreună cu conductele
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: D. Protase, Castrul roman de la Călugăreni, Acta Musei Napocensis 2, 1965, two praefurnia and the place of the de apă, bine conservate, în partea
209-214; Nicoleta Man, Sz. Pánczél, D. Cioată, Coralia Crișan, Călugăreni, jud. Mureş Punct: Vicusul castrului hot water boilers were also identified, de sud a clădirii, aproape de intrare.
roman de la Călugăreni, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2013 (2014), 37-38 together with the well-preserved water Planimetria este oarecum atipică pentru
pipes, south of the building, close to the băile cunoscute din Dacia. Închiderea
entrance. The planimetry is somewhat semicirculară tipic „vitruviană” este
atypical for Dacia. The typical semi- așezată pe o axă mijlocie, aceasta fiind
circular “vitruvian” apsis is placed on înconjurată de mai multe arii patrulaterale
a middle axis, surrounded by several plasate simetric.
symmetrically placed quadrilateral areas.

BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: G. Téglás, A székely-udvarhelyi római castrum és annak katonai fürdője,

Erdélyi Múzeum, 14. köt. 5. füzet, 1897; Zagreanu, Nyárádi, New Data about the Roman Settlement
from Odorheiu Secuiesc, Marisia 31, 2011, 221-274 (271); Zs. Nyárádi, Város a város alatt. Fejezetek
Székelyudvarhely római kori történetéből, Székelyudvarhely 2011, 227-228

5. RECONSTRUCTION OF THE FORT, BATH AND SETTLEMENT OF CĂLUGĂRENI, MUREȘ WITHIN THEIR NATURAL GEOGRAPHICAL
SETTING (ARCHITECTS CSEH ANDRÁS, GALÁNTAI GERGELY, KARLOVECZ ÁDÁM, LÉVAY ÁRON FARKAS) / RECONSTRUCȚIE A
CASTRULUI, BĂI ȘI AȘEZĂRII CIVILE DE LA CĂLUGĂRENI, MUREȘ ÎN CADRUL LOR GEOGRAFIC NATURAL (ARHITECȚI CSEH ANDRÁS,
GALÁNTAI GERGELY, KARLOVECZ ÁDÁM, LÉVAY ÁRON FARKAS)

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 22 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 23 Băile de pe frontierele Daciei romane
 7. INLĂCENI, HARGHITA
The archaeological site is located on
the hillside of Firtus Hill, on the north-
E eastern outskirts of Inlăceni village. Orbán
G
Balázs recorded the location of the baths
D southwest of the fort, 60 meters away
F
H
in a place called Palotakútja or Várkert,
C
meaning “Garden of the fortress”. The
structure is seemingly a ring type bath,
I K research identified the main areas of the
O
A
edifice: the “vitruvian” caldarium, with apse,
B
apodyterium, tepidarium and laconicum.
However, in this case archaeological
evidence suggests that the room with an
apse did not have underfloor heating, at
6. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT ODORHEIU SECUIESC, HARGHITA / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA ODORHEIU
SECUIESC, HARGHITA least in the last phase of construction.
The geomagnetic survey of a Roman
Auxiliary camp performed in
showed traces of a possible building
in the area north of the bath house, in
the row of trees (as signaled on the
aerial photo too). It is possible that the
building(s) belonged to the baths.
E
C
A Küküllő felső folyása mentén, 2001, 107–115
D B
7.1 THE AERIAL VIEW OF THE CAMP AND BATHS FROM INLĂCENI, HARGHITA. THE STRUCTURES ARE MARKED WITH RED: THE BATH IS
LOCATED SOUTH. AIR PHOTOGRAPHY IS A METHOD OFTEN USED IN ARCHEOLOGY THAT ALLOWS US TO ACQUIRE NEW KNOWLEDGE
ABOUT DIFFERENT REVEALING SIGNS: SHADOW MARKS, SOIL MARKS AND CROP MARKS REVEAL THE STRUCTURE OF THE CASTLE
AND THE BATHS HIDEEN BENEATH THE SURFACE OF THE EARTH (PHOTO BY SZABÓ MÁTÉ) / VEDERE DIN AER A CASTRULUI ȘI A BĂII DE
LA INLĂCENI, HARGHITA. STRUCTURILE SUNT MARCATE CU ROȘU: BAIA SE SITUEAZĂ LA SUD DE CASTRU. FOTOGRAFIA AERIANĂ ESTE
METODĂ RASPÂNDITĂ IN ARHEOLOGIE PRIN CARE PUTEM DOBÂNDI CUNOȘTINȚE NOI DESPRE DIFERITE INDICII REVELATOARE: UMBRELE,
DIFERENȚELE CROMATICE ALE SOLULUI ȘI DIFERENȚELE OFERITE DE VEGETAȚIE NE RELEVĂ STRUCTURA CASTRULUI ȘI A BĂII AFLATE SUB
SUPRAFAȚA PĂMÂNTULUI (FOTOGRAFIE SZABÓ MÁTÉ)
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 24 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
7. INLĂCENI, HARGHITA
Situl arheologic este plasat pe versantul
dealului Firtus, la periferia de nord-
est a satului Inlăceni. Orbán Balázs
a înregistrat locația băilor spre sud-
vest de castru, la 60 de metri distanță
într-un loc numitPalotakútja sau
Várkert , în română Grădina Cetății. În
urma cercetărilor arheologice s-au
identificat principalele elemente ale
băii, cu traiectorie circulară: caldarium
semicircular „vitruvian”, apodyterium,
tepidarium și laconicum. Este de notat
faptul că, cel puțin în ultima fază de
construcție, încăperea cu absidă nu
avea încălzire prin pardoseală.
Investigațiile geomagnetice efectuate in
2016, 2016 la tabăra romană auxiliară au arătat
urmele unei clădiri noi în zona de nord
a băilor lângă copaci (așa cum este
semnalat și pe fotografia aerienă). Este
posibil că structura identificată să țină tot
de baie.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: N. Gudea,
Castrul roman de la Inlănceni, Acta Musei
Porolissensis 3, 1979, 149-273 (168-170); Zs.
Visy, Régészeti kutatások Dacia superior keleti
határán, (szerk. Körösfői, Zs.) Kutatások a Nagy-
7.2. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT
INLĂCENI, HARGHITA / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA
ÎNLĂCENI, HARGHITA
25 Băile de pe frontierele Daciei romane
DACIA POROLISSENSIS
8. BOLOGA, CLUJ
The Roman fortification is located 2.5
km east of Bologa village, between the
Crişul Repede and Sebeş rivers, at the
base of Sebeş hill. The bath is situated
40-50m north from the fort. The bath
was partially excavated in the 1970s by
a team of archaeologists, resulting in a
sketched plan of the bath. The facility
has rectangular form, 24 x 18,50m
large. Research results show, according
to the placement of the bathing area
it is a ring type bath comprised of 9
rooms: A- frigidarium; B- apodyterium;
D- semi-circular room,
caldarium; and areas called C- H with
unknown function, and areas E- E1- F
which make up one room suggesting a
re-configuration of space.
H A
? Römergrenzkastell von Bologa-Resculum / Castrul
? roman de la Bologa-Resculum, Zalău 1997
G B
?
E1
C
F
E
D
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
DACIA POROLISSENSIS
8. BOLOGA, CLUJ
Fortificația romană se situează la 2.5
km Est de comuna Bologa, între râurile
Crișul Repede și Sebeș, la baza dealului
Sebeș. Baia este situată la aproximativ
40-50 metri de incinta nordică a castrului.
Baia a fost săpată parțial, în anul 1976,
identificându-se câteva elemente pe
baza cărora s-a putut efectua o schiță de
plan a edificiului. Planul este patrulater,
cu dimensiunile de 24 x 18,50 m.
Compartimentarea sa indică un acces pe
o traiectorie circulară. În urma cercetărilor
amintite au fost identificate în total 9
probably camere: A- frigidarium; B- apodyterium;
D- spațiu de formă semicirculară probabil
caldarium; zonele denumite C- H rămân
cu o funcționalitate necunoscută, iar
zonele E- E1- F, care au format o încăpere,
sugerează o modificare a spațiului.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: E. Chirilă, N.
Gudea, Şantierul arheologic Bologa (jud. Cluj),
Materiale 10, 1973, 115-123; N.Gudea, Das
8. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT BOLOGA,
CLUJ / PLANUL BĂI DESCOPERITE LA BOLOGA, CLUJ
26 Băile de pe frontierele Daciei romane
9. BUCIUMI, SĂLAJ
The archaeological site is located on
the Grădişte terrace, at the intersection
of Lupului Valley with Mihăiesei Valley
on the bank of the Crasna River, north
of Buciumi. Systematic research in the
fort began in 1963, which led to the
discovery of buildings 1, 2, 4 and 5 in
the praetentura . The bathing structure
was believed to be L-shaped, with the
bathing areas arranged on a linear
axis. Initial research identified 5 areas:
a-d, and a semi-circular area (cause
for interpretation as a balneum),
respectively areas f-g, which seem
to come from the final phase of the
building; another area built on the
via sagularis . According to present
research it is considered that the
edifice was categorized erroneously as
a balneum , and in fact it is associated
with the commander’s headquerters
(lat. praetorium), which as well has also
several heated rooms.
e
a
9. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT BUCIUM, SĂLAJ / PLANUL PRESUPUSEI BĂI DESCOPERITE LA BUCIUMI, SĂLAJ
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
9. BUCIUMI, SĂLAJ
Situl arheologic se situează pe terasa
Grădiște la intersecția văii Lupului cu valea
Mihăiesei pe malul râului Crasna, la nord
de satul Buciumi pe un platou. Cercetarea
sistematică a început în 1963, care a dus
la descoperirea clădirilor denumite 1, 2, 4
și 5 din interiorul castrului, în praetentura.
Presupusa clădire a băii, are forma
literei L, cu încăperile aranjate pe o axă
lineară. Conform cercetării inițiale avea
5 încăperi: a-d, și un spațiu semi-circular
(argumentare pentru atribuirea funcției
de balneum) respectiv spațiile f-g, ce
par a proveni din faza finală a clădirii,
respectiv o încăpere fără denumire,
construită pe axa via sagularis. Conform
stadiului cercetării actuale se consideră
că edificiul a fost categorizat în mod
eronat balneum, și de fapt se asociază
cu clădirea comandantului (praetorium),
care dispune la rândul său de încăperi
încălzite servind scopuri proprii.
b c
f
g
27 Băile de pe frontierele Daciei romane
The position of the bathhouse in relation Poziția băii în raport cu castrul a fost 10. ROMITA, SĂLAJ 10. ROMITA, SĂLAJ
with the fort was assumed based of presupusă pe baza perieghezelor The military camp of Romita is located on Tabăra militară din Romita se situează pe
the field surveys and the small scale și sondajului efectuat în anul 1966 la the right bank of the Agriş River. The bath malul drept al râului Agriș. Baia este situată
excavation carried out in 1966, 150 meters peste 150 metri Est, în punctul Fântânița is located 100 meters from the Roman la 100 de metri de castrul roman, pe malul
East at the point Fântânita Betii. K. Torma Beții. În acest punct K. Torma semnala fort on the banks of the Agriş River. râului Agriș. Datele referitoare la clădirea
mentioned a quadrilateral building in this o clădire patrulateră și fragmente de Systematic research was conducted as băii au fost obținute numai în anii șaptezeci
place, and roman pipe fragments. conductă romană. late as the 1970s, with excavations led ai secolului trecut, cu ocazia săpăturilor
by Nicolae Gudea. The rectangular conduse de către Nicolae Gudea. Având
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: E. Chirilă, N. Gudea, V. Lucăcel, C. Pop, Castrul roman de la Buciumi, bathing facility belongs to the category o planimetrie dreptunghiulară, acesta
Cluj 1972; N. Gudea, Das Römergrenzkastell von Buciumi/Castrul roman de la Buciumi, Zalău, 1997; F. of ring type baths. Due to the in-depth se încadrează în categoria băilor cu o
Marcu, Organizarea internă a castrelor din Dacia, Cluj-Napoca 2009, 51-52 research, almost the entire surface of traiectorie circulară. Datorită cercetărilor
the bath was unearthed, with more than aprofundate, aproape toată suprafața băii
9 identified areas: 2 apses (on the west a fost descoperită, cu mai mult de 9 zone
and eastern side); area 1- laconicum; identificate: 2 abside (Vest și Est); zona 1
area 2- unknown function; area 3- an laconicum; zona 2 fără funcție cunoscută;
apodyterium; area 4- a frigidarium; area zona 3 un apodyterium; zona 4 un
5- a caldarium; area 6- a frigidarium and frigidarium; zona 5 un caldarium; zona 6
area 7- probably latrine. un frigidarium și zona 7 probabil latrina.

BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Al. V. Matei, I. Bajusz, Das Römergrenzkastell von Romita-Certiae /

Castrul roman de la Romita-Certiae, Zalău 1997; P. Franzen, Al. V. Matei, F. Marcu, The Roman fort at
Romita (Dacia). Results of the geophysical survey, Acta Musei Napocensis 41–42/I, 2007, 161-177

1
2

7
3

6
4

10. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT CERTIAE - ROMITA, SĂLAJ / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA CERTIAE - ROMITA, SĂLAJ

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 28 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 29 Băile de pe frontierele Daciei romane
11. ARCOBADARA , ILIȘUA,
BISTRIȚA-NĂSĂUD
600 meters from Ilişua, near the village of
Orăşel, on the left bank of the river Ilişua
at the bottom of the hill called Măgura
lies the Roman fortress of Arcobadara.
Archaeological research was carried
out first by Károly Torma, in the second
half of the 19 th
century. Thanks to the
extensive research carried out during
the last decades we know much more
about the site. Since the second half of
the 19th century beside the auxiliary
camp, research signalled the place of
three bathhouse buildings. Károly Torma
identified two baths, named bath A and
B in specialised literature, and another
building registered, circ. 7 meter from
bath B, in the direction of the fort. All three
belong to the category of ring type baths.
The so-called small bath, bath A had an
apodyterium, frigidarium, 2 tepidaria
and a caldarium. The larger building
of bath B includes an apodyterium, an
elaeothesium, a tepidarium, a caldarium
and a frigidarium, a room with unclear
function (probably for staff), and other 2
rooms with no certain function. Another
building recently discovered at a
distance of 130 meters from the fort has
an uncertain function, although it was
hypothesized that it belonged to the
garrison that built the first fort here (a
small earth and timber fort). The results
of the excavations show that this building
had a total of 12 rooms, although we can
assign a function only to a quarter there
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
11. ARCOBADARA , ILIȘUA,
BISTRIȚA-NĂSĂUD
La 600m de Ilișua, lângă satul Orășel,
pe malul stâng al râului Ilișua, la baza
dealului numit Măgura se află ruinele
romane de la Arcobadara.
Primele cercetări arheologice au fost
efectuate încă de la mijlocul secolul
al XIX-lea, de către Károly Torma. În
ultimele decenii ale secolului trecut
au avut loc cercetări ample, datorită
cărora situl este destul de bine
cunoscut. Încă de la mijlocul secolului
XIX, în vecinătatea castrului au fost
semnalate trei clădiri termale. Károly
Torma a identificat două băi, denumite
convențional baia A și B, respectiv
s-a descoperit un alt edificiu, la
aproximativ 7m clădirea B, spre castru.
Toate trei aparțin categoriei băilor
cu traiectoria circulară. Așa-zisa baie
mică- A, dispunea de un apodyterium ,
frigidarium , 2 tepidaria și un caldarium .
Clădirea B, de dimensiuni mai mari
include un apodyterium , eleothasium ,
tepidarium , caldarium și frigidarium , o
încăpere cu funcție neclară (probabil
pentru personal), respectiv 2 încăperi
cu funcție incertă. O altă clădire
descoperită recent la o distanță de 130
de metri de castru, are o funcție încă
incertă, deși s-a emis ipoteza că aceasta
ar fi aparținut trupei care a construit
primul castru de aici (castrul mic de
pământ). Din rezultatele săpăturilor
reiese că edificiul dispunea în totalitate
de 12 încăperi, cu toate că numai unui
30 Băile de pe frontierele Daciei romane
of: c- apodyterium, b- tepidarium and sfert dintre acestea le putem atribui
g- caldarium. It is possible that one of o funcție în parte: c- apodyterium ,
the buildings was merely misinterpreted b- tepidarium și g- caldarium . Este
as a bath, and it is an annex-building or posibil, ca una dintre clădiri să fi fost
valetudinarium (hospital). The plan of the interpretată eronat ca baie. Planul
small bath, building A, does not show băii mici, clădirea A, nu indică nici o
any typical characteristics, when we take caracteristică tipică edificiilor termale,
into consideration the lack of a caldarium observându-se lipsa unui caldarium și
and heating elements. a elementelor de încălzire.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: K. Torma, Az Alsó-Ilosvai Római állótábor s műemlékei, Az Erdélyi
Múzeum-Egyesület Évkönyve - 3. kötet, 1. füzet 1864, 22-28; D. Protase, C. Gaiu, G. Marinescu, Castrul
roman de la Ilişua (jud.Bistriţa-Năsăud), Bistriţa 1997 = D. Protase, C. Gaiu, G. Marinescu, Castrul roman
şi aşezarea civilă de la Ilişua (jud. Bistriţa-Năsăud), Revista Bistriței 10-11, 1997, 27-110; Cristian Găzdac,
Corneliu Gaiu, Elena Marchiş, Arcobadara (Ilişua), Cluj-Napoca 2011
I
A
G
B
F
H E D C
? E F
D
G
AB
C
g n
a
e e
m
b
d
l
h
c f
11. THE PLAN OF THE BATHHOUSES DISCOVERED AT ARCOBADARA - ILIȘUA, BISTRIȚA NĂSĂUD / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA
ARCOBADARA - ILIȘUA, BISTRIȚA NĂSĂUD
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 31 Băile de pe frontierele Daciei romane
12. ORHEIUL BISTRIȚEI,
BISTRIȚA NĂSĂUD
The Roman fort is located on the western
outskirts of the today’s village, by the
village cemetery near Bistrița and Buduc
rivers. A structure located inside the fort,
upon further research was considered
to be the principia (according to its
position). In the latus sinistrum, beside the
headquarters building scholars located a
facility equipped with water basins and
heating system. The building was initially
considered as the fort bath. Following
research decided it is merely the adjacent
bath structure of the praetorium, with
its areas arranged on an L axis. Recent
field research signals a place called by
the locals “the bath of the Jews” near a
small river called Budacu. Although the
bathroom has not yet been identified, it
should be noted that local tradition often
ties ancient ruins with Jewish culture, as
is shown by similar situations concerning
local legends about the Roman ruins of
Sarmizegetusa or Porolissum .
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Ş. Dănilă, Repertoriul arheologic al județului Bistrița-Năsăud, Bistrița 1989, 171;
D. Protase, Castrul roman de la Orheiu Bistriţei. Das römische Kastell von Orheiu Bistriţei, Revista Bistriţei 21/1,
2007, 93-173 (97-98); F. Marcu, Organizarea internă a castrelor din Dacia, Cluj-Napoca 2009, 86, 226-227
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
12. ORHEIUL BISTRIȚEI,
BISTRIȚA NĂSĂUD
Castrul roman se află pe teritoriul satului
de astăzi, la periferia vestică lângă cimitirul
satului în apropierea râurilor Bistrița și
Buduc. În interiorul castrului a fost săpată
o clădire, care după amplasament a fost
considerată principia. În apropierea clădirii
comandamentului, în latus sinistrum („latura
stângă”), a fost cercetată parțial o clădire în
al cărei interior au fost semnalate bazine de
apă și elemente ale instalației de hypocaust.
Aceasta a fost considerată a fi fost o baie
cu camerele dispuse axial, în forma literei L.
13.1 AERIAL VIEW OF THE FORTRESS OF BREȚCU. THE PLACE OF THE BATH IS MARKED BY THE RED CIRCLE, SITUATED WEST FROM THE
Clădirea respectivă a fost asociată ulterior FORT ON THE OLD RIVER BANK (PHOTO VISY ZSOLT) / VEDERE AERIANĂ A CASTRULUI DE LA BREȚCU, COVASNA. BĂILE ÎNCERCUITE CU
ROȘU AU FOST LOCALIZATE LA VEST DE CASTRU PE MALUL PÂRÂULUI VECHI (FOTOGRAFIE VISY ZSOLT)
băii corespunzătoare clădirii reședinţă a
comandantului (praetorium). Cercetările
de teren au semnalat toponimul local “baia
jidăilor” situat lângă pârâul Budacu. Cu toate DACIA INFERIOR DACIA INFERIOR
că baia nu a fost încă identificată, trebuie
remarcat faptul că tradiția locală (după 13. BREȚCU, COVASNA 13. BREȚCU, COVASNA
cum s-a putut observa la Sarmizegetusa The military camp is located on the Castrul este situat la periferia nord-estică
sau Porolissum) “contaminează” ruinele north-eastern outskirts of the village, on a satului, pe malul drept al râului Brețcu
antice cu reziduuri legendare aparținând the right bank of the Breţcu river in the în punctul Vár sau Veneturnévára, în
uriașilor sau jidovilor. toponymic point called Veneturnévára română Cetate.
ori Cetate, meaning fortress.
Băile sunt amplasate la 100 de metri
The bath is located 100 meters west Vest de castru, în punctul numit Pincze.
of the military camp at the place Edificiul a fost cercetat parțial, motiv
called Pincze. The building is only pentru care deținem puține informații
partially researched, so we have little despre încăperile menite pentru a
information about the areas of the servi obiceiurile romane de îmbăiere.
bathing facility. According to the layout După planimetrie edificiul pare că se
it seems to fall into the category of încadrează în categoria băilor cu o
ring type baths, although on one side traiectorie circulară, deși pe o latură
the rooms are arranged as though spațiile sunt aranjate linear formând un
12. THE PLAN OF THE PRESUMED BATHHOUSE DISCOVERED AT forming a linear succession. The edifice șir de încăperi. Edificiul dispunea de
ORHEIUL BISTRIȚEI, BISTRIȚA NĂSĂUD / PLANUL PRESUPUSEI
BĂI DESCOPERITE LA ORHEIUL BISTRIȚEI, BISTRIȚA NĂSĂUD has a number of 8-10 identified areas: 8-10 spații: semnalate cu A- caldarium,
32 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 33 Băile de pe frontierele Daciei romane
A- caldarium , B- frigidarium, another 5 B- frigidarium, alte 5 încăperi fără 14. CUMIDAVA , RÂȘNOV, BRAȘOV 14. CUMIDAVA , RÂȘNOV, BRAȘOV
rooms with no certain function; set on funcțiune stabilită, respectiv în partea The archaeological site is located on the Situl arheologic este amplasat pe malul
the northern part of the edifice there is nordică, planul edificiului ilustrează un banks of the River Bârsa, northwest of the râului Bârsa, la nord-vest de oraşul Râşnov,
also a circular area, probably a sudatio, spațiu circular, probabil o sudatio, alte town of Râşnov, at the toponymic point în punctul Grădiște. În cursul cercetărilor
respectively two large, rectangular două încăperi mari, rectangulare (săpate called Grădiște. Research signalled a din interiorul castrului, în retentura dextra
(partially excavated) areas situated parțial) care se așază perpendicular pe building with 4 rooms inside the camp (in („latura posterioară”, dextra = dreapta),
perpendicular to the main axis. axa lineară sudică. the retentura dextra) named B believed to a fost semnalată o clădire, denumită B,
be the fort bath. Research had identified formată din 4 camere, presupusă a fi avut
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: N. Gudea, Castrul roman de la Breţcu, Acta Musei Porolissensis 4, 1980, 3 heated areas, and a 4th area apparently rol de baie. Trei camere erau încălzite cu
255-365; M. Macrea, L. Buzdugan, G. Ferenczi, K., Horedt, I., Popescu, I. I, Russu, Despre rezultatele had a thick pavement and no heating. hypocaust. A patra cameră, fără încălzire,
cercetărilor întreprinse de şantierul arheologic Sf. Gheorghe – Breţcu, Studii și Cercetări de Istorie Veche The building has a rectangular layout and avea un paviment gros. Clădirea era
2/1, 1951, 285-311 (288-292) the rooms are arranged on two parallel dreptunghiulară, baie de tip două axe
axes. The outer walls of two areas on paralele. Pereții exteriori ai celor două
the southwestern side are equipped camere de pe latura de sud-vest a
with apses. It is important to mention, clădirii, aveau câte o absidă. La vremea
N. Gudea interprets this structure as a respectivă N.Gudea credea că este vorba
praetorium, not a bath. There are quite de praetorium, și nu de o baie. Există
rare cases of baths built subsequently cazuri destul de rare, de băi construite de
inside the fort. dată mai târzie în interiorul castrului.
G

H
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: N. Gudea, I. I. Pop, Castrul roman de la Rîşnov Cumidava. Contribuţii la
F
cercetarea limesului de sud-est al Daciei romane, Braşov 1971 = N. Gudea, I. I. Pop, Das Römerlarger von
I Rîşnov, Cumidava Beiträge zu den Limesuntersuchungen in Süd – Osten des römischen Dazien, Braşov
1971; F. Marcu, Organizarea internă a castrelor din Dacia, Cluj-Napoca 2009, 226-227
E

c d

a b

14. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT CUMIDAVA - RÂȘNOV, BRAȘOV / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA CUMIDAVA -
13.2 THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT BREȚCU, COVASNA / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA BREȚCU, COVASNA.
RÂȘNOV, BRAȘOV

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 34 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 35 Băile de pe frontierele Daciei romane
15. BOIȚA, SIBIU
The archaeological site is located
500m east of the village
toponym “în Rude” – tied in with the
important passage at the mouth of
the Pass of Turnu-Roşu and the Roman
road identified close-by. The edifice
is situated 80m south of the camp,
on the right bank of the river Olt. The
plan of the bath of Boiţa has several
elements that indicate a ring type
bath consisting of six modest rooms.
Research identified the
areas: a semicircular laconicum - A ,
an apodyterium , a tepidarium , a
caldarium and three other rooms
without any certain function. In the
south-eastern part, archaeologists
have also identified traces of a
structure that may have belonged to
a palaestra .
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: N. Lupu, Săpăturile de la Boiţa, Materiale și Cercetări Arheologice 7, 1960,
411-422; N. Lupu, Staţiunea romană de la Boiţa (jud. Sibiu), Acta Terrae Septecastrensis 1, 2002, 71-106
a
a
b C
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
15. BOIȚA, SIBIU
Situl arheologic se află la 500m est de satul
Boiţa, Boița, județul Sibiu, punctul toponimic „în
Rude”. Acesta trebuie pus în legătură cu
funcționarea importantei trecători de la
Turnu Roşu şi a drumului roman care se
bifurca în apropierea sa. Edificiul termal se
situează la 80m sud de castru, pe malul
drept al Oltului. Planul clădirii de la Boița
are câteva elemente care ar putea indica
funcționarea unei balnea cu traiectorie
circulară, formată din şase încăperi de
following dimensiuni modeste. Au fost identificate
următoarele spații de îmbăiere: laconium
de formă semicirculară- a, un apodyterium,
un tepidarium, un caldarium, respectiv
alte trei încăperi cu funcționalitate care nu
poate fi stabilită cu exactitate. În partea
de sud-est au fost identificate elemente
constructive care pot să fi aparținut
unei palaestra.
15. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT BOIȚA,
SIBIU / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA CAPUT STENARUM -
BOIȚA, SIBIU
36 Băile de pe frontierele Daciei romane
16. SĂPATA DE JOS, ARGEȘ 16. SĂPATA DE JOS, ARGEȘ
The military camp is located on a Castrul a fost amplasat pe un platou, situat
plateau in the vicinity of Lunca Corbului. în vecinătatea localității Lunca Corbului.
The baths are located 40m south of the Băile se situează la 40m sud de castru.
camp. The building of the bath unearthed Edificiul a fost decopertat prin săpături
almost in its entirety revealed, that it arheologice aproape în întregime. Baia avea
belongs to the category of ring type un traseu circular, toate încăperile având
baths and displays all typical areas: on trăsături tipice băilor romane: pe latura
the northern side a possible wooden nordică a funcționat un posibil apodyterium
apodyterium , a tepidarium , a caldarium din lemn, un tepidarium, un caldarium,
with praefurnium and a laconicum with împreună cu praefurnium adosat, respectiv
a semi-circular basin. un laconicum, cu bazin semicircular.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: V. Cristescu , Le “castellum” romain de Săpata-de-Jos, Dacia 5-6,
1935-1936, 435-447; D. Tudor, Oltenia Romană, ed. 4, București 1976, 323
A
16. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT SĂPATA DE JOS, ARGEȘ / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA SĂPATA DE JOS, ARGEȘ
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 37 Băile de pe frontierele Daciei romane
17. SUCIDAVA , CELEI, OLT 17. SUCIDAVA , CELEI, OLT
The archaeological site occupies a Fortificația era amplasată pe o poziție
dominant position on the Danube, dominantă de pe malul Dunării,
located on the territory of the village of pe teritoriul satului Celei, la 3 km
Celei, 3 km from the town of Corabia. de localitatea Corabia. În interiorul
Inside the fort, the traces of a bath were acesteia au fost semnalate și resturile
identified, which was unfortunately later unei băi distruse în cursul anului 1918, de
destroyed in 1918 by the inhabitants of activitățile domestice ale locuitorilor.
the village. We do not have enough Planul rezultat în urma cercetărilor
data about the plan of bathhouse. arheologice nu dă informații referitoare
la edificiul termal.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: D. Tudor, Oltenia romană, ed. 4., București 1976, 323
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 38 Băile de pe frontierele Daciei romane
18. SLĂVENI, OLT
The Roman fort in Slăveni is located
on the right bank of the Olt River, 100
meters away from the valley. The bath
complex, built in the time of Septimius
Severus, is located 100 meters away
from the fort. The bathhouse - which
was initially mistaken for a tower -
belongs to the category of baths with
two parallel axis, with the heated
rooms located on the northern side.
Archaeologists have identified 8 rooms,
4 of which (l, m, c, t) with underfloor
heating. The other 4 areas (a, u, s and
f) didn’t benefit of any heating, whilst
one of these rooms, namely area f had
an apse.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Gh. Popilian, Thermele de la Slăveni, Apulum 9, 1971, 627-40; D. Tudor,
Oltenia romană, ed. 4, București 1976, 324-325
l m
s u
18. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT SLĂVENI, OLT / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA SLĂVENI, OLT
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
18. SLĂVENI, OLT
Fortificația romană de la Slăveni este
situată pe malul drept al râului Olt, la 100
de metri de valea acestuia. Complexul
de băi, amplasat la aproximativ 100
metri de castru, a fost construit în
vremea lui Septimius Severus. Edificiul
termal, interpretat inițial ca turn, aparține
categoriei de băi cu două axe paralelele,
încăperile încălzite fiind amplasate pe
latura nordică. Au fost identificate opt
încăperi dintre care patru (l, m, c, t) cu
încălzire prin pardoseală. Patru spații
erau neîncălzite (a, u, s, f) respectiv f cu
închidere semi-circulară.
t
c
a
39 Băile de pe frontierele Daciei romane
19. COPĂCENI, VÂLCEA
The Roman fort from Copăceni is situated
west of the village, in the place called
Seliştea. The bathhouse is situated 50m
east of the fort and was excavated
partially during the last years of the 19
century. The bath building has an atypical
planimetry but belongs to the category of
ring type baths with a circular trajectory.
A number of 8 areas were identified:
A- semicircular laconicum, B- a small
frigidarium, C- heated area without any
certain function, D- an apse, probably
tepidarium or apodyterium, E- caldarium
with G as its praefurnium, and areas F,
G heated and with certain function, and
K- part of a rectangular room without
heating, no definite function.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: D. Tudor, Oltenia romană, ed. 4., București 1976, 316, 324
19. COPĂCENI, VÂLCEA
Fortificația romană de la Copăceni se
situează la vest de sat, în locul numit
Seliștea. Edificiul termal ce aparține
castrului, situat la 50m est de castru, a
th
fost săpat parțial în ultimii ani ai secolului
al XIX-lea. Băile aveau o planimetrie
atipică, probabil cu traiectorie
circulară. S-au identificat un număr de
8 încăperi: A- semicirculară, laconicum,
B- frigidarium mic, C- încălzită, dar fără
funcție, D- absidală, probabil tepidarium
sau apodyterium, E- caldarium, cu G
este încălzit ca prefurnium, respectiv F, G
încălzite- funcție certă, și K- parte a unei
încăperi rectangulare, fără încălzire –
fără funcție certă.
20. BURIDAVA, STOLNICENI, VÂLCEA
The site situated along the Sărat Creek,
a tributary of the Olt River is overlapped
entirely by the former village of Stolniceni.
The results of the excavations carried
out between 1971-1982 confirmed the
existence of two bathing facilities dated
to Traian’s reign (first years after Roman
occupation): the “big baths” and “small
baths” 200m northwards at the toponymic
point “Poteca”. The excavations carried
out on the territory of the “big baths”
revealed several rooms with hypocaust
heating and water basins but without the
possibility to assign a certain function to
any of the areas. The large spaces were
restructured at some point into two or
three separate rooms. In the section of
the “small baths” a relatively small surface
area underwent investigation,
archaeologists identified 2 rooms with
underfloor heating and the walls of some
structures without any fixed function.
20. BURIDAVA , STOLNICENI, VÂLCEA
Situl, situat în proximitatea pârâului Sărat,
un afluent al Oltului, este suprapus
în întregime de fostul sat Stolniceni.
Rapoartele săpăturilor efectuate între
1971-1982 au confirmat existența a două
băi, datate în primii ani după cucerirea
Daciei (pe durata domniei lui Traian):
“termele mari”, și “termele mici”, la
200m spre Nord, în punctul la “Potecă”.
Săpăturile derulate pe teritoriul “termelor
mari” au dezvăluit mai multe încăperi cu
încălzire cu hypocaust , dotate cu bazine,
însă fără posibilitatea de a atribui o
funcție certă acestora. Spațiile mari sunt
recompartimentate la un moment dat în
două-trei încăperi separate. În sectorul
“termelor mici” s-a cercetat o suprafață
relativ mică, identificându-se două
and încăperi cu încălzire prin pardoseală,
respectiv zidurile unor construcții fără
funcție stabilită.

A
B BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: D. Tudor, Câteva probleme ale epocii romane în lumina cercetărilor
C arheologice de la Buridava, Buridava. Studii şi materiale, 1972, 29-37; Gh. Bichir, Cercetările arheologice
F I
de la Stolniceni-Râmnicu Vâlcea, Buridava, Studii şi materiale 4, 1982, 43-54

D H

21. ARUTELA , COZIA 21. ARUTELA , COZIA

K (FOSTĂ BIVOLARI), VÂLCEA
The Arutela archaeological ensemble is
located on the left bank of the Olt River,
located between the villages Păuşa and
Căciulata, in the “Poiana Bivolari” point near
Călimăneşti town. The first archaeological
19. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT COPĂCENI, VÂLCEA / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA COPĂCENI, VÂLCEA investigation took place in the years 1888-
1889. The bathhouse discovered at the end
(FOSTĂ BIVOLARI), VÂLCEA
Complexul arheologic Arutela se situează
pe malul stâng al Oltului, situat între
localitățile Păușa și Căciulata, în punctul
“Poiana Bivolari”, lângă orașul Călimănești.
Primele investigații arheologice au avut
loc în anii 1888-1889. Baia descoperită
la sfârșitul secolului al XIX-lea, la 50m

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 40 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 41 Băile de pe frontierele Daciei romane
of the 19th century, located 50m north of
the camp, has disappeared. It was partly
destroyed by the waters of the river Olt
and by the construction of the modern
railroad (along the section of Râmnicu
Vâlcea - Vad River). As the published plan
show, the bath has a circular trajectory. Of
the 6 rooms identified at the time of the
digging 2 were partially destroyed by the
riverberd of the Olt. 4 areas we know of
had underfloor heating. The rooms were
interpreted as follows: I, II - caldarium
(none with an apse), III - tepidarium, IV
- laconicum, with two praefurnia; room
VI without heating equipped with a
basin, probably a frigidarium and area
V, the largest room considered to be an
apodyterium. Thus, the baths of Arutela,
presumably fall into the category of ring
type baths, which are widespread in Dacia,
and also shows some atypical attributions:
such as the lack of areas with apses (ex.
Vitruvian apses).
VI
IV
V
III
I II
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
Nord de castru, a dispărut, fiind distrusă
parțial de apele Oltului și de lucrările de
construcții moderne (odată cu construirea
căii ferate Râmnicu Vâlcea – Râul Vadului).
Potrivit planului publicat, baia avea încăperi
în care se putea circula pe o traiectorie
circulară. Două dintre cele șase camere
care figurează pe plan erau distruse
parțial la momentul la care se efectua
săpătura arheologică, fiind afectate de
albia Oltului. Patru camere dispuneau de
încălzire cu sistem hypocaust. Încăperile
au fost interpretate după cum urmează:
I, II – caldarium (niciuna cu absidă), III
– tepidarium, IV – laconicum, cu două
praefurnia; încăperea VI , dotată cu bazin
fără încălzire- frigidarium și V, cea mai
mare ca suprafață, considerată a fi fost
apodyterium. Astfel edificiul de la Arutela
avea un traseu circular, foarte răspândit
în Dacia, având și atribuiri atipice cum ar
fi lipsa spațiilor cu închidere semicirculară
(absidă “vitruviană”).
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: D. Tudor, Gh.
Poenaru-Bordea, Cr. M. Vlădescu, Arutela I-II.
Rezultatele primelor două campanii arheologice
(1967-1968) în castrul roman din poiana Bivolari
(oraşul Călimăneşti), Studii şi materiale de muzeografie
şi istorie militară 2-3, 1969-1970, 8-44; D. Tudor,
Oltenia romană, ed. 4., București 1976, 313-314
21. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT ARUTELA
- COZIA (FOSTĂ, BIVOLARI) / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA
ARUTELA - COZIA (FOSTĂ, BIVOLARI )
42 Băile de pe frontierele Daciei romane
22. RĂDĂCINEȘTI, VÂLCEA
The Roman fort is situated on the bank
of the Olt river, between Tulburoasa and
Fântânii brooks, on the road of Titeștilor.
At 40m from this military camp old
research signaled the location of a bath
building, originally considered to be the
commander’s residence, praetorium.
The plan shows a simple structure, with
an apse on the eastern side. According
to another plan communicated later,
a number of 8 rectangular rooms
were identified, of which 3 were fully
excavated: B and E with underunderfloor
heating, A, C-D, F-H without explicit
attributions and generally none of the
rooms with any certain function. The
edifice belongs to the group of ring
types baths.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Gh. Poenaru-Bordea, Cr. M. Vlădescu, Primele săpături arheologice în
fortificația romană de la Rădăcinești, Studii și Cercetări de Istorie Veche 23, 1972, 477-486; D. Tudor,
Oltenia Romană, ed. 4., București 1976, 361
A
C
B D
F
E
G H
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
22. RĂDĂCINEȘTI, VÂLCEA
Fortificația romană se situează pe malul
Oltului, între pârâul Tulburoasa și Fântânii,
pe drumul Titeștilor. La o distanță de
40m cercetările mai vechi au semnalat
un edificiu termal, inițial considerat, în
mod eronat, reședința comandantului,
praetorium. Pe plan pare o structură
simplă, dotată cu absidă pe partea
estică. După un alt plan comunicat mai
târziu rezultă că s-au identificat un număr
de 8 încăperi rectangulare, dintre care
trei săpate integral: B și E cu încălzire
prin pardoseală, A, C-D, F-H fără atribuții
explicite și nici uneia nu i-a fost stabilită o
funcție certă. Edificiul se numără printre
băile cu traiectorie circulară.
22. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT
RĂDĂCINEȘTI, VÂLCEA / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA
RĂDĂCINEȘTI, VÂLCEA
43 Băile de pe frontierele Daciei romane
23. BUMBEȘTI-JIU, GORJ
The site is located a few kilometers
south of the Jiu gorge and was first
mentioned at the end of the 19 century.
The bathing facility was identified 50m
south of the camp. Research revealed
a bath structure with circular trajectory,
consisting of 7 rooms: a semi-circular
laconicum , two large rooms without
heating – apodyterium/frigidarium (?),
other two heated rooms - without a
certain function, one of them probably
a caldarium . On the southern side of the
building research identified another
small, rectangular space – presumed to
be the frigidarium .
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Ex. Bujor, Așezarea romană de la Bumbești-Jiu, Jud. Dolj, Materiale și
Cercetări Arheologice 10, 1973, 107-115 (107-110); D. Tudor, Oltenia Romană, ed. 4, 1976, 315-316
23. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT BUMBEȘTI, JIU // PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA BUMBEȘTI, JIU
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
23. BUMBEȘTI-JIU, GORJ
Situl este localizat la câțiva kilometri sud de
defileul Jiului, fiind semnalat prin cercetări
th
de la finele secolului al XIX-lea. Edificiul
termal a fost identificat la 50m sud de
castru: clădirea avea o structură compusă
din camere în care accesul se realiza pe
o traiectorie circulară, fiind alcătuită din
șapte încăperi: incinta cu închidere semi-
circulară – laconicum, două săli mari,
fără încălzire –apodyterium/frigidarium
(?), alte două camere cu încălzire cu
hypocaust – fără funcție certă, din care
una probabil un caldarium. Pe latura
sudică se afla un mic spațiu, rectangular
– presupus un frigidarium.
? axes: a “large hall” on the western
?
? “vitruvian” caldarium to the east of this
44 Băile de pe frontierele Daciei romane
24. CĂTUNELE, GORJ
The archaeological site is situated 500m
north of the village, between the left
bank of the Motru River and the right
bank of the Gura Chivadarului Stream.
We dispose of very little information
concerning the bathhouse: it is located
100m east from the north-eastern
corner of the fortification. The surface
investigated by archaeologists showed
signs that the bath was indeed equipped
with elements of underfloor heating.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Gr. Tocilescu, Fouilles et recherches arhéologique en Roumanie,
Bucureşti 1900, 132; D. Tudor, M. Davidescu M., Săpăturile arheologice din castrul roman de la Cătunele,
jud. Dolj. Drobeta 2, 1976, 62-80; D. Tudor, Oltenia romană, ed. 4, București 1976, 361 fig. 96 (2)
25. CIOROIU NOU, DOLJ
The bathing facility was discovered
during excavations carried out recently
(2008- 2010). Based upon Roman military
brick stamps is presumed to have been
built by the Legion VII Claudia. The
bath building lies within the camp,
in the north-western corner which is
understandable, considering it was built
relatively late during the 3 century. The
rd
systematically researched area shows
it bared 5 rooms arranged on parallel
side with semi-circular termination
and underfloor heating - probably a
area research identified an apodyterium,
and other three rectangular areas,
without any certain function.
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
24. CĂTUNELE, GORJ
Situl arheologic se află la 500m Nord de
sat, între malul stâng al râului Motru şi
malul drept al pârâului Gura Chivadarului.
Informațiile de care dispunem despre
clădirea băii sunt sporadice. Aceasta
este situată la 100m est de colțul nord-
estic al fortificației, fiind cercetată doar
o suprafață în care au fost identificate
elemente ale instalației de hypocaust.
25. CIOROIU NOU, DOLJ
Băile au fost descoperite în cursul
unor cercetări arheologice recente
(2008 – 2010) fiind atribuite, pe baza
ștampilelor de pe materialul tegular,
legiunii VII Claudia. Aceasta este
amplasată în interiorul castrului, în
colțul nord-vestic, fapt explicat de
construirea sa relativ târzie, pe durata
secolului al III-lea. Clădirea este
formată din cinci camere dispuse în
axe paralele: o „sală mare”, pe latura
vestică, cu închidere semicirculară,
dotată cu sistem de hypocaust
- probabil caldarium “vitruvian”.
La est de aceasta a funcționat un
apodyterium, respectiv alte 3 încăperi
rectangulare, cărora nu li s-a putut
atribui o funcție certă.
45 Băile de pe frontierele Daciei romane
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: D. Bondoc, Cioroiu Nou. 100 de descoperiri / One hundred More recent findings have identified:
archaeological discoveries, Craiova, 2010; D. Bondoc, Toilet and cosmetic objects discovered inside the on the eastern side of the baths an
baths of Legio VII Claudia of Cioroiu Nou, Tibiscum, Serie Nouă, 1, 2011, 107-116 area with underfloor heating, another
area without special attributions,
respectively, discovered in section C,
an apse with a basin; respectively on
the southern side two other spaces, of
which the larger one with hypocaust and
water basin, identified as a caldarium.
Rezultatele mai recente au identificat: pe
latura estică o încăpere cu hypocaust,
o altă încăpere fără atribuții speciale,
o încăpere absidată, dotată cu bazin;
respectiv pe latura sudică alte două
spații, dintre care cea de dimensiuni
mai mari cu hypocaust și bazin, a fost
identificată drept caldarium.

BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Fl. Matei-Popescu, C. C. Petolescu, I. Dumitrescu, Voineşti, com. Lereşti,

jud. Argeş, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2015 (2016), 108-110; Fl. Matei-
Popescu, C. C. Petolescu, I. Dumitrescu, Voineşti, com. Lereşti, jud. Argeş, Punct: Malul lui Cocoș –
Măilătoaia, Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2016 (2017), 160-161

25. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT CIOROIU NOU, DOLJ / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA CIOROIU NOU, DOLJ

SOUTHEAST DACIA DURING THE SUD-ESTUL DACIEI ÎN TIMPUL

REIGN OF EMPEROR TRAJAN DOMNIEI ÎMPĂRATULUI TRAIAN

26. VOINEȘTI, ARGEȘ 26. VOINEȘTI, ARGEȘ

The archaeological site of Voinești is
located on the left bank of the Târgului
River, in the eastern part of the village
of Voineşti at the toponymic point
„Malul lui Cocoş” or Măilătoaia. The
baths are located 40m southeast of the
fort. Their archaeological investigation
began thanks to the interest shown by
enthusiasts in 1973. As investigations
progressed they led to the identification
of a bathhouse built with bricks bearing
the military stamp of XI Claudia pia
Fidelis legion as well as the I Flavia
Commagenorum cohort.
Situl arheologic de la Voinești este
amplasat pe malul stâng al râului
Târgului, în partea de Est a satului
Voineşti în punctul „Malul lui Cocoş”
sau „Măilătoaia”. Băile sunt situate la 40
metri sud-est de castru. Investigarea
arheologică a acestora a început
datorită unor pasionați în anul 1973.
Săpăturile sistematice, în curs, au condus
la identificarea unei băi construite cu 26. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT VOINEȘTI, ARGEȘ / PLAN AL BĂILOR DESCOPERITE LA VOINEȘTI, ARGEȘ
material tegular marcat cu ștampila
legiunii XI Claudia pia Fidelis, respectiv a
cohortei I Flavia Commagenorum, dintre
care unele exemplare asociate.

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 46 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 47 Băile de pe frontierele Daciei romane
27. RUCĂR, ARGEȘ 27. RUCĂR, ARGEȘ 28. DRAJNA DE SUS, PRAHOVA
The military camp and bathhouse of Fortul și băile romane de la Rucăr au The Roman fortification is located on
Rucăr were identified at the point called fost identificate în punctul Scărișoara, în Grădiştea hill, between the Drajna River
Scărișoara , near the Roghina spring. apropierea izvorului Roghinei. Ruinele and the Ogretinul stream. The ruins
Discovered during the systematic băilor, inițial interpretate ca burgus, au were first signalled at the end of the 19th
excavations conducted in 1904, the fost semnalate cu ocazia unor săpături century, when the ruins were discovered
ruins of the baths were originally efectuate în anul 1904. Edificiul, doar due to agricultural work.
interpreted as a burgus . The partially parțial cercetat, avea formă rectangulară,
researched building is believed to have fiind compus din camere dispuse pe A structure situated inside the camp,
had a rectangular layout comprised of două șiruri. called large structure A captured
two rows of rooms. the attention of scholars, due to its
areas meant for bathing. First results
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: D. Tudor, Considerații asupra unor cercetări arheologice făcute pe limes concluded that the identified building is
transalutanus, Studii si cercetări de Istorie Veche 1-2, 1955, 87-97 (92) a praetorium (the garrison commander’s
residence, built in the manner of a
domus) comprised of several rooms
equipped with underfloor heating ex.
areas 5, 6 (praefurnium) and their water
basins, another rectangular basin,
as well as a vestibule. At the present
there is insufficient data available
to consider these rooms as part of a
bath, it is more probable they belong
to the praetorium . We suppose that
the fortress baths functioned east of
the fortification, in the vicinity of the
stream Ogretin.
28. DRAJNA DE SUS, PRAHOVA
Fortificația romană este amplasată pe
dealul Grădiștea, între râul Drajna și pârâul
Ogretinul. Ruinele au fost semnalate
pentru prima dată la finele secolului al
XIX -lea, acestea au fost descoperite în
urma lucrărilor agricole.
Un edificiu din interiorul castrului, denumit
A, cercetat arheologic în campanii
derulate între anii 1993-1995, reluate între
2011-2013, a atras atenția datorită unor
instalații destinate îmbăierii. Concluziile
preliminare indică un praetorium (clădirea
comandantului garnizoanei, realizat în
maniera unui domus). Clădirea este
compusă dintr-o serie de camere dotate
cu încălzire prin pardoseală ex. încăperile
5, 6 (praefurnium) și bazine cu apă, un bazin
rectangular, respectiv un vestibul. Așadar,
în acest moment nu exista date suficiente
pentru a considera că spațiile au aparținut
unor băi propriu-zise, ci doar a uneia
componente a clădirii comandantului (fig.
28). Presupunem că băile garnizoanei au
funcționat la Est de incinta fortificației, în
proximitatea pârâului Ogretin.

BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Al. Bărcăcilă, Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus, Prahova,
Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice din 1942, Bucureşti, 1943, 106-110; Zahariade 1995, 211-213;
M. Zahariade, T. Dvorski, The Lower Moesian Army in Northern Walachia (A.D. 101-118). An Epigraphical
and Historical Study on The Brick and Tile Stamps Found in The Drajna de Sus Roman Fort, Bucureşti
1997; M. Zahariade, Marinela Peneş, T. Dvorski; L. M. Mureşean; Ioana Creţulescu; Fl. Topoleanu, Drajna
de Sus, com. Drajna, jud. Prahova Punct: Castru roman, Cronica Cercetărilor Arheologice din România,
Campania 2014 (2015), 48-49

27. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT RUCĂR, ARGEȘ / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA RUCĂR, ARGEȘ

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 48 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 49 Băile de pe frontierele Daciei romane
29. MĂLĂIEȘTI, PRAHOVA
The Roman fort and bath from Mălăieşti,
as pincoined by specialised literature,
is another example of a Roman site that
has functioned for a relatively short
time in the northwest area of Muntenia.
The archaeological site is located
near Sfârleanca village in Dumbrăveşti
Commune. The Roman baths are 50
meters northwest of the military fort,
located on a former terrace of the
Vărbilău River, which provided water
supply and waste drainage possibility.
The plan of the bath was first
documented by Constantin Zagoriţ
in 1940, as well as another layout was
drawn up by Dan Lichiardopol in 1979.
The bathhouse of Mălăieşti offers
the image of a bath prototype, which
despite of the short functioning period
has undergone several changes, but
no major changes that would burden
identifying layout and planimetry.
Research results show that the bath
belongs to the widespread category
of ring type baths. The excavations
brought about the discovery of the
bath in its entirety, including the related
spaces. Archaeologists identified
5 areas A- D, B1 of which A, B, D with
underfloor heating. The results of the
excavation show that the bath had all
the typical rooms of a Roman balneum:
A- apodyterium , B- tepidarium , B1-
frigidarium , C- caldarium rectangular
and D- laconium or sudatorium . In the
northern area the first praefurnium (P1)
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
29. MĂLĂIEȘTI, PRAHOVA was located in the vicinity of a podium (P1), amplasat în vecinătatea unui podium
Castrul și băile romane de la Mălăiești, that sustained a water tank, collecting care susținea un bazin de colectare
denumire cu care sunt cunoscute în water. From this, the water was distributed a apei. Din acesta, apa era distribuită
literatura de specialitate, sunt un alt to the cold water basin, respectively to the către bazinul de apă rece, respectiv
exemplu de sit roman care a funcționat boilers. With the extension of the bath, a către boilere. Odată cu extinderea băii,
pentru o scurtă durată de timp în praefurnium (P2) was built in the southern în partea sudică a mai fost construit un
nord-vestul Munteniei. Situl se află în part. The waste water was drained on the praefurnium (P2). Apele reziduale au fost
extravilanul satului Sfârleanca, aparținând eastern side, the area where the latrines drenate pe latura estică, zonă în care s-a
de comuna Dumbrăvești. Băile romane supposed to be. presupus amplasarea latrinelor.
se află la 50 metri nord-vest de castru,
situat pe o fostă terasă a râului Vărbilău, BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: O. Țentea, Al. Raţiu, A. Frânculeasa, Bianca Preda, Raluca Bătrânoiu, C.
albie din care se asigura alimentarea cu Coatu, N. Szeredai, Imola Boda, Sfârleanca, com. Dumbrăveşti, jud. Prahova [castrul Mălăieşti], Cronica
apă și drenarea reziduurilor. Cercetărilor Arheologice, campania 2012 (2013), 117-118; O. Țentea, Al. Rațiu, A. Frînculeasa, Bianca
Preda, A. Cîmpeanu, N. Szeredai, T. Nica, Sfârleanca, com. Dumbrăveşti, jud. Prahova [castrul și băile
Prima schiță a acestui edificiu a romane de la Mălăieşti], Cronica Cercetărilor Arheologice, campania 2013 (2014), p. 126-127; O. Țentea,
fost realizată de colonelul topograf Al. Rațiu, A. Cîmpeanu, Bianca Preda, N. Szeredai, Sfârleanca, com. Dumbrăveşti, jud. Prahova [castrul
Constantin Zagoriţ în anul 1940. Cu ocazia și băile romane de la Mălăieşti], Cronica Cercetărilor Arheologice, campania 2014 (2015), 102-103; O.
unor intervenții mecanice în anul 1979 a Țentea, Al. Rațiu, A. Cîmpeanu, Sfârleanca, com. Dumbrăveşti, jud. Prahova [castrul și băile romane de la
fost realizată o schiță întocmită de Dan Mălăieşti], Cronica Cercetărilor Arheologice, campania 2015 (2016), 84-85
Lichiardopol. Baia romană de la Mălăiești
oferă imaginea unui prototip termal, care,
în ciuda perioadei scurte de funcționare
a suferit anumite modificări. Acestea nu
au constituit schimbări majore care să
îngreuneze identificarea planimetriei.
Rezultatele cercetării arată că baia face
parte din categoria răspândită a băilor
cu traiectorie circulară. Săpăturile au
permis degajarea edificiul pe întreaga sa
suprafață, inclusiv a zonelor conexe. Au
fost identificate cinci zone: A- D, B1 dintre
care A, B, D cu încălzire prin pardoseală.
Baia dispunea de toate încăperile
tipice unui balneum roman: vestibulum
A- apodyterium, B- tepidarium, B1
-frigidarium, C- caldarium rectangular
29.1. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT 29.2. OVERALL PHOTO OF THE BATHHOUSE OF MĂLĂIEȘTI,
și D- laconium sau sudatorium. În zona MĂLĂIEȘTI, PRAHOVA / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA PRAHOVA / FOTOGRAFIE DE ANSAMBLU CU BAIA DESCOPERITĂ
MĂLĂIEȘTI, PRAHOVA LA MĂLĂIEȘTI, PRAHOVA
nordică a funcționat primul praefurnium
50 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 51 Băile de pe frontierele Daciei romane
30. TÂRGȘOR, PRAHOVA
The site of Târgşoru Vechi is located
about 8 km west of Ploieşti, near the
Leaota brook. During the excavations
from 1976-1978 the baths
discovered, situated 50m south of the
fort. Today, the structure is partially
overlapped by a medieval church.
According to archaeological research
and the partially restored planimetry we
are dealing with a ring type bath. The
bath building has 5 identified bathing
areas – conventionally named area A-
E, as well as a drainage system. Room
A, according to initial research, was
equipped with a praefurnium on the
western side - new research in 2014/15
does not confirm this data. Area B is a
caldarium and C a frigidarium , both
functioned as bathing areas limited
to the north side by a praefurnium (B)
and a basin equipped with an alveus or
bathtub (C). Rooms D and E relatively
large in size had no certain function: E-
may have been an apodyterium without
a basin and D- possibly tepidarium .
30. TÂRGȘOR, PRAHOVA
Situl de la Târgşoru-Vechi este situat la
aproximativ 8 km vest de municipiul Ploieşti,
lângă pârâul Leaota. Cu ocazia săpăturilor
were din anii 1976-1978 s-a descoperit edificiul
termal situat la aproximativ 50m sud-vest de
castru. Astăzi structura este parțial suprapusă
de o biserică medievală. Conform cercetării
arheologice, prin planimetria restabilită
parțial, putem analiza o baie în interiorul
căreia accesul se realiza pe un traseu
circular. Au putut fi puse în evidență cinci
camere, convențional denumite A – E,
respectiv un sistem de drenaj. Încăperea
A, conform cercetării inițiale, a fost dotată
cu praefurnium pe latura vestică, fapt care
nu s-a putut confirma prin noile cercetări
din anii 2014-2015. Zonele B- caldarium și
C- frigidarium au funcționat ca spații pentru
îmbăiere, acestea fiind delimitate pe latura
nordică de un praefurnium (B) și de un bazin
(C), dotat cu un alveus sau cadă. Încăperilor
D și E, cu dimensiuni relativ mari, nu le-a
putut fi atribuită o funcționalitate exactă: E-
posibil să fi fost apodyterium, fără bazin și
D- posibil tepidarium.
31. PIETROASELE, BUZĂU
The Roman fortress is located north
of Pietroasa Mică, on the right bank
of the Dara brook at the lower half
of the slope of Istrița. The baths are
500 meters east of the Roman military
camp. The archaeological research
undertaken since the 1970s by Magda
Tzony at 400m east of the southeast
corner of the camp unveiled the
ruins of ring type bath, with circular
trajectory and related elements:
a water pipe in the area of the
apodyterium , palaestra . Later, other
areas were identified by additional
excavations: A- laconicum equipped
with labrum , B without function, G-
tepidarium , F, D, E, and P- no function.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Tzony Magda Tzony, Termele de la Pietroasele, Materiale și Cercetări
Arheologice, 14, 1980, 348-351; Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Un balneum à Pietroasele, Caiete ARA -
Asociaţia Arhitectură. Restaurare. Arheologie 6, 2015, 91-120
31. PIETROASELE, BUZĂU
Fortificația romană se situează la nord de
localitatea Pietroasa Mică, pe malul drept
al pârâului Dara la jumătatea inferioară a
versantului Istriţei. Băile se situează la 500
de metri Est de castrul roman. Cercetările
arheologice întreprinse încă din anii 1970
de Magda Tzony la 400m est de colţul
de sud-est al castrului au dezvelit ruinele
unui edificiu termal cu traiectorie circulară
și elemente aferente: un canal de aducție
a apei și spații de apodyterium, palaestra
semnalate în articole. În cursul cercetărilor
mai recente, au fost identificate alte
încăperi care completează planul băii: A-
laconicum dotat cu labrum, G- tepidarium,
respectiv B F, D, E, P- fără o funcționalitate
clar definită.

BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: A. Măgureanu, b2 C

B. Ciupercă, C. Constantin, A. Anton, The Roman b1 C
A

Baths in Târgșoru Vechi, Caiete ARA, 8, 2017, D

C B
103-117; Magda Tzony, Gh. Diaconu, Raport
p A B
asupra cercetărilor arheologice de la Tîrgşoru
E
Vechi, Materiale 13, 1979, 263-264
D

30. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT

TÂRGȘOR, PRAHOVA / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA 31. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT PIETORASELE, BUZĂU / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA PIETORASELE, BUZĂU
TÂRGȘOR, PRAHOVA

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 52 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 53 Băile de pe frontierele Daciei romane
THERMAE
LEGIONARY FORTRESS BATHS
1. POTAISSA, TURDA, CLUJ
Potaissa is one of the best-researched
Roman sites in Dacia. The legionary
fortress and civilian settlement are to
be found in the southwestern outskirts
of the city of Turda. The V Macedonica
fortress bath was built together with the
completition of the legion’s fortification,
after the garrison was re-stationed
to Dacia after 168. The thermae were
placed in retentura dextra (right rear
range of the camp), research identified
the following areas: a palaestra, bathing
areas (14 of which with no certain
function), frigidarium I, a rectangular
cold water basin, frigidarium II, cold
water basin with semi-circular shape.
Observing the layout of this bathing
complex, we can assume two separate
bathing sectors, equipped with own
bathing areas: a larger ring type bath
with a palaestra, and a smaller ring type
bath set on the eastern side of the camp.
K
I
H
G
L
B
Fr.2
E
lat. 2
A
Fr. 1
1. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT POTAISSA
- TURDA, CLUJ / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA POTAISSA -
TURDA, CLUJ
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
THERMAE
TERMELE LEGIONARE
1. POTAISSA, TURDA, CLUJ
Potaissa este unul dintre cele mai bine
cercetate situri romane din Dacia. Castrul
legionar și așezarea civilă sunt amplasate
în partea de sud-vest a orașului Turda.
Construirea băilor din castrul legiunii
V Macedonica s-a făcut simultan cu
ridicarea fortificației, odată cu mutarea
trupei în Dacia după anul 168. Termele
au fost amplasate în retentura dextra,
fiind identificate următoarele încăperi:
o palaestra, spații pentru îmbăiere (14 la
număr, ale căror funcțiuni certe n-au putut
fi stabilite), frigidarium I, bazin de apă rece
cu formă dreptunghiulară, frigidarium II,
bazin cu apă rece cu formă semi-circulară.
Observând planul complexului termal,
putem presupune două părți separate, cu
spații proprii pentru îmbăiere: o baie cu
o traiectorie circulară, de dimensiuni mai
mari dotate cu palaestra, respectiv o baie
cu o traiectorie circulară de dimensiuni
reduse, situat pe partea estică.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Bărbulescu, M.,
Ana Cătinaş, Claudia Luca, A. Husar, P. Husarik,
M. Grec, Cornelia Bărbulescu, The Baths of the
Legionary Fortress of Potaissa, Proceedings
of the XVIIth International Congress of Roman
Frontier Studies, Zalău, 1997, 14; Cornelia
Bărbulescu, Arhitectura militară și tehnica de
construcție la romani: castrul de la Potaissa,
Cluj-Napoca 2004
54 Băile de pe frontierele Daciei romane
2.2. ARCHIVE PHOTO MADE AT THE ‘LARGE BATHS’ DISCOVERED AT THE OFFICERS QUARTERS OF COLONIA AURELIA APULENSIS - ALBA
IULIA, ALBA / FOTOGRAFIE ARHIVĂ FĂCUTĂ LA “TERMELE MARI“ DESCOPERITE LA SEDIUL GUVERNATORULUI FINANCIAR DE LA COLONIA
AURELIA APULENSIS - ALBA IULIA, ALBĂ
URBAN THERMAE TERMELE ORAȘELOR
2. COLONIA AURELIA APULENSIS , 2. COLONIA AURELIA APULENSIS,
ALBA IULIA, ALBA ALBA IULIA, ALBA
Located in the valley of Mures, under the Amplasată pe valea Mureșului, sub
current town of Alba Iulia, near the gold actualul oraș Alba Iulia, în apropierea
mines of Alburnus Maior (Rosia Montana), minelor de aur de la Alburnus Maior
the urban center of Apulum represents (Roşia Montană) centrul urban de
the largest settlement in Roman Dacia. la Apulum reprezintă cea mai mare
The Roman cities, formed around the așezare din Dacia Romană. Orașele
fortress of legio XIII Gemina, will become romane, formate în jurul sediului
one of the most significant expressions legiunii a XIII-a Gemina, vor deveni una
of Northern Danubian Roman culture and dintre cele mai semnificative expresii
civilization. Colonia Aurelia Apulensis ale culturii și civilizației romane nord-
developed in the vicinity of the present dunărene. În zona actualului cartier
Partoş district, while the citizens of Partoş s-a dezvoltat Colonia Aurelia
the second Roman town municipium Apulensis, în timp ce în arealul denumit
Septimium Apulense (which later became Dealul Furcilor, de pe teritoriul orașului
Colonia Nova Apulensis) settled in the actual, a funcționat celălalt oraș roman
area called Furcilor Hill, on the territory of municipium Septimium Apulense,
the current city of Alba Iulia. devenit ulterior Colonia Nova Apulensis.
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 55 Băile de pe frontierele Daciei romane
The excavations carried out in 1888-
1908 in Colonia Apulensis targeted one
of the most interesting archaeological
objectives, the
governor of the three Dacian provinces,
the praetorium consularis, and located
east-south-east of the fort of the XIII
Gemina legion (today south eastern corner
of the city). Through these excavations,
several structures have been discovered
considered to be a bathing facility and
named by Béla Cserni “large thermae”, but
also known as the Bath of the Governor’s
Palace. Subsequent excavations observed
that the area was in fact a complicated
structure and belonged to the praetorium.
F
210
Săpăturile desfășurate în anii 1888-1908
efectuate în Colonia Apulensis au vizat
unul dintre cele mai interesante obiective
Palace of consular arheologice, palatul guvernatorului
consular al celor trei Dacii, praetorium
consularis, situat la est-sud-est de
castrul legiunii a XIII-a Gemina (astăzi
în colțul sud estic al cetății). Prin aceste
săpături au fost descoperite mai multe
structuri interpretate ca edificiu termal,
denumit de către Bela Cserni “marile
terme”, cunoscute sub denumirea baia
de la Palatul Guvernatorului. Săpăturile
ulterioare au semnalat faptul că arealul
reprezenta o structură complexă, parte
din praetorium.
240
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: A. Cserni,
211
3. MUNICIPIUM SEPTIMIUM
APULENSE , ALBA IULIA, ALBA
In the course of rescue archaeological
research from 1995-97 in the Furcilor
Hills area, south of the legionary fortress
a bath was discovered, named by the
archaeologist “small thermae”, in order
to distinguish them from discoveries
made a century earlier.
The data regarding the bath building is
quite scarce. Four areas and a corridor
were excavated, the results show they
are arranged in two parallel rows, the
ones on the eastern side being heated.
In many cases only the footprint of the
walls was preserved. The edifice belongs
to the category of baths arranged in
parallel axes, with a central corridor
3. MUNICIPIUM SEPTIMIUM
APULENSE , ALBA IULIA, ALBA
În cursul unor cercetări arheologice
preventive din 1995-97 din arealul Dealul
Furcilor, la sud de castrul legionar, a fost
descoperită o baie, denumită de către
autorii cercetărilor “micile terme”, pentru
a le diferenția de descoperirile făcute
cu un secol mai devreme.
Datele legate de structura băii sunt destul
de puține. Au fost săpate 4 încăperi și un
coridor, cu încăperile dispuse în două șiruri
paralele, cele pe latura estică fiind încălzite.
În multe cazuri s-a păstrat doar amprenta
zidurilor. Edificiul aparține categoriei de
băi dispuse “în axe paralele”, cu un coridor
central servind drept cale de acces
spre ambele “aripi”. A fost identificat: un

214
Apulumi maradványok, Alsófehérmegyei
212
215 216 242 Történelmi, Régészeti és Természettudományi serving as a way to access both “wings”. apodyterium, un frigidarium, un caldarium
243

219 244
223

221
222 224 225
Egylet tizenharmadik évkönyve, vol. III-VI, 1890; Research identified: an apodyterium, a pe latura estică, cu închidere în absidă, și
frigidarium, a caldarium on the eastern un sudatorium. Autorii săpăturilor au fost
C 237
A. Cserni, Apulumi maradványok, Alsófehérmegyei
Történelmi, Régészeti és Természettudományi side with apses, and a sudatorium. The de părere că “micile terme” fac parte dintr-
115
23

112
21 20
229
Egylet tizenharmadik évkönyve, vol. III-VI, 1891; A. authors of the excavations were of the un edificiu mai extins.
19

22
31 14 15
Cserni, Apulumi maradványok, Alsófehérmegyei opinion that “small thermae” are part of
31

30
29 16 39 Történelmi, Régészeti és Természettudományi a larger building. Datorită analogiilor planimetrice cu băile
41 43 44 Egylet tizenharmadik évkönyve, vol. III-VI, 1892; A. de la Slăveni și Buridava, este posibil însă
55 86
51
Due to the analogies with the baths ca acest edificiu să fi fost însă o balnea.
88
50
47

49
D Cserni, Apulumi maradványok, Alsófehérmegyei
Történelmi, Régészeti és Természettudományi from Slăveni and Buridava, it is possible În secolul al III-lea p. Chr. baia respectivă
27
52

90 54 Egylet tizenharmadik évkönyve, vol. III-VI, 1894; that this building was an actually a fost distrusă aproape în întregime de o
27
87 89 91
F. Schäfer, Praetoria. Paläste zum Wohnen balnea. In the 3rd century AD, the bath locuință romană.
116 und Verwalten in Köln und anderen römischen was destroyed almost entirely by a
93 94 Provinzhaupstädten, Köln 2014, 264-450 Roman dwelling.
57 58 59 92

2.1. THE PLAN OF THE SO-CALLED ‘LARGE BATHS’ DISCOVERED

AT COLONIA AURELIA APULENSIS - ALBA IULIA, ALBA / PLANUL
BĂILOR DENUMITE “TERMELE MARI” DESCOPERITE LA COLONIA
AURELIA APULENSIS - ALBA IULIA, ALBĂ

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 56 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 57 Băile de pe frontierele Daciei romane
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: R. Ciobanu, Les petits thermes d`Apulum. Typologie et décor, Plafonds separate apodyteria (left leading to the
et voûtes à l`époqueantique (L. Borhy ed.) Budapest, 2004, 333-337; R. Ciobanu, M. Drîmbărean, N. steam bath and right to the men’s bath);
Rodean, A. Gligor, Raport privind Cercetările arheologice de salvare din Dealul Furcilor şi str. Arhim. Iuliu 3- frigidarium, centrally located in the
Hossu (Brânduşei) Alba-Iulia, campaniile 1996–1999 (2), Apulum 37, 1, 1997, 293–338; R. Ciobanu, layout, followed by the 4- tepidarium,
N. Rodean, Raport preliminar privind cercetările, arheologice de salvare din Dealul Furcilor – Alba Iulia; 5-caldarium, labrum, without a
6-
Campania 1995 (1), Apulum 34, 1997 specific function, 8- tepidarium, 9-
another frigidarium, 10- and 11 - the so-
called bath with mirrors, and 12 - another
apodyterium. Téglás similarly describes
the women’s bath, which had areas: 12-
apodyterium, 13-frigidarium, 14- water
basin, 15-tepidarium, 16-17 caldarium, 18-
room without function, 19- unguentarium
and 20- laconicum which ties in the row
of bathing spaces with area nr. 1- the
apodyterium, which leads the visitor
3. THE PLAN OF THE SO-CALLED ‘SMALL BATHHOUSE’ DISCOVERED AT MUNICIPIUM SEPTIMIUM APULENSE - ALBA IULIA, ALBA / to the steam bath mentioned above.
PLANUL BĂILOR DENUMITE “TERMELE MICI” DESCOPERITE LA MUNICIPIUM SEPTIMIUM APULENSE - ALBA IULIA, ALBĂ
(Figures IV and IV A). Other baths have
been reported, placed east of the domus
4. COLONIA DACICA SARMIZEGETUSA, 4. COLONIA DACICA SARMIZEGETUSA, procuratoris , which should be linked to
SARMIZEGETUSA , HUNEDOARA SARMIZEGETUSA , HUNEDOARA this conglomerate of buildings.
Colonia Dacia Sarmizegetusa was Colonia Dacica Sarmizegetusa a fost
the first Roman town founded after primul oraș roman întemeiat după BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: G. Kuun, K. Torma, G. Téglás, Hunyadvármegye története, Budapest 1902, 62/63
the Roman conquest of the northern cucerirea romană de la nordul Dunării.
Danube territories.
Potrivit datelor provenite din cercetările
According to older research a very mai vechi, în spațiul cuprins între incinta
22/3
?
large public bath was located in the nordică a orașului și amfiteatru, a fost 21
21
apodyteria separate (stânga spre baia
de aburi și dreapta spre baia bărbaților),
3- frigidarium poziționat central în plan,
urmat de încăperea 4- tepidarium, 5-
caldarium, 6- labrum (baie mică cu apă
rece), 7- nișă, fără funcție specifică,
8- tepidarium, 9- alt frigidarium, 10- și
11- așa numita baie cu oglinzi, respectiv
12- alt apodyterium. Téglás descrie în
mod similar baia femeilor, care dispunea
de: 12- apodyterium, 13- frigidarium ,
14- bazin cu apă, 15- tepidarium, 16-17
caldarium, 18- încăpere fără funcție, 19-
unguentaria și 20- laconicum, care leagă
șirul spațiilor de îmbăiere cu încăperea 1-
apodyterium, ce duce vizitatorul la baia
de aburi, menționată mai sus. (Fig. IV și
IV A). Alte băi au fost semnalate la Est de
domus procuratoris și care trebuie puse
în legătură cu acest complex de clădiri.
6
8
22
?
7
5
9

area between the northern boundry localizată o baie publică de dimensiuni 1 23 4

of the town and the amphitheater. The foarte mari. Baia era compusă din patru
bathhouse consisted of four distinct spații distincte: o incintă pentru bărbați, 2 3 12

sections: an area for men, one for una pentru femei, o baie de aburi și 13 19 18
15
women, a steam bath and a cold water o baie cu apă rece. Conform datelor 16 10 11
12
bath. According to data published in interpretate și publicate în detaliu de 28 30
17 9
29 24
detail by Gábor Téglás, the following Gábor Téglás s-au identificat următoarele
rooms were identified: the entrance încăperi: spațiu de intrare pentru
area, capsatorius (here you could pay the capsatorius (aici se cumpără biletele de 4. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT SARMIZEGETUSA, HUNEDOARA SITUATED ON THE EASTERN AREA OF THE
TOWN / PLANUL BĂILOR DE LA SARMIZEGETUSA, HUNEDOARA SITUAT LÂNGĂ CASTRU ȘI TRASEUL MILITAR PE PARTEA ESTICĂ A
entrance fee); areas marked with 1-2, two intrare), zonele semnalate cu 1-2, două ORAȘULUI

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 58 Băile de pe frontierele Daciei romane The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 59 Băile de pe frontierele Daciei romane
5. DROBETA, DROBETA TURNU
SEVERIN, MEHEDINȚI
The fortification and Roman town of
Drobeta are now overlapped mostly by the
city of Drobeta Turnu-Severin. The baths
are located on the upper terrace of the
Danube, west of the amphitheater as well as
200m west of the Roman bridge. Research
identified three bathing facilities. The first
is composed of six rooms distributed on
an apparent circular trajectory, and has
the following bathing areas: A- tepidarium,
B- caldarium, C- a caldarium with an
enclosed labrum or alveus, D- without
function, E- laconicum / “fire room”,
F- frigidarium with a decorated circular
basin, H-drainage channel, respectively G-
without certain function. This building was
also endowed with a palaestra- P, situated
to the northeast, surrounded by two apses
and partly heated rooms. Towards east the
building continues with a structure, with its
rooms aligned on a linear axis, of which:
I-J, K-L, M-O, with no established function,
being partially destroyed.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: M. Davidescu, Monumente istorice din Oltenia, București 1964, 12-13; D.
Tudor, Oltenia romană, ed. 4., București 1976, 315-320
P
S
H
B F
C
II J L
E K
A
G
D
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
5. DROBETA, DROBETA TURNU
SEVERIN, MEHEDINȚI
Castrul și orașul roman Drobeta sunt
suprapuse astăzi în cea mai mare parte
de orașul Drobeta Turnu-Severin. Băile
sunt situate pe terasa superioară a
Dunării, la Vest de amfiteatru, respectiv
la 200m vest de podul roman. Au fost
identificate trei zone de edificii termale.
Primul este compus din șase încăperi
distribuite pe o traiectorie aparent
circulară, cu următoarele spații de
îmbăiere: A- tepidarium, B- caldarium,
C- un labrum, în cadrul caldariumului, D-
fără funcție, E- laconicum/cameră foc,
F- frigidarium cu bazin circular decorat,
H- canal de scurgere, respectiv G- fără
funcție certă. Acest edificiu era dotat cu o
palaestra- P- spre nord-est, înconjurată cu
două încăperi absidate și parțial încălzite.
Spre Est edificiul continuă cu o structură
ale cărei încăperi sunt înșirate pe o axă
lineară, din care: I-J, K-L, M-O , funcția
acestora nu a fost stabilită, deoarece
reprezintă o structură parțial distrusă.
T G
N O
M
5. THE PLAN OF THE BATHS DISCOVERED
AT DROBETA, MEHEDINȚI / PLANUL BĂILOR
DESCOPERITE LA DROBETA, MEHEDINȚI
60 Băile de pe frontierele Daciei romane
6. ROMULA, REȘCA, OLT 6. ROMULA, REȘCA, OLT
The ruins of the Roman town are Ruinele orașului roman sunt suprapuse
overlaid by the central part of the de partea centrală a satului Reşca.
village of Reşca. The thermae were Termele au fost identificate în
identified in 1900 on private property, anul 1900 de către P. Polonic pe o
located near the river Teslui. proprietate privată situată în apropierea
cursului râului Teslui.
The layout of the bath displayed a
building with an atypical planimetry, Planul ne indică un edificiu cu planimetrie
nonetheless with its bathing areas atipică, care permite accesul pe un
arranged on a circular trajectory. traseu circular. Au fost identificate 12
Twelve rooms were identified, none of încăperi, fără spații absidate, dintre care:
which with a semi-circular termination: C- apodyterium îngust; D, E- probabil
C- a narrow apodyterium; D, E- tepidarium, B, K, N- încăperi încălzite,
probably tepidarium , B, K, N- rooms iar A, C, G fără funcționalitate precizată.
with underfloor heating, and A, C, G Potrivit unor opinii, este posibil ca
with no specified function. According această clădire să nu fi avut funcția de
to several scholars, it is possible that baie, ci una de reședință.
this building didn’t serve as a bath, but
as a residence.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: D. Tudor, Oltenia romană, ed. 4., București, 1976, 321-323
A B
C
D E N
F
M
H
I K L
6. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT ROMULA - REȘCA, OLT / PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA ROMULA - REȘCA, OLT
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 61 Băile de pe frontierele Daciei romane

C
B B’
I in E1 and E2 were marked with the stamp of
7. PHOTO, PLAN AND 3D MODELL OF THE BATHHOUSE DISCOVERED BY ARHEOLOGISTS AT ALBURNUS MAIOR, ROȘIA MONATĂ, ALBA
/ FOTO, PLAN ȘI RECONSTRUCȚIE 3D A VESTIGIILOR ILUSTRÂND CUM ARĂTA BAIA DE LA LA ALBURNUS MAIOR, ROȘIA MONATĂ, ALBA LA
MOMENTUL DESCOPERIRII FĂCUTE DECĂTRE ARHEOLOGI
***
VARIA
7. ALBURNUS MAIOR,
ROȘIA MONTANĂ, ALBA
Situated in the central area of Roşia
Montană, on Carpeni Hill, the site provided
over time a series of archaeological finds,
inscriptions as well as fragments of building
materials (ex. military bricks stamps) which
connected the site to the legio XIII Gemina.
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
D five areas: A, D- hot water basin, B, B’ and
A
***
VARIA
7. ALBURNUS MAIOR,
ROȘIA MONTANĂ, ALBA
Situat în zona centrală a Roșiei Montane,
pe Dealul Carpeni, situl a furnizat de-a
lungul timpului o serie de descoperiri
arheologice epigrafice cât și materiale
(ceramice de construcție cu ștampilă)
care făceau legătura cu activitatea
62 Băile de pe frontierele Daciei romane
During the archaeological campaings
between 2001-2003, two buildings with
underfloor heating were excavated: E1- at
Tomuș and E2- at Bisericuță, which could
have functioned as a bathhouse. The
layout shows the building is comprised of
I- cold water basin or frigidarium, as well
as a service area called C- a basin with hot
water / maybe sudatorium. The building
had two construction phases. In a final
phase the bath was extended towards
west and north, making the functionality
uncertain, and left open to interpretations.
Following recent mineralogical analysis,
the origin of the ceramic material found
in the two buildings is established to be
Apulum. Ceramic brick material found both
the legio XIII Gemina.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: O. Țentea, Bath and Bathing at Alburnus Maior, Cluj-Napoca 2015
8. ȘIBOT, ALBA
The ruins of the Roman settlement of
Şibot were discovered following rescue
intervention (excavation) carried out 1.5
km east of Şibot, at the point “In Obrej”
located on the banks of the Cugir River.
As a result of these archaeological
researches, a significant part of the
civilian settlement, an industrial area
and necropolis, all located along the
imperial Roman road were discovered.
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
constructivă a legiunii XIII Gemina . Prin
săpăturile arheologice din anii 2001-
2003 au fost decopertate două edificii
cu instalație hipocaust : E1- punctul
Tomuș și E2- punctul Bisericuță, căruia
i s-a putut atribui funcția de baie. Planul
băii era compus din cinci încăperi: A,
D- bazin cu apă caldă, B, B’ și I- bazinul
de apă rece – frigidarium, respectiv
un spațiu de serviciu denumit C- bazin
cu apă caldă / sudatorium. S-au putut
distinge două faze de construcție a
băii. Într-o ultimă fază, care cuprinde
o extindere spre Vest și spre Nord,
funcționalitatea edificiului rămâne
deschisă interpretărilor. În urma
efectuării analizelor mineralogice, s-a
putut stabili proveniența materialului
ceramic de la Apulum. Atât materialul
din E1, cât și cel din E2 a fost marcat cu
ștampila legiunii XIII Gemina.
8. ȘIBOT, ALBA
Ruinele așezării romane de la Șibot au
fost descoperite în urma unor cercetări
arheologice preventive, efectuate la 1,5
km Est de localitatea Şibot, în punctul “În
Obrej” situat pe malul râului Cugir.
În urma acestor cercetări arheologice a
fost descoperită o parte semnificativă
a așezării civile, o zonă industrială și
necropola, toate dispuse de-a lungul
drumului imperial. Clădirea băii era
63 Băile de pe frontierele Daciei romane
The bathhouse was identified in amplasată în arealul vestic al așezării,
the western part of the settlement, situat în vecinătatea râului, zonă în
located in the vicinity of the river, an care au funcționat și unele clădiri cu
area where some buildings housed funcționalitate civilă.
other civilian functions.
Clădirea, de formă dreptunghiulară,
The rectangular building, 26 × 15m in cu dimensiuni de 26 × 15 m, face parte
size, belongs to the category of ring din categoria băilor cu traiectorie
type baths. The building is divided circulară. Clădirea este compartimentată
into five quadrilateral areas. Two of în cinci spații aproximativ pătrate.
these were equipped with underfloor Două dintre acestea au fost dotate cu
heating, two rectangular rooms have încălzire prin pardoseală, două camere
considerably large dimentions, and dreptunghiulare au dimensiuni mari, iar
one has a circular shape and therefore una este rotundă, putându-i-se atribui
should be considered a laconicum . prin urmare funcția de laconicum.
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE: Adela Bâltâc, P. Damian, V. Apostol, Alina Streinu, Alexandra Dolea, Ioana
Paraschiv-Grigore, Eugen Paraschiv-Grigore, Corina Nicolae, B. Voicu, Cercetări arheologice preventive
din așezarea romană de la Șibot, punctul “În Obrej” (jud. Alba) – considerații preliminare. Cercetări
Arheologice 23, 2016, 49-106, pl. IX
? and bathing was done by paying a toll.
? generalized only with the second half
8. THE PLAN OF THE BATHHOUSE DISCOVERED AT ȘIBOT, ALBA // PLANUL BĂILOR DESCOPERITE LA ȘIBOT, ALBĂ
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 64 Băile de pe frontierele Daciei romane
CONCLUSIONS
When building baths and bathhouses,
the Romans used almost all tools and
features of the technology available in
their time. Military baths located in the
provinces differ in many respects from
the big public bathing structures found
in Rome. Architecturally they represent
some of the oldest military structures
and their category includes a manifold
of public and private buildings alike.
This aspect is also reflected in the
realities of Roman Dacia . Bathing itself
was a public activity involving a large
number of people who swam, relaxed,
had a sauna after exercises and, above
all, socialized with friends.
Among the differences registered
between the legionary baths and the
auxiliary baths, the most important
seems to be their location, namely
the legionary baths (thermae legionis)
were built inside the camp and were
free of charge, whilst the baths to which
the auxiliary soldiers had access to
(balnea) were built outside of the fort,
This is explained by the fact that soldier
attendance, in the case of public baths,
of the 1st century (the Flavian age), so it
comes that the internal layout of forts
didn’t even consider the placement
of a bathhouse. Later, as the use of
baths spreads unto the category
of the auxiliary garrisons, the baths
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
CONCLUZII
Pentru construirea băilor, romanii au folosit
aproape toate aspectele tehnologiei
disponibile la vremea lor. Băile militare din
provincii sunt diferite în multe privințe față
de cele publice de la Roma. Din punct de
vedere arhitectural ele reprezintă unele dintre
cele mai vechi structuri militare și categoria
lor include o bogăție de clădiri publice și
private, deopotrivă. Acesta se reflectă și în
realitățile din Dacia romană. Îmbăierea a fost
o activitate publică care implica un număr
mare de persoane care înotau, se relaxau,
făceau saună după ce exersau și, mai presus
de toate, socializau cu prietenii.
Printre diferențele înregistrate între băile
trupelor de legiune și cele auxiliare,
cea mai importantă se dovedește a fi
amplasarea lor, anume băile legionarilor
(thermae legionis) au fost construite
în interiorul castrului, constituind un
serviciu gratuit, iar băile la care aveau
acces soldații auxiliari (balnea) au fost
construite în afara castrelor, iar îmbăierea
se făcea prin plata unei taxe. Acest fapt
a fost explicat prin faptul că frecventarea
băilor publice de către soldații auxiliari
s-a generalizat abia începând cu a doua
jumătate a secolului I p. Chr. (epoca
flaviană), astfel încât în planimetria
internă a castrelor nu a fost prevăzută
inițial construirea băilor. Intrând mai
târziu în uzul soldaților auxiliari, băile care
îi deserveau vor fi amplasate în afara
castrelor, întrucât la acea vreme spațiul
interior al fortificațiilor era insuficient, iar
65 Băile de pe frontierele Daciei romane
that served such purposes would be
placed simply outside the camp, since
at that time the inner space of the
fortifications was insufficient, and the
rules of arrangement regarding interior
buildings was habitual, utilized in a
widespread manner.
Most of the bath buildings found in
Dacia are located near the auxiliary forts,
respectively in the civil settlements,
situated in their vicinity. Determining
the use of these baths is difficult. Higher
ranking categories of the regiment
were customarily supposed to have
enjoyed private baths, inside the camp.
In light of these aspects, the social
component of the baths correlated
with the different chronological
phases of Romanization in a provincial
context can help identify the problems
of localization of bathing facilities in
future studies. There is no evidence to
be found on the border areas of the
Dacian province, which show defining
or exceptional topographic factors, as is
the case for example of Moesia Superior
- where it appears that early baths are
located near auxiliary fortifications and
important mining areas. As far as the
baths of Dacia are concerned – by way
of current research – we can profess
that most of them are located outside
the forts, about 50 meters or more away
and in the vicinity of a waterway.
These baths retain their main features,
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
regula dispunerii clădirilor din interior
era larg răspândită și utilizată.
Majoritatea edificiilor de îmbăiere din
Dacia se găsesc în apropierea castrelor
auxiliare, respectiv în așezările civile din
proximitatea acestora. Determinarea
utilizării acestor băi este dificilă.
Categoriile de rang mai înalt ale trupei
se presupune că se bucură de băi
private situate în interiorul castrului. În
lumina acestor aspecte, componenta
socială a băilor corelată cu diferitele
faze cronologice ale romanizării într-
un context provincial poate ajuta la
identificarea problemelor de dispunere
a instalațiilor termice în studiile viitoare.
În zona de frontieră a provinciei Dacia
nu există dovezi care să arate factori
topografici definitorii sau excepționali,
precum în cazul provinciei Moesia
Superior, unde se pare că băile timpurii
sunt situate lângă fortificații auxiliare și
în zonele miniere importante. În ceea
ce privește băile din Dacia – în stadiul
curent al cercetării – putem afirma că
majoritatea acestora se află în afara
forturilor, la aproximativ 50 de metri sau
mai mult, în vecinătatea unui curs de apă.
Aceste băi își păstrează principalele
caracteristici, dimensiunile şi forma
de-a lungul întregii epoci a Principatului.
Întrucât majoritatea siturilor sunt
destinate grupurilor mai mici de soldați ai
trupelor auxiliare, facilitățile de îmbăiere
din Dacia pot fi clasificate ca un grup
de ansambluri de dimensiuni modeste
66 Băile de pe frontierele Daciei romane
dimensions and shape
the entire Roman occupation. Since
most of the sites were considered for
the smaller number of soldiers of the
auxiliary regiments, the bathing facilities
of Dacia can be classified as a cluster
of more modest structures (with a few
exceptions, of course). Unfortunately,
in many cases the data for the part-and-
parcel identification of all bathing areas
is lacking, which prevents a thorough
understanding of the situation. Thus,
as we have already mentioned, one
cannot reconstruct a very elaborate
image of the phenomenon that are the
baths and bathhouses of Dacia .
The edifices had cold and hot bathing
areas, and one-quarter of them were
equipped with areas for social interaction
without an apparent correlation with
the stationing military unit. In the case
of small bathhouses, similar to other
western provinces, some prototypes can
be identified. The phenomenon is a result
of the act of adapting and reconditioning
of various structures which belong
to legionary bath architecture, but
also by the increasing demand of the
auxiliary units. The acknowledgment of
a proliferation of several prototypes in
certain areas of Dacia is a theory which
holds water.
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia
throughout (cu câteva excepții, desigur). Din păcate
lipsesc în numeroase cazuri, datele
pentru identificarea integrală a diferitelor
arii de îmbăiere, ceea ce împiedică o
înțelegere aprofundată a situației. Astfel,
după cum am mai menționat, nu se poate
reconstitui o imagine prea complexă
asupra fenomenului reprezentat de
funcționarea băilor din Dacia.
Edificiile dispuneau de arii pentru scăldat
la rece și la cald, iar un sfert dintre acestea
erau dotate cu zone pentru interacțiune
socială, fără o corelație aparentă cu
regimentul de staționare. În cazul băilor
mici, la fel ca în alte provincii occidentale,
pot fi identificate unele prototipuri.
Fenomenul se datorează prin preluarea
diferitelor structuri din arhitectura băilor
legionare, dar și prin creșterea cererii
dinspre soldații auxiliari. Se poate susține
răspândirea mai multor prototipuri în
anumite zone ale provinciei Dacia.
67 Băile de pe frontierele Daciei romane
BIBLIOGRAPHY / BIBLIOGRAFIE
I. Ardeț, în Cronica Cercetărilor Arheologice, Campania 2015
II. M. Bărbulescu, The Baths of the Legionary Fortress of Potaissa, Proceedings of the XVIIth
International Congress of Roman Frontier Studies, Zalău, 1997
III. Bărbulescu, Cornelia, Arhitectura militară și tehnica de construcție la romani: castrul de la Potaissa,
Cluj-Napoca, 2004
IV. Al. Bărcăcilă, Raport asupra cercetărilor de la Drajna de Sus, Prahova, Anuarul Comisiunii
Monumentelor Istorice din 1942, Bucureşti, 1943
V. Adela Bâltâc, P. Damian, V. Apostol, Alina Streinu, Alexandra Dolea, Ioana Paraschiv-Grigore, Eugen
Paraschiv-Grigore, Corina Nicolae, B. Voicu, Cercetări arheologice preventive din așezarea romană de la
Șibot, punctul “În Obrej” (jud. Alba) – considerații preliminare. Cercetări Arheologice 23, 2016, 49-106
VI. Doina Benea, P. Bona,Tibiscum, București, 1994
VII. Bichir Gh., Cercetările arheologice de la Stolniceni-Râmnicu Vâlcea, Buridava, Studii şi materiale,
4, 1982, 43-54
VIII. Bondoc D., Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2007
IX. Bondoc D., Cioroiu Nou. 100 de decoperiri / One hundred archaeological dicoveries, Craiova, 2010
X. Bondoc D., Toilet and cosmetic objects discovered inside the baths of Legio VII Claudia of Cioroiu
Nou, Tibiscum, Serie Nouă, 1, 2011, 107-116
XI. Bujor E., Așezarea romană de la Bumbești-Jiu, Jud. Dolj, Materiale și Cercetări Arheologice, X,
1973, 107-115
XII. Chirilă I., Gudea N., Lucăcel V., Pop C., Castrul roman de la Buciumi, 1972
XIII. Chirilă E., Gudea N., Şantierul arheologic Bologa (jud. Cluj), Materiale X, 1973, 115-123
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 68 Băile de pe frontierele Daciei romane
XIV. Ciobanu R., Les petits thermes d`Apulum. Typologie et décor, Plafonds et voûtes à l` époqueantique
(L. Borhy ed.) Budapest, 2004
XV. Ciobanu R., Drîmbărean M., Rodean N., Gligor A., Raport privind Cercetările arheologice de salvare
din Dealul Furcilor şi str. Arhim. Iuliu Hossu (Brânduşei) Alba-Iulia, campaniile 1996–1999 (2), Apulum
37, 1, 1997, 293–338
XVI. Ciobanu R., Rodean N., Raport preliminar privind cercetările, arheologice de salvare din Dealul
Furcilor – Alba Iulia; Campania 1995 (1), Apulum, XXXIV, 1997
XVII. Cristescu V., Le castellum romain de Sapata de Jos, Dacia 5-6, 1935-1936, 435-447
XVIII. Cserni A., Apulumi maradványok, Alsófehérmegyei Történelmi, Régészeti és Természettudományi
Egylet tizenharmadik évkönyve, vol. III-VI, 1890
XIX. Cserni A., Apulumi maradványok, Alsófehérmegyei Történelmi, Régészeti és Természettudományi
Egylet tizenharmadik évkönyve, vol. III-VI, 1891
XX. Cserni A., Apulumi maradványok, Alsófehérmegyei Történelmi, Régészeti és Természettudományi
Egylet tizenharmadik évkönyve, vol. III-VI, 1892
XXI. Cserni A., Apulumi maradványok, Alsófehérmegyei Történelmi, Régészeti és Természettudományi
Egylet tizenharmadik évkönyve, vol. III-VI, 1894
XXII. Davidescu M., Monumente istorice din Oltenia, 1964
XXIII. Dănilă Ş., Repertoriul arheologic al județului Bistrița-Năsăud, Bistrița, 1989
XXIV. Florescu Gr., Săpăturile de Salvare la Bumbești, Materiale 4, 1957, 103-116
XXV. Franzen P., Matei A., Marcu F ., The Roman fort at Romita (Dacia). Results of the geophysical
survey, Acta Musei Napocensis 41–42/I, 2007, 161-177
XXVI. Gudea N., Castrul roman de la Înlăceni (încercare de monografie), Acta Musei Porolissensis 3,
Zalău, 1979, 150-273
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 69 Băile de pe frontierele Daciei romane
XXVII. Gudea N., Castrul roman de la Brețcu (încercare de monografie), Acta Musei Porolissensis 4,
1980, 255-332
XXVIII. Gudea N., Das Römergrenzkastell von Bologa-Resculum, Zalău, 1997
XXIX. Gudea N., Chirilă E. Lucăcel V., Constantin P., Castrul Roman de la Bucium. Zalău, 1972
XXX. Lupu N., Săpăturile de la Boiţa, Materiale, VII, 1960, 411- 422
XXXI. Lupu N., Stațiunea Romană de la Boița (Jud. Sibiu), Acta Terrae Septecastrensis I, 2002, 71-106
XXXII. Macrea M., Gudea N., Moţu I., Praetorium. Castrul şi așezarea romană de la Mehadia, Bucureşti, 1993
XXXIII. Man Nicoleta, Cioată D., Crișan Coralia, Cronica cercetărilor arheologice din România, Campania 2004
XXXIV. Marechal S., Lavacrum: just another word for baths? How the terminology of baths may have reflected
changes in bathing habits, Revue belge de philologie et d’histoire, tome 93, fasc. 1, 2015, 139-177
XXXV. Marinescu Lucia, Sion, Anioșoara Sion, Petculescu L., Andritoiu I., Edith Valeria, Rusu I.,
Brăileanu Maria, Șantierul Arheologic Micia (Com. Vețel, Jud. Hunedoara), Cercetari Arheologice III,
1979, 105-127
XXXVI. Marinescu Lucia, Sion Anișoara, Andrițoiu I., Raport asupra campaniei de săpături arheologice
din anul 1983 de la Micia (com. Vețel, Jud. Hunedoare) sector therme, Cercetări Arheologice, XVIII,
1986, 53-58
XXXVII. Măgureanu A., Ciupercă B., Constantin C., Anton A., The Roman Baths in Târgșoru Vechi,
Caiete ARA, 8, 2017, 103-117
XXXVIII. Nielsen I., Thermae and Balnae. The Architecture and Cultural History of public Baths. Arhus 1993
XXXIX. Nyárádi Zs., Város a város alatt. Fejezetek Székelyudvarhely római kori történetéből,
Székelyudvarhely, 2011
XL. Poenaru Gh., Vlădescu Cr., Primele săpături arheologice în fortificația romană de la Rădăcinești,
Studii si cercetări de Istorie Veche 23, 1972, 477-486
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 70 Băile de pe frontierele Daciei romane
XLI. Popilian G., Termele de la Slăveni, Apulum 9, 1971, 627-641
XLII. Protase D., Castrul roman de la Orheiu Bistriţei. Das römische Kastell von Orheiu Bistriţei., Revista
Bistriţei 21/1, 2007
XLIII. Téglás G., A székely-udvarhelyi római castrum és annak katonai fürdője, Erdélyi Múzeum, 14. köt.
5. füzet, 1897
XLIV. Torma K., Az Alsó-Ilosvai Római állótábor s műemlékei., Az Erdélyi Múzeum-Egyesület Évkönyve -
3. kötet, 1. füzet 1864
XLV. Tudor D., Considerații asupra unor cercetări arheologice făcute pe limes transalutanus, Studii si
cercetări de Istorie Veche, 1-2, 1955, 87-97
XLVI. Tudor D., Oltenia Romana, ed. 2., 1958
XLVII. Tudor D., Poenaru Bordea, Gh., Vlădescu, C. M., Arutela I-II. Rezultatele primelor două campanii
arheologice (1967-1968) în castrul roman din poiana Bivolari (oraşul Călimăneşti), Studii şi materiale de
muzeografie şi istorie militară, 2-3, 1969-1970 – Tudor D., Davidescu M., Săpăturile arheologice din
castrul roman de la Cătunele, jud. Dolj. Drobeta, 2, 1976, 62-80
XLVIII. Tzony Magda, Termele de la Pietroasele, Materiale și Cercetări Arheologice, 14, 1980, 348-351
XLIX. Tzony Magda, Diaconu Gh., Raport asupra cercetărilor arheologice de la Tîrgşoru Vechi, Materiale
13, 1979, 263-264
L. Țentea O., Baths and Bathing in Dacia under Trajan, The 3rd Congress on Roman Frontier Studies
held in Ingolstadt, Germany, 12-23 September, 2015.
The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 71 Băile de pe frontierele Daciei romane
TABLE OF CONTENTS / CUPRINS

INTRODUCTION / INTRODUCERE 4

GLOSSARY / GLOSAR DE TERMENI  11

BALNEA
DACIA SUPERIOR / DACIA SUPERIOR 15
DACIA POROLISSENSIS / DACIA POROLISSENSIS 26
DACIA INFERIOR / DACIA INFERIOR 33
SOUTHEAST DACIA DURING THE REIGN OF EMPEROR TRAJAN /
SUD-ESTUL DACIEI ÎN TIMPUL DOMNIEI ÎMPĂRATULUI TRAIAN  47

THERMAE
LEGIONARY FORTRESS BATHS / TERMELE LEGIONARE54
URBAN THERMAE / TERMELE ORAȘELOR 55

CONCLUSIONS / CONCLUZII  65

The Bath on the Frontiers of Roman Dacia 72 Băile de pe frontierele Daciei romane