Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scheletul feţei are drept scop protejarea creierului, a organelor de simţ adăpostite la acest nivel şi
realizarea unei baze pe care se va modela expresia facială, se va realiza respiraţia, alimentaţia.
1. Mandibula
Este un os impar, mobil, sub forma literei „U”, alcătuind maxilarul inferior.
Este alcătuită din două jumataţi ce sunt unite central printr-o simfiză. Acest lucru se realizează la
vârsta de doi ani.
Se pot descrie corpul mandibulei şi ramurile mandibulei.
a. Corpul mandibulei
Are forma literei „U” cu orientare posterioară. I se pot descrie o faţă externă sau laterală, una
internă sau medială, o margine superioară şi una inferioară.
Feţei externe i se pot descrie două zone: una mediană şi una laterală.
b. Ramura mandibulei
Forma sa este cea a unui patrulater şi prezintă: o faţă laterală, una medială, o margine anterioară,
o margine posterioară, o margine inferioară şi o margine superioară.
Faţa laterală prezintă:
- O suprafaţă rugoasă la nivelul căreia se inseră fasciculul profund al muşchiului maseter;
- Tuberozitatea maseterică ce este localizată inferior de creasta colului mandibular, la nivelul ei
inserându-se fasciculul superficial al muşchiului maseter;
- Creasta colului mandibulei.
Faţa medială prezintă următoarele repere anatomice:
- Foramenul mandibulei străbătut de pachetul vasculonervos alveolar inferior;
- Lingula mandibulei sau spina lui Spix; aici se inseră fibrele superficiale ale ligamentului
sfenomandibular;
- Antilingula- la nivelul ei se inseră fibrele profunde ale ligamentului sfenomandibular;
- Aria retrolingulară alcătuieşte împreună cu faţa laterală a ligamentului sfenomandibular butoniera
retrocondiliană a lui Juvara; aceasta este străbătută de: artera maxilară, nervul auriculotemporal şi
plexul venos corespunzător;
- Şanţul milohioidian conţine pachetul vasculonervos milohioidian;
- O suprafaţă de fromă triunghiulară localizată deasupra spinei mandibulei, la nivelul căreia se
inseră fibrele mediale ale tendonului muşchiului temporal.
Marginea anterioară prezintă:
- În porţiunea superioară se inseră fibrele anterioare ale tendonului muşchiului temporal;
- În porţiunea inferioară, marginea anterioară prezintă: creasta buccinatorie (localizată lateral) la
nivelul căreia îşi are originea muşchiul buccinator şi creasta temporală (localizată medial) la nivelul
căreia se inseră fibrele antero-inferioare ale tendonului muşchiului temporal.
Marginea superioară prezintă:
- Procesul coronoid ce are o formă triunghiulară - la nivelul lui identificăm zona intertendinoasă ce
este acoperită de tendonul muşchiului temporal, şi o zonă extratendinoasă ce alcătuieşte versantul
anterior al incizurii mandibulare;
- Incizura mandibulei la nivelul căreia trece pachetul vasculonervos maseterin;
- Procesul condilian ce prezintă cap şi col.
Faţa anterolaterală prezintă în zona centrală mai multe foramine nazale la nivelul cărora trec
mănunchiuri neurovasculare nazale minime.
În porţiunea inferioară a sa se inseră muşchiul procerus.
Faţa posterioară se articulează în porţiunea superioară cu spina nazală a osului frontal, iar în
porţiunea inferioară prezintă şanţul etmoidal ce este străbătut de pachetul vasculonervos etmoidal
anterior.
3. Osul lacrimal
Are formă patrulateră şi intră în alcătuirea pereţilor mediali ai orbitei şi a celor laterali ai foselor
nazale.
Faţa laterală mai poartă denumirea de faţă orbitală şi prezintă mai multe porţiuni:
- Una anterioară - la acest nivel se găseşte şanţul lacrimal; prezintă un segment orbital ce formează
foseta lacrimală şi unul nazal ce se articulează cu şanţul lacrimal al maxilei alcătuind canalul
lacrimonazal (conţine ductul lacrimonazal membranos).
- Una intermediară ce prezintă creasta lacrimală posterioară la nivelul căreia se inseră ligamentul
palpebral medial şi fibrele mediale ale orbicularului ochiului; în partea inferioară a crestei lacrimale
se poate identifica hamulusul lacrimal ce se articulează cu tuberculul lacrimal al maxilei;
- Una posterioară cu o zonă etmoidală ce se continuă cu lama orbitală a osului etmoid şi una
maxilară ce se articulează cu faţa medială a maxilei.
4. Osul palatin
Este tot un os pereche localizat între baza craniului şi palatal dur.
Osul palatin se articulează cu următoarele oase: etmoid, sfenoid, maxilar, conca nazală inferioară,
vomer şi osul palatin de parte opusă.
Marginea medială se articulează cu marginea medială a osului palatin de parte opusă, realizȃnd
sutura interpalatină. Articularea celor două oase formează o proeminenţă ce poartă denumirea de
creastă nazală ce se continuă posterior cu creasta nazală a maxilei.
Faţa laterală prezintă:
- O suprafaţă rugoasă, maxilară ce se articulează cu faţa medială a maxilei;
- O suprafaţă sinusală ce mai poartă denumirea de proces maxilar şi se articulează cu fisura
palatină, alcătuind porţiunea posterioară a bazei sinusului maxilar;
- O suprafaţă rugoasă pterigoidiană ce se articulează cu lama medială a procesului pterigoid;
- O suprafaţă netedă, pterigopalatină - ea formează peretele medial al fosei pterigopalatine şi a
canalului mare palatin.
La nivelul acestei feţe se desprinde procesul piramidal.
Marginea anterioară prezintă la nivelul extermităţii anterioare procesul maxilar al osului palatin ce
se articulează cu fisura palatină a feţei nazale a maxilei şi cu marginea posterioară a procesului
maxilar al concăi inferioare.
Marginea superioară
La nivelul marginii superioare putem identifica procesul orbital, incizura sfenopalatină şi procesul
sfenoidal.
Faţa inferolaterală delimitează ȋmpreună cu peretele lateral al foselor nazale meatul nazal inferior
la nivelul căruia se deschide canalul lacrimonazal.
Extremitatea anterioară mai poartă denumirea de capul concăi nazale inferioare şi proemină la
nivelul aperturii piriforme.
Extremitatea posterioară se mai numeşte şi coada concăi nazale inferioare.
6. Osul vomer
Este un os impar ce intră ȋn alcătuirea părţii postero-inferioare a septului nazal.
Se articulează cu sfenoidul, maxila, palatinul, etmoidul şi cu cartilajul septului nazal.
Feţele laterale intră ȋn alcătuirea peretelui medial al foselor nazale, iar la nivelul lor se pot
identifica:
- Şanţurile pachetelor vasculonervoase nazopalatine;
- Crestele septale;
- Şanţurile neurovasculare minime.
Marginea superioară prezintă:
- Aripile vomerului ce prezintă o faţă superioară ce se articulează cu faţa inferioară a corpului
sfenoidului, o faţă inferioară ce prezintă creasta aripii vomeriene, o margine posterioară, o margine
anterioară ce se articulează cu conca inferioară a sfenoidului, o margine laterală ce prezintă un
segment pterigoidian (se articulează cu procesul vaginal al procesului pterigoid) şi un segment
palatin (se articuleaz cu procesul sfenoidal al osului palatin);
- Şanţul osului vomer ce este localizat median şi se articulează cu creasta sfenoidală, alcătuind
canalul vomerosfenoidal ce este străbătut de venulele aferente plexului pterigoidian.
Marginea inferioară se articulează cu procesele alare ale crestei nazale alcătuind schindilezele
vomeropalatină şi vomeromaxilară.
7. Maxila
Este un os pereche ce participă la alcătuirea cavităţilor feţei: orbitală, nazală, orală şi a foselor
infratemporală şi pterigopalatină.
Se articulează cu: frontalul, lacrimalul, palatinul, zigomaticul, nazalul, conca nazală inferioară,
vomerul şi maxila opusă.
Faţa laterală prezintă:
- O zonă inferomedială ce prezintă două proeminenţe ce poartă numele de juga alveolaria şi
corespunde rădăcinii incisivilor superiori.
Aceste două proeminenţe sunt despărţite una de cealaltă prin intermediul fosei incisive. La nivelul
fosei incisive se inseră muşchiul depresor al septului nazal.
- Foramenul infraorbital ce este străbătut de pachetul vasculonervos infraorbital;
- Fosa canină ce corespunde peretelui anterior al sinusului maxilar, ȋn grosimea lui găsindu-se
canalele alvelolare anterioare ce sunt străbătute de pachetele vasculonervoase corespunzătoare
incisivilor şi caninului superior.
La acest nivel se inseră muşchii nazali şi muşchii ridicători ai buzei superioare şi ai unghiului buzei;
- Eminenţa canină ce corespunde rădăcinii caninului superior;
- Faţa anterioară a bazei procesului zigomatic;
- Zona infratemporală reprezentată de tuberozitatea maxilei ce alcătuieşte peretele anterior al fosei
infratemporale.
La nivelul fosei infratemporale se găsesc foraminele alveolare (străbătute de pachetele
vasculonervoase alveolare posterioare ce se ȋndreaptă spre molarii superiori), şanţul arterei
maxilare şi fasciculul maxilar al muşchiului pterigoid lateral.
Etajul nazal prezintă:
- O suprafaţă concavă ce delimitează atriumul meatului mijlociu;
- Creasta concală (se articulează cu marginea superioară a concăi nazale inferioare);
- O suprafaţă concavă ce alcătuieşte peretele lateral al meatului inferior;
- Şanţul lacrimal (se articulează cu osul lacrimal şi cu conca nazală inferioară = canalul lacrimonazal);
- Aria etmoidală ce se articulează cu labirintul etmoidal realizȃnd joncţiunea pneumatizată
etmoidomaxilară;
- Hiatusul maxilar;
- Aria meatală aparţine meatului inferior şi este străbătută de fisura palatină;
- O suprafaţă rugoasă ce se articulează cu procesul orbital al palatinului;
- O altă suprafaţă rugoasă ce se articulează cu lama verticală a palatinului;
- Şanţul palatin mare ce este străbătut de pachetul vasculonervos mare palatin;
- O suprafaţă ce se articulează cu procesul piramidal al palatinului.
Procesul zigomatic
Alcătuieşte peretele anterior al fosei infratemporale. Forma sa este de piramidă triunghiulară.
Faţa superioară este un triunghi şi alcătuieşte planşeul cavităţii orbitale. La acest nivel se găseşte
şanţul infraorbital ce se transformă pe traiectul său ȋn canalul infraorbital ce este străbtut de
pachetul vasculonervos suborbital.
Faţa anterioară alcătuieşte peretele anterior al sinusului maxilar, iar la acest nivel ȋşi au originea
muşchii nazal şi zigomatic mic.
Procesul palatin
Pleacă de la nivelul feţei mediale a maxilei, articulȃndu-se cu procesul palatin al maxilei de parte
opusă, intrȃnd ȋn alcătuirea palatului dur.
Faţa superioară alcătuieşte o mare parte din peretele inferior al cavităţii nazale. Tot la nivelul ei se
poate observa şi foramenul superior al canalului incisiv.
Procesul alveolar
Faţa laterală delimitează vestibulul bucal. Superior faţă de alveolele dentare se inseră muşchiul
buccinator.
Extremitatea medială se articulează cu cea de parte opusă alcătuind o porţiune din sutura
intermaxilară.
Extremitatea posterioară se articulează cu palatinul prin intermediul procesului piramidal.
Marginea inferioară
La nivelul ei se pot identifica alveolele dentare ȋn număr de opt. Fiecare alveolă dentară prezintă un
vȃrf, un perete vestibular, un perete palatinal, pereţi septali şi septuri interradiculare.
Vȃrful prezintă apical un orficiu ce este străbătut de pachetele vasculonervoase destinate dinţilor.
La nivelul peretelui vestibular se poate identifica plexul apical.
Septurile interradiculare separă rădăcinile premolarilor şi molarilor superiori.
Sinusul maxilar
Este localizat la nivelul corpului maxilei şi este cel mai mare sinus al feţei. Este sinus pereche,
simetric sub formă de piramidă patrulateră, avȃnd o bază şi patru pereţi.
Peretele superior corespunde peretelui inferior al orbitei. Este străbătut de canalul suborbital prin
care trece pachetul vasculonervos cu acelaşi nume.
8. Osul zigomatic
Este un os pereche, situat central ce alcătuieşte pomeţii.
Se articulează cu osul frontal, maxilar, temporal şi aripa mare a osului sfenoid.
Are formă patrulateră şi se pot descrie două feţe una laterală şi una medială, patru margini şi patru
unghiuri.
Faţa medială:
- antero-inferior ce se articulează cu procesul zigomatic al maxilei;
- anterosuperior alcătuieşte peretele inferior al orbitei şi prezintă tuberculul orbital (pe el se inseră
ligamentul palperbal lateral) şi foramenul zigomatico-orbital (este străbătut de pachetul
vasculonervos cu acelaşi nume);
- tot pe faţa medială se identifică procesul orbital.