STOMACUL

ventriculus (gr. – gaster)

 Stomacul
 reprezintă porţiunea cea mai dilatată a tubului digestiv, situată între
esofag şi duoden
 distingem următoarele porţiuni:
 orificiul cardic, locul de trecere a esofagului în stomac, cu o

plică a mucoasei, numita valvula cardioesofagiană sau valva

Gubarev
 partea cardică, porţiunea adiacentă a căruia

 incizura cardică între esofag şi peretele stomacului

 fornixul reprezintă camera cu aer a stomacului

 corpul stomacului del la fornix la partea piloricã

 partea piloricã zona prepiloricã (cuprinde atrul piloric si canalul

piloric)
 pilor locul de ieşire din stomac

 şanţul piloroduodenal
 situat în etajul superior al cavităţii abdominale, sub diafragm şi ficat;
3/4 din stomac sunt localizate în hipocondrul stâng, iar 1/3 în regiunea
epigastrică.
 în mod schematic, stomacul are forma de “J”
 are o porţiune verticală şi una orizontală separate prin incizura
unghiulară
 prezintã:
 doi pereţi: peretele anterior şi peretele posterior

 douã curburi: curbura mică şi curbura mare

 raporturi:
 peretele anterior: perete abd., cartilajele C
VII-IX, lob hepatic stg
 peretele posterior: splina, pancreasul, rinichiul stâng cu
gl.suprarenală, colonul transvers şi diafragmul.
 Stomacul
Structura peretelui stomacului
 Tunica mucoasă
 o componentă epitelială, una conjunctivă şi o lamelă musculară
(influenţează relieful mucoasei, favorizând evacuarea conţinutului
glandelor)
 mucoasa formează numeroase pliuri gastrice

 la o cercetare cu lupa, sevăd nişte proeminenţe cu diametru de 2 – 4 mm,

numite arii gastrice, cu nişte ridicături, numite plice viloase, separate prin
şanţuri fine unde se gãsesc orificiile gl. gastrice, numite foveole gastrice
 Glandele gastrice, după aşezarea lor topografică şi funcţie:

 glandele fundice care sunt foarte numeroase, situate în regiunea

corpului şi fundului (pepsinogen, acid clorhidric)
 glandele cardiale, puţin numeroase, situate în mucoasa din regiunea

cardiei (mucus);
 glandele pilorice, cuprinse în mucoasa din regiunea antro-pilorică, cu

predominanţă în zona micii curburi (mucus)

 printre celulele epiteliului glandular se află celule endocrine (serotonină,

gastrină şi enteroglucagon) din sistemul neuro-endocrin difuz

 Stomacul
 Stratul submucos
 conţine un ţesut conjunctiv lax, în care se găseşte reţeaua vasculo-

nervoasă a stomacului, plexul nervosbsubmucos vegetativ Meissner,

terminaţii nervoase
 Tunica musculară
 cuprinde fascicule musculare netede aşezate în trei straturi:

 un strat extern format din fibre longitudinale, mai condensate pe cele

două curburi şi rare pe feţele stomacului,

 stratul mijlociu din fibre circular, dispus uniform pe toată întinderea

stomacului, la nivelul pilorului se condensează formând sfincterul piloric

 stratul profund, fibre oblice, reprezintă nişte fascicule musculare, care

la nivelul incizurii cardice formează o ansă de la care fibrele musculare

coboară pe faţa anterioară şi posterioară ale stomacului la contracţia
cărora curbura mare se apropie de partea cardică
 Tunica seroasă
 reprezentată de peritoneul visceral, care acoperă stomacul pe ambele

feţe
 Stomacul
 arterele:
 pe mica curburã
 a. gastricã stg (din tr celiac)
 a. gastricã drt (din a. hepaticã proprie)

 pe marea curburã
 a. gastrice scurte (din a. splenicã)
 a. gastro-epiploicã stg (din a. splenicã)

 a. gastro-epiploicã drt (din a. Gastroduodenalã)