Enrique Granados (n. 27 iulie 1867, Lérida (lângă Barcelona), Spania - d.

24 martie 1916) a fost un

compozitor spaniol.

Cuprins

1 Date biografice

2 Compozitor

3 Creații

4 Note

5 Legături externe

6 Lectură suplimentară

Date biografice

Talentatul compozitor spaniol Enrique Granados a fost continuatorul operei spaniole a lui Isaac
Albéniz. Granados este cel care a inființat Academia de Muzică din Barcelona. A dus o intensă viață
componistică și interpretativă. A compus mult pentru pian, folosind tehnica descriptivă și elemente
iberice pregnante.

Compozitor

Fascinat de picturile lui Francisco de Goya, Granados a compus în 1911 suita pentru pian „Goyescas”
(o serie de 6 tablouri muzicale, grupate câte trei) (mai târziu, în 1916, orchestrate pentru opera
"Goyescas" prezentată în premieră la New York). Ritmurile de jota și fandango alternează cu melodii
de atmosferă nostalgică și cu ritmuri care amintesc de chitară.

A scris în total muzică pentru 4 opere: „Maria del Carmen”, „Picarol”, „Liliana” și „Goyescas”.

A murit în condiții tragice (împreună cu soția sa și cu toți pasagerii) la 24.03.1916, în urma scufundării
vasului francez de pasageri „Sussex” (torpilat din greșeală de un submarin german, în timpul primului
război mondial), la traversarea Canalului Mânecii între Folkestone (Anglia) la Dieppe (Franța). Corpul
său nu a mai fost găsit.

Punctele culminante ale lucrărilor sale rămân (probabil) „Rondella Aragonesa” (din „Dansul Spaniol
nr.6”) și „Intermezzo” din opera „Goyescas”.

Creații
12 „Danzas españolas” (1890) pentru pian (in 4 volume); cuprind: Vol. 1: Galante, Orientale,
Fandango; Vol. 2: Villanesca; Andaluza; Rondella aragonesa; Vol. 3: Valenciana; Sardana; Romántica;
Vol. 4: Melancólica; Arabesca; Bolero

María del Carmen” (1898), operă

Allegro de concierto” (1903)

Escenas románticas” (1903) pentru pian, cuprinde: Mazurca; Berceuse; Allegretto; Mazurka; Allegro
appassionato; Epílogo

"Dante" (1908), poem simfonic

"Tonadillas” (1910) pentru voce si pian. Cuprinde: Amor y odio; Callejeo; El majo discreto; El majo
tímido; El mirar de la maja; El tra-la-la y el punteado; La maja de Goya; La Maja Dolorosa I, II y III; Ay
majo de mi vida !, Oh muerte cruel !, De aquel majo amante; La currutacas modestas; Sí al retiro me
llevas; El majo olvidado

"Goyescas” (1911), suită pentru pian. Cuprinde: Los requiebros; Coloquio en la reja, dúo de amor;
Quejas, o La maja y el ruiseñor; El amor y la muerte, balada; Epílogo, serenata del espectro

"Bocetos” (1912); cuprinde: Despertar del cazador; El hada y el niño; Vals muy lento; La campana de
la tarde

"Colección de canciones amatorias” (1915), pentru voce si pian. Cuprinde: Descúbrase el secreto;
Mañanica era; Mira que soy niña; Gracia mía; Iban al Pinar; No lloráis ojuelos

"Goyescas”, operă, 1916 (premieră la New York) (de remarcat: „Intermezzo”-ul instrumental)

6 „Estudios expresivos”

6 „Piezas sobre cantos populares españoles”; cuprinde: Añoranza; Ecos de la parranda; Vascongada;
Marcha oriental; Zambra; Zapateado

"Madrigal” pentru violoncel și pian.