Importanţa şi necesitatea studiului fiabilităţii

Fiabilitatea are ca obiect de studiu cauzele fizico-chimice-biologice ale

defectărilor echipamentelor şi instalaţiilor. Ea stabileşte metodele de
prevenire ale defectărilor previzibile din etapa de concepţie-proiectare
şi precizează măsurile ce trebuie adoptate astfel încât să se asigure
realizarea produsului la nivelul prescripţiilor tehnice în scopul asigurării
performanţelor prognozate. Totodată se precizează metodele
economice de întreţinere şi reparaţie a instalaţiilor şi echipamentelor în
scopul restabilirii capacităţii. Fiabilitatea evaluează şi şansa unui
produs, instalaţie, echipament să-şi îndeplinească corect şi la
performanţele indicate misiunea sa tehnică şi tehnologică. Conceptul
de fiabilitate este foarte larg şi are următoarele obiective: a. studiu
defecţiunilor (cauzele, modul de apariţie, frecvenţa de apariţie, metode
de combatere etc.); b. analiza fizică a defecţiunilor; c. aprecierea
calitativă şi cantitativă a comportării produselor în timp, funcţie de
factorii de solicitare interni şi externi; d. determinarea celor mai
adecvate modele şi metode de calcul şi prognoză ale echipamentului,
respectiv a fiabilităţii, pe baza studierii structurilor, a încercărilor şi a
urmăririi în exploatare a produselor; e. stabilirea metodelor
constructive, tehnologice şi de exploatare pentru asigurarea,
menţinerea şi creşterea fiabilităţii. Aşadar conceptul calitativ al
fiabilităţii se referă la capacitatea unui sistem sau echipament de a-şi
îndeplini corect funcţiile prevăzute pe durata unei perioade de timp
impuse, în condiţiile de exploatare specificate prin tema de proiectare,
la performanţele stabilite. Principiul modern este foarte clar - calitatea
costă. În etapa actuală se prevăd încă din etapa de proiectare,
durabilitatea şi siguranţa în funcţionare în corelaţie cu unele
considerente economice. Progresul însemnat al ştiinţei, tehnicii,
răspândirea informaticii distribuite,

microprocesoarele, toate aceste schimbări rapide ale ultimelor trei

decenii au impus modificări substanţiale performanţelor produse.
Industria modernă a trebuit să se adapteze acestor schimbări rapide
punându-se în mod expres problema furnizării de instalaţii şi
echipamente, repere, sisteme cu o durabilitate şi o fiabilitate dată,
astfel ca cerinţele de înlocuire să poată fi satisfăcute în mod economic.
Astfel se pune problema ridicării fiabilităţii individuale a reperelor astfel
încât, pe cât posibil, toate să cedeze odată. Astăzi există posibilitatea ca
pe baza unor considerate tehnice, economice şi de statistică să se
stabilească ştiinţific o corelaţie între calitate, performanţă şi cost.
Importanţa tot mai mare a fiabilităţii sistemelor şi echipamentelor
tehnice în epoca actuală este datorată următorilor factori: 1. creşterea
complexităţii sistemelor tehnice şi a importanţei funcţiilor pe care
acestea trebuie să le realizeze; 2. intensificarea regimurilor de lucru a
echipamentelor sau părţilor lor componente ca o necesitate a creşterii
productivităţii; 3. complexitatea condiţiilor de exploatare (referitor la
echipamentele de epurare aceste condiţii sunt deosebit de dificile-
funcţionarea continuă 24 ore/zi în mediu coroziv, agresiv chimic şi
biologic, intemperii etc.); 4. introducerea automatizării pe scară largă şi
controlul automat al tehnologiilor de producţie, inclusiv cu ajutorul
calculatoarelor de proces; 5. creşterea cheltuielilor de întreţinere şi
exploatare; 6. asigurarea securităţii exploatării. Fiabilitatea
echipamentelor şi instalaţiilor, a mijloacelor tehnice în general asigură
securitatea, sănătatea şi bunăstarea statelor şi a cetăţenilor în general
prin continuitatea funcţionării unor servicii de importanţă vitală:
alimentarea cu energie, apă potabilă, telecomunicaţii, transport şi
comerţ.

Toate acestea justifică larga preocupare pe plan mondial a specialiştilor

din diverse domenii pentru creşterea fiabilităţii produselor. Studiul
fiabilităţii implică conceptul de mentenabilitate, care reprezintă
aptitudinea sistemelor, exprimate calitativ şi cantitativ, de a fi reperate
şi repuse în funcţiune la parametrii iniţiali. Ansamblul conceptelor de
fiabilitate şi mentenabilitate reprezintă conceptul de disponibilitate.
Dacă se consideră toate acestea: disponibilitatea, securitatea,
elementele economice şi ergonomice se ajunge la un concept mult mai
larg de calitate. Iată cum de fapt, calitatea unui produs, sistem, capătă
noi valenţe, noi sensuri, mai largi, în societate modernă.

Student: MARICA BOGDAN C-TIN

Tel.:0770272370

Mail: bbgd21@yahoo.com