Berci Anca-Gabriela

METT (En-Fr), anul 2

III. TERMINOLOGIA ȘI INGINERIA LINGVISTICĂ

Terminologia și societatea informațională multilingvă

Componenta informativă și componenta argumentativă

Textul „Terminologia și ingineria lingvistică. Terminologia și societatea informațională

multilingvă scris de Vicepreședintele Agenției Naționale pentru Știință (ANȘTI), Tehnologie și
Inovare, București, Mircea Pușcă ilustrează necesitatea globalizării terminologiei românești în
toate domeniile pentru a putea ajunge la nivelul terminologiilor europene. Autorul prezintă, de
asemenea, acțiunile întreprinse de ANȘTI pentru formarea unor specialiști în domeniul
terminologic, dar și pentru crearea unor bănci de date și tezaure care să asigure definirea corectă
a conceptelor, în conformitate cu standardele europene. Textul conține atât o componentă
informativă, cât și una argumentativă.
Ideea de la care pornește autorul, și anume formarea unei societăți informaționale
multilingve, este enunțată chiar din subtitlul textului. Pornind de la această idee, autorul dorește
să transmită necesitatea adaptării terminologiei românești la contextul european din prezent,
pentru ca limba română să poată face parte din această societate multilingvă. Această idee este
dezvoltată și în paragraful al treilea, unde autorul vorbește despre țările în tranziție care trebuie
să-și armonizeze repede terminologiile în toate domeniile de activitate pentru a se putea ridica la
cerințele europene.
În primul paragraf al textului întâlnim un fragment informativ, în care autorul ne prezintă
importanța terminologiei încă din cele mai vechi timpuri. Acesta explică cum dorința de
cunoaștere i-a determinat de oamenii de știință să ordoneze cunoștințele și să dea sensuri și
definiții clare conceptelor descoperite. Tot în primul paragraf, autorul argumentează cum această
sete de cunoaștere a dus la apariția primelor terminologii pentru astronomie sau medicină cât și
 Berci Anca-Gabriela
METT (En-Fr), anul 2

la dezvoltarea terminologiilor actuale, prezente în toate domeniile de activitate. Astfel, în

primul paragraf putem găsi atât componenta informativă cât și cea argumentativă.
Al doilea paragraf continuă cu componenta argumentativă, autorul oferind o
explicație cu privire la dezvoltarea terminologiilor. Acest lucru se datorează atât progreselor
apărute în noile domenii ale științei, lucru ce a dus la apariția neologismelor cât și nevoii
societății de a se „globaliza” și de a forma o societate europeană multilingvă.
În paragraful al patrulea predomină componenta informativă. Autorul prezintă
informații despre Agenția Națională pentru Știință, Tehnologie și Inovare, ANȘTI, care
consideră necesară abordarea unor teme de cercetare care să permită atât formarea de specialiști,
cât și realizarea unor bănci de date și tezaure care se pot ridica la cerințele europene.
În următorul paragraf, componenta informativă se îmbină cu cea argumentativă. Acest
paragraf conține două subpuncte, a și b, în care autorul detaliază acțiunile întreprinse de
ANȘTI pentru a ajuta terminologia din România să se dezvolte.
Prima parte a ambelor subpuncte începe cu componenta informativă, și anume:
crearea de baze de date pe domenii, cuplarea termenilor românești la dicționarele și tezaurele
europene, oferirea unor mijloace moderne de lucru pentru terminologi.
În parte a doua a ambelor subpuncte se află componenta argumentativă. Cu ajutorul
conectorului astfel, autorul oferă două exemple pentru a susține informațiile oferite în prima
parte. Acesta dă ca exemplu construirea cu succes a Tezaurului terminologiei electrotehnice,
unul dintre cele mai complexe tezaure, care cuprinde peste 33.000 de concepte definite deja în
șase limbi. Alte exemple sunt: programele WINTEZ, create pentru regăsirea automată a
datelor, un corector ortografic pentru limba română, alte programe specifice băncilor de date
care funcţionează în reţele puternice şi cu transferuri de informaţii de mare volum.\
În paragraful al șaselea, componenta informativă se îmbină din nou cu cea
argumentativă. În acest paragraf, autorul vorbește despre rolul colaborărilor bilaterale și
multilaterale în cadrul Uniunii Europene în promovarea unor teme din domeniul terminologiei.
Apoi, cu ajutorul conectorului astfel, acesta introduce componenta argumentativă, aducând
exemple referitoare la aceste colaborări. Acesta vorbește despre programele cadru IV și V.
 Berci Anca-Gabriela
METT (En-Fr), anul 2

Ultimul paragraf al textului are caracter informativ. Publicul este informat de că tre
autor că ANȘ TI va sprijini în continuare competiția, pentru a ajuta terminologia româ nască să
se dezvolte și să se ridice la cerințele europene.

În concluzie, putem afirma că textul „Terminologia și ingineria lingvistică- Terminologia

și societatea informațională multilingvă”, scris de Mircea Pușcă are atât o componentă
informativă, cât și una argumentativă, autorul venind cu exemple concrete pentru a-și sprijini
informațiile și folosind conectori precum „astfel”, „de asemenea” „iar, pe de alta” care nu fac
decât să întărească spusele acestuia.
Așadar, bazându-ne pe argumentele susținute, putem observa că în textul Terminologia și
societatea informațională multilingvă, componenta informativă se îmbină cu cea argumentativă.
Autorul oferă publicului informații despre subiectul prezentat, iar apoi, acesta aduce în sprijinul
ideilor sale argumente clare.