Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Documentar
Adoptarea legii educaţiei e o piatră de hotar în lupta pentru drepturi a comunităţii maghiare
din Transilvania
Adoptarea legii educaţiei este pentru UDMR şi maghiarimea din Transilvania una din principalele
pietre de hotar în lupta noastră pentru drepturi din ultimele două decenii, deoarece astfel s-a putut
desăvârşi dreptul de folosire a limbii materne minoritare; totodată legea ne conduce într-o nouă luptă care
se duce pentru drepturile colective, pentru drepturile de decizie, fiindcă aceasta cuprinde deja anumite
elemente ale autonomiei - a declarat preşedintele UDMR, Marko Bela, sâmbătă, la şedinţa Consiliului
Reprezentanţilor Unionali (CRU) de la Târgu Mureş.
Vicepremierul Marko Bela a numit ca o sarcină importantă a Uniunii crearea condiţiilor aplicării
corecte şi cât mai grabnice a legii educaţiei, incluzând aici şi obiectivul de a da copiilor maghiari, încă din
această toamnă, manuale de istorie şi geografie în limba maternă, dar şi finalizarea programei şi
manualelor speciale pentru învăţarea limbii române.
Marko Bela a arătat că UDMR rămâne alături de partenerul său de coaliţie şi în scurt timp va
încheia cu PDL un protocol în care vor fi cuprinse alte priorităţi importante, cum ar fi adoptarea legii
statutului minorităţilor, modificarea legilor electorale pentru alegerile locale şi generale, reorganizarea
regiunilor de dezvoltare, respectiv aplicarea unui pachet de măsuri vizând stimularea economiei.
Preşedintele Uniunii a menţionat că dezbaterea legii minorităţilor în comisiile de specialitate ale Camerei
Deputaţilor va fi reluată chiar zilele şi săptămânile următoare, şi există şanse ca actul normativ să fie
adoptat încă în această sesiune parlamentară. Marko Bela a calificat ca foarte importantă pentru
comunitatea maghiară şi modificarea legilor electorale, care prin schimbările proiectate ar asigura
comunităţii maghiare o reprezentare mai echitabilă, respectând mai mult principiul proporţionalităţii.
Preşedintele Uniunii a subliniat din nou că UDMR nu a jurat şi nu jură fidelitate veşnică nici unui
partid românesc, numai comunităţii maghiare, dar respectă acordurile încheiate în interesul înfăptuirii
obiectivelor comunităţii maghiare din România. Referitor la relaţiile cu partidele din opoziţie, Marko Bela
a subliniat că aşteaptă din partea opoziţiei să-şi clarifice poziţia faţă de legea educaţiei.
Vorbind despre importanţa solidarităţii în interiorul comunităţii şi al UDMR, Marko Bela a evocat
procesiunea cu lumânări şi cărţi din 10 februarie 1990 de la Târgu Mureş, pe care a calificat-o ca fiind cel
mai important exemplu de solidaritate din ultimii 21 de ani. Azi vorbim prea puţin despre acest
eveniment, însă solidaritatea manifestată atunci constituie pentru noi o poruncă vie şi azi: putem avea
dispute, confruntări de opinii, dar responsabilitatea UDMR este şi azi să păstreze această solidaritate, a
spus Marko Bela.
Referindu-se la relaţiile Uniunii cu Ungaria, preşedintele UDMR a calificat relaţiile conducerii de
azi din Ungaria cu UDMR ca fiind contradictorii. In timp ce un politician de frunte din Ungaria, apelând
la învăţăturile Sfântului Rege Stefan şi urmând a judecată altminteri foarte logică avertizează UDMR să
nu rupă coaliţia de guvernare din România, importantă din punctul de vedere al relaţiilor româno-
maghiare şi al intereselor naţionale maghiare, şi recunoaşte că politica promovată de UDMR şi
participarea sa la guvernare sunt determinante în evoluţia relaţiilor dintre cele două ţări, acelaşi politician
nu ajunge la concluzia că atunci poate nu e o politică bună aceea care loveşte în UDMR şi urmăreşte s-o
distrugă. Nu doar acum, ci în ultimii douăzeci de ani, bunele relaţii ale celor două ţări au depins de foarte
multe ori de UDMR, încât n-ar trebui acum, cu ajutorul aşa numitelor centre ale democraţiei, să se spargă
unitatea politicii maghiare din Transilvania - a spus Marko Bela, şi a continuat: - Dacă este adevărat că
aceste centre ale democraţiei au fost create pentru înfiinţarea unui partid, atunci aceasta nu este altceva
decât - cum spune o zicală maghiară - să cumperi boală pe bani. Iar dacă e într-adevăr aşa, şi cineva
aruncă bani pentru asta, atunci liderii de azi din Ungaria ne cumpără beteşug, dar îşi cumpără şi lor,
fiindcă ar fi o mare boală şi pentru Ungaria dacă reprezentanţa UDMR în parlament, socotită importantă
şi de ei, ar dispărea - a avertizat preşedintele UDMR.
Ministrul culturii, unul din candidaţii la preşedinţia Uniunii, Kelemen Hunor, a atras atenţia asupra
faptului că UDMR a fost performantă în aceşti 21 de ani fiindcă şi-a concentrat atenţia asupra
Transilvaniei. Trebuie să fim prezenţi acolo unde trăiesc etnicii maghiari. Trebuie să acordăm atenţie mai
mare prezenţei noastre în Ardeal. Am ţinut seama de cerinţele maghiarimii şi când am fost în opoziţie, şi
când am fost la guvernare; şi când am decis cu privire la drepturile noastre lingvistice, comunitare, şi când
am cucerit legea educaţiei. In aceasta stă forţa noastră, şi de asta trebuie să ţinem seama şi în viitor, şi
atunci vom putea spune că UDMR merg e pe calea cea bună, a spus Kelemen Hunor. Referitor la
apropiatul Congres al Uniunii, el a afirmat că pregătirile Congresului, prezenţa celor trei candidaţi la
preşedinţie au scos la lumină multe lucruri, ceea ce nu e rău, dar după Congres, indiferent de rezultatele
finale, trebuie să ne putem privi în ochi, să putem merge mai departe împreună în aşa fel încât aliatul
nostru primordial să fie în continuare comunitatea maghiară. Kelemen Hunor şi-a reafirmat convingerea
că înnoirea, schimbarea Uniunii trebuie să se producă din interior, trebuie să ne concentrăm atenţia asupra
acestei schimbări, şi nu la propunerile venite din altă parte. Propun schimbări predictibile, raţionale, pe
care să le dezbatem împreună, şi apoi le înfăptuim împreună. Numai noi putem schimba UDMR-ul, nu
din afară, şi nu trebuie să aşteptăm asta din partea altora. Eu mă pronunţ pentru această schimbare, şi-a
expus proiectele Kelemen Hunor în faţa membrilor CRU.
Comisarul pentru Congres, Kovacs Peter, a prezentat un raport privind pregătirile Congresului din
26-27 februarie, după care preşedintele executiv, Takacs Csaba, a informat asupra activităţii desfăşurate
de Comisia pentru modificarea Statutului UDMR. CRU a adoptat decizii privind modul în care
propunerile de modificare a statutului vor fi prezentate delegaţilor Congresului, care vor dezbate apoi,
articol cu articol, modificările.
In cadrul modificărilor la statut, CRU a adoptat printre altele capitolele privitoare la înfiinţarea
funcţiei de vicepreşedinte politic, respectiv la transformarea Prezidiului Executiv în Secretariat General,
dându-şi acordul şi pentru completarea capitolului privitor la preşedintele Uniunii, cu un articol care
reglementează drepturile foştilor preşedinţi ai Uniunii.
Propunerile de modificare a Programului UDMR au fost prezentate de Kelemen Hunor, iar CRU,
după aprobarea celor două amendamente, a aprobat programul cu o majoritate vizibilă de voturi.
Sursa: www.rmdsz.ro
Harta
Szebeni Istvan: Noua Lege a educaţiei intră în vigoare în România, dar măsurile ce duc la reforma
învăţământului pentru minorităţi pot fi aplicate doar din 2012. Noile programe şcolare se elaborează doar
acum, iar editorii nu pot realiza manualele înainte de începerea noului an şcolar. Insă capitolele referitoare
la descentralizare pot intra în vigoare deja din acest an.
Stanik Bence: Legea educaţiei care duce la reforma învăţământului minorităţilor a fost adoptată de
Guvernul României prin asumarea răspunderii. Conform UDMR, Ordonanţa de Guvern cu putere de lege
a fost necesară datorită faptului că în Senat, opoziţia a tărăgănat dezbaterea proiectului. Astfel, asumarea
răspunderii a putut fi contestată la Curtea Constituţională. Partidul Social Democrat ar fi şters capitolele
referitoare la învăţământul în limba maternă şi ar fi eliminat şi articolul care prevede că profesorii
universitari trebuie să se pensioneze la 65 de ani.
Peto Csilla, deputat UDMR: Era o piedică mare, deoarece la foarte multe universităţi, rectorii care
au depăşit deja această vârstă nu doresc să se pensioneze, problema constituind obiectul unei dispute
vehemente. De asemenea există un articol care prevede că rectorul nu poate numit membri de familie în
funcţii importante în interiorul universităţii, lucru ce a generat de asemenea o dispută vehementă,
deoarece încă mai există universităţi unde membri de familie sunt puşi în funcţii de conducere foarte
importante.
Stanik Bence: UDMR a dus până la capăt asumarea răspunderii, astfel că preşedintele de stat a
putut promulga reforma. Reglementarea nu permite nici mai departe înfiinţarea universităţii independente
în limba maghiară cu finanţare de stat, însă oferă un învăţământ complet în limba maternă. Norma de
drept prevede şi faptul că limba română va fi predată elevilor din rândul minorităţilor, conform unei
programe şcolare speciale concentrate pe învăţarea limbii.
Stefan Filică, profesor de limba română, Liceul Ady Endre din Bucureşti: Bineînţeles că faptul că
de acum ne vom concentra pe învăţarea limbii, asupra nuanţelor folosirii limbii române, vine în ajutorul
profesorilor de limba română care se ocupă de elevii maghiari.
Stanik Bence: Potrivit profesorul de limba română de la Liceul <Ady Endre> din Bucureşti, nu
este nici o problemă că, din această cauză timpul alocat literaturii române va fi mai scurt. Stefan Filică a
adăugat că multe depind de reuşita noii programe şcolare şi dacă aceasta va putea fi folosită şi în practică.
Din cauza lipsei programei şcolare, editorii nu pot edita manuale şcolare pentru noul an şcolar ce începe
în luna septembrie.
Dane Karoly, preşedintele Editurii Naţionale de Manuale din România: Programele şcolare nu
sunt gata. Până în septembrie 2011 nu vor putea fi elaborate noi manuale în acest subiect. Dacă dorim în
orice caz realizarea lor până în septembrie a acestui an, va fi în detrimentul calităţii şi avem deja destule
manuale rele.
Stanik Bence: Noile programe şi manuale şcolare elaborate în conformitate cu Legea educaţiei din
România vor fi introduse treptat cu începerea anului şcolar.
Sursa: postul de televiziune Duna TV, din 10.01.2011, realizatori Szebeni Istvan şi Stanik Bence
Cronica naţională
Borsa Miklos: Parlamentul României a adoptat acea variantă a noii Legi a educaţiei care include şi
îndeplinirea drepturilor lingvistice ale minorităţilor. Deputaţii şi senatorii partidelor din coaliţie au decis
să continue procedura de asumare a răspunderii guvernamentale, adică nu este nevoie de decizia
legislativului, însă Curtea Constituţională poate exercita dreptul la veto în cazul reformei care, din
septembrie anul viitor ar oferi posibilitatea ca, copii de naţionalitate maghiară să înveţe toate materiile în
limba maternă.
Redactor: Dispute vehemente au precedat votul pe Legea Educaţiei din şedinţa de astăzi a
Parlamentului. Conform opoziţiei, reforma din învăţământ ar trebui decisă în continuare în Senat.
Ludovic Orban, vicepreşedintele PNL: UDMR să nu creadă că Legea Educaţiei poate fi adoptată
astfel. Vom exercita dreptul la veto în Curtea Constituţională în cazul procedurii de asumare a
răspunderii.
Marko Bela, preşedintele UDMR: După această intervenţie sunt de părere că dvs. aveţi nevoie de
alte studii.
Redactor: Mai mulţi deputaţi din PNL au anunţat că ar dori să împiedice intrarea în vigoare a
reformei nu prin moţiune de cenzură, ci prin decizia Curţii Constituţionale, aspect cu care şi social -
democraţii au fost de acord.
Mircea Geoană, preşedintele Senatului, PSD: Este clar că Guvernul a forţat aprobarea în
Parlament a Legii învăţământului. In calitate de preşedinte al Senatului consider că este inacceptabil şi voi
contesta la Curtea Constituţională.
Redactor: Conform reformei, şcolile maghiare din diasporă ar beneficia de un procent mai mare în
cazul cotei per capita pentru copii maghiari, astfel ar salva clasele condamnate la desfiinţare din cauza
numărului mic de elevi.
Marko Bela: In realitate copii au nevoie de reformă, copii maghiari şi români de asemenea, nu
UDMR, social - democraţii sau liberalii.
Redactor: Dacă Curtea Constituţională va apăra Legea educaţiei, atunci, începând cu viitorul an
şcolar toate materiile pot fi predate în limba maternă în cazul minorităţilor, iar limba română va fi predată
conform unei metodologii speciale.
Sursa: postul de televiziune Duna TV, din 14.12.2010, realizatori Borsa Miklos, Stanik Bence şi
Keresztes Peter
A IX-a ediţie
Cercul de Atletism Gall Lajos din Sfântu Gheorghe va organiza în data de 13 martie, tradiţionalul
tur memorial paşoptist. Obiectivul nostru este de a-i prezenta tinerei generaţii istoria noastră, istoria
localităţilor noastre. Este important să ne ocrotim şi să ne păstrăm statutul de maghiari şi să-i facem pe
tineri să manifeste ataşament faţă de patrie, faţă de naţiune şi faţă de pământul natal -afirmă Csutak
Tamas, conducătorul cercului de atletism. Evenimentul din acest an va începe în judeţul Harghita .
Traseul planificat este următorul: Nyergesteto- Cozmeni- Tuşnad- Băile Tuşnad- Bixad- Micfalău-
Malnaş- Olteni- Bodoc- Valea Crişului- Arcuş- Sfântu Gheorghe. In localităţi, participanţii vor depune
coroane la monumentele Libertăţii şi vor afla informaţii despre istoria locului. Pornirea: sâmbătă, 7:30,
din faţa Gimnaziului Mikes Kelemen.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5926 din 09.03.2010, autor Tibodi Ferenc
Monumentele din Sfântu Gheorghe ale luptei pentru libertate/ Statuia Libertăţii în Parcul
Elisabeta
La iniţiativa primarului Antal Arpad, un grup format din specialişti şi intelectuali a discutat zilele
trecute despre modul în care pot fi reabilitate, în Sfântu Gheorghe şi localităţile din împrejurimi,
monumentele şi locurile de pelerinaj legate de evenimentele din 1848-1849. Concluzia a fost unanimă: în
măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, este necesară reamenajarea lor în forma
iniţială, reabilitarea simbolurilor şi textelor autentice de pe acestea.
Tema principală a discuţiilor a fost reamanajarea în forma iniţială a statuii libertăţii din Parcul
Elisabeta din Sfântu Gheorghe. Jozsef Almos, istoric în domeniul artei fotografice, a reconstituit prin
intermediul fotografiilor şi al vederilor de odinioară perioada plină de vicisitudini şi a vorbit despre istoria
monumentului.
Leii amplasaţi pe postamentul din parc, care fuseseră îngropaţi în incinta Muzeului Naţional
Secuiesc, le aduc aminte vizitatorilor de tragediile naţionale.
In cadrul consfătuirii s-a convenit de principiu ca monumentul honvezilor să fie modificat -cu
ajutorul restauratorilor- pentru a fi readus la forma iniţială şi să fie ulterior reamplasate simbolurile
naţionale şi textele originale.
S-a convenit de asemenea că nu este motivată reamplasarea fostului gard împrejmuitor de fier, din
moment ce parcul a fost declarat loc de recreere. Gardul de fier ar obstrucţiona relaţia directă între
monument şi oameni. Gardul de fier ar complica de asemenea ceremonia depunerilor de coroane cu
ocazia zilei de 15 martie şi a altor sărbători. Monumentul, ca simbol şi vicisitudinilor prin care a trecut
de-a lungul istoriei, amplifică ideea emoţională a manifestărilor.
Czimbalmos Csaba, managerul oraşului, a fost însărcinat să se ocupe de latura de specialitate şi de
cea materială a reabilitării monumentului, iar programul de reabilitare este monitorizat de istoricul
Demeter Laszlo, cu ajutorul specialiştilor.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5930 din 13.03.2010, autor Sylvester Lajos
Monumentul Trianonului
Cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la dictatul de pace de la Trianon, Comunitatea Reformată II din
Voineşti, Covasna, va amplasa un monument în curtea bisericii reformate din Voineşti. Obeliscul care va
simboliza ruperea va fi inaugurat festiv în data de 4 iunie.
Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr.68 din 26.05.2010, autor Bodor Janos
Monumentul solidarităţii
Acţiunea de ieri, de dezvelire a monumentului Trianonului, amplasat în faţa bisericii reformate din
Voineşti, Covasna, a început cu intonarea Mesajului. Evenimentul nu este unul festiv, trebuie să suportăm
din nou durerea celor 90 de ani, însă nu ne este permis să uităm. De aceea pe monument nu putea figura
altceva decât nu uita -a spus protopopul Kovacs Gabor în discursul său.
La eveniment au participat peste 50 de oaspeţi din Covasna şi din zone mai îndepărtate .
Monumentul este alcătuit dintr-un obelisc şi un bloc de piatră. Primul simbolizează secuimea care
se străduieşte să se înalţe, iar blocul de piatră spart, apoi reunit simbolizează Ungaria Mare, care odinioară
părea să se spargă, însă care acum pare tot mai unită -a spus preotul Bukovinszky Cs.Miklos.
Monumentul a fost dezvelit de d-na Fabian Marta şi prezbiterul Ferencz Botond. Ideea amplasării
unui monument îi aparţine acestuia din urmă, preşedinte al PCM Covasna şi scaunul Orbai. Ideea a fost
apoi îmbrăţişată şi de comunitatea reformată din Voineşti . Monumentul a fost realizat din donaţii ale
comunităţii, blocul de piatră a fost donat de primarul din Micfalău, Nyaguly Vilmos, iar obeliscul este
realizat de Ferencz Botond.
In timpul dezvelirii, membrii Echipei de Cercetaşi Havadtoy Sandor au asigurat garda.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr.5999 din 05.06.2010, autor Bokor Gabor
Inaugurarea unei plăci memoriale şi a unui stâlp funerar / L-au comemorat pe Khell Odon
Sâmbătă după-amiază (n.t. -04.09), după slujba religioasă celebrată de preotul Mathe Ferenc la
biserica romano-catolică Sfântul Nicolae, în prezenţa familiei Khell, a prietenilor răposatului viteaz Khell
Odon şi a membrilor curatoriului Fundaţiei Gabor Aron, mulţimea s-a deplasat în faţa casei părinteşti ,
unde placa memorială dedicată viteazului Khell -donată de Fundaţia Ezer Nemzetseg din localitatea
ungară Hodmezovasarhely- a fost dezvelită de dr. Grezsa Istvan, reprezentant al autoguvernării din
Hodmezovasarhely şi dr. Fazekas Ozseb, preşedintele fundaţiei ungare . Activitatea plin de sacrificii a
fostului preşedinte al Fundaţiei Gabor Aron a fost elogiată de bunul său prieten, dr. Grezsa Istvan. In
cadrul festivităţilor, cealaltă localitate înfrăţită a comunei Breţcu, Totkomlos din Ungaria, a fost
reprezentată de viceprimarul Takacs Ferenc. După depunerea coroanelor, participanţii s-au deplasat în
curtea casei memoriale Gabor Aron şi a hanului turistic de tineret, unde a avut loc inaugurarea unui stâlp
monumental -al patrulea în şirul celor dedicate lui Foldi Istvan, Sombori Sandor şi Gyarfas Jeno- sculptat
de Bodo Csaba din Breţcu. Dimeny Zoltan - primarul din Breţcu, Balogh Andras - directorul centrului
cultural, Tibad Sandor - profesor de istorie pensionar, viteazul Rozsa Jozsef şi Handra Kelemen -
vicepreşedintele Fundaţiei Gabor Aron- au vorbit despre viaţa şi activitatea viteazului Khell Odon .Au
fost elogiate în special cele mai mari realizări ale viteazului Khell: amplasarea statuii lui Gabor Aron ,
recepţia hanului turistic de tineret şi a casei memoriale Gabor Aron.
Sursa: cotidianul Haromszek, nr.6078 din 06.09.2010, autor Iochom Istvan
Harta
Szava Eniko: Aproape în toate cazurile arborarea drapelului secuiesc este însoţit de dispute, critici,
denunţuri. Insă nici aceste lucruri nu pot opri extinderea rapidă a utilizării steagurilor albastre-aurii. Aşa-
numitul drapel secuiesc este arborat pe din ce în ce mai multe primării şi alte instituţii publice.
Reporter: Nu demult aceste imagini au informat în cadrul emisiunilor de ştiri a TV Duna despre
faptul că, un bărbat din Sovata este suspectat de procuratură de întrebuinţarea simbolurilor fasciste, rasiste
şi iredentiste. Conform acuzaţiei, este vina lui Toth Ferenc că a amplasat un drapel secuiesc pe clădirea
primăriei din oraş. Nu există încă rezultate noi în ceea ce priveşte cazul, steagul a rămas, iar bărbatul
caută avocat împotriva acuzaţiei - conform opiniei sale - ridicole. Aceasta nu este prima procedură în ceea
ce priveşte drapelul albastru-auriu, deoarece mai devreme şi prefecţii români ai judeţelor Harghita şi
Covasna au luptat împotriva utilizării simbolului. Au fost prezentate şi interpretări juridice ce par a fi
ilogice. Conform reprezentanţilor guvernului de odinioară, nu este permis ceea ce nu permite legea.
Astăzi ambele judeţe au prefecţi maghiari. Pe ei nu-i deranjează drapelul amplasat pe instituţiile publice.
Pe clădirea primăriei din Sânmartin drapelul secuiesc a fost amplasat - lângă drapelul României - în urmă
cu un an de zile. Aici majoritatea locuitorilor sunt de naţionalitate maghiară. Conform opiniei primarului
Gergely Andras, până acum nu a constatat împotriviri din cauza întrebuinţării simbolului.
Gergely Andras, primar Sânmartin: Noi considerăm important faptul că, chiar dacă semnalăm
târziu identitatea, apartenenţa, drapelul secuiesc în sine este unul dintre simbolurile apartenenţei la
secuime. Am considerat că, merită acest lucru, respectiv să fie amplasat pe clădirea primăriei şi să fim un
exemplu pentru ca alţii sau alte instituţii să aibă curajul să-şi asume întrebuinţarea acestui simbol.
Reporter: Mihaly Janos, istoric este membrul grupului de muncă privind istoricul stemei, pecetei
şi drapelului secuiesc. De ani de zile cercetează istoricul militar din Ardeal, acum se ocupă de simbolurile
locale. El ştie şi despre faptul că, mai demult utilizarea drapelului era reglementată foarte serios.
Mihaly Janos, istoric, Odorheiu Secuiesc: Cel care amplasa din proprie iniţiativă un drapel era
amendat foarte sever.
Reporter: In data de 15 martie drapelul albastru-auriu a fost amplasat şi pe clădirea Consiliului
Judeţean Harghita. Mai devreme simbolul a fost votat de Consiliu ca fiind drapelul judeţului.
Sursa: postul de televiziune Duna TV (Ungaria) din 30.04.2010, realizatori Szava Eniko, Fecso
Zoltan si Jakab Ervin
Harta
Szava Eniko: Cursurile de predare al limbii maghiare sunt organizate la iniţiativa unui consilier
judeţean de naţionalitate română. (n.n. a se vedea nota cu codul Infomedia 19173186) Pentru a înţelege ce
l-a motivat pe acest domn, spuneţi-mi în ce limbă se desfăşoară şedinţele din Consiliul Judeţean?
Marton Andras: Sedinţele se desfăşoară în limba maghiară. Este adevărat că au loc traducerile
sincronizate, însă în timpul şedinţelor pot avea loc dispute care nu cred că pot fi traduse şi cred că acest
lucru l-a motivat pe acesta să-şi extindă vocabularul mic pe care îl are.
Szava Eniko: Nu v-aţi aşteptat la un asemenea interes?
Marton Andras: Nu. Poate că a existat o teamă ca nu cumva finalul să fie maghiarizarea românilor
şi adevărul este că , am rugat colegii să caute cunoscuţii de naţionalitate română din instituţiile publice.
Aceştia au avut un rol mare în recrutare.
Szava Eniko: Aţi reuşit să aduceţi 24 de persoane. Credeţi că ar exista cerinţă şi în alte localităţi?
Marton Andras: Cred că da. Depinde şi de oameni, dacă aceştia doresc să comunice cu cei din
mediul lor.
Szava Eniko: Legea prevede că în localităţile unde minoritatea este de peste 20%, oamenii trebuie
să se poată descurca în instituţiile publice chiar şi în limba maghiară, acest lucru nu înseamnă că, fără
excepţie, angajaţii trebuie să cunoască limba maghiară. Inseamnă că într-adevăr această cerinţă a dus la
intenţia de participare, ca să-i poată înţelege pe maghiari.
Marton Andras: Aşa este. Vă spun un caz ce se poate întâmpla şi anume într-un birou lucrează trei
persoane, dintre care una este de naţionalitate română. Se poate întâmpla ca cei doi colegi maghiari să
lipsească şi cineva din mediul rural să vină să-şi rezolve anumite probleme. Nu ne putem aştepta ca acesta
să cunoască limba română, dat fiind faptul că trăieşte într-un mediu închis şi nici nu prea urmăreşte mass
media de limba română. Va vorbi în limba maghiară.
Szava Eniko: Astfel s-ar putea rezolva conflictele interetnice mici.
Marton Andras: Aşa este.
Szava Eniko: Aţi obţinut bani pentru acest curs pe cale de concurs. Există proiecte specifice cu
acest subiect?
Marton Andras: La Biroul Fondul Pământul Natal am găsit o astfel de soluţie în cazul nostru,
deoarece se acordă bani pentru învăţământ.
Szava Eniko: Acest caz poate fi un exemplu de urmat? Poate fi extins în judeţul Harghita şi
Covasna?
Marton Andras: Ar fi o idee bună şi amintind de Tinutul Secuiesc poate că ne-am putea extinde.
Nu ne delimităm de acest lucru. Dacă există cerinţă vom căuta posibilităţi şi vom include şi judeţele
învecinate. Cunoaştem că în judeţele Braşov, Mureş, Covasna există astfel de cazuri de populaţie mixtă.
Szava Eniko: Cum a primit comunitatea românească această iniţiativă?
Marton Andras: Nu avem veşti deocamdată în acest sens, însă a existat o teamă ca nu cumva să se
interpreteze că maghiarizăm pe cei cu limba maternă română. Sper că reacţia va fi pozitivă.
Szava Eniko: Deocamdată se pare că mass - media a îmbrăţişat iniţiativa şi sperăm că veţi putea
acumula succese. Vă mulţumesc că aţi fost invitatul nostru.
Sursa: postul de televiziune Duna TV, din 23.02.2010, autor Szava Eniko
Cererea privind oficializarea limbii maghiare este legitimă -a declarat Eckstein Kovacs
Peter, consilier prezidenţial. El a adăugat că lipseşte doar cadrul legal necesar pentru ca în judeţele
locuite preponderent de maghiari, limba maghiară să primească acelaşi statut ca şi limba română.
Politicianul a evidenţiat faptul că nimeni nu va avea de pierdut în privinţa statutului oficial al limbii
maghiare.
Sursa. postul de radio Sepsi Radio, din 16.03.2010
Limba recomandatelor
De fapt trebuie să ne bucurăm de faptul că în localităţile în care populaţia maghiară depăşeşte 20
%, alături de afişul în limba română a cuvântului Poştă va figura şi cel în limba maghiară. Astfel nici la
Miercurea Nirajului sau la Sânzieni nu se va întâmpla ca cineva din cauza dificultăţilor lingvistice să intre
la coafor cu scrisoarea pe care vrea s-o transmită. Situaţia va fi şi mai bună pentru că la oficiile poştale cu
mai multe ghişee va fi afişate în limba maghiară expedierea recomandatelor sau expedieri colete, iar dacă
şi poştaşul va înţelege că vrem să trimitem un colet atunci chiar nu vom mai avea de ce ne plânge. Ceva
similar se poate sesiza şi din declaraţiile formulate de secretarul de stat din cadrul Ministerului
Comunicaţiilor, de care aparţine Poşta Română. Insă pentru ca cineva să înţeleagă care sunt dificultăţile
lingvistice cu care ne confruntăm la Poştă, uneori ar fi indicat să se intre într-un oficiu poştal şi să se
expedieze o scrisoare sau un colet. Pentru că pe parcursul unor astfel de proceduri se poate afla că mai
importantă decât problema afişelor este limba de expediere şi de completare a formularelor tipizate. Pe
parcursul expedierii unui colet s-ar putea afla că majoritatea expedierilor nu trebuie transmise local
destinatarului, şi în cazul poştei, procentele etnice locale nu au nici un rost. Principala întrebare este dacă
scrisoarea expediată din Dorohoi va ajunge pe strada Fenyo (Bradului - n.n.) din Cristuru Secuiesc, dacă a
fost completată adresa în limba maghiară. Oare cei de la oficiul poştal din Ditrău ştiu în ce direcţie trebuie
să trimită coletul expediat în Târnăveni? Si în plus, în cazul în care vor fi recomandate în limba maghiară,
oare poştaşul din Strehaia se va descurca atunci când va căuta destinatarul? Evident problema
bilingvismului Poştei Române este similară cu cea a limbii oficiale a ţării. Poşta va fi într-adevăr bilingvă
atunci când şi limba maghiară va primi statutul de limbă oficială. Bilingvismul propus acum are valoarea
potcoavelor puse pe un cal mort. De asemenea trebuie să se sesizeze şi faptul că nu lipsa bilingvismului
este cea mai importantă problemă a Poştei Române, ci faptul că serviciile oferite stagnează pe la nivelul
anilor 70 - 80. Intrarea într-un oficiu poştal este ca o călătorie în timp, la fel ca şi aşteptarea momentului
în care funcţionarul scoate caietul cu copertă de carton de lângă ghişeul în formă de semicerc, şi cu
indigo, începe să completeze datele. Nu e de mirare faptul că în prezent, cei care preferă să trimite colete
prin poştă, şi nu prin intemediul vreunei firme de curierat rapid sunt priviţi aproape ca şi proştii.
Sursa: cotidianul Kronika, nr.215 din 03.11.2010, autor Gazda Arpad