RaportFinal CCRIT DRI

Aplicarea legislaţiei cu privire la
drepturile minorităţilor naţionale în

România
Drepturi lingvistice în administraţia

publică locală
2006 februarie-martie
Autori:
dr. István HORVÁTH (coordonator)
drd. Ramona RAŢ
drd. Katalin VITOS
1
Obiectivul analizei....................................................3
Drepturi şi politici lingvistice .................................6
Drepturile lingvistice .......................................................................................................6
Funcţiile drepturilor lingvistice .......................................................................................7
Politicile lingvistice .........................................................................................................9
Drepturile lingvistice din România între principiul personalităţii şi principiul
teritorialităţii ..................................................................................................................10
Beneficiile promovării drepturilor lingvistice ale minorităţilor ....................................12
Ancheta ...................................................................14
Parametrii principali ai anchetei....................................................................................14
Posibile surse de erori ...................................................................................................16
Evaluarea situaţiei minorităţilor lingvistice........20
Minoritatea etno-lingvistică Bulgară.............................................................................24
Minoritatea etno-lingvistică Cehă..................................................................................34
Minoritatea etno-lingvistică Croată...............................................................................44
Minoritatea etno-lingvistică Germană ..........................................................................53
Minoritatea etno-lingvistică Greacă...............................................................................73
Minoritatea etno-lingvistică Maghiară...........................................................................84
Minoritatea etno-lingvistică Poloneză.........................................................................116
Minoritatea etno-lingvistică a Rromilor.......................................................................127
Minoritatea etno-lingvistică a Ruşilor-Lipoveni..........................................................143
Minoritatea etno-lingvistică Sârbă...............................................................................157
Minoritatea etno-lingvistică Slovacă...........................................................................172
Minoritatea etno-lingvistică Tătară..............................................................................186
Minoritatea etno-lingvistică Turcă...............................................................................195
Minoritatea etno-lingvistică Ucraineană......................................................................205
Tendinţe generale.........................................................................................................221
Recomandări.........................................................225
Bibliografie............................................................227
Anexe.....................................................................229
Anexa 1 . Chestionarul utilizat....................................................................................229
Anexa 2. Lista localităţilor cuprinse în anchetă grupate pe judeţe şi pe unităţi
administrative ..............................................................................................................234
Anexa 3. Unităţi administrative în care pe parcursul anchetei au semnalat schimarea
încadrării administrative a unor localităţi...................................................................264
2
Obiectivul analizei
În perioada post 1989 drepturile minorităţilor naţionale din România au fost

promovate în mai multe dimensiuni ale politicilor publice: prin instituţionalizarea
variatelor modalităţi de participare la actul legislativ şi executiv, respectiv prin variate
măsuri legal-instituţionale menite a asigura protejarea, păstrarea şi dezvoltarea variatelor
dimensiuni ale particularităţilor identitare ale minorităţilor din România (politici
culturale, lingvistice, educaţionale şi administrative). Cum o componentă majoră (chiar
centrală) a identităţii etnice o reprezintă limba, o parte considerabilă a acestor politici s-a
concentrat pe asigurarea reproducerii instituţionale şi folosirii publice ale limbilor
minorităţilor din România.
Pe baza unor analize formale (evaluând doar conţinutului prevederilor juridice) se
poate afirma că drepturile lingvistice ale minorităţilor din România au înregistrat câteva
îmbunătăţiri semnificative (vezi în acest sens Horváth 2002; Horváth and Scacco 2001;
Kontra and Szilágyi 2002). Comparativ cu prima jumătate a anilor nouăzeci normele
legale care fac posibile reproducerea instituţională şi utilizarea regulată în contexte
oficiale a unei alte limbi decât limba oficială a unui stat, au devenit mai permisive,
existând mai multe oportunităţi legal-instituţionale de însuşire şi utilizare a limbilor
minoritare.
Acest raport reprezintă o analiza de substanţă, implicând o evaluare a eficienţei
politicilor publice în domeniul utilizării limbilor minorităţilor naţionale din România.
Evaluarea eficienţei înţelegem s-o facem pe două planuri relativ distincte:
- gradul de implementare a legii (aplicarea legislaţiei) – urmărind să stabilim în ce
măsură sunt implementate prevederile referitoare la drepturile lingvistice ale
minorităţilor cuprinse în Legea administraţiei publice locale (Legea nr. 215 din 23
aprilie 2001)
3
- gradul de realizare a proiectului politic – urmărind să stabilească în ce măsură şi în
ce direcţie se modifică dinamica relaţiilor, fenomenelor (economice, sociale,
culturale, identitatare, etc.) pe care clasa politică a dorit să le modifice prin
promovarea unei legislaţii în domeniul drepturilor lingvistice ale minorităţilor;
În contextul prezentei analize urmărim, înainte de toate, stabilirea gradului de

implementare a paragrafelor ce conferă drepturi lingvistice minorităţilor cuprinse în
cadrul a Legii administraţiei publice locale. Mai concret, urmărim schimbările intervenite
la nivelul simbolisticii locale (inscripţii bilingve la diferite instituţii, indicatoare rutiere
bilingve, etc.), respectiv la nivelul practicilor de comunicare în cadrul administraţiei
publice locale (asigurarea comunicării bilingve la nivelul birourilor care au relaţii cu
publicul, informarea publică în limba minorităţilor, folosirea limbii minorităţilor la
diferite ceremonii şi întruniri publice, inclusiv şedinţele consiliilor locale).
În ceea ce priveşte proiectul politic mai amplu urmărit de aceste politici publice, am
pornit de la conţinutul articolului 6.1. din Constituţia României, care stipulează
recunoaşterea şi garantarea „persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la
păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice si
religioase”. Pornind de aici am considerat, ca un indicator adecvat al păstrării identităţii
lingvistice o reprezintă gradul în care diferitele grupuri etno-lingvistice se identifică cu
limba lor maternă, respectiv gradul şi dinamica în timp a suprapunerii identităţii etnice şi
lingvistice, pe care l-am considerat un indicator al vitalităţii lingvistice. Prin vitalitate
lingvistică înţelegem capacitatea unui grup de a-şi păstra caracteristicile lingvistice
distinctive într-un mediu multilingv (Giles, Bourhis, and Taylor 1977:308).
Recunoaştem, o evaluare în acest sens este nu numai dificilă dar într-un anumit sens
este şi prematură. Este dificilă datorită multitudinii factorilor care au impact asupra
dinamicii vitalităţii lingvistice. Şi recunoaştem, sprijinul legal-instituţional asigurat de
stat (pe care ne concentrăm în acest raport) reprezintă doar unul, din complexul de factori
care determină vitalitatea unui grup lingvistic (vezi în acest sens Harwood, Giles, and
Bourhis 1994!). Mai mult, impactul factorului legal-instituţional nu poate fi evaluat
izolat, acţionând în contextul altor factori, dintre care probabil că cel mai important este
gradul de concentrare a comunităţii lingvistice. Este prematură, deoarece legislaţia şi
4
schimbările politicilor publice în domeniul drepturilor lingvistice ale minorităţilor din
România sunt relativ recente, iar impactul acestor schimbări necesită o perspectivă
temporală mai amplă, fiind vorba de decenii şi nu doar de câţiva ani.
Asumându-ne aceste dificultăţi, dorim să reflectăm asupra unor tendinţe conturate în
perioada 1992-2002, analizând, seprat pentru fiecare minoritate lingvistică din România,
atât impactul legi în sensul implementării ei la nivelul localităţilor în care aceste
minorităţi trăiesc, dar şi în perspectiva mai amplă a vitalităţii lingvistice a grupului.
Pe lângă aceste sinteze în cadrul proiectului am realizat şi un alt produs, mai analitic
decât sintezele referitoare la situaţia lingvistică a minorităţilor: o pagină web (anexat şi pe
un suport CD), care se constituie ca o interfaţă, prin care cei interesaţi pot avea o
reprezentare detaliată (la nivelul administraţiei locale) a diversităţii etnice şi lingvistice
din România. Mai concret, baza de date oferă celor interesaţi posibilitatea de a accesa
datele comunicate de către instituţiile administraţiilor publice locale, privind variatele
aspecte (drepturi lingvistice, educaţie, activităţi culturale, religioase, etc.) ale existenţei
comunităţilor minoritare (ale căror membri trăiesc într-un număr semnificativ la nivel
local). Această pagină web este în acelaşi timp o prezentare a situaţiei implementării
legilor cu privire la drepturile minortăţilor din România, dar şi un mijloc de promovare a
bunelor practici (dar şi cazurile deficitare) existente la nivelul administraţiilor locale. Mai
mult sperăm că această pagină reprezintă doar un punct de pornire a unui proiect mai
amplu, urmând să devină un cadru de reflectare a dinamicii diversităţii etnice la nivel
local, o interfaţă prin care pluralismul lingvistic în sens mai larg cultural, poate fi reflectat
şi promovat.
5
Drepturi şi politici lingvistice
Drepturile lingvistice reprezintă un set de norme şi principii legale, care au menirea

de a facilita reproducerea instituţionalizată şi utilizarea regulată a unor limbi. Politicile
lingvistice sunt măsurile administrative, prin care statele înţeleg să administreze
pluralismul lingvistic din cadrul unor societăţi complexe.
Drepturile lingvistice
În înţelegerea drepturilor lingvistice trebuie să pornim de la instituţia limbii oficiale (a

limbii de stat) ce implică impunerea unei diferenţieri funcţionale ierarhice între codurile
lingvistice folosite într-un stat. Ca atare, limba care devine limba oficială este limba care
de obicei este limba:
- comunicării orale folosite în birourile administraţiei, în discutarea treburilor
oficiale (şedinţe, audienţe, etc.);
- în care se comunică în scris între diferitele nivele şi ramuri ale administraţiei;
- în care se emit actele oficiale, care au valoare juridică şi administrativă;
- în care se redactează în original legile, alte acte normative;
- în care diferite formulare (de ex. declaraţii de impozit) cu valoare administrativ-
legală sunt tipărite;
- în care variatele înscrisuri sub semnătură privată (contracte civile, testamente, etc)
pot deveni probe în justiţie etc.
(Fasold 1990:72)
În funcţie de atribuirea unora sau a mai multor funcţii dintre cele sus-menţionate, se
produce o ierarhizare funcţională a variatelor limbi vorbite în societate, ceea ce se poate
traduce şi în termeni de diferenţă de status lingvistic. Limba oficială, comparat cu alte
limbi din societatea respectivă, dobândeşte un status superior, astfel poate fi considerat de
cetăţeni (inclusiv de cei care aparţin unei minorităţi lingvistice) ca având o utilitate
(valoare) superioară altor limbi. Acesta, nu neapărat datorită unor dimensiuni lingvistice
6
intrinseci (vocabular mai dezvoltat, mai adaptat comunicării moderne), ci datorită, mai
degrabă, autorităţii impuse şi susţinute de puterea şi autoritatea statului1. În acest context,
al unei relaţii preferenţiale dintre o limbă şi o autoritate statală se conturează situaţia
problematică a acelor persoane, care se exprimă în mod curent, respectiv se identifică cu
o altă limbă decât limba, care se bucură de protecţionismul statului.
În acest context se poate formula următoarea problemă: în ce măsură şi în ce forme îşi
pot obliga statele cetăţenii să participe şi să se identifice cu o cultură publică minimală (a
cărui element central este limba oficială) promovată de un anumit stat? În acest sens,
secolul al XIX-lea şi o mare parte din secolul trecut, au fost caracterizate de excesele
statelor, care au manifestat tendinţe chiar agresive către o omogenizare culturală şi
lingvistică (Rae 2002). Nu este însă mai puţin adevărat faptul, că în ultimele decenii ale
secolului trecut s-a susţinut din ce în ce mai puternic ideea, ca în mod similar cu
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, este necesară formularea, codificarea,
promovarea şi instituţionalizarea drepturilor lingvistice ale omului (Phillipson 2003;
Skutnabb-Kangas 2002). Mulţi au accentuat în această perioadă că, în contextul în care
este de la sine înţeles, ca pentru comunitatea lingvistică dominantă statele să garanteze în
mod inevitabil aceste drepturi, în aceeaşi măsură, drepturile lingvistice ale omului
protejează grupurile lingvistice, care se bucură de mai puţină influenţă la nivelul unui
stat, fiind, ca atare, mai adecvat să se vorbească despre drepturile lingvistice ale
minorităţilor (de Varennes 1996; May 2005; Thornberry 1991).
Funcţiile drepturilor lingvistice

Conceptul şi practica drepturilor lingvistice poate fi înţeles pornind de la multiplele
implicaţii (politice, culturale şi aspecte ce ţin de egalitate, echitatea şi justeţea socială) ale
asimetriei dintre grupurile lingvistice dominante şi cele cu mai puţină influenţă (May
2001; May 2005).
Sub aspect politic putem menţiona rolul jucat de drepturilor lingvistice ale
minorităţilor în reducerea conflictelor de natură etno-politică. Acesta deoarece una dintre
obiectivele grupurilor etnice politizate este renegocierea statusului politic şi social, prin
1
Nu dorim să argumentăm aici, dar nici să contestăm raţiunile pentru care statele moderne promovează un
anumit cod lingvistic ca mediu privilegiat (sau chiar exclusiv) de înregistrare şi gestionare a informaţiilor
necesare procesului de guvernare şi de administrare.
7
încercarea de a promova anumite drepturi lingvistice, cerând extinderea folosirii publice a
limbii cu care acest grup se identifică (Gruber and Menz 2004; Hroch 1985; Hroch 1992)
În asemenea context politicile lingvistice ale statelor, garantarea de drepturi lingvistice
minorităţilor pot funcţiona ca mijloace de detensionare a unor relaţii interetnice încărcate
chiar conlictuale (Gruber and Menz 2004). Cert este că în România promovarea
drepturilor lingvistice ale minorităţilor (în educaţie şi administraţie) a avut o contribuţie
pozitivă semnificativă le gestionarea relaţiilor în special cu minoritatea maghiară
(Horváth 2002).
În ceea ce priveşte legătura dintre diversitatea culturală şi drepturile lingvistice
specialişti atrag atenţia asupra descreşteri alarmante a diversităţii lingvistice globale,
apreciind că din cele aproximativ 6000 de limbi vorbite în prezent aproximativ jumătate
(aprecierile pesimiste merg până la 90%!) nu vor supravieţui secolul XXI (Crystal
2000:165). Variatele mişcări şi orientări academice consideră că acest proces este o
consecinţă majoră ordini lingvistice a modernităţii (caracterizate de promovarea exclusivă
de către state a unor anumite coduri lingvistice în detrimentul altora), şi insistă pentru
protecţia (prin garantarea de drepturi lingvistice) limbilor care nu sunt sprijinte de
autoritatea statului (May 2005). În contextul în care majoritatea minorităţilor lingvistice
din România sunt conectaţi lingvistic de state în care limba vorbită de minorităţile de la
noi este limbă oficială, acest aspect al promovării drepturilor lingvistice pare să nu aibă o
relevanţă majoră. Dar nu trebuie să uităm de valoare de patrimoniu lingvistic a variatelor
dialecte ale limbii Romanes vorbite la noi, promovarea acestora poate fi considerată o
contribuţie la perepetuarea pluralismului lingvistic.
În al treilea rând trebuie menţionat că drepturile lingvistice pot reprezenta un mijloc
de creştere a şanselor de integrare şi participare, de creştere a egalităţii şanselor,
reprezentând un mijloc alternativ de promovare a justiţiei şi echităţii sociale pentru
indivizi şi categorii a căror limbă maternă nu coincide cu limba oficială. Acesta deoarce
statele care promovează (în mod cu total raţional şi justificat) o anumită limbă ca fiind
limba preferenţială a comunicării oficiale, introduc (în mod nu neapărat voluntar) o
diferenţiere a accesului la anumite resurse publice (servicii şi poziţii). Căci cei a căror
limbă maternă nu coincide cu limba oficială au alte şanse de acces la aceste resurse decât
cei a căror prima limbă învăţată şi folosită în mod curent coincide cu limba de stat (de
8
Varennes 1996). Şi este cel puţin chestionabil argumentul conform căreia: cei care
(indiferent din ce motive) nu izbutesc să-şi dezvolte o competenţă adecvată în limba
oficială, sunt ei înşişi responsabili pentru dificultăţile (şi eventualele eşecuri) cu care se
confruntă în a acesa resursele publice destinate tuturor cetăţenilor. A tolera accesul
diferenţiat al minorităţilor lingvistice, considerând-o (sau chiar promovând-o) ca o
măsură implicit sau explicit punitivă pentru eşecul lor în a putea vorbi sau a scrie la
nivelul considerat normal pentru fiecare cetăţean, reprezintă fără îndoială un gest
discriminativ.
Deci drepturile lingvistice protejează atât limbile ca şi manifestări dimensiuni ale
culturii, dar şi vorbitorii acestor limbi. Protejează limbile pentru că drepturile lingvistice
implică o extindere a situţiilor de comunicare în care anumite limbi se pot folosii activând
anumite registre de comunicare, vocabulare particulare, care, în lipsa folosirii adecvate se
atrofiează. Dar au menirea de a proteja vorbitorii acelei limbi, legitimând posibilitatea
adresării în limba în care comunică cel mai eficient respectiv limitând şansele unor
tratamente discriminative bazate pe invocarea unor dificultăţi de comunicare.
Politicile lingvistice
Politicile lingvistice sunt măsurile administrative prin care statele înţeleg să

administreze pluralismul lingvistic în cadrul unor state complexe, unde limba a devenit
obiect, resursă şi mijloc de control al politicului (Fishman 1973; Grillo 1989).
Acest lucrue este caracteristic înainte de toate modernităţii politice, care a implicat
o creştere nemaiîntâlnita a rolului şi implicării statului în diferite procese economice,
sociale şi, nu în ultimul rând culturale. Astfel, reproducerea culturală a societăţilor,
învăţământul în calitatea ei de proces instituţional având un rol hotărâtor (poate cel mai
marcant în modernitate) în reproducerea limbii, devine monopolul legitim al statelor
(Gellner 1987). Tot aşa în procesul de administrare a societăţii asistăm la o penetrare
nemaiîntâlnită a diferitelor sfere ale vieţii sociale de către state (Giddens 1985), ce rezultă
un proces de extindere atât a volumului cât şi a competenţelor birocraţiei de stat, ducând
la inevitabilitatea crescândă a contactelor cu această administraţie. Dar cum raţionalizarea
funcţionării administraţiei implica acurateţea şi univocitatea comunicării, s-a impus un
singur cod lingvistic ca mediu privilegiat, de procesare şi gestionare a informaţiilor. Ca
9
atare ambale procese (exercitarea de către stat a monopolului legitim al învăţământului,
respectiv a extindre rolului administraţiei de stat în gestionarea variatelor aspecte ale
viţeii sociale) au implicat a reconfigurare a rolului limbilor în societate, introducând
diferenţieri majore în termeni de funcţii sociale şi de status şi autoritate între diferitele
limbi vorbite într-o anumită societate. Acesta a rezultat o reconfigurare nemaiîntâlnită a
pieţelor lingvistice (Bourdieu 1991) însemnând o înainte de toate impunerea primatului
unor coduri lingvistice faţă de alte limbi folsoite în societate, înainte de toate în educaţie
şi în administraţie, încercând o extidnere a acestei logici a dominanţei lingvistice la toate
sferele comunicări publice.
Politicile care-şi asumă şi promovează drepturilor lingvistice ale minorităţilor
reprezintă, într-un anumit sens reversul preocesului mai sus schiţat, în sensul că statele
încreacă o redistribuire a funcţiilor atribuite diferitelor limibi folosite într-o societate,
înainte de toate în sefra învăţământului şi administraţie. Astfel că statele permit predarea
a, şi predarea în limbile unor minorităţi lingvistice, extind nivelul şi formele
învăţământului la care acest lucru se poate organiza, permit şi chiar crează obligativitatea
ca la anumite nivele ale administraţiei cetăţenii să-şi poată folosii limba maternă, mai
mult anumite state pot oferii anumitor limbi, în anumit contexte definite o oficialitate
limitată. Oficialitatea limitată înseamnă că prin autoritatea legii se conferă anumitor limbi
anumite funcţii administrative, se subînţelege, mult mai restrânse decât funcţiile ataşate
limbii oficiale.
Drepturile lingvistice din România între principiul personalităţii şi

principiul teritorialităţii
Literatura referitoare la drepturile lingvistice distinge între două principii majore

pe baza cărora anumite drepturi lingvistice pot fi exercitate: principiul dreptului exercitat
teritorial şi cel al dreptului exercitat personal (May 2005; McRae 1975; Paulston 1997).
Principiul teritorialităţii stipulează că drepturile lingvistice se garantează în funcţie de
criteriul volumului, mai precis al concentrării în anumite cadre administrative a
vorbitorilor unei limbi, pe când principul personalităţii conferă drepturi lingvistice
indivizilor indiferent de locaţia lor administrativă. Principiul personalităţii implică
conferirea unui status lingvistic fiecărui vorbitor al unei limbi, cel al teritorialităţii
10
implică conferirea unui status lingvistic particular unei unităţi administrative delimitate
teritorial, implicând o uzanţă lingvistică particulară la nivelul acestei unităţi
admnistrative.
În procesul de extindere a drepturilor lingvistice ale minorităţilor în România s-au
aplicat ambele principii. Pe de o parte în ceea ce priveşte drepturile lingvistice exercitate
în procesul educaţional, dreptul de opţiune pentru o anumită limbă de predare este
rezervat părinţilor (sau tutorelui) elevilor şi acesta poate fi exercitat pe tot teritoriul
României, indiferent de numărul sau volumul vorbitorilor la nivelul unei unităţi
admnistrative.
Se impune o precizare: faptul că exercitarea acestui drept este condiţionat
de existenţa unui anumit număr de elevi care solicită învăţământ în limba
minorităţii respective nu reprezintă o lezare sau o promovare imperfectă a
principiului personalităţii, ci o condiţie impusă din raţiuni de gestionare cât mai
eficientă a unor resurse limitate (bugetul învăţământului). De exemplu în Cluj-
Napoca, cu toate că volumul etnicilor germani (sau a celor care declară că au
limba maternă germna) la nivelul municipiului abia că depăşeşte 0,1%, există
clase cu predare în acestă limbă. Acesta deoarece precondiţia organizării
învăţământului în această limbă este ca numărul solicitanţilor (indiferent de
orginiea sau afinităţile lor lingvistice) să ajunga la un număr minim stabilit de cei
care administrează sistemul de învăţământ.
Exercitarea drepturilor lingvistice în contactul cu instituţiile administraţiei s-a

făcut pe baza principiului teritorialităţii. Adică în unităţile administrative în care
procentul unei minorităţi lingvistice atinge sau depăşeşte 20% s-a conferit o oficialitate
limitată. Oficialitatea limitată însemă alocarea pentru anumite limbi a unor funcţii ce de
obicei se conferă limbilor oficiale. Limitarea, în sensul prezentului raport, are două
sensuri: (1) este limitat la instituţiile administraţiilor locale (comună, oraş, municipu) şi
judeţene în care procentajul unei minorităţi lingvistice depăşeşte pragul de 20%; (2) este
limitat în termeni de funcţii deoarece acestor limbi sunt alocate numai o parte din
funcţiile îndeobşte alocate unei limbii oficiale. Conform legislaţiei din România unei
11
limbi minoritare (ai căror vorbitori depăşesc limita de de 20%) se conferă următoare
funcţii:
a. poate fi mediu al comunicării între cetăţeni şi administraţie - cetăţenii se pot
adresa şi pot primii răspuns (atât oral cât şi în scris) în limba respectivă;
b. poate fi utilizat ca mediu al dezbaterii treburilor oficiale – se poate folosi
această limbă în timpul şedinţelor, audienţelor altor dezbateri, etc.), fără ca
limba minorităţii să devină şi mediul de stocare a acestor informaţii, sau
codul lingvistic în care se emit horărârile cu caracter oficial;
c. poate funcţiona ca mediu al informării publice – cu toate că hotărârile cu
caracter oficial, actele normative se codifică în continuare în limba oficială
(limba română) administraţiile informează despre conţiuntul acestora şi în
limba minorităţilor, respectiv se formulează alte informaţii de interes public
(sediul unor instituţii, resepectiv denumirea localităţii, etc.);
d. poate fi limba în care anumite manifestări publice sau private cu caracter
cermonial se desfăşoară (de exemplu la ofiţerul stării civile în cadrul
ceremonialelor de cunuie);
Promovarea de către legislativ a acestei oficialităţi limitate la nivelul
administraţiei locale, poate avea multiple implicaţii benefice.
Beneficiile promovării drepturilor lingvistice ale minorităţilor
Statele care promovează drepturile lingvistice ale minorităţilor se pot bucura de mai
multe avantaje:
a) asumarea efectivă, în termeni de practici instituţionale a unor valori, cum ar fi
recunoaştere şi pluralismul;
b) acomodarea în termeni etnopolitici a unor minorităţi etno-lingvistice, implicând o
creştere a stabilităţii politice interne;
c) creşterea „ratingului” politic pe arena internaţională în termeni de evaluare a
naturii liberale a democraţiei;
d) creşterea încrederii cetăţeanului în variatele instituţii ale administraţiei (centrale
sau locale);
12
În general, şi indiferent de competenţa lingvistică a persoanelor, pentru
cetăţeanul de rând penetrarea lumii impersonale a variatelor instituţii
administrative nu este lipsită de probleme. Dar eventualul stres generat de
necunoaşterea limbajului birocratic-administrativ este cu mult amplificat
de slaba cunoaştere a limbii de comunicare. Ţine de calitatea unei
birocraţii şi administraţii eficiente, mai mult este un indicator al bunei
guvernări, nivelul la care instituţile reuşesc să îşi adapteeze limbajul
specific respectiv limba comunicării la vocabularul şi codul lingvitsic în
care un număr semnificativ din publicul cu care intră în contact se simte
comfortabil.
e) o reducere a situaţiilor de discriminării subiectivă.
Discriminarea subiectivă înseamnă că subiecţii implicaţi în interacţiuni
frustrante cu administraţia, atribuie ca sursă acestor frustrări diferenţele
lingvistice dintre ei şi funcţionari.
13
Ancheta
Iniţiativa privind o anchetă cuprinzătoare privind aplicarea legislaţiei cu privire la

drepturile minorităţilor naţionale în România aparţine Departamentului pentru Relaţii
Interetnice (în continuare DRI). La începutul anului 2005, a fost demarată o procedură de
adunare a unor informaţii necesare evaluării impactului legislativ privind utilizarea limbii
minorităţilor la nivel local, în relaţia cu autorităţile, administraţiile locale, alte instituţii şi
autorităţi, care, conform legislaţiei în vigoare, aveau obligaţia de a asigura condiţii pentru
a promova comunicarea în limba minorităţilor lingvistice din România.
Ulterior, din noiembrie 2005, adunarea şi prelucrarea datelor, precum şi
elaborarea unui studiu evaluativ a fost preluat de Centrul de Cercetare a Relaţiilor
Interetnice (în continuare CCRIT).
Parametrii principali ai anchetei.
Unitatea de înregistrare a fost localitatea, respectiv (în cazul întrebărilor

referitoare la utilizarea limbii minorităţilor în contactul cu instituţiile administraţiei
locale) unitatea administrativă (comuna, oraşul, municipiul).
Cuprinderea anchetei. Lista cu localităţile care au fost contactate pe parcursul

anchetei a fost furnizat de DRI. Din informaţiile pe care le deţinem lista a fost elaborată
pe baza legislaţiei în vigoare (Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 Legea administraţiei
publice locale cu normele de aplicare aferente) conţinând denumirea localităţilor în care
procentajul vorbitorilor unor limbi minoritare a fost de minimum 20% (la recenesământul
din 1992). Nu intrăm în detalii în ceea ce priveşte completitudinea şi corectitudinea
elaborării acestei liste, cert este că am găsit unele neconcorandţe cu dintre datele cele
consemnate în listă şi cele constatate pe teren sau deduse din datele pe care le avem la
dispoziţie cu privire la populaţia după limbă maternă la cele două recensăminta post 1989
(unele le-am semnalat la capitolul Posibile surse de erori). Necunoscân condiţiile în care
această listă a fost elaborată, am considerat că registrul pus la dispoziţie este o atestare
14
administrativă a faptului că localităţile şi unităţile administrative cuprinse corespund unor
prevederi legale, şi ca atare aplicarea paragrafelor referitoare la drepturile minorităţilor
lingvistice din legea amdinistraţiei locale, devine obligatorie. Acest raţionament stă la
baza unor formulării din raportul analitic, unde în diferite hărţi am marcat cu o culoare
separată localităţile atestate de lege, consemând prin acest fapt apariţia lor pe lista pusă,
la dispoziţie de DRI.
Pe baza acestei liste au fost contactate în total 522 de administraţii locale (unităţi
administrative) înregistrându-se date referitoare la 1249 localităţi (vezi în Anexa 2: Lista
localităţilor cuprinse în anchetă grupate pe judeţe şi pe unităţi administrative!).
Ancheta a cuprins următoarele comunităţi lingvistice minoritare: bulgară, cehă,
croată, greacă, poloneză, rusă, sârbă, slovacă, tătară, turcă, ucraineană, maghiară şi
germană. Cazul vorbitorilor de romanes, din motive ca vor fi precizate la capitolul ce
analizează situaţia lingvistică a acestui grup, nu a fost analizat.
Gradul de acoperire a anchetei. Cu toate că obiectivul nostru era acoperirea
completă (obţinerea de răspunsuri pentru fiecare localitate inclusă în anchetă) nu am
reuşit un grad de acoperire de 95,67%. Acest grad de acoperire, comparat cu ratele tipice
de răspuns la ancheta prin corespondenţă, poate fi considerat foarte mare. Desigur faptul
că am trimis operatori de teren pentru a completa chestionarul la faţa locului / recupera
chestionarul eventual completat ar fi trebuit să ne asigure o acoperire completă. Acest
lucru n-a fost posibil din două motive: la mijlocul lunii martie, când am organizat această
fază, operatorii de teren s-au confruntat cu anumite condiţii meteo ce au îngreunat
deplasarea în anumite localităţi. Pe de altă parte, şi acest lucru a fost mai frecvent, s-au
confruntat cu refuzul mai mult sau (mai degrabă) mai puţin politicos al funcţionarilor de
la anumite primării.
Adunarea datelor. Pe parcursul anchetei am folosit metoda colectării datelor prin

corespondenţă. Am expediat primăriilor câte un chestionar pentru fiecare localitate
aparţinătoare cuprinsă în lista noastră, cerând completarea chestionarelor anexate.
Spre exemplu Municipiul Blaj are în componenţă 7 localităţi dar către Consiliul
Local au fost expediate numai două chestionare. Acesta pentru că numai în două există o
minoritate lingvistică a cărei pondere la nivel de localitate ajunge sau trece de 20%
(Petrisat şi Tiur). Astfel am trimis prin poştă Consiliului Local al Municipiului Blaj două
15
chestionare urmând să se înregistreze datele pentru cele două localităţi în care există o
minoritate lingvistică.
Am trimis un chestionar separat pentru fiecare minoritate lingvistică. Ca atare,
dacă într-o localitate existau două minorităţi lingvistice, pentru fiecarea minoritate
lingvistică din localitatea respectivă am trimis un chestionar.
Chestionarele completate de primării şi expediate prin poştă (cu taxarea
corespondenţei la destinatar, adică la CCRIT). Dacă după zece zile nu am primit răspuns
am mai trimis încă o scrisoare, şi după sosirea probabilă a corespondenţei am contactat
telefonic primăria, rugându-i şi pe această cale să completeze chestionarul. Dacă nici
după acesta nu am primit răspuns am trimis un operator de teren ca să aplice local, sau (în
eventualitatea completării) să recupereze chestionarele.
În cazul administraţiilor locale în care există situaţia ca la nivel de localitate sau
unitate administrativă să existe mai mult de o minoritate lingvistică a cărei pondere să
depăşescă 20% am trimis un pachet separat pentru fiecare minoritate.
Responsabilitatea pentru corectitudinea datelor furnizate. Scrisoarea ce
însoţea chestionarul era adresat primarilor, respectiv se cerea fie completarea de către ei,
fie de o persoană competetentă desemnată de primar. Cu toate că n-am solicitat acest
lucru majoritatea chestionarelor au fost ştampilate şi semnate de primar, confirmând
asumarea unei anumite responsabilităţi instituţionale în ceea ce priveşte corectitudinea
celor cuprinse în chestionar. Nefiind mandataţi prin contract, neavând autoritatea de a
pune la îndoială şi (în contextul prezentei anchete) nici posibilitatea obiectivă de a
verifica anumite răspunsuri, am asumat veridicitatea celor comunicate.
Posibile surse de erori
Erori legate de cuprinderea anchetei. Pentru o reflectare fidelă a situaţiei

aplicării legislaţiei privind drepturile lingvistice ale minorităţilor se impune ca ancheta să
se extinde la toate localităţile în care, confrom intenţiei legislatorului, se asigură diferite
forme ale utilizării limbii materne ale minorităţilor lingvistice. În acest sens ancheta
noastră a pornit de la lista trimisă de DRI, ce cuprindea localităţile în care ponderea unei
minorităţi lingvistice a atins sau depăşit 20%. Această listă a fost considerată a formă de
16
atestare administrativ-legală a existenţei unei comunităţi lingvistice minoritare şi
consemnată ca atare în variatele produse rezultate în urma anchetei. În acest sens
formulăm şi prezentului raport: sintagma comună atestată înseamnă o unitate
administrativă, care oferă anumite drepturi minorităţilor lingvistice ce trăiesc pe teritoriul
comunei.
Această sintagmă este o formă de distanţare faţă de baza de date primită de la DRI
(despre circumstanţele eleborării căreia nu ştim nimic), în legătură cu completitudinea şi
actualitatea căreia putem formula anumite reţineri:
- Am constatat anumite inadvertenţe în sensul că baza de date include localităţi ce
nu îndeplinesc condiţiile legale, (minorităţile lingvistice nu ating şi nu au atins
nici în 1992 20% din totalul populaţiei). De la mai multe primării am primit
răspunsul conform căreia pe teritoriul unităţii administrative respective nu există
(cel puţin nu în proporţia stipulată de normele legale în vigoare) o minoritatea
lingvistică în legătură cu care am cerut completarea chestionarului. În două cazuri
datele recensământului din 1992, par să confirme acest lucru.
- Un alt aspect ţine de completitudinea registrului pus la dispoziţia noastră, avem
rezerve serioase cu privire la completidudinea listei în cazul localităţilor şi
unităţilor administrative în care se ar fi trebuit să se confere anumite drepturi
lingvistice minorităţii vorbitoare de Romanes. În baza de date erau menţionate
două localităţi în care ponderea populaţiei care se identifică cu limba Romanes a
depăşit 20% în 1992. Dar analizând situaţia în câteva alte judeţe, tot în
conformitate cu datele acestui recensământ, putem spune că baza de date nu este
nici pe de parte completă. Astfel, cu titlu de exemplu, în judeţul Mureş pot fi
identificate cel puţin 17 de localităţi în care proporţia vorbitoriilor de Romanes
depăşesc 20%, în judeţul Sibiu cel puţin 13 localităţi, în Braşov cel puţin 12
asemenea localităţi.
- Un al treilea aspect ţine de actualizarea bazei de date în funcţie de dinamica
statutului administrativ. Baza de date nu a înregistrat schimbările administrative
intervenite, desprinderea de o anumită unitate administrativă, formarea unor noi
unităţi administrative, desfiinţarea unor localităţi etc. În 33 de cazuri (de la tot
atâtea unităţi administrative) am primit informaţii despre schimbarea încadrării
17
administrative a unor localităţi. Acestea erau în trecutul apropriat (doi-trei ani) în
componenţa unităţii administrative la care figurau în lista DRI, dar între timp au
fost incluse fie într-o altă unitate administrativă, fie că s-au transformat într-o
nouă comună (vezi Anexa 3. Unităţi administrative în care pe parcursul anchetei
au semnalat schimarea încadrării administrative a unor localităţi!). Am încercat
rectificarea situaţiei prin retrimiterea chestionarelor la primăriile de care aparţin
noile localităţi, respectiv la primăriile nou constitutuite.
- Un ultim aspect problematic ţine de actualitatea demografică. Cunoaştem faptul
că lista s-a întocmit pe baza datelor recensământului din 1992, dar schimbările
demografice intervenite ar implica o rectificare în sensul adăugării la registrul
iniţial a acelor localităţi şi unităţi administrative în care proporţia unei minorităţi
lingvistice a depăşit pragul de 20%
În acest context considerăm că nu avem certitudinea unei exhaustivităţi ale

anchetei întreprinse de noi, şi sugerăm constituirea unui cadastru al localităţilor ce
cuprinde localităţile cu minorităţi lingvistice care sunt atestate de lege, în sensul că
anumitor comiunităţi minoritare se conferă drepturi lingvistice.
În ceea ce priveşte gradul de acoperire a anchetei trebuie menţionat faptul că în

profida unei rate de ridicate a răspunsurilor, datele pe care le am obţinut fac posibile doar
aproximări probabilistice. Mai mult, şi acesta este problema mai mare, există o
diferenţierte semnificativă în termeni de rate de răspuns în funcţie de minorităţi. La
vorbitori de rusă şi croată lipsesc datele la o parte semnificativă a localităţilor în care
aceste minorităţi trăiesc în volum şi număr semnificativ. Date fiind aceste tendinţe, cel
puţin în cazul celor două minorităţi, avem reţineri în evaluarea impactului administrativ.
Minoritatea Total trimis Total răspuns %
Maghiară 1051 1015 96,57
Germană 45 43 95,56
Ucraineană 58 54 93,10
Rusă 15 10 66,67
Tătară 3 3 100
Sârbă 26 25 96,15
Slovacă 16 16 100
Cehă 6 5 83,33
18
Croată 7 3 42,86
Poloneză 8 8 100
Turcă 10 9 90
Bulgară 2 2 100
Greacă 1 0 0
Total 1247 1193 95,67
O altă problemă o reprezintă interpretarea refuzului expres de a răspunde la

chestionar. Acest lucru poate fi considerat indolenţă funcţionărească, dar putem
presupune şi ca manifestarea unei intenţii menite a masca o situaţie de fapt ce ar fi pus
într-o lumină negativă administraţia locală respectivă: neconformarea, sau îndeplinirea
parţială a prevederilor legale privind asigurarea drepturilor lingvistice ale minorităţilor.
În ceea ce priveşte corectitudinea şi completitudinea datelor furnizate putem

menţiona câteva aspecte problematice. După cum am menţionat sarcina CCRIT era, ca
pornind de le prezumpţia de veridicitate a celor afirmate de primării, să înregistreze,
prelucreze şi interpreteze anumite date. Cu toate că nu avem motive serioase să ne îndoim
de majoritatea informaţiilor furnizate, pe parcursul prelucrării (într-un mod total
întâmplător) am întâlnit câteva situaţii (accentuăm izolate) în care datele înregistrate în
chestionar nu reflectau întocmai starea de fapt.
Nu ne pronunţăm despre sursa acestor neconcordanţe, ele se pot datora fie
ignoranţei, fie indolenţei celor care l-au completat, dar nu putem exclude nici declaraţia
falsă voită. Acest lucru este cu atât mai probabil cu cât asumarea unei situaţii de fapt
neconcordante cu legea, teoretic putea avea anumite consecinţe negative: în termeni mai
generali putea pune într-o lumină defavorabilă întrega administraţie, dar, în anumite
situaţii putea implica şi sancţionarea contravenţională a unor funcţionari ai administraţiei
publice locale.
În ceea ce priveşte completitudinea datelor, cam o treime din chestionare sunt
incomplete. În majoritatea situaţiilor lipsurile se constată în legătură cu blocul de întrebări
despre educaţia în limba minorităţilor. Funcţionarii interogaţi (telefonic sau direct) în
legătură cu această problemă, au declinat responsabilitatea, invocând lipsa de competenţă
a primăriei la capitolul educaţie, şi ne-au îndrumat către inspectorate.
19
Evaluarea situaţiei minorităţilor lingvistice2
În evaluarea situaţiei lingvistice a fiecărei minorităţi pornim de la o aproximarea a

vitalităţii lingvistice a grupului. Gradul suprapunerii dintre identificarea etnică şi cea
lingvistică, respectiv schimbările intervenite la recensământul din 2002 comparativ cu cel
din 1992 reprezintă indicatorii prin care încercăm să aproximăm tendinţele ce se
conturează în cazul fiecărui grup. Cu cât este mai mare diferenţa între volumul
persoanelor care-şi asumă identitatea etnică şi cei care se identifică cu limba specifică
minorităţii etnice respective cu atât mai mult putem vorbi despre o slăbire a vitalităţii
lingvistice a grupului respectiv. Dinamica acestui fenomen este reflectat de schimbările
survenite între cele două recensăminte. Datele sunt prezentate într-un tabel care are forma
de mai jos.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
Persoane care îşi asumă identitatea etnică
Persoane care îşi asumă limba maternă
Grad de suprapunere apartenenţă etnică şi lingvistică
Dat fiind faptul că factorul decisiv în funcţie de care putem aprecia vitalitatea
lingvistică a unui grup o reprezintă gradul de concentrare teritorială, în continuarea
evaluării prezentăm date şi reprezentări cartografice menite a reflecta măsura în care o
minoritate lingvistică este dispersată în teritoriu sau dimpotrivă este grupată în comunităţi
de vorbire cu un volum semnificativ.
Acest lucru este important şi din perspectiva evaluării impactului legal, acesta
reprezentând măsura în care legea administraţiei are influenţă asupra folosirii limbii
minorităţii respective. Impactul legal reprezintă procentajul din totalul unei minorităţii
lingvistice care este rezident în localităţi în care administraţia locală avea obligaţia legală
să ia anumite măsuri menite a promova drepturile unei (unor) anumite minorităţii
lingvistice.
2
La acest capitol a mai colaborat Cristina RAŢ şi Călin GOINA
20
În termeni technici evaluarea impactului legal în cazul unei minorităţi lingvistice
înseamnă stabilirea structurii acestei populaţii, în funcţie de cele trei categorii (implicite)
rezultate din legislaţie:
1. cota procentuală din totalul populaţiei minorităţii lingvistice, care trăieşte în
unităţi administrative unde ponderea lor depăşeşte 20%, şi unde conform legii pot
beneficia de o oficialitate limitată (utilizarea limbii minorităţii în contactul cu
administraţia locală) respectiv de utilizarea unor indicatoare bilingve;
2. cota procentuală din totalul populaţiei minorităţii lingvistice, care trăieşte în
localităţi unde ponderea lor depăşeşte 20%, şi unde conform legii au dreptul de a
beneficia de (simbolistică locală) indicatoare în care denumirea localităţii
figurează şi în limba acestei minorităţi;
3. ponderea populaţiei din totalul populaţiei minorităţii lingvistice, care trăieşte în
localităţi în care, nu se aplică (pentru minoritatea respectivă) prevederile legii
administraţiei care conferă drepturi lingvistice;
Această structură va fi reprezentată în cazul fiecărei minorităţi sub forma unui
grafic ce arată compozţia populaţiei minorităţii lingvistice în funcţie de tipul de localitate
în care trăieşte.
Cu toate că am adunat date despre viaţa culturală, religioasă, situaţia instituţiilor
de învăţământ a minorităţilor etno-lingvistice din România, în acest studiu prelucrăm
doar datele referitoare la situaţia utilizării limbii materne la nivelul administraţiei.
Motivul ţine de cuprindere anchetei, şi anume de faptul că (în conformitate cu cererea
DRI) au fost contactate acele unităţi administrative în care, în conformitate cu Legea
administraţiei publice locale (legea nr. 215 din 23 aprilie 2001) administraţia locală avea
obligaţa să implementeze anumite paragrafe referitoare la drepturile lingvistice ale
minorităţilor. Dat fiind acest criteriu de selecţie nu avem posibilitatea de a evalua decît
impactul legislaţiei în domeniul administraţiei publice.
21
O altă dimensiune
Pentru înalte
datele din care aceste
sfere politici (învăţămînt
de activitate vor fi evaluate o reprezintă
sau cultură) impactul
cu impact asupra
administrativ sau eficienţa
vitalităţii lingvistice de facto
putem oferii dateasintetice
măsurilorpede promovare
minorităţi, darasuntem
drepturilor lingvistice
în incapacitatea
ale
de minorităţilor în domeniulloradministraţiei
a preciza semnificaţia publice.
statistică. Despre ce Acesta reprezintă
este vorba? Să luămo evaluare
exemplula
gradului de implementare
învăţământul a legislaţiei
în limba maternă cu privire laAcesta
a minorităţilor. drepturile lingvistice
nu este ale minorităţilor.
organizat pe principiul
Înteritorialităţii
termeni operaţionali acesta înseamnă:
administrative (după care au fost selectate localităţile care au intrat în
ancheta noastră), ci, cel puţin teoretic, acest învăţământ, se poate organiza oriunde, unde
există un anumit număr de solicitanţi. În situaţiile în care nu există un număr suficient de
solicitanţi la nivelul unei localităţi/unităţi adminstrative, raţiunile care determină
organizarea într-un anumit loc a acestui învăţământ pot fi multiple, ca să menţionăm
două:
- Strict geografice: accesibilitatea şcolii din mai multe localităţi.
- Raţiuni de status administrativ sau istoric: existenţa unor centre urbane (în care
chiar dacă volumul minorităţii este relativ redus) care prin tradiţie sau din alte
raţiuni funcţionază ca centre pentru eduacţie în limba respectivă
o învăţământ liceal în limba ucraineană funcţionează la liceul "Taras
Şevcenko" din Sighetu Marmaţiei, respectiv Liceul Pedagogic "Mihai
Eminescu" din Suceava. Niciunul dintre aceste localităţi nu a fost inclus
în ancheta noastră ca unitate administrativă ce prezintă interes din
perspectiva acestei minorităţii lingvistice.
În acest context al organizării învăţământului sau a activităţilor culturale pe o
logică diferită faţă de cea a administraţiei locale, evaluarea situaţiei învăţămîntului în
limba minorităţii respective devine problematică, căci nu avem termeni exacţi de
raportare (Câţi exact învaţă într-o anumită limbă? Câţi ar trebui să înveţe? Unde învaţă
cei care învaţă?) în cazul niciunei minorităţii. Desigur faptul că informaţiile referitoare
la educaţie sau la cultură nu pot fi folosite pentru analize statistice, nu înseamnă că ele
au fost culese degeaba căci ele se regăsesc la capitolul analitic, pe CD sau pe internet,
unde au fost prezentate datele despre potenţialul educaţional, cultural al unei minorităţi
la nivelul unei administraţii locale. Astfel că informaţiile adunate cu toate că nu pot fi
utilizate la evaluarea situaţiei minorităţii respective la nivel naţional, nu s-au pierdut, ci
contribuie la evaluarea situaţiei locale a unei minorităţi, dar nu a situaţiei minorităţii
lingvistice în general.
22
(1) stabilirea numărului de localităţi în care au fost instalate indicatoare în limba
unei minorităţii lingvistice, comparativ cu numărul de localităţi atestate legal
(acele localităţi care au fost incluse într-un registru special oferit de
Departamentului pentru Relaţii Interetnice).
(2) stabilirea cotei părţi din populaţia unei minorităţii lingvistice care trăieşte în
unităţi administrative în care administraţia a implementat variatele paragrafe
ale legii administraţiei publice prin care se asigură utilizarea limbii minorităţii
în contactul cu administraţia locală; Acest indicator trebuie comparat cu
ponderea populaţiei din totalul populaţiei minorităţii lingvistice, care trăieşte
în unităţi administrative unde conform legii pot utiliza limba minorităţii
respective în contactul cu administraţia locală;
23
Minoritatea etno-lingvistică Bulgară
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic bulgar

Tendinţa de scădere a populaţiei, de altfel generală la nivelul populaţiei României,
este prezentă şi în cazul bulgarilor. Recensământul din 1992 scoate în evidenţă o
congruenţă destul de mare între identificarea etnică şi lingvistică, dar în perioada
intercenzitară asistăm la o scădere mult mai pronunţată a numărului celor care îşi asumă
limba maternă limba bulgară, decât a celor care îşi asumă identitatea etnică. Dacă în 1992
gradul de suprapunere între identitatea etnică şi limba maternă asumată era de 95,6%, în
2002 acesta a scăzut semnificativ, la 83,4%. Considerând aceste tendinţe putem afirma că
vitalitatea lingvistică a bulgarilor din România mai degrabă se diminuează.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
Persoane care îşi asumă identitatea etnică 9851 8092 82,1
Persoane care îşi asumă limba maternă 9421 6747 71,6
Grad de suprapunere apartenenţă etnică şi lingvistică 95,6 83,4
Distribuţia populaţiei de Număr unităţi Total populaţia Ponderea lor în

limbă bulgară administrative asumând limba bulgară totalul celor cu
ca maternă în categoria limba maternă
respectivă bulgară
Nici un vorbitor 2770 0 0,00
Între 90,01-100% 0 0 0,00
Între 80,01-90% 0 0 0,00
Între 70,01-80% 0 0 0,00
Între 60,01-70% 0 0 0,00
Între 50,01-60% 1 2941 43,67
Între 40,01-50% 0 0 0,00
Între 30,01-40% 0 0 0,00
Între 20,01-30% 0 0 0,00
Între 10,01-20% 1 581 8,63
Între 7,51-10% 1 487 7,23
Între 5,01-7,5% 0 0 0,00
Între 2,51-5% 1 429 6,37
Între 0,01-2,5% 177 2297 34,11
Total 2951 6735 100,0%
24
Impact legislativ în cazul minorităţii bulgare
Minoritatea bulgară este concentrată teritorial într-un spaţiu relativ continuu în

judeţul Timiş, unde comunele Dudeştii Vechi şi Denta reprezintă două puncte nodale,
aflate la extremele de nord şi de sud ale unei arii de concentraţie etno-lingivistică bulgară.
Putem observa că doar Dudeştii Vechi se încadrează în setul de comunităţi în care legea
are un impact maxim. Datele arată că circa 44% dintre vorbitorii de limbă bulgară
beneficiază de toate prevederile legii, la care se adaugă aproximativ 9% asupra cărora
impactul legii este limitat doar la dreptul de utilizare a simbolisticii locale. Mai puţin de
jumătate dintre vorbitorii de limbă bulgară din România nu au nimic de câştigat de pe
urma prevederilor legii. Concentrarea teritorială a minorităţii etno-lingvistice bulgare
constituie factorul esenţial în explicarea acestei situaţii. Deci transformările legale
implicate de legea administraţie locale au avut impact asupra aproximativ a jumătate din
populaţia de limbă maternă bulgară.
Volumul
Numărul minorităţi în Procentaj în totalul
unităţilor localităţile vorbitorilor limbii
administrative respective. respective
Simbolistică şi dreptul 1 2941 43,67
utilizării limbii materne
Dreptul de utilizare a
1 581 8,63
simbolisticii locale
Nici un drept lingvistic la
179 3213 47,71
nivelul administraţiei
Total 181 6735 100,00
25
Impactul legii asupra minorităţii bulgare
43,67 8,63 47,71
simbolistică şi dreptul utilizării limbii materne dreptul de utilizare a simbolisticii locale nici un drept lingvistic la nivelul administraţiei
26
27
28
Situaţia implementării indicatoarelor bilingve
Procentaj în
Volumul totalul
Numărul minorităţi în vorbitorilor
unităţilor localităţile limbii
Intră sub incidenţa legii administrative respective. respective
Există tăbliţe
1 2941 43,67
bilingve
Nu există
tăbliţe 0 0 0,00
bilingve
Nu avem
1 581 8,63
informaţii
Nu intră sub
incidenţa legii 179 3213 47,71
Total 181 6735 100,00
Impact administrativ. În ceea ce priveşte gradul de implementare a legii, este de

menţionat că în singura unitate administrativă în care limba bulgară beneficieză de
oficialitate limitată s-au aplicat prevederile legii. Ca atare putem spune că aproximativ
44% dintre cei care s-au identificat cu limba bulgară constituie o comunitate de vorbire ce
are asigurată comunicarea în sfera administrativă locală în limba lor maternă. În ceea ce
priveşte simbolistica locală (inscripţiile la indicatoarele rutiere cu denumirea localităţii),
avem confirmarea existenţei lor doar în Dudeşti Vechi (unde la nivelul unităţii
administrative locale s-a asigurat folosirea limbii bulgare).
29
Volumul populaţiei care are
52,29
Lista localitǎţilor fǎrǎ

plǎcuţe multilingve
JUDEŢ COMUNǍ LOCALITATE

TIMIŞ DENTA BRESTEA
Simbolistica locală alta decât indicatorul bilingv

al localităţii (în toate localităţile în care există
dreptul la indicator rutier bilingv)
Nu avem
Există Nu există informaţii
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 1 50 0 0 1 50
Poliţia 0 0 1 50 1 50
Poşta 0 0 1 50 1 50
Căminul cultural 2 100 0 0 0 0
Grădiniţa 0 0 1 50 1 50
Şcoala elementară 0 0 1 50 1 50
Şcoala generală 0 0 1 50 1 50
Liceul/Şcoala profesională 0 0 1 50 1 50
30
Posibilitatea folosirii limbii materne
în primărie
Procentaj în
Volumul totalul
Legea are este asigurată 1 2941 43,67
impact asupra nu este asigurată 0 0 0,00
întregii unităţi
administrative nu avem informaţii 0 0 0,00
Legea are
impact asupra
unor/unei
localităţi este asigurată 0 0 0,00
Nu intră sub incidenţa legii 180 3794 56,33
Total 181 6735 100,00
31
în biroul de stare civilă
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 181 6735 100,00
32
în anunţuri de interes public
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 181 6735 100,00
33
Minoritatea etno-lingvistică Cehă
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic ceh

În cazul cehilor deja la recensământul din 1992 putem constata o disparitate între
numărul celor care îşi asumă identitatea etnică cehă şi cei care consideră limba cehă ca
limba lor maternă (o diferenţă de 15,5%). Tendinţa de scădere a populaţiei, de altfel
generală la nivelul populaţiei României, este mult mai accentuată în rândul cehilor decât
în cazul altor etnii. Această scădere nu implică şi o creştere semnificativă a patternurilor
de identificare etnolingvistică, gradul de suprapunere dintre identitatea etnică şi
lingvistică rămânând neschimbată între cele două recensăminte.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
Persoane care îşi asumă apartenenţa etnică 5797 3938 67,9
Grad de suprapunere apartenenţă etnică şi 85,4 84,8
lingvistică

limbă cehă administrative asumând limba cehă ca totalul celor cu
maternă în categoria limba maternă
respectivă cehă
Între 90,01-100% 0 0 0,00
Între 80,01-90% 0 0 0,00
Între 70,01-80% 0 0 0,00
Între 60,01-70% 0 0 0,00
Între 50,01-60% 0 0 0,00
Între 40,01-50% 0 0 0,00
Între 30,01-40% 2 943 27,89
Între 20,01-30% 1 513 15,17
Între 10,01-20% 3 676 19,99
Între 7,51-10% 0 0 0,00
Între 5,01-7,5% 0 0 0,00
Între 2,51-5% 2 177 5,24
Între 0,01-2,5% 105 1072 31,71
Total 2951 3381 100,0%
34
Impact legislativ în cazul minorităţii cehe
Grupul etno-lingvistic ceh este răspândit în două judeţe: Caraş-Severin şi

Mehedinţi şi este relativ risipit între comune şi zone în care nu există vorbitori de cehă.
Prin urmare există doar 2 comune în care impactul legii administraţiei teritoriale se face
resimţit în totalitatea lui, şi alte 3 sate în care membrii grupului etno-lingvistic ceh
beneficiază doar de dreptul de a utiliza simbolistica locală. În celelalte 108 unităţi
administrativ-teritoriale ponderea populaţiei cehe nu este suficient de mare pentru
beneficia de prevederile legale. Nu vom fi surprinşi aşadar să constatăm că peste 52%
dintre vorbitorii de cehă nu pot face apel în nici un fel la prevederile legii. Dintre cei
asupra cărora legea are impact, doar 28% se bucură de toate prevederile legii, în vreme ce
20% doar de dreptul de utilizare a simbolisticii locale.
Volumul
3 676 19,99
108 1762 52,11
Total 113 3381 100,00
35
Impactul legii asupra minorităţii cehe
27,89 19,99 52,11
36
37
38
39
În ceea ce priveşte impactul administrativ dat fiind faptul că din cele cinci
unităţi administraitave analizate pentru minoritatea cehă numai pentru trei am primit
răspuns concludent, deci referitor la două unităţi administrative (însemnând trei localităţi)
nu avem date. Ca atare evaluarea noastră nu poate fi decât trunchiată. Cert este că pentru
situaţiile în care primăriile au răspuns la solicitarea noastră, drepturile lingvistice ale celor
care se identifică cu limba cehă sunt asigurate, dar cum legea a avut impact într-o măsură
mai redusă asupra acestei minorităţi lingvistice, şi impactul administrativ pe care-l putem
confimra este relativ redus: 39% dintre cei care au limba maternă cehă au beneficiează de
marcare localităţii în care trăiesc cu indicatoare bilingve, respectiv 15% dintre cei cu
limba maternă cehă pot folosii limba lor maternă în contactul cu administraţia locală.
Practic nimeni dintre vorbitorii de limbă cehă nu se bucură în mod efectiv de tot spectrul
drepturilor lingvistice stipulate de legea administraţiei locale.

Procentaj
Volumul în totalul
Există tăbliţe 3 1319 39,01

bilingve
Intră sub incidenţa legii
Nu există tăbliţe 0 0 0,00

bilingve
2 300 8,87
Nu avem
informaţii
Nu intră sub incidenţa
108 1762 52,11
legii
Total 113 3381 100,00
40
Volumul populaţiei care are dreptul l
47,89
Simbolistica locală alta decât indicatorul bilingv al

localităţii (în toate localităţile în care există dreptul la
indicator rutier bilingv)
Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 2 40 1 20 2 40
Poliţia 1 20 1 20 3 60
Poşta 1 20 1 20 3 60
Grădiniţa 2 40 0 0 3 60

în primărie
41
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 113 3381 100,00
Posibilita
27,89

Numărul Volumul Procentaj în
unităţilor minorităţi în totalul
administrative localităţile vorbitorilor
respective. limbii
42
respective
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 113 3381 100,00
Posibilitatea fo
27,89
Lista localitǎţilor fǎrǎ date

referitoare la simbolistica localǎ

CARAŞ SEVERIN LÃPUŞNICEL SUMITA
CARAŞ SEVERIN ŞOPOTU NOU RAVENSCA
MEHEDINŢI DUBOVA EIBENTHAL
43
Minoritatea etno-lingvistică Croată
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic croat

În cazul evaluării situaţiei croaţilor întâmpinăm câteva probleme majore. Pe de o
parte, în contextul ieşiri Croaţiei din Federaţia Jugoslavă, se schimbă raportarea la
idiomul lingvistic vorbit de slavii de sud. Limba sârbo-croată cu care s-au identificat şi
croaţii în 1992 devine un simbol al unei alianţe politice asimetrice şi nedorite, ca atare în
2002 la capitolul „Limba maternă” apare separat categoria de „croată”. Prin urmare nu
avem date pentru a evalua dinamica suprapunerii apartenenţei etnice şi lingvistice. Pe de
altă, parte creşterea semnificativă a celor care se identifică croaţi se poate datora şi
avantejelor ce decurg din această identificare: posibilitatea de a dobândi cetăţenia croată.
Nu ştim în ce măsură aceste avantaje economice sau influenţa naţionalismului croat al
statului mamă a determinat tendinţa de creştere a auto-identificării croate la
recensământul din 2002, însă cifrele plasează această minoritate etno-lingvistică în
rândul puţinelor minorităţi ale căror efective au crescut între cele două recensăminte.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
Persoane care îşi asumă apartenenţă etnică 4085 6786 166,1
Persoane care îşi asumă limba maternă - 6355
Grad de suprapunere apartenenţă etnică şi - 93,6
lingvistică

limbă croată administrative asumând limba croată totalul celor cu
respectivă croată
Între 90,01-100% 1 2825 44,45
Între 80,01-90% 0 0 0,00
Între 70,01-80% 1 2600 40,91
Între 60,01-70% 0 0 0,00
Între 50,01-60% 0 0 0,00
Între 40,01-50% 0 0 0,00
Între 30,01-40% 0 0 0,00
Între 20,01-30% 0 0 0,00
44
Între 10,01-20% 0 0 0,00
Între 7,51-10% 0 0 0,00
Între 5,01-7,5% 0 0 0,00
Între 2,51-5% 0 0 0,00
Între 0,01-2,5% 76 930 14,63
Total 2951 6355 100,0%
Impact legislativ în cazul minorităţii croate
Aşa dupa cum indică harta alăturată, croaţii sunt concentraţi în judeţul Caraş-
Severin. Ariile locuite de vorbitorii de limbă croată sunt compacte, zonele cu concentraţie
scăzută de croaţi fiind dispuse în jurul celor două centre în care membrii acestui grup
depăşesc 60% din locuitorii comunei, anume Lupac şi Caraşova. Această concentrare
semnificativă în doua localităţi favorizează impactul legii: 85% dintre croaţi beneficiează
de toate prevederile legii. În restul de 76 de localităţi în care locuieşte restul de 15% al
populaţiei care se identifică cu limba croată, ponderea lor este atât de redusă încât ei nu
beneficiază deloc de prevederile legale.
Volumul
simbolisticii locale Impactul0legii asupra minorităţii croate
0 0,00
76 930 14,63
Total 78 6355 100,00
85,37 14,63
45
46
47
Procentaj
Volumul în totalul

bilingve

bilingve
1 2825 44,45
Nu avem
informaţii
76 930 14,63
legii
Total 78 6355 100,00
85,37
48
În ceea ce priveşte impactul administrativ iarăşi ne confruntăm cu problema care
apare la minorităţile cu un volum redus şi care se concentrează în relativ puţine localităţi.
În asemenea situaţii relativ puţine cazuri de non-răspunsuri pot vicia modul de evaluare a
impactului administrativ. În cazul minorităţii croate ne confruntăm cu o asemenea
situaţie, la o unitate administrativă unde se asigură o oficialitate limitată limbii croate
avem informaţii le cealaltă nu. În acest context ne abţinem să comentăm impactul
adminsitrativ în cazul minorităţi croate.
Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 1 50 0 0 1 50
Poliţia 0 0 0 0 2 100
Poşta 0 0 0 0 2 100
Grădiniţa 0 0 0 0 2 100

în primărie
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 78 6355 100,00
49
Posibilita
85,37

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 78 6355 100,00
50
Posibilitatea fo
85,37

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 78 6355 100,00
51
Posibilitatea folos
85,37

referitoare la simbolistica localǎ

LUPAC
CARAŞ SEVERIN LUPAC CLOCOTICI
RAFNIC
VODNIC
52
Minoritatea etno-lingvistică Germană
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic german

În cazul germanilor definitorie pentru analiza dinamicii identitare o constituie
mişcarea de migraţie spre Germania care a marcat în special primii ani ai deceniului
nouă. Cifrele vorbesc despre o injumătăţire a membrilor acestui grup între cele două
recensăminte luate în analiză, în condiţiile în care cifrele recensământului din 1992
reprezentau deja o scădere nemaintâlnită a efectivelor acestui grup etno-lingvistic în
România de după 1918. În cazul germanilor avem de-a face cu două grupuri distincte, cu
saşii transilvăneni şi cu şvabii bănăţeni şi sătmăreni, care însă se auto-identifică drept
germani, şi – mai mult - prezintă aceleaşi tendinţe la nivelul studiat. Astfel, patternurile
identitare legate de asumarea limbii germane ca limbă maternă denotă un declin identitar
mai pronunţat decât scăderea numărului absolut de cetăţeni români care se auto-identifică
drept germani. În contextul erodării acestui grup până aproape de dispariţie nu putem să
nu observăm că între cei care au ales să rămână în România se numără un grup
semnificativ de persoane care, din diverse motive, nu mai consideră că tratarea limbii
germane drept limbă maternă ar constitui un factor esenţial al auto-identificării germane.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
lingvistică

limbă germană administrative asumând limba totalul celor cu
germană ca maternă în limba maternă
categoria respectivă germană
Între 90,01-100% 0 0 0,00
Între 80,01-90% 0 0 0,00
Între 70,01-80% 0 0 0,00
53
Între 60,01-70% 0 0 0,00
Între 50,01-60% 0 0 0,00
Între 40,01-50% 1 35 0,08
Între 30,01-40% 0 0 0,00
Între 20,01-30% 0 0 0,00
Între 10,01-20% 1 241 0,54
Între 7,51-10% 2 1011 2,25
Între 5,01-7,5% 10 2501 5,57
Între 2,51-5% 39 8569 19,09
Între 0,01-2,5% 944 32531 72,47
Total 2951 44888 100,0%
Impact legislativ în cazul minorităţii germane
Impactul legii adminstraţiei teritoriale asupra populaţiei de limbă germană este cel
puţin limitat, adică cele mai importante prevederi legale nu afectează decât sub 1% din
germanii din România. Drepturile de utilizare a simbolisticii locale sunt aplicabile în
localităţi unde trăiesc doar 12% din membrii acestui grup etno-lingvistic. Asupra restului
de 88% de vorbitori de limbă germană prevederile legii nu au un efect concret. Acest
procent este explicabil atunci când avem în vedere disiparea considerabilă a membrilor
grupului etno-lingvistic german în teritoriu. O analiză a raportului numărului de vorbitori
de germana per localitate indică o medie de 11 germani pe unitate administrativ-
teritorială, ceea ce face cvasi-imposibilă protecţia minorităţii germane din România pe
calea legii de care ne ocupăm.
Impact legislativ în cazul minorităţii germane

Volumul
35 5475 12,20
961 39378 87,73
Total 997 44888 100,00
54
Impactul legii asupra minorităţii germane
0,08 12,20 87,73
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
Impactul administrativ în cazul minorităţii germane se poate evalua mai ales în
cazul simbolisiticii locale (indicatoare rutiere care marchează şi numele german al
localităţii). În acest caz aproximativ în o treime din localităţile confirmate de lege sub
acest aspect, indicatorul nu există, cei de la primărie invocând lipsa (reducerea drastică) a
minorităţii germane.

Procentaj
Volumul în totalul

bilingve

bilingve
2 767 1,71
Nu avem
informaţii
961 39378 87,73
legii
Total 997 44888 100,00
66
12,27

Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 3 8,3 16 44,4 17 47,2
Poliţia 0 0 20 55,6 16 44,4
Poşta 0 0 22 61,1 14 38,9
Căminul cultural 6 16,7 21 58,3 9 25
Grădiniţa 3 8,3 21 58,3 12 33,3
Şcoala elementară 2 5,6 22 61,1 12 33,3
Şcoala generală 2 5,6 20 55,6 14 38,9
Liceul/Şcoala profesională 0 0 12 33,3 24 66,7

în primărie
67
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 997 44888 100,00
Posibilita
68
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 997 44888 100,00
69
Posibilitatea fo

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 997 44888 100,00
70
Posibilitatea folos

referitoare la simbolistica locala

CARAŞ SEVERIN ANINA STEIERDORF
CHIRPÃR VESEUD
SIBIU ŞEICA
MIGHINDOALA
MARE
71
Lista localitǎţilor fǎrǎ indicatoare
rutiere multilingve

BERGHIN BERGHIN
ALBA
ŞPRING VINGARD
BUCHIN LINDENFELD
CARAŞ SEVERIN
FOROTIC BREZON
BAHNEA CUND
DANES STEJARENII
MUREŞ
SUPLAC LASLAU MIC
ZAGÃR SELEUS
SATU MARE BELTIUG RATESTI
BRUIU SOMARTIN
CHIRPÃR CHIRPAR
SIBIU
MERGHINDAL DEALU FRUMOS
SÃLIŞTE AMNAS
SUCEAVA CARLIBABA CARLIBABA NOUA
72
Minoritatea etno-lingvistică Greacă
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic grec.

Numărul celor care-şi asumă identitatea etnică de grec respectiv se identifică
lingvistic cu limba greacă este în creştere semnificativă. Considerăm că mai degrabă este
de un proces de redefinire identitară (de asumarea originii într-un context etno-politic
schimbat), decât de o creştere datorată unei natalităţi din cale afară de ridicate a celor de
orginie greacă. Gradul de suprapunere între apartenanţa etnică şi cea lingvistică este
relativ scăzută, şi discrepanţa dintre populaţia care se identifică cu limba greacă şi care-şi
asumă identitatea etnică de grec creşte. În pofida unei creşteri a volumului celor care se
consideră greci, înregistrăm o creştere considerabil mai mică a celor care-se identifică
lingvistic înainte de toate cu limba greacă. Deci se contureză din ce în ce mai pregnant
configuraţia unei identităţi etnice greceşti care nu este neapărat centrată pe o identitate
linvistică.
Gradul de dispresare în teritoriu a vorbitorilor de greacă este (comparativ cu
celelte minorităţi analizate în acest studiu) foarte mare. Astfel că există o singură unitate
administrativă (suficient de mare ca să intre sub incidenţa legii administraţiei publice
locale) unde se concentrează un număr semnificativ de vorbitori, ca paragrafele legii
privind acordarea de drepturile lingvistice în administraţie să aibă efect. Restul de aprope
80% dintre toţi cei care se identifică cu limba greacă trăiesc dispersaţi în comunităţi
foarte mici de vorbitori.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
lingvistică

limbă greacă administrative asumând limba greacă totalul celor cu
respectivă greacă
73
Între 90,01-100% 0 0 0,00
Între 80,01-90% 0 0 0,00
Între 70,01-80% 0 0 0,00
Între 60,01-70% 0 0 0,00
Între 50,01-60% 0 0 0,00
Între 40,01-50% 0 0 0,00
Între 30,01-40% 0 0 0,00
Între 20,01-30% 1 871 20,89
Între 10,01-20% 0 0 0,00
Între 7,51-10% 0 0 0,00
Între 5,01-7,5% 0 0 0,00
Între 2,51-5% 0 0 0,00
Între 0,01-2,5% 170 3299 79,11
Total 2951 4170 100,0%
Impact legislativ în cazul minorităţii grece

Volumul
Simbolistică şi dreptul
utilizării limbii materne 1 871 20,89
simbolisticii locale 0 0 0,00
nivelul administraţiei 170 3299 79,11
Total 171 4170 100,00
74
Impactul legii asupra minorităţii grece
20,89 79,11
75
76
77
În ceea ce priveşte impactul administrativ iarăşi ne confruntăm cu problema care
apare la minorităţile cu un volum redus şi care se concentrează în relativ puţine localităţi.
În cazul minorităţii greceşti la singura unitate administrativă unde conform legii ar trebuii
să se asigure drepturi lingvistice la nivel local, nu a răspuns la ancheta noastră, şi în acest
context suntem în imposibilitatea de a oferii o evaluare a gradului de implementare a
legii.

Procentaj
Volumul în totalul

bilingve

bilingve
1 871 20,89
Nu avem
informaţii
170 3299 79,11
legii
Total 171 4170 100,00
78
20,89

Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 0 0 0 0 1 100
Poliţia 0 0 0 0 1 100
Poşta 0 0 0 0 1 100
Grădiniţa 0 0 0 0 1 100

în primărie
79
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 171 4170 100,00
Posibilita
20,89

80
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 171 4170 100,00
Posibilitatea fo
20,89

81
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 171 4170 100,00
82
Posibilitatea folos
20,89

referitoare la simbolistica
locala

TULCEA IZVOARELE IZVOARELE
83
Minoritatea etno-lingvistică Maghiară
Minoritatea etno-lingvistică maghiară este cea mai numeroasă şi cea mai

importantă din punct de vedere al influenţei politice şi activismului etnic. Analiza decadei
dintre cele două recensăminte, 1992 şi 2002, subliniază câteva trăsături definitorii ale
acestui grup: pe de o parte o constanţa suprapunerii identificării etnice şi a celei
lingvistice, pe de altă parte tendinţa descrescătoare în numere absolute. Scăderea
numărului de indivizi care îşi asumă apartenenţa la această etnie este paralelă cu
reducerea numărului celor care îşi exprimă fidelitatea lingvistică faţă de limba maternă.
Această eroziune a membrilor grupului etnic maghiar poate fi atribuită parţial emigrării
fie către ţara mamă, Ungaria, fie către alte state ale lumii industrializate. O alta trăsătură
definitorie a maghiarilor din România o reprezintă gradul semnificativ de suprapunere
între apartenţa etnică şi cea lingvistică: în afară de constanţa amintită a acestui indicator,
se face remarcată vitalitatea lingvistică a grupului, care are precedenţă asupra
apartenenţei etnice. Desigur această suprapunere este puţin iluzorică în sensul că nu toate
cazurile în care cinvea se identifică maghiar îşi asumă ca limba maternă limba maghiară.
Există atât situţaii în care maghiarii îşi asumă identitatea etnică dar se identifică cu o altă
limbă decât maghiara, dar sunt şi persoane aparţinând altor etnii (rromi, germani mai ales
şvabii) care se identifică cu limba maghiară. Cu toate acestea bazându-ne doar pe
indicatorul folosit, putem concluziona că vitalitatea lingvistică a maghiarilor nu este
semnificativ afectată de procesul de descreştere demografică pronunţată a acestei etnii.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
9 7
5 4
lingvistică
84
limbă maghiară administrative asumând limba totalul celor cu
maghiară ca maternă în limba maternă
categoria respectivă maghiară
Între 90,01-100% 87 363815 25,20
Între 80,01-90% 21 124388 8,61
Între 70,01-80% 20 98622 6,83
Între 60,01-70% 19 49390 3,42
Între 50,01-60% 31 86777 6,01
Între 40,01-50% 30 173782 12,04
Între 30,01-40% 39 53602 3,71
Între 20,01-30% 55 137924 9,55
Între 10,01-20% 95 204807 14,18
Între 7,51-10% 39 60857 4,21
Între 5,01-7,5% 41 44564 3,09
Între 2,51-5% 72 17482 1,21
Între 0,01-2,5% 1240 27960 1,94
Total 2951 1443970 100,0%
Impact legislativ în cazul minorităţii Maghiare
Distribuţia în teritoriu a minorităţii maghiare din România prezintă două zone de

mare concentraţie etnică: pe de o parte zona secuiască, care dă naştere unei zone locuite
compact de maghiari, compusă din judeţele Harghita, Covasna si Mureş, şi o alta zonă de
concentraţie ceva mai scăzută, în zona limitrofă a graniţei româno-ungare, judeţele Bihor
şi Satu-Mare. Zone cu o concentrare semnificativă dar mai scăzută se regăsesc în judeţele
din vest: Arad şi Timiş, cât şi în cele din centrul Transilvaniei. Asemeni grupului etnic
ucrainean, maghiarii sunt concentraţi teritorial, în măsura în care 75% dintre aceştia
locuiesc în unităţi administrative (comune sau oraşe) în care reprezintă peste 20% din
populaţie. De fapt, gradul de concentrare este atât de ridicat, încât aproximativ 40% din
cei care se autodidentifică drept maghiari locuiesc în comunităţi în care ei reprezintă un
minumum de 70% din totalul locuitorilor. Doar cca. 23% dintre membrii grupului etnic
maghiar locuiesc în comunităţi în care ei reprezintă mai putin de 20% din total. Astfel,
grupul etnic maghiar este poziţionat în aşa fel încât să profite în mare măsură de
prevederile legii administraţiei teritoriale a României. Cifrele obţinute arată că 75% din
maghiarii (din cei care s-au identificat cu această limbă) din România pot beneficia de
85
toate prevederile legale, doar 13% dintre ei trăind în localităţi în care ponderea lor este
prea redusă pentru a beneficia de acestea.
Impact legislativ în cazul minorităţii maghiare

Volumul
125 170859 11,80
1366 191733 13,25
Total 1789 1447544 100,00
Impactul legii asupra minorităţii maghiare
74,95 11,80 13,25
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
La capitolul impact administrativ trebuie menţionat că având în vedere numărul
mare de localităţi în care am efectuat ancheta non-răspunsurile nu afectează decât într-o
foarte mică măsură evaluare gradului de impementare a legii.
În ceea ce priveşte indicatoarle rutiere pe care figurează şi în limba maghiară
denumirea localităţii, a fost confirmată în 78% din cele 1789 de localităţi în care locuiesc
şi persoane care şi-au asumat maghiara ca limbă maternă, în 6,4% din cazuri suntem
informaţi că acest lucru (încă?) nu s-a întâmplat. Dacă considerăm gradul de
implementare numai pentru localităţile în care legea prevede indicatoare amplasate şi în
limba maghiară, atunci situaţia se prezintă în felul următor în 83,7% din localităţi se
poate confirma existenţa indicatoarelor, în 9,2% din localităţi deşi sunt localităţi atestate
de lege (intră sub incidenţa legii şi sunt menţionate de ordonanţa de guvern care prevede
aplicarea prevederilor legale în acest sens) s-a confirmat că nu există inscripţii în limba
maghiară, respectiv 7,1% (30 de cazuri) fie că nu avem informaţii fie (în câteva cazuri)
avem alte situaţii (s-a desfiinţat localitatea de exemplu). La capitolul alte inscripţii decât
indicatorul rutier cu denumirea localităţii, avem o situaţie extrem de complexă.
Pe de o parte în 77% din localităţile în care limba maghiară beneficieză de
oficialitate limitată primăria este inscripţionată şi în limba maghiară. În ceea ce priveşte
inscripţionarea multilingvă a instituţiilor educaţionale şi culturale (şcoli, casa de cultură,
etc.) în aproximativ 70% din localităţile în care maghiara beneficiează de oficialitate
limitată (respectiv unde există aceste instituţii) există inscripţii şi în limba maghiară. Iar
în ceea ce priveşte alte instituţii, care nu sunt în subordinea consiliilor locale (poliţie,
poştă) avem o inscripţionare în maghiară în aproximativ 15-18% din localităţile în care
maghiara beneficiează de oficialitate limitată (respectiv unde există aceste instituţii).
S-a confirmat asigurarea utilizării limbii maghiare în contactul cu primăria în
89,5% din unităţile administrative în care maghiara beneficiează de oficialitate limitată,
respectiv şi maghiarii care trăiesc în alte 40 de localităţi în care ponderea maghiarilor
depăşeşte 20% (dar la nivel de unitate administrativă nu trece de acest prag) pot folosi în
contactul cu primăria limba lor maternă. Deci aproximativ 75% dintre vorbitorii de limbă
maghiară trăiesc în unităţi administrative în care dreptul utilizării limbii materne la
primărie în este asigurat. Desigur trebuie menţionat faptul că asigurarea condiţiilor pentru
exercitatarea unor drepturi nu înseamnă în mod imediat şi practici lingvistice schimbate,
104
în sensul că trei sferturi dintre maghiari utilizează limba maghiară în caontactul cu
primării. Bazându-ne pe alte cercetări putem afirma că ponderea maghiarilor care declară
că în contactul cu administraţia locală folosesc în mod predominant limba maghiară este
de aproximativ 50% (Horváth 2005).
Aproximativ 70% dintre vorbitorii de limbă maghiară se bucură în principiu de tot
spectrul drepturilor lingvistice stipulate de legea administraţiei locale.

Procentaj
Volumul în totalul

bilingve

bilingve
30 33966 2,35
Nu avem
informaţii
1366 191733 13,25
legii
Total 1789 1447544 100,00
105
Volumul populaţiei care are drep
86,75

Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 230 54,4 89 21 104 24,6
Poliţia 40 9,5 227 53,7 156 36,9
Poşta 55 13 228 53,9 140 33,1
Căminul cultural 211 49,9 120 28,4 92 21,7
Grădiniţa 216 51,1 121 28,6 86 20,3
Şcoala elementară 207 48,9 114 27 102 24,1
Şcoala generală 223 52,7 102 24,1 98 23,2
Liceul/Şcoala profesională 42 9,9 65 15,4 316 47,7

în primărie
106
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 1789 1447544 100,00
107
Posib
74,95

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 1789 1447544 100,00
108
Posibilitate
74,95

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 1789 1447544 100,00
109
Posibilitatea f
74,95
Lista localitǎţilor fǎrǎ date referitoare la

simbolistica locala

OCNA MURES CISTEIU DE MURES
ALBA
ŞONA ALECUS
BACǍU GHIMEŞ-FÃGET FAGETU DE SUS
BOROD SERANI
CIUHOI CENALOS
SÂRBI FEGERNICU NOU
BIHOR
TINCA TINCA
BELFIR
LECHINŢA TIGAU
NUŞENI MALIN
BISTRIŢA VITA
NǍSǍUD TEACA TEACA
RUPEA FISER
BRAŞOV FELDIOARA COLONIA
110
RECONSTRUCTIA
ŞERCAIA HALMEAG
GHERLA BAITA
APAHIDA BODROG
CÃLÃŢELE VALENI
CORNEŞTI TIOCU DE SUS
TIOCU DE JOS
ICLOD ICLOZEL
MOCIU TURMASI
MOLDOVENEŞTI MOLDOVENESTI
CLUJ
BADENI
PIETROASA
PLAIESTI
SUATU
STEJERIS
DÂMBURILE
TURENI COMSESTI
BǍŢANI AITA SEACA
OZUNCA-BAI
BREŢCU OITUZ
CERNAT ICAFALAU
ALBIS
CHICHIŞ CHICHIŞ
COMANDÃU COMANDAU
GHELINŢA HARALE
COVASNA
MALNAŞ BIXAD
MICFALAU
RECI SACIOVA
TURIA ALUNGENI
ZAGON ZAGON
PAPAUTI
BÃILE TUŞNAD CARPITUS
GHEORGHENI COVACIPETER
VISAFOLIO
VARGATAC
TOPLIŢA
ZENCANI
AVRÃMEŞT LAZ-SOIMUS
HARGHITA
BRÃDEŞTI SATU MARE
CIUCSÂNGEORGIU GHIURCHE
CIOBANIS
DEALU TIBOD
VALEA ROTUNDA
111
FRUMOASA BÂRZAVA
FAGETEL
PLÃIEŞII DE JOS PLAIESII DE SUS
SÂNMARTIN VALEA UZULUI
SUSENI SENETEA
ULIEŞ PETECU
TÂUŢII MÃGHERAUŞ BAITA
MARAMUREŞ REGHIN APALINA
IERNUTENI
SOVATA SARATENI
BAND BAND
FÂNATELE
MADARASULUI
MADARAS
MARASESTI
EREMITU
NEGRENII DE CÂMPIE
VALEA RECE
MATRICI
ERNEI SÂNGERU DE PADURE
MUREŞ IBÃNEŞTI LAPUSNA
LIVEZENI BOZENI
CORUNCA
PÃNET CUIESD
PAPIU ILARIAN MERISORU
DOBRA
RÃSTOLITA IOD
SÃNGEORGIU DE MURES TOFALAU
SÃRMASU LARGA
TITIANA
MORUT
NUSFALÃU
BOGHIS
BOZIES
SÃRMÃŞAG
SǍLAJ POIANA MAGURA
TARMURE
BOGDAND SER
SATU MARE CAMIN CAPLENI
DOROLŢI PETEA
MEDIEŞU AURIT IOJIB
MEDIES VII
SANISLÃU POTAU
112
ROMÂNESTI
VIISOARA
TURULUNG TURULUNG VII
DETA DETA
DENTA ROVINITA MARE
DUDEŞTII VECHI COLONIA BULGARA
TIMIŞ DUMBRAVA DUMBRAVA
TRAIAN VUIA SACENI
Lista localitǎţilor fǎrǎ indicatoare rutiere

multilingve

PÎNCA
CRÃCIUNELUL DE JOS CORNU
PADURE
ALBA NOSLAC
NOŞLAC
VALEA CIUCIULUI
RÃDEŞTI SOIMUS
UNIREA UNIREA
LIVADA SÂNLEANI
ARAD
ŞOFRONEA SOFRONEA
BACǍU AGÃŞ COSNEA
AVRAM IANCU ANT
BOIANU MARE RUGEA
ALBIS
BUDUSLÃU
BUDUSLAU
CHIŞLAZ POCLUSA DE BARCAU
BIHOR
CURTUIŞENI CURTUISENI
INEU INEU
BUDOI
POPESTI
VARZARI
SÂNTANDREI PALOTA
BISTRIŢA MILAŞ COMLOD
NǍSǍUD NUŞENI DUMBRAVA
BOD COLONIA BOD
BRASOV
HOMOROD HOMOROD
CLUJ CLUJ-NAPOCA CLUJ-NAPOCA
AGHIREŞU TICU-COLONIE
AŞCHILEU MIC FODORA
113
CÃIANU CAIANU-VAMA
CEANU MARE VALEA LUI CATI
FLOREŞTI LUNA DE SUS
SICFA
UNGURAŞ
DAROT
OJDULA HILIB
COVASNA
POIAN CARPINENII
MOGLANESTI
TOPLIŢA
MAGHERUS
AVRÃMEŞT LAZ-FIRTANUS
HARGHITA GÃLÃUŢAŞ GALAUTAS
LUNCA DE JOS PUNTEA LUPULUI
HODOSA
SÃRMAŞ
RUNC
SIGHETU MARMAŢIEI SIGHETU MARMATIEI
MARAMUREŞ BOCICOIU MARE BOCICOIU MARE
RONA DE SUS COSTIUI
TÂRNAVENI
TÂRNÃVENI
BOTORCA
APOLD VULCAN
BATOS UILA
MUREŞ BOGATA RANTA
LUNCA BRADULUI LUNCA BRADULUI
MIERCUREA NIRAJULUI MOSUNI
SÂNGEORGIU DE
LOTU
PÃDURE
BABIU
ALMAŞU
ALMASU
PETRINDU
SǍLAJ CUZÃPLAC
CUZAPLAC
HOROATU CRASNEI HOROATU CRASNEI
VÂRSOLŢ RECEA
ARDUD
ARDUD ARDUD
ARDUD-VII
DOBA DOBA
SATU MARE
ORAŞU NOU PRILOG VII
SUPUR SECHERESA
TURŢ TURT BAI
VAMA VAMA
SIBIU AVRIG SACADATE
114
BANLOC PARTOS
DUDEŞTII VECHI CHEGLEVICI
LIEBLING IOSIF
TIMIŞ
PUSTINIS
UIVAR
RAUTI
VARIAŞ SÂNPETRU MIC
115
Minoritatea etno-lingvistică Poloneză
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic polonez
În cazul polonezilor, scăderea volumului populaţiei a fost mai accentuată decât la

nivelul majoritarilor români. De asemenea, disjuncţia dintre auto-definirea etnică şi
importanţa limbii materne în procesul de identificare etnică este mai puternică decât în
cazul altor grupuri etnice. Puţin sub 30% dintre polonezii din România continuă să se
definească ca etnici poloni fără însă a corela acest statut cu asumarea polonezei drept
limbă materna. Gradul de suprapunere dintre apartenenţa lingvistică şi cea etnică a
crescut, totuşi, de la 72% în 1992 la 75 % în 2002.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
Grad de suprapunere apartenenţă etnică şi 72 75
lingvistică

limbă poloneză administrative asumând limba totalul celor cu
poloneză ca maternă în limba maternă
categoria respectivă poloneză
Între 90,01-100% 0 0 0,00
Între 80,01-90% 0 0 0,00
Între 70,01-80% 0 0 0,00
Între 60,01-70% 0 0 0,00
Între 50,01-60% 0 0 0,00
Între 40,01-50% 0 0 0,00
Între 30,01-40% 0 0 0,00
Între 20,01-30% 1 907 33,72
Între 10,01-20% 1 713 26,51
Între 7,51-10% 0 0 0,00
Între 5,01-7,5% 0 0 0,00
Între 2,51-5% 1 87 3,23
Între 0,01-2,5% 136 983 36,54
Total 2951 2690 100,0%
Impact legislativ în cazul minorităţii poloneze
116
Distribuţia teritorială a membrilor grupului etnic polonez este principalul factor ce
explică modul în care acest grup a putut face apel la prevederile care se aplică
minorităţilor naţionale în virtutea legii administraţiei teritoriale din România. Concentraţi
în Nord-Est, în special în judeţul Suceava, polonezii formează un grup relativ compact
concentrat în jurul localităţii Cacica, singura în care ei numără mai mult de 20% din
populaţia comunei. Datorită cifrelor absolute relativ mici, faptul că locuitorii acestei
comune beneficiază de toate prevederile legii se traduce printr-un impact maximal al legii
la nivelul a cca 34% din polonezii din România. În trei din satele invecinate, membrii
acestui grup se califică doar pentru dreptul de utilizare a simbolisticii locale: este cazul a
34% dintre etnicii polonezi. Restul de 33% din membrii grupului etno-lingvistic polonez
nu beneficiază în nici un fel de prevederile legii administrării teritoriale a României.
Impact legislativ în cazul minorităţii poloneze

Volumul
3 904 33,61
135 879 32,68
Total 139 2690 100,00
117
Impactul legii asupra minorităţii poloneze
33,72 33,61 32,68
118
119
120
121
Pentru evaluarea impactului administrativ (de facto) în cazul minorităţii poloneze nu
dispunem de suficiente date.

Procentaj
Volumul în totalul

bilingve

bilingve
1 104 3,87
Nu avem
informaţii
135 879 32,68
legii
Total 139 2690 100,00
67,32 122
Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 0 0 1 25 3 75
Poliţia 0 0 1 25 3 75
Poşta 1 25 1 25 2 50
Grădiniţa 1 25 2 50 1 25

în primărie
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 139 2690 100,00
123
Posibilita
33,72

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 139 2690 100,00
124
Posibilitatea fo
33,72

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 139 2690 100,00
125
Posibilitatea folos
33,72

referitoare la simbolistica
locala

SUCEAVA MOARA BULAI

indicatoare rutiere
multilingve

SUCEAVA MUŞENIŢA VICSANI
126
Minoritatea etno-lingvistică a Rromilor
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic Rrom
Etnia rroma nu implică în mod neapărat identificarea cu o anumită limbă gradul

de suprapunere apartenenţă etnică şi lingvistică fiind foarte scăzută, dar în creştere între
cele două recensăminte.
Diferenţă
1992 2002
1992/2002
Număr asumând apartenenţă etnică 401087 53525 133,4
0
Număr asumând limba maternă 166635 24161 145
7
lingvistică

limbă rromă administrative asumând limba rromă totalul celor cu
respectivă rromă
Între 90,01-100% 0 0 0,00
Între 80,01-90% 0 0 0,00
Între 70,01-80% 0 0 0,00
Între 60,01-70% 1 3147 1,32
Între 50,01-60% 1 4038 1,70
Între 40,01-50% 0 0 0,00
Între 30,01-40% 6 6716 2,83
Între 20,01-30% 15 15456 6,51
Între 10,01-20% 74 44805 18,86
Între 7,51-10% 44 17434 7,34
Între 5,01-7,5% 94 28889 12,16
Între 2,51-5% 153 32708 13,77
Între 0,01-2,5% 1100 84377 35,52
Total 2951 237570 100,0%
Impactul legal
Baza de date remisă către CCRIT de la DRI cuprinde două localităţi care
trebuiau analizate în cazul populaţiei Roma: Firtuşu (comuna Lupeni jud Harghita),
respectiv Săcele (comuna Săcele jud Harghita). În ambele cazuri populaţia de limbă
maternă romanes beneficia de dreptul de inscriptionare în limba romanes a indicatorului
127
cu denumirea localităţii. În ambele cazuri am remis către autorităţi chestionarul,
neprimind răspuns în scris, i-am contactat telefonic şi răspunsul a fost că nu există o
populaţie semnificativă de limba maternă roma la nivel de localitate, şi că probabil este o
neânţelegere cuprinderea lor în baza de date. Cert este că ân conformitate cu datele de
care dispunem privind structura populaţiei României pe limbă maternă şi etnie la
recensământul din 1992 în aceste două localităţi ponderea populaţiei care se identifică cu
limba Romanes a depăşit 20%. Dar cer este şi faptul că, tot în conformitate cu datele
acestui recensământ în judeţul Mureş pot fi identificate cel puţin 17 de localităţi în care
vorbitorii de Romanes depăşesc 20%, în judeţul Sibiu cel puţin 13 localităţi, în Braşov cel
puţin 12 asemenea localităţi. Mai mult avem informaţii certe că în unele din aceste
localităţi se aplică prevederile privind drepturile lingvistice ale minorităţilor, cel puţin
paragrafele referitoare la indicatoarele bilingve (de exemplu situaţia din Sânpaul din
judeţul Mureş).
În acest context avem rezerve serioase cu privire la completidudine listei cu
privire la localităţile şi unităţile administrative în care se ar fi trebuit să se confere
anumite drepturi lingvistice minorităţii vorbitoare de Romanes. Pentru a avea o imagine
aproximativă a vicierii analizei datorită acestei carenţa în Săcele numărul Romilor era de
33 în Firtuşu de 67, în total 100 de persoane ce reprezintă 0,06% din totalul celor 166635
de cetăţeni români care au declarat în 1992 că limba lor maternă este Romanes. În
contextul unei asemenea lipsuri sistematice analizele referitoare la impactul legislativ în
cazul aceste populaţii nu prea avea sens.
Pe de altă parte pronind de la datele recensământului din 2002 am identificat un
volm considerabil de unităţi administrative în care această populaţie ar fi îndreptăţită la
folosirea limbii materne în administraţie (vezi tabelele şi hărţile anexate!). Nu dispundem
de date la nivelul localităţilor, dar este mai mult decât probabil că există şi un număr
considerabil de mare de localităţi în care ponderea vorbitorilor de romani depăşeşte 20%,
şi ar trebui să li-se asigure cf. legii inscripţionarea în limba Romanes a indicatoarelor cu
denumirea localităţii.
Localităţi în care, conform celor stipulate de legea administraţiei publice, şi în conformitate cu datele
recensământului din 2002 ar trebui să se confere populaţiei vorbitoare de Romanes drepturi lingvistice
la nivelul administraţiei publice locale.
128
Număr
% limba
Total limba
SIRSUP Judeţ Nume comună maternă
locuitori maternă
Romanes
Romanes
10514 Arad COVĂSINŢ 2659 626 23,54
21971 Bacau CORBASCA 5365 1597 29,77
26083 Bacau VALEA SEACĂ 3564 941 26,40
29341 Bihor DRĂGEŞTI 2600 615 23,65
29902 Bihor LUGAŞU DE JOS 3314 782 23,60
29724 Bihor INEU 4075 825 20,25
45753 Buzau CALVINI 4371 1438 32,90
66697 Dambovita COJASCA 7286 2558 35,11
74028 Dolj SALCUTA 2532 857 33,85
71518 Dolj CARAULA 2642 741 28,05
71698 Dolj CERAT 3911 1021 26,11
72953 Dolj LIPOVU 3160 765 24,21
75766 Galati BRAHASESTI 8276 2382 28,78
100870 Ialomita ARMASESTI 7310 4038 55,24
97722 Iasi LUNGANI 5061 1391 27,48
113395 Mehedinti PUNGHINA 3437 901 26,21
116723 Mures FARAGAU 1659 605 36,47
118799 Mures PETELEA 2780 890 32,01
120343 Mures ZAGAR 1208 368 30,46
116288 Mures CRACIUNESTI 4348 1206 27,74
118209 Mures MICA 4701 960 20,42
127171 Olt GRADINARI 2544 703 27,63
SLOBOZIA
177655 Vrancea BRADULUI 5063 3147 62,16
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
Minoritatea etno-lingvistică a Ruşilor-Lipoveni
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic rus-lipovean
Grupul etno-lingvistic rus-lipovean s-a redus ca mărime în intervalul studiat cu

cca 5%, atât în ceea ce priveşte identificarea etnică, cât şi în ceea priveşte numărul celor
care îşi asumă limba maternă lipoveană. Există o suprapunere relativ ridicată între
apartenenţa etnică şi lingvistică, cca 82% dintre respondenţi asumându-şi atât identitatea
etnică cât şi cea lingvistică.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
Persoane care îşi asumă limba maternă 31447 29890 95
lingvistică

limbă rusă-lipovană administrative asumând limba rusă- totalul celor cu
lipovanăca maternă în limba maternă
categoria respectivă rusă-lipovană
Între 90,01-100% 2 5611 19,19
Între 80,01-90% 1 2307 7,89
Între 70,01-80% 0 0 0,00
Între 60,01-70% 0 0 0,00
Între 50,01-60% 0 0 0,00
Între 40,01-50% 2 5603 19,16
Între 30,01-40% 0 0 0,00
Între 20,01-30% 3 1159 3,96
Între 10,01-20% 2 1895 6,48
Între 7,51-10% 4 1849 6,32
Între 5,01-7,5% 1 263 0,90
Între 2,51-5% 2 658 2,25
Între 0,01-2,5% 401 9901 33,85
Total 2951 29246 100,0%
143
Impact legislativ în cazul minorităţii ruşilor lipoveni
Mai mult de jumătate dintre membrii grupului etnic rus-lipovean beneficiază de

prevederile legale privind drepturilor minorităţilor în administraţie publică locală, restul
de cca 40% fiind ne-afectaţi de aceste prevederi. Acest lucru se explică în mare parte prin
diferenţele de concentrare a vorbitorilor de limbă rusă în teritoriu. Jumătate din populaţia
care se autodefineşte drept rus-lipovean locuieşte în unităţi administrativ-teritoriale în
care reprezintă cel puţin 20% din populaţia locală, procentul acesta fiind frecvent mai
ridicat. Alţi 35% din aceeaşi populaţie sunt răspândiţi în localităţi în care nu reprezintă
nici măcar 5% din total, ceea ce explică faptul că pentru 42% din membrii grupului rus
lipovean legea administraţiei teritoriale nu aduce nici o schimbare semnificativă.
Impact legislativ în cazul minorităţii ruşilor lipoveni

Volumul
4 2317 7,92
406 12249 41,88
Total 418 29246 100,00
144
Impactul legii asupra minorităţii ruse
50,19 7,92 41,88
145
146
147
148
149
150
Impactul de facto administrativ în cazul ruşilor-lipoveni arată astfel:
- dintre cele 12 localităţi unde conform legii ar fi trebuit conform legii să existe
indicatoare rutiere cu denumirea localităţii în limba rusă se confirmă existenţa
acestora doar în 6 cazuri, în trei cazuri se confirmă lipsa lor;
- cu o singură excepţie (o casă de cultură) nu putem confirma existenţa altor
inscripţionări publice cu caracter oficial în limba rusă (fie că este vorba de şcoli
sau de alte instituţii);
- în schimb în 6 din cele 8 unităţi administrative unde rusa se bucură de o
oficialitate limitată se confirmat posibilitatea de a asigura limba rusă în contact cu
funcţionarii primăriei (având un impact asupra 38,5% din totalul populaţiei
vorbitoare de rusă);
- această oficialitate limitată nu acoperă în fiecare caz tot spectrul prevăzut de lege,
în sensul că în două dintre cele 6 unităţi administrative în care se confirmă
utilizarea limbii ruse în comunicarea cu primăria nu sunt asigurate condiţiile (nu
există practica) comunicării (şi) în limba rusă a unor informaţii de interes public;
Deci numai 23-24% dintre vorbitorii de limbă rusă se bucură în mod efectiv de tot
spectrul drepturilor lingvistice stipulate de legea administraţiei locale.

Procentaj
Volumul în totalul

bilingve

bilingve
3 4463 15,26
Nu avem
informaţii
406 12249 41,88
legii
151
Total 418 29246 100,00
58,12

Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 0 0 6 50 6 50
Poliţia 0 0 5 41,7 7 58,3
Poşta 0 0 5 41,7 7 58,3
Căminul cultural 1 8,3 6 50 5 41,7
Grădiniţa 0 0 6 50 6 50
Şcoala elementară 0 0 5 41,7 7 58,3
152
în primărie
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 418 29246 100,00
Posibilita
50,19
153
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 418 29246 100,00
Posibilitatea fo
50,19
154
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 418 29246 100,00
Posibilitatea folos
50,19
155
Lista localitǎţilor fǎrǎ date referitoare
la simbolistica locala

IAŞI STOLNICENI-PRÃJESCU BRATESTI
PERIPRAVA
TULCEA C.A. ROSETTI
SFISTOFCA
CARCALIU CARCALIU

indicatoare rutiere multilingve

CRIŞAN MILA 23
SLAVA RUSA
TULCEA SLAVA CERCHEZǍ
SLAVA CERCHEZA
JURILOVCA JURILOVCA
156
Minoritatea etno-lingvistică Sârbă
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic sârb

Tendinţa generală de scădere a populaţiei, care poate fi regăsită la nivelul
întregului teritoriu al României, este prezentă şi în cazul sârbilor. Recensământul din
2002 indică cu 24% mai puţini membri ai acestui grup etno-lingvistic în comparaţie cu
datele din 1992. Schimbările geo-politice din peninsula Balcanică şi din fosta Iugoslavie
fac imposibilă evaluarea tendinţelor de asumare a limbii sârbe ca limbă maternă,
deoarece aceasta a fost înregistrată în 1992 ca limba sârbo-croată, împărtăşită indistinct
de către sârbi şi croaţi.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
*)
lingvistică

limbă sârbă administrative asumând limba sârbă totalul celor cu
respectivă sârbă
Între 90,01-100% 0 0 0,00
Între 80,01-90% 1 987 4,84
Între 70,01-80% 0 0 0,00
Între 60,01-70% 0 0 0,00
Între 50,01-60% 1 1718 8,42
Între 40,01-50% 1 1148 5,62
Între 30,01-40% 0 0 0,00
Între 20,01-30% 0 0 0,00
Între 10,01-20% 6 5154 25,25
Între 7,51-10% 0 0 0,00
Între 5,01-7,5% 5 1428 7,00
Între 2,51-5% 6 1318 6,46
Între 0,01-2,5% 263 8658 42,42
Total 2951 20411 100,0%
157
Impact legislativ în cazul minorităţii sârbe
Grupul etno-lingvistic sârb este relativ numeros în comparaţie cu alte grupuri

minoritare şi este concentrat în special în judeţele de frontiera cu Republica Serbia-
Muntenegru: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Timiş, dar şi în judeţul Arad. În toate cele trei
judeţe de frontieră cu statul-mamă există câte o localitate nodală, în care numărul
etnicilor sârbi depăşeşte 20% din totalul locuitorilor comunei, iar un judeţul Arad etnicii
sârbi sunt răspândiţi inegal, însă includ localităţi în care, deşi nu la nivel de comuna ci la
nivel de sat, se califică pentru a beneficia de dreptul de utilizare a simbolisticii locale.
Gradul considerabil de dispersie în teritoriu explică de ce aproape jumătate dintre
membrii acestui grup etno-lingivistic nu beneficiază în nici un fel de prevederile legii. Pe
de altă parte însă, aproape 20% dintre etncii sârbi trăiesc concentraţi în trei comune, unde
impactul legii administraţiei teritoriale este complet. La această cifră se adaugă circa
30% care trăiesc în localităţi unde se aplică doar dreptul de utilizare a simbolisticii locale.
Impact legislativ în cazul minorităţii sârbe

Volumul
13 6650 32,58
267 9908 48,54
Total 283 20411 100,00
158
Impactul legii asupra minorităţii sârbe
18,88 32,58 48,54
159
160
161
162
163
164
Ipmactul administrativ în cazul minorităţii sârbe:
- din cele 16 localităţi în care ar trebui să exite, doar în 7 cazuri se confirmă
existenţa indicatoarelor rutiere şi în limba sârbă, în 6 se infirmă în mod oficial;
- dintre cele 3 unităţi administrative în care sârba, conform legii, se bucură de
oficialitate limitată numai în două cazuri e asigură inscrpţionarea primăriei, dar în
toate cele trei cazuri edifciile culturale şi o parte din intituţiile educaţionale
marchează prin onscripţii prezenţa minorităţii;
- aproximativ 19% dintre cei cu limba maternă sârbă au posibilitatea să-şi utilizeze
limba maternă la cele 3 primării care intră sub incidenţa legii, dar l niciuna din
aceste primării nu se foloseşte limba sârbă pentru a comunica informaţii de interes
public; Deci nimeni dintre vorbitorii de limbă sârbă nu se bucură în mod efectiv
de tot spectrul drepturilor lingvistice stipulate de legea administraţiei locale.

Procentaj
Volumul în totalul

bilingve

bilingve
3 2206 10,81
Nu avem
informaţii
267 9908 48,54
legii
Total 283 20411 100,00
165
51,46

Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 2 12,5 6 37,5 8 50
Poliţia 1 6,3 7 43,8 8 50
Poşta 1 6,3 7 43,8 8 50
Căminul cultural 3 18,8 9 56,3 4 25
Grădiniţa 2 12,5 9 56,3 5 31,3
Şcoala generală 2 12,5 6 37,5 8 50

în primărie
166
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 283 20411 100,00
167
Posibilita
18,88

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 283 20411 100,00
168
Posibilitatea fo
18,88

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 283 20411 100,00
169
Posibilitatea folos
18,88

simbolistica locala

MOLDOVA NOUÃ MACESTI
CARAŞ SEVERIN
BERZASCA LIUBCOVA
TIMIŞ CIACOVA GAD

rutiere multilingve

SOCOL
BAZIAS
SOCOL
CÂMPIA
CARAŞ SEVERIN ZLATITA
DIVICI
POJEJENA POJEJENA
RADIMNA
TIMIŞ GIULVÃZ IVANDA
170
DINIAS
PECIU NOU SÂNMARTINU
SÂRBESC
RECAŞ PETROVASELO
SACALAZ BEREGSAU MIC
171
Minoritatea etno-lingvistică Slovacă
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic slovac
O privire de ansamblu asupra dinamicii apartenenţei lingvistice şi a celei etnice în

cazul slovacilor din România relevă gradul relativ înalt de suprapunere dintre apartenenţa
etnică şi cea lingvistică: spre deosebire de cazul grecilor sau al polonezilor, definirea
limbii slovace ca limbă maternă pare să fie un factor crucial pentru identitatea etnică
slovacă. De asemenea, acest grad ridicat de suprapunere dintre apartenenţa lingvistică şi
cea etnică este stabil în perioada studiată. Una dintre posibilele explicaţii ale acestei
constanţe ar putea fi naţionalismul tânărului stat slovac, născut şi dezvoltat tocmai în
perioada acoperită de studiul nostru.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
lingvistică

limbă slovacă administrative asumând limba slovacă totalul celor cu
respectivă slovacă
Între 90,01-100% 1 1266 7,90
Între 80,01-90% 0 0 0,00
Între 70,01-80% 0 0 0,00
Între 60,01-70% 0 0 0,00
Între 50,01-60% 0 0 0,00
Între 40,01-50% 1 3852 24,03
Între 30,01-40% 1 901 5,62
Între 20,01-30% 2 1566 9,77
Între 10,01-20% 4 2257 14,08
Între 7,51-10% 1 257 1,60
Între 5,01-7,5% 7 1922 11,99
Între 2,51-5% 8 991 6,18
Între 0,01-2,5% 235 3015 18,81
Total 2951 16027 100,0%
172
Impact legislativ în cazul minorităţii slovace
Efectul legii administraţiei teritoriale a României asupra grupului etno-lingivistic
slovac este substanţial. Slovacii sunt concentraţi în două arii distincte, relativ îndepărtate
una de alta: prima în nord-vest, în judeţele Bihor şi Sălaj, şi cealată în vestul ţării, în
judeţele Timiş şi Arad. Cu toate acestea, gradul de concentrare teriorială în ambele din
aceste nişe etnice este mare, existând cinci comune în care prevederile legii administraţiei
teritoriale în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale se aplică în totalitatea lor,
afectând aproape jumătate din întreaga populaţie de limbă slovacă din România (47%).
Alţi 12% dintre slovaci locuiesc în unităţi administrativ-teritoriale care se califică pentru
a beneficia parţial de drepturile legate de simbolistica locală în limba minorităţii. Rămâne
astfel un procent de 41% din membrii grupului etnic slovac asupra cărora impactul legii
este neglijabil din cauza disipării teritoriale (în special in judeţele Timiş si Sălaj).
Impact legislativ în cazul minorităţii slovace

Volumul
7 1876 11,71
248 6566 40,97
Total 260 16027 100,00
173
174
175
176
177
178
179
Impactul administrativ
- în ceea ce priveşte simbolistica locală, din cele 12 localităţi în care conform legii
ar trebui să existe indicatoare rutiere în limba slovacă, în 5 nu au fost amplasate.
Dintre cele 5 localităţi în care inscripţionarea oficială ar trebui să apară şi pe alte
instituţii publice, se confirmă doar în două cazuri inscripţionarea slovacă a
primăriei, şi nici în cazul altor instituţii nu există o situaţie mult mai bună;
- în ceea ce priveşte utilizarea limbii slovace pe parcurusl actului administrativ
local din cele 5 localităţi se confirmă această posibiltate în trei localităţi şi se
infirmă într-una. În cea ce priveşte utilizează de către primărie a utilizării limbii
slovace pentru a comunica informaţii de interes public acest lucru se practică doat
într-o singură comună. Deci numai 13,5% dintre vorbitorii de limbă slovacă se
bucură în mod efectiv de tot spectrul drepturilor lingvistice stipulate de legea
administraţiei locale.

Procentaj
Volumul în totalul

bilingve

bilingve
0 0 0,00
Nu avem
informaţii
248 6566 40,97
legii
Total 260 16027 100,00
180
59,03

Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 2 16,7 7 58,3 3 25
Poliţia 0 0 9 75 3 25
Poşta 0 0 8 66,7 4 33,3
Căminul cultural 0 0 11 91,7 1 8,3
Grădiniţa 1 8,3 8 66,7 3 25
Şcoala generală 1 8,3 7 58,3 4 33,3
Liceul/Şcoala profesională 1 8,3 4 33,3 7 58,3

în primărie
181
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 260 16027 100,00
182
Posibilita
47,33

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 260 16027 100,00
183
Posibilitatea fo
47,33

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 260 16027 100,00
184
Posibilitatea folos
47,33

indicatoare rutiere
multilingve

OLARI SINTEA MICA
ARAD SINTEA MARE TIPAR
BOROD SERANI
BIHOR DERNA SACALASAU NOU
SǍLAJ PLOPIŞ FAGETU
185
Minoritatea etno-lingvistică Tătară
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic tătar
Grupul etno-lingvistic tătar împărtăşeşte anumite caracteristici structurale ale
grupului ento-lingvistic turc: ambele prezintă o creştere a numărului celor ce îşi asumă
respectiva apartenenţă etnică, şi ambele au un grad relativ ridicat de suprapunere între
apartenenţa etnică şi cea lingvistică. Dar grupul tătar se singularizează prin faptul că
numărul absolut al celor care se identifică drept tătari a crescut între 1992 şi 2002, dar
numărul celor care îşi asumă limba tătară drept limbă maternă a scăzut. Gradul de
suprapunere între apartenenţa etnică şi cea lingvistică a scăzut uşor (de la 92% în 1992 la
89% în 2002), dar rămâne relativ ridicat.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
Grad de suprapunere apartenenţă etnică şi 92,5 89
lingvistică

limbă tătară administrative asumând limba tătară totalul celor cu
respectivă tătară
Între 90,01-100% 0 0 0,00
Între 80,01-90% 0 0 0,00
Între 70,01-80% 0 0 0,00
Între 60,01-70% 0 0 0,00
Între 50,01-60% 0 0 0,00
Între 40,01-50% 0 0 0,00
Între 30,01-40% 0 0 0,00
Între 20,01-30% 0 0 0,00
Între 10,01-20% 2 1992 9,36
Între 7,51-10% 6 5344 25,12
Între 5,01-7,5% 6 2302 10,82
Între 2,51-5% 9 3161 14,86
Între 0,01-2,5% 77 8473 39,83
Total 2951 21272 100,0%
186
Impact legislativ în cazul minorităţii tătare
Înca şi mai acut decât în cazul grupului etno-lingvistic turc, extrema dispersie în
cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţul Constanţa face ca impactul legii să
fie cu totul neglijabil. Dacă doar în două sate (şi nu comune) tătarii se găsesc în situaţia
de a reprezenta 20% din locuitori, aceasta se traduce într-un procent de 2% din întregul
grup etno-lingivistic tătar ce beneficiază de prevederile drepturilor de utilizare a
simbolisticii locale. Restul de 98% dintre tătari reprezintă procente sub 10% din
localităţile unde trăiesc, iar peste 54% dintre ei îşi au rezidenţa în localităţi în care ei
reprezintă sub 5% din totalul populaţiei. În consecinţă, impactul legii administraţiei
teritoriale la nivelul grupului etnic tătar poate fi considerat infim.
Impact legislativ în cazul minorităţii tătarilor

Volumul
2 456 2,14
98 20816 97,86
Total 100 21272 100,00
187
Impactul legii asupra minorităţii tătare
2,14 97,86
188
189
190
- în ceea ce priveşte simbolistica locală se confirmă amplasarea în cazul uneia
dintre cele 2 localităţi în care conform legii ar trebui să existe indicatoare rutiere
în limba tătară

Procentaj
Volumul în totalul

bilingve

bilingve
0 0 0,00
Nu avem
informaţii
98 20816 97,86
legii
Total 100 21272 100,00
191
2,14

Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 0 0 0 0 2 100
Poliţia 0 0 0 0 2 100
Poşta 0 0 0 0 2 100
Grădiniţa 0 0 0 0 2 100

în primărie
192
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 100 21272 100,00

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 100 21272 100,00
193
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 100 21272 100,00

indicatoare rutiere multilingve

ION CORVIN BREBENI
CONSTANŢA
LIMANU HAGIENI
194
Minoritatea etno-lingvistică Turcă
Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic turc
Într-o tendinţă ascendentă comparabilă cu cea înregistrată în cazul unui grup etno-
lingvistic similar ca pondere, şi anume grecii, grupul etnic turc din România a crescut în
intervalul dintre recensământul din 1992 şi cel din 2002. Cultura pro-natalistă a grupului
poate oferi o explicaţie, însă relaţia cu o Turcie devenită ţintă predilectă a migraţiei
economice şi a relaţiilor comerciale, formale şi informale, a exercitat fără îndoială o
influenţă asupra membrilor acestui grup etnic. Aceeaşi creştere o cunoaşte şi raportul cu
limba turcă definită ca limbă maternă, în concordanţă cu datele privind auto-identificarea
etnică. Gradul de suprapunere dintre identificarea etnică şi cea lingvistică arată că
îmbrăţişarea limbii ca factor de auto-identificare este doar puţin mai rară decât asumarea
apartenenţei la grupul etnic.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
lingvistică

limbă turcă administrative asumând limba turcă ca totalul celor cu
maternă în categoria limba maternă
respectivă turcă
Între 90,01-100% 0 0 0,00
Între 80,01-90% 0 0 0,00
Între 70,01-80% 0 0 0,00
Între 60,01-70% 0 0 0,00
Între 50,01-60% 0 0 0,00
Între 40,01-50% 1 1317 4,68
Între 30,01-40% 0 0 0,00
Între 20,01-30% 0 0 0,00
Între 10,01-20% 4 3728 13,26
Între 7,51-10% 3 5551 19,74
Între 5,01-7,5% 4 1105 3,93
Între 2,51-5% 6 2346 8,34
195
Între 0,01-2,5% 302 14068 50,04
Total 2951 28115 100,0%
Impact legislativ în cazul minorităţii turce
Cazul minorităţii turce din România constituie un exemplu în care impactul legii
administraţiei teritoriale în ceea ce priveşte protecţia grupurilor etno-lingvistice
minoritare este minim. Deşi am văzut că atât în termeni de identificare lingvistică, cât şi
în cei ai apartenenţei etnice, asistăm la o dinamizare a grupului de care ne ocupam, 87%
dintre turcii din România nu beneficiază în nici un fel de prevederile noii legii a
administraţiei teritoriale. Turcii reprezintă 20% din locuitorii unei comune doar în cazul
comunei Dobromir, şi peste 20% din locuitorii unor sate doar în cazul a trei sate. Deşi
acest grup etno-lingvistic ocupă o suprafaţă relativ compactă, limitată la judeţul
Constanţa, gradul de disipare a turcilor face ca ei să nu poată să se califice pentru a
beneficia de avantajele oferite de lege. În concluzie, doar 4% pot face apel la noile
prevederi ale legii, şi 8% la dreptul de utilizare a simbolisticii locale.
Impact legislativ în cazul minorităţii turcilor

Volumul
125 170859 11,80
1366 191733 13,25
Total 1789 1447544 100,00
Impact legislativ în cazul minorităţii turcilor

Volumul
196
7 2268 8,07
312 24530 87,25
Total 320 28115 100,00
197
198
199
- în ceea ce priveşte simbolistica locală, din cele 8 localităţi în care conform legii ar
trebui să existe indicatoare rutiere în limba turcă, în 5 nu au fost amplasate. În
singura localitate în care inscripţionarea oficială ar trebui să apară şi pe alte
instituţii publice, nu se confirmă nici un caz de inscripţionarea în limba turcă;
- practic posibilitatea folosirii limba turce în actul administrativ este asigurată
printr-o excepţie în sensul că în comuna în care acest lucru (conform legii) ar
trebui să se întâmple, nu se întâmplă, ci avem o confirmare a posibilităţii utilizării
limbii turce doar într-un caz izolat unde legea nu impune acest lucru;

Procentaj
Volumul în totalul

bilingve

bilingve
0 0 0,00
Nu avem
informaţii
312 24530 87,25
legii
Total 320 28115 100,00
200
12,75

Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 0 0 8 100 0 0
Poliţia 0 0 7 87,5 1 12,5
Poşta 0 0 7 87,5 1 12,5
Căminul cultural 0 0 7 87,5 1 12,5
Grădiniţa 0 0 7 87,5 1 12,5

în primărie
201
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 320 28115 100,00
Posibilita
4,68

Procentaj în
Volumul totalul
202
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 320 28115 100,00
Posibilitatea fo
4,68

Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
203
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 320 28115 100,00
Posibilitatea folos
4,68

rutiere multilingve

AGIGEA LAZU
CASTELU CASTELU
CONSTANŢA COMANA TATARU
LIPNIŢA CUIUGIUC
MIRCEA VODÃ GHERGHINA
204
Minoritatea etno-lingvistică Ucraineană
Dimanica intercenzitară a grupului etno-lingvistic ucrainean

Similar altor grupuri etno-lingvistice analizate aici, datele indică o eroziune lentă
a numărului celor care îşi asumă atât o identitate etnică, în cazul acesta ucraineană, cât şi
al celor care îşi exprimă opţiunea de fidelitate lingvistică în raport cu limba maternă. În
cazul vorbitorilor de ucraineană observăm că ambii indicatori (cel măsurând apartenenţa
etnică cât şi cel măsurând fidelitatea lingvistică) scad de la un recensământ la altul. Pe de
alta parte, scăderea este relativ mică, iar gradul de suprapunere a apartenenţei etnice şi a
celei lingvistice relativ înalt, ceea ce indică un grad relativ puternic de coeziune a
grupului şi vitalitate lingvistică.
Efectivul din
1992 2002 2002 ca % din
1992
lingvistică

limbă ucrainiană administrative asumând limba totalul celor cu
ucrainiană ca maternă limba maternă
în categoria respectivă ucrainiană
Între 90,01-100% 4 22907 39,90
Între 80,01-90% 1 4055 7,06
Între 70,01-80% 2 4702 8,19
Între 60,01-70% 3 3431 5,98
Între 50,01-60% 2 3833 6,68
Între 40,01-50% 0 0 0,00
Între 30,01-40% 2 1454 2,53
Între 20,01-30% 0 0 0,00
Între 10,01-20% 8 3408 5,94
Între 7,51-10% 3 1064 1,85
Între 5,01-7,5% 7 1868 3,25
Între 2,51-5% 13 1716 2,99
Între 0,01-2,5% 597 8969 15,62
205
Total 2951 57407 100,0%
Impact legislativ în cazul minorităţii ucrainene
Grupul etno-lingvistic ucrainean este răspândit în cel puţin cinci zone distincte pe
teritoriul României: trei dintre acestea sunt zone limtrofe graniţei cu statul-mamă şi una
la mare distanţă de acesta. În prima categorie intră Maramureşul, apoi judeţele Suceava şi
Botoşani şi în sfârşit Delta Dunării. O a treia zonă locuită de ucrainieni este Banatul, şi
include judeţele Timiş şi Caraş-Severin. Vom observa că grupul etnic ucrainean nu este
doar numeros în cifre absolute ci reprezintă, de asemenea, un grad ridicat de concentrare
la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în aşa măsură încât 70% din membrii acestui
grup locuiesc concentraţi în comune în care ei reprezintă cel puţin 20% din locuitori, şi
prin urmare mai bine de două treimi dintre vorbitorii de limbă ucraineană beneficiază de
toate prevederile legii administraţiei teritoriale a României. De asemenea, aproape 90%
din totalul membrilor grupului locuiesc în sate în care se bucură de dreptul de utilizare a
simbolisticii locale. Restul de 20% trăiesc în localităţi în care prevedirile legale nu
asigură drepturi lingvistice la nivelul administraţei locale.
Impact legislativ în cazul minorităţii ucrainene

Volumul
18 4935 8,60
610 12090 21,06
Total 642 57407 100,00
206
207
208
209
210
211
212
213
214
- în ceea ce priveşte simbolistica locală, din cele 32 localităţi în care conform legii
ar trebui să existe indicatoare rutiere în limba ucrineană, în 5 nu au fost amplasate,
având confirmarea amplasării doar pentru 19 localităţi. Dintre cele 14 localităţi în
care inscripţionarea oficială ar trebui să apară şi pe alte instituţii publice, se
confirmă doar în trei cazuri inscripţionarea în ucraineană a primăriei;
- în ceea ce priveşte utilizarea limbii ucrainene pe parcurusl actului administrativ
local din cele 11 localităţi (+3 în care această practică nu este impusă de lege)se
confirmă această posibiltate. În cea ce priveşte utilizează de către primărie a
utilizării limbii ucrainene pentru a comunica informaţii de interes public acest
lucru se practică în 5 comună. Aproximativ 40% dintre vorbitorii de limbă slovacă
se bucură în mod efectiv de tot spectrul drepturilor lingvistice stipulate de legea
administraţiei locale.

Procentaj
Volumul în totalul

bilingve

bilingve
8 5729 9,98
Nu avem
informaţii
610 12090 21,06
legii
Total 642 57407 100,00
215
78,94

Nu avem
Nr % Nr. % Nr. %
Primăria 3 9,4 11 34,4 18 56,3
Poliţia 0 0 12 37,5 20 62,5
Poşta 0 0 12 37,5 20 62,5
Căminul cultural 3 9,4 12 37,5 17 53,1
Grădiniţa 0 0 13 40,6 19 59,4
Şcoala elementară 0 0 12 37,5 20 62,5
Şcoala generală 1 3,1 11 34,4 20 62,5

în primărie
Procentaj în
Volumul totalul
216
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 642 57407 100,00
Posibilita
70,34

217
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 642 57407 100,00
Posibilitatea fo
70,34
218
Procentaj în
Volumul totalul
întregii unităţi
Legea are
impact asupra
unor/unei
Total 642 57407 100,00
Posibilitatea folos
70,34

simbolistica locala
219
BOTOŞANI MIHAILENI ROGOJESTI
BOCICOIU MARE TISA
MARAMUREŞ
RONA DE SUS RONA DE SUS
CRICIOVA CRICIOVA
TIMIŞ
MAŞLOC REMETEA MICA
C. A. ROSETTI LETEA
CRISAN
CRIŞAN
CARAORMAN
TULCEA
JURILOVCA CEATALCHIOI
UZLINA
MURIGHIOL
MURIGHIOL

rutiere multilingve

CARAŞ SEVERIN SACU SALBAGELU NOU
CALAFINDEŞTI BOTOSANITA MARE
COSTILEVA
SUCEAVA
ULMA LUPCINA
MAGURA
FAGET BRANESTI
TIMIŞ BANLOC SOCA
DENTA ROVINISA MICA
TULCEA MURIGHIOL DUNAVATU DE JOS
220
Tendinţe generale
Evaluând legea în termeni generali, fără a ţine seama de minoritatea lingvistică

ajungem la următoarele concluzii generale.
Indicatoarele rutiere cu denumirea localităţii în limba minorităţii(lor) ar fi
trebuit să fie aşezate în 1253 de cazuri (ce nu reprezintă tot atâtea localităţi, în unele
localităţi fiind două minorităţi lingvistice care au dobândit acest drept). În 79,4% din
aceste cazuri s-a raportat conformarea la această obligaţie legală. În cazul a 7% din
localităţi nu am primit răspuns din partea administraţiei locale, pentru 81 de localităţi
(6,5% din total s-a confirmat inexistenţa acestor inscripţii, iar în 90 de localităţ
(approximativ 7%) sunt alte situaţii.
Situaţiile în care administraţia locală nu aplică această hotărâre sunt:
- se consideră că minoritatea respectivă nu atinge pragul de 20%, deci nu este
obligată să afişeze în limba minorităţii aceste indicatoare (am întâlnit situaţii de
cunoaştere eronată a prevederilor legii, cei care au completat neştiind că
indicatoarele rutiere bilingve se plasează decă la nivel de localitate şi nu la nivel
de comună se trece de pregul de 20%)
- nu există de fel indicatoare pentru localităţile acelea, pentru că nu a fost puse
deloc, s-au deteriorat, etc. sau nici nu trebuie să existe pentru că localitatea nu mai
există în sens administrativ (a fost comsată la o altă localitate).
Situaţia inscripţionări instituţilor la nivel local alte decât indicatoarele rutiere cu
denumirea localităţii (numai pentru situaţiile în care există instituiţiile respective la
nivelul localităţii)
Poliţia Poştă Cămin cultural Grădiniţă Şcoală Şcoală
elementară generală
Există inscripţie
15,7 22,2 63,1 63,2 66,3 64,2
(% din N)
Nu există inscripţie
72,8 67,1 29,3 29,5 26,6 27,4
(% din N)
Nu e cazul
11,0 9,4 7,0 6,6 6,8 8,1
(% din N)
Nu ştiu
0,4 1,2 0,7 0,7 0,2 0,3
(% din N)
N- Total localităţi în
445 562 875 859 864 665
care există instituţia
221
După cum se poate observa instituţile educaţionale locale respectiv căminul
cultural (acolo unde există acestea) sunt acele instituţii a căror inscripţionare reflectă cel
mai adesea caracterul multilingv al localităţii. În aproximativ două treimi din localităţile
în care există asemenea instituţii există şi inscripţionare bilingvă, respectiv la ceva mai
mult de un sfert inscripţionarea nu indică prezenţa unei minorităţi lingvistice în localitate.
Tendinţa care se observă este următoarea: cu cât proporţia minorităţi este mai redusă3 cu
atât este mai puţin probabil ca să existe inscripţie bilingvă. Tradus în termeni mai generali
şi teoretici, politicile lingvistice în România pornesc de sus în jos, dar nu este suficientă
angajarea administraţiei centrale în acest sens, implementarea la urma urmei depinde de
capacitate instituţională de influenţare la nivel local minorităţi respective.
În cazul poştei şi al poliţiei4, comparativ cu instituţiile suborodnate sau gestionate
de consiliile locale, avem mult mai puţine situţii de inscripţionare în limba minorităţilor.
Analizând situaţia inscripţionării la aceste două instituţii publice se pare mai degrabă se
negociează o inscripţionare, şi nu asistăm la o aplicare a unor principii şi norme
prestabilite, bazate pe o logică univocă.
În ceea ce priveşte posibilitatea folosirii limbii materne la nivelul diferitelor
instituţii, pe baza declaraţiilor funcţionarilor de la primărie avem următoarea situaţie.
Situaţia asigurării folosirii limbii minorităţilor în comunicarea orală la nivelul

diferitelor instituţii. Numărul şi procentajul din totalul unităţilor administrative cu
peste 20% minoritari unde a fost confirmat că se asigură posibilitatea folosirii limbii
materne de către minorităţi, respectiv primăria utilizează această limbă pentru
comunicarea publică.
N unităţi administrative % unităţi administrative
Primăria 293 86,9
Poliţia 154 45,7
Poşta 258 76,6
Stare civilă 257 76,3
Se publică ordinea de zi a consiliului local 189 56,1
Se publică hotărâri cu caracter normativ 171 50,7
Se transmit rezoluţii cu caracter individual 166 49,3
Diferite anunţuri cu interes public 271 80,4
3
Totuşi peste 20% în fiecare situaţie, căci numai aceste localităţi au intrat în ancheta noastră.
4
Nu cunoaştem dacă există o reglementare unitară de inscripţionare în cazul acestor două instituţii.
222
Practic în 15% din unităţile administrative care intră sub incidenţa legii nu se
asigură deloc comunicarea în limba minorităţilor, şi doar în aproximativ jumătate din
unităţile administrative se asigură tot spectrul drepturilor lingvistice minoritare prevăzute
de legea administraţiei publice.
În cee ce priveşte situaţia pe minorităţi avem un impavt diferenţiat ce se datorează
înainte de toate impactului legal diferenţiat. Putem distinge între trei categorii:
- legea influenţează drepturile lingvistice la mai mult de două treimi din volumul
total al unei minorităţi lingvistice (croaţii, maghiarii şi ucrainenii).
- legea influenţează drepturile lingvistice a aproximativ jumătate din volumul total
al unei minorităţi lingvistice (bulgarii, cehii, ruşi, sârbii, slovacii şi eventual
polonezii)
- legea are un impact minim în cee ce priveşte drepturile lingvistice ale minorităţii
respective (germanii, grecii, tătarii şi turcii)
Tabel comparativ cu impactul legal a legii administraţiei asupra diferitelor
minorităţi lingvistice din România
Simbolistică şi dreptul Nici un drept

utilizării limbii Dreptul de utilizare lingvistic la nivelul
Limba maternă materne a simbolisticii locale administraţiei
bulgară 43,67 8,63 47,71
cehă 27,89 19,99 52,11
croată 85,37 0 14,63
germană 0,08 12,2 87,73
greacă 20,89 0 79,11
maghiară 74,95 11,8 13,25
poloneză 33,72 33,61 32,68
Rusă 50,19 7,92 41,88
sârbă 18,88 32,58 48,54
slovacă 47,33 11,71 40,97
tătară 0 2,14 97,86
turcă 4,68 8,07 87,25
ucrainiană 70,34 8,6 21,06
223
În cea ce priveşte impactuladministrativ şi acesta este diferenţiat şi am considerat
că indicatorul cel mai potrivit ar fi gradul în care au fost implementate prevederile
referitoare la indicatoarele rutiere în limba minorităţilor. Astfel în cazul majorităţii
grupurilor minoritare avem un grad de confirmarea a îndeplinirii acestei prevederi legale
în proporţie de 80-90%. Avem confirmarea unui grad de implementare redus în cazul
localităţilor în care trăiesc ruşii, sârbii, slovacii, tătarii şi turcii.
Totalul celor
Există Nu există care au dreptul
indicatoare indicatoare la indicatoare
Limba rutiere rutiere Nu avem rutiere în limba
maternă multilingve multilingve informaţii maternă
Bulgară 83,50 0,00 16,50 100,00
Cehă 81,47 0,00 18,53 100,00
Croată 47,93 0,00 52,07 100,00
Germană 79,79 6,28 13,94 100,00
Greacă 0,00 0,00 100,00 100,00
Maghiară 89,92 7,37 2,70 100,00
Poloneză 89,45 4,80 5,75 100,00
Rusă 45,25 28,49 26,26 100,00
Sârbă 33,39 45,61 21,01 100,00
Slovacă 74,83 25,17 0,00 100,00
Tătară 61,40 38,60 0,00 100,00
Turcă 73,53 26,47 0,00 100,00
Ucrainiană 84,87 2,48 12,64 100,00
224
Recomandări
- Iniţierea unui cadastru cu localităţile în care se aplică legislaţia cu privire la

drepturile lingvistice ale minorităţile conţinând atât lista cât şi criteriul de
includere a localităţii respective (de. ex. a avut 20% în 1992, a depăşit pragul de
20% cf. recensământului din 2002, după reorganizarea administrativă a dobândit
statutul respectiv).
- Introducerea avizării obligatorii de către Departamnetul pentru Relaţii Interetnice
a cererilor de înfiinţare a noilor unităţi teritorial administrative, sau schimbarea
apartenenţei administrative a unor localităţi. Obiectivul unei asemenea supervizări
poate fi atât menţinerea la zii a cadastrului dar şi protejarea drepturilor lingvistice
ale unor comunităţi de vorbire minoritare. Protejare se poate face pe principul
păstrării dreptului câştigat, şi anume dacă în contextul unei reconfigurări
administrative teritoriale o minoritate lingvistică ar pierde drepturile lingvistice de
care a beneficiat în vechea structureă (pondrea în noua structură administrativă va
fi de sub 20%), nou structură administrativă va fi obligată să păstreze şi garanteze
drepturile lingvistice obţinute înainte de reconfigurarea administrativă.
- Clarificarea situaţiei localităţilor în care există o comunitatea de peste 20%
vorboitoare de romanes.
- Monitorizarea pe diferite căi a unităţilor administrative care au intrat în ancheta
noastră pentru a confrunta cele declarate de funcţionarii primăriei cu situaţia de
fapt.
- O anchată administrativă întreprinsă de DRI în cazul administraţiilor care nu au
răspuns anchetei, respectiv a situaţiilor în care administraţia locală declară că nu a
implementat una sau mai multe prevederi ale paragrafelor referitoare la drepturile
lingvistice ale minorităţilor ale legii administraţiei locale.
- Promovarea unor cazuri de bune practici, mai ales în cazurile în care minoritatea
la nivelul administraţiei locale este redus, între 20-40%. Evidenţierea situaţiilor în
225
care administraţia locală a conferit unor drepturi lingvistice pentru minorităţi
lingvistice locale cun un volum redus.
226
Bibliografie
Bourdieu, Pierre. 1991. Language and Symbolic Power. Cambridge: Polity Press.
Crystal, David. 2000. Language Death. Cambridge: Cambridge University Press.
de Varennes, Fernand. 1996. Language, Minorities and Human Rights. The Hague,The
Netherlands: Kluwer Law International.
Fasold, Ralph W. 1990. The Sociolinguistics of Society. Oxford U.K., Cambridge USA:
Blackwell.
Fishman, Joshua. 1973. Language and Nationalism. Rowley, MA: Newbury House.
Gellner, Ernest. 1987. Nations and Nationalism. Ithaca, New York: Cornell University
Press.
Giddens, Anthony. 1985. The Nation-State and Violence: Volume Two of a
Contemporary Critique of Historical Materialism. Cambridge: Polity Press.
Giles, Howard, Richard Y. Bourhis, and Donald M. Taylor. 1977. "Towards a theory of
language in ethnic group relations." Pp. 307-348 in Language, ethnicity, and
intergroup relations, edited by H. Giles. New York: Academic Press.
Grillo, Ralph. 1989. "Anthropology, language, politics." Pp. 1 - 24 in Social Anthropogy
and the Politics of Language, edited by R. Grillo. London and New York:
Routledge.
Gruber, Helmut and Florian Menz. 2004. "Introduction: Language and political change.
Micro- and macro-aspects of a contested relationship?" Journal of Language and
Politics 3:175–188.
Harwood, Jake , Howard Giles, and Richard Y. Bourhis. 1994. "The Genesis of Vitality
Theory: Historical Patterns and Discoursal Dimensions." International Journal
of the Sociology of Language 108:167-206.
Horváth, István. 2002. Facilitating Conflict Transformation: Implementation of the
Recommendations of the OSCE High Commissioner on National
Minorities to Romania, 1993-2001. Hamburg: CORE.
—. 2005. "A romániai magyarok kétnyelvusége: nyelvismeret, nyelvhasználat, nyelvi
dominancia. Regionális összehasonlító elemzések." Erdélyi Társadalom 3:171-
200.
Horváth, István and Alexandra Scacco. 2001. "From the Unitary to the Pluralistic: Fine-
tuning Minority Policy in Romania." Pp. 241 - 272 in Diversity in Action. Local
Public Management of Multi-Ethnic Communities in Central and Eastern Europe,
edited by A. Bíró and P. Kovács. Budapest: Open Society Institute.
Hroch, Miroslav. 1985. Social Preconditions of National Revival in Europe. Cambridge:
Cambridge University Press.
—. 1992. "Linguistic Conflicts in Eastern Europe and Their Historical Parallels." Pp. 199
- 208 in Ethnicity and Conflict in a Post-Communist World. The Soviet Union
Eastern Europe and China, edited by K. Rupesinghe, P. King, and O. Vorkunova.
London: Macmilan Press.
227
Kontra, Miklós and N. Sándor Szilágyi. 2002. "A kisebbségeknek van anyanyelvük, de a
többségnek nincs." Pp. 3-10 in Magyarok és nyelvtörvények, edited by M. Kontra
and H. Hattyár. Budapest: Teleki László Alapítvány.
May, Stephen. 2001. Language and Minority Rights: Ethnicity, Nationalism and the
Politics of Language. London: Longman.
—. 2005. "Language rights: Moving the debate forward." Journal of
Sociolinguistics 9:319-347.
McRae, KD. 1975. "The principle of territoriality and the principle of personality in
multilingual states." International Journal of the Sociology of Language
4:33-54.
Paulston, Christina Bratt. 1997. "Language Policies and Language Rights."
Annual Review of Anthropology 26:73-85.
Phillipson, Robert. 2003. English-Only Europe: Challenging Language Policy. London:
Routledge.
Rae, Heather. 2002. Identitatea statelor ºi omogenizarea popoarelor. Chiºinãu:
Epigraf.
Skutnabb-Kangas, Tove. 2002. "Marvellous human rights rhetoric and grim realities:
Language rights in education." Journal of Language, Identity and Education 1:179-206.
Thornberry, Patrick. 1991. International Law and the Rights of Minorities. Oxford, U.K:
Clarendon Press.
228
Anexe
Anexa 1 . Chestionarul utilizat
1. Denumirea localităţii .................................

2. Comuna de apartenenţă (dacă e cazul) ..............................
3. Judeţul.....................................................................................................................
4. Minoritatea etnică..............................
5. Proporţia minorităţii etnice ..................... pe nivel local %
6. Proporţia minorităţii etnice ..................... pe nivel comunal %

Întrebări privind activităţile culturale ale minorităţii
7. Ce fel de formaţiuni culturale ale minorităţilor funcţionează în localitate?

Nu există Există, iar Care sunt acestea?
(marcaţi cu X) numărul lor
este...
1. Instituţii a.
bugetare b.
c.
d.
2. Fundaţie a.
b.
c.
3. Asociaţie a.
b.
c.
5. Alte a.
organizaţii b.
înregistrate c.
6. Alte a.
formaţiuni b.
neînregistrate c.
229
8. Care dintre instituţiile din localitate organizează acitivităţi culturale ale
minorităţii? Vă rugăm completaţi linia corespunzătoare fiecărei instituţii!
Nu există Nu Da, Dacă da, care este tipul activităţii/lor
instituţia organizează organizează culturale? Vă rugăm completaţi
respectivă spaţiile libere!
în Tip Tip Tip
localitate activitate I activitate activitate III
II
1. biserica 3 1 2 ............... ............... ...............

minorităţii
2. biserica, altă decât 3 1 2 ............... ............... ...............
cea a minorităţii
2. consiliul local 3 1 2 ............... ............... ...............
3. formaţiuni ale 3 1 2 ............... ............... ...............
minorităţii
4. formaţiuni, altele 3 1 2 ............... ............... ...............
decât cele ale
minorităţii
5. instituţii 3 1 2 ............... ............... ...............
educaţionale
6. altele, 3 1 2 ............... ............... ...............
anume ..........
Întrebări privind administraţia publică locală
9. Dorim să aflăm dacă există inscripţii cu denumirea localităţii şi a instituţiilor
publice în limba maternă a minorităţii. Încercuiţi răspunsul corespunzător pentru
fiecare caz de mai jos!
Există în localitate Nu există Da Nu Nu e cazul, deoarece Nu ştiu
inscripţii bilingve cu în proporţia minorităţii
denumirea: localitate la nivel comunal nu
instituţia depăşeşte 20%
respectivă
1. localităţii 1 2 3 4 9
2. primăriei 1 2 3 4 9
3. poliţiei 1 2 3 4 9
4. poştei 1 2 3 4 9
5. căminului cultural 1 2 3 4 9
6. grădiniţei 1 2 3 4 9
7. şcolii elementare 1 2 3 4 9
8. şcolii generale 1 2 3 4 9
9. liceului/şcolii 1 2 3 4 9
profesionale
10. altele, 1 2 3 4 9
anume.................
230
10. În instituţiile enumerate mai jos, există posibilitatea folosirii limbii materne a
minorităţii (în scris sau oral) în cadrul relaţiilor publice? Încercuiţi răspunsul
corespunzător!
Instituţia Nu există în Da Nu Nu e cazul deoarece Nu ştiu
localitate proporţia minorităţii la
instituţia nivel comunal nu
respectivă depăşeşte 20%
1. primăria 1 2 3 4 9
2. poliţia 1 2 3 4 9
3. poşta 1 2 3 4 9
4. biroul de stare civilă 1 2 3 4 9
5.altele ................. 1 2 3 4 9
11. Se foloseşte limba maternă a minorităţii în informarea populaţiei de către
autorităţile publice? Încercuiţi răspunsul corespunzător!
Forma de informare Da Nu Nu e cazul Nu ştiu

deoarece proporţia
minorităţii la nivel
comunal nu
depăşeşte 20%
1.Ordinea de zi a consiliului 1 2 3 9
local
2.Hotărâri cu caracter normativ 1 2 3 9
3.Hotărâri cu caracter individual 1 2 3 9
4.Anunţuri de interes public 1 2 3 9
5.Altele, care .................... 1 2 3 9
12. Care este numărul consilierilor din cadrul consiliului local?
13. Care este numărul consilierilor aparţinând minorităţii etnice din cadrul
consiliului local ?
14. Există cazuri în care şedinţa consiliului local este ţinută în limba maternă a
minorităţii?
1. da
2. nu
Dacă răspunsul este NU, care este cauza
11.a Indicaţi răspunsul prin însemnarea căsuţei din dreapta!
1. consilierii aparţinând minorităţii etnice nu reprezintă o treime din
totalul consilierilor locali
2. Consilierii aparţinând minorităţii etnice nu au solicitat acest lucru
3.Altele,
anume ....................................................................................................
231
Întrebări privind învăţământul
15. Ce fel de forme de învăţământ există în localitate?

Nu există (marcaţi cu X) Există, iar numărul lor
este.....
1. şcoală primară .................................
2. gimnaziu .................................
3. şcoală profesională .................................
4. liceu .................................
5. colegiu/postliceal .................................
16. Există în localitate predare în limba minorităţii în următoarele unităţi de

învăţământ? Introduceţi în căsuţă codul corespunzător (Da=1, Nu=2, Nu e
cazul=3, Nu ştiu= 9)
Unitatea de Şcoală Câte Gimnaz Câte Scoală Câte Liceu Colegiu

învăţământ primară unităţi? iu unităţi? profesi unităţi? /postlic
onală eală
1. Grupă ............ ............ ............
... ... ...
2. Clasă ............ ............ ............
... ... ...
3. Secţie ............ ............ ............
... ... ...
4. Întreaga ............ ............ ............
unitate de ... ... ...
învăţământ
17. În următoarele forme de învăţământ se predau în limba minorităţii limba şi

literatura maternă, respectiv istoria şi tradiţia minorităţii? Introduceţi în căsuţă
codul corespunzător (Da=1, Nu=2, Nu e cazul=3, Nu ştiu= 9)
Limba şi literatura maternă Istoria şi tradiţia minorităţii

1. şcoală primară
2. gimnaziu
3. şcoală profesională
4. liceu
5. colegiu/postliceal
18. În următoarele forme de învăţământ se folosesc manuale în limba minorităţii?

Introduceţi în căsuţă codul corect (Da=1, Nu=2, Nu e cazul=3, Nu ştiu= 9)
232
Limba şi literatura maternă Istoria şi tradiţia minorităţii
1. şcoală primară
2. gimnaziu
3. şcoală profesională
4. liceu
5. colegiu/postliceal
Dacă consideraţi că există şi alte informaţii relevante din punct de vedere al

subiectului cercetării, vă rugăm să le ataşaţi chestionarului, sub formă de anexă.
Vă mulţumin anticipat!
233
Anexa 2. Lista localităţilor cuprinse în anchetă grupate pe judeţe şi pe unităţi
administrative
JUDET COMUNA/ORAŞ/MUNICIPIU LOCALITATE MINORITATE
ALBA AIUD CIUMBRUD MAGHIARI
ALBA AIUD GÂMBAS MAGHIARI
ALBA BERGHIN BERGHIN GERMANI
ALBA BLAJ PETRISAT MAGHIARI
ALBA BLAJ TIUR MAGHIARI
ALBA CETATEA DE BALTĂ CETATEA DE BALTA MAGHIARI
ALBA CETATEA DE BALTĂ SÎNTAMARIE MAGHIARI
ALBA CRĂCIUNELUL DE JOS BUCERDEA GRÎNOASA MAGHIARI
ALBA CRĂCIUNELUL DE JOS CORNU MAGHIARI
ALBA CRĂCIUNELUL DE JOS PADURE MAGHIARI
ALBA CRĂCIUNELUL DE JOS PÎNCA MAGHIARI
ALBA FĂRĂU MEDVES MAGHIARI
ALBA FĂRĂU SILEA MAGHIARI
ALBA FĂRĂU SÎNBENEDIC MAGHIARI
ALBA GALDA DE JOS OIEJDEA MAGHIARI
ALBA LOPADEA NOUĂ BETA MAGHIARI
ALBA LOPADEA NOUĂ LOPADEA NOUA MAGHIARI
ALBA LUNCA MUREŞULUI LUNCA MURESULUI MAGHIARI
ALBA MIRISLĂU DECEA MAGHIARI
ALBA MIRISLĂU MIRASLAU MAGHIARI
ALBA NOŞLAC COPAND MAGHIARI
ALBA NOŞLAC NOSLAC MAGHIARI
ALBA NOŞLAC STÎNA DE MURES MAGHIARI
ALBA NOŞLAC VALEA CIUCIULUI MAGHIARI
ALBA OCNA MURES CISTEIU DE MURES MAGHIARI
ALBA RĂDEŞTI LEORINT MAGHIARI
ALBA RĂDEŞTI SOIMUS MAGHIARI
ALBA RIMETEA COLTESTI MAGHIARI
ALBA RIMETEA RIMETEA MAGHIARI
ALBA ŞONA ALECUS MAGHIARI
ALBA ŞONA SÂNMICLAUS MAGHIARI
ALBA ŞPRING VINGARD GERMANI
ALBA UNIREA UNIREA MAGHIARI
ARAD CHIŞINEU-CRIŞ CHISINEU-CRIS MAGHIARI
ARAD DOROBANTI (FOST CURTICI) DOROBANTI MAGHIARI
ARAD GHIOROC GHIOROC MAGHIARI
ARAD IRATOŞU IRATOSU MAGHIARI
ARAD IRATOŞU VARIASU MARE MAGHIARI
ARAD IRATOŞU VARIASU MIC MAGHIARI
234
ARAD LIVADA SÂNLEANI MAGHIARI
ARAD MIŞCA SATU NOU MAGHIARI
ARAD MIŞCA VÂNATORI MAGHIARI
ARAD MIŞCA ZERINDU MIC MAGHIARI
ARAD NÃDLAC NADLAC SLOVACA
ARAD OLARI OLARI MAGHIARI
ARAD OLARI SINTEA MICA SLOVACA
ARAD PECICA PECICA MAGHIARI
ARAD PECICA SEDERHAT MAGHIARI
ARAD PECICA TURNU MAGHIARI
ARAD PEREGU MARE PEREGU MARE SLOVACA
ARAD PEREGU MARE PEREGU MIC MAGHIARI
ARAD SECUSIGIU SATU MARE SARBA
ARAD ŞILINDIA SATU MIC MAGHIARI
ARAD SINTEA MARE ADEA MAGHIARI
ARAD SINTEA MARE TIPAR MAGHIARI
ARAD SINTEA MARE TIPAR SLOVACA
ARAD ŞOFRONEA SÂNPAUL MAGHIARI
ARAD ŞOFRONEA SOFRONEA MAGHIARI
ARAD VINGA MAILAT MAGHIARI
ARAD ZERIND IERMATA NEAGRA MAGHIARI
ARAD ZERIND ZERIND MAGHIARI
ARAD ZIMANDU NOU ZIMANDCUZ MAGHIARI
ARAD ZIMANDU NOU ZIMANDU NOU MAGHIARI
BACAU AGĂŞ COSNEA MAGHIARI
BACAU GHIMEŞ-FĂGET FAGET MAGHIARI
BACAU GHIMEŞ-FĂGET FAGETU DE SUS MAGHIARI
BACAU GHIMEŞ-FĂGET GHIMES MAGHIARI
BACAU GHIMEŞ-FĂGET TARHAUSI MAGHIARI
BIHOR ABRAM ABRAM MAGHIARI
BIHOR ABRĂMUŢ ABRAMUT MAGHIARI
BIHOR ABRĂMUŢ CRESTUR MAGHIARI
BIHOR ABRĂMUŢ PETREU MAGHIARI
BIHOR ALEŞD ALESD MAGHIARI
BIHOR ALEŞD PADUREA NEAGRA MAGHIARI
BIHOR AVRAM IANCU ANT MAGHIARI
BIHOR BALC BALC MAGHIARI
BIHOR BATĂR ARPASEL MAGHIARI
BIHOR BIHARIA BIHARIA MAGHIARI
BIHOR BIHARIA CAUACEU MAGHIARI
BIHOR BOIANU MARE RUGEA MAGHIARI
BIHOR BOROD SERANI SLOVACA
BIHOR BOROD SERANI MAGHIARI
235
BIHOR BORŞ BORS MAGHIARI
BIHOR BORŞ SANTAUL MARE MAGHIARI
BIHOR BORŞ SANTAUL MIC MAGHIARI
BIHOR BORŞ SÂNTION MAGHIARI
BIHOR BUDUSLĂU ALBIS MAGHIARI
BIHOR BUDUSLĂU BUDUSLAU MAGHIARI
BIHOR CĂPÂLNA GINTA MAGHIARI
BIHOR CETARIU CETARIU MAGHIARI
BIHOR CETARIU SISTEREA MAGHIARI
BIHOR CETARIU TAUTELEC MAGHIARI
BIHOR CHERECHIU CHERECHIU MAGHIARI
BIHOR CHERECHIU CHESEREU MAGHIARI
BIHOR CHERECHIU TÂRGUSOR MAGHIARI
BIHOR CHIŞLAZ MISCA MAGHIARI
BIHOR CHIŞLAZ POCLUSA DE BARCAU MAGHIARI
BIHOR CIUHOI CENALOS MAGHIARI
BIHOR CIUHOI SÂNIOB MAGHIARI
BIHOR CIUMEGHIU BOIU MAGHIARI
BIHOR CIUMEGHIU GHIORAC MAGHIARI
BIHOR CURTUIŞENI CURTUISENI MAGHIARI
BIHOR DERNA SACALASAU NOU SLOVACA
BIHOR DIOSIG DIOSIG MAGHIARI
BIHOR DIOSIG IANCA MAGHIARI
BIHOR DIOSIG ROSIORI MAGHIARI
BIHOR DIOSIG VAIDA MAGHIARI
BIHOR DRĂGĂNEŞTI GRÂDINARI MAGHIARI
BIHOR FINIŞ FINIS MAGHIARI
BIHOR FINIŞ IOANIS MAGHIARI
BIHOR FINIŞ SUNCUIS MAGHIARI
BIHOR GEPIU (FOST CEFA) BICACI MAGHIARI
BIHOR GIRIŞU DE CRIŞ TARIAN MAGHIARI
BIHOR INEU INEU MAGHIARI
BIHOR LUGAŞU DE JOS URVIND MAGHIARI
BIHOR MĂGEŞTI CACUCIU NOU MAGHIARI
BIHOR MARGHITA CHET MAGHIARI
BIHOR MARGHITA MARGHITA MAGHIARI
BIHOR ORADEA ORADEA MAGHIARI
BIHOR OŞORHEI FUGHIU MAGHIARI
BIHOR OŞORHEI OSORHEI MAGHIARI
BIHOR PALEU (FOST CETARIU) PALEU MAGHIARI
BIHOR PALEU (FOST CETARIU) SALDABAGIU DE MUNTE MAGHIARI
BIHOR PALEU (FOST CETARIU) UILEACU DE MUNTE MAGHIARI
BIHOR POPESTI BUDOI MAGHIARI
236
BIHOR POPESTI VARZARI MAGHIARI
BIHOR REMETEA REMETEA MAGHIARI
BIHOR SĂCUIENI CADEA MAGHIARI
BIHOR SĂCUIENI CIOCAIA MAGHIARI
BIHOR SĂCUIENI CUBULCUT MAGHIARI
BIHOR SĂCUIENI OLOSIG MAGHIARI
BIHOR SĂCUIENI SACUIENI MAGHIARI
BIHOR SĂCUIENI SÂNNICOLAU DE MUNTE MAGHIARI
BIHOR SĂLACEA OTOMANI MAGHIARI
BIHOR SĂLACEA SALACEA MAGHIARI
BIHOR SĂLARD HODOS MAGHIARI
BIHOR SĂLARD SALARD MAGHIARI
BIHOR SĂLARD SÂNTIMREU MAGHIARI
BIHOR SALONTA SALONTA MAGHIARI
BIHOR SÂNTANDREI PALOTA GERMANI
BIHOR SÂNTANDREI PALOTA MAGHIARI
BIHOR SÂRBI FEGERNICU NOU MAGHIARI
BIHOR ŞIMIAN SILINDRU MAGHIARI
BIHOR ŞIMIAN SIMIAN MAGHIARI
BIHOR SINTEU HUTA VOIVOZI SLOVACA
BIHOR SINTEU SINTEU SLOVACA
BIHOR SINTEU SOCET SLOVACA
BIHOR SINTEU VALEA TARNEI SLOVACA
BIHOR SUPLACU DE BARCĂU DOLEA MAGHIARI
BIHOR SUPLACU DE BARCĂU SUPLACU DE BARCAU MAGHIARI
BIHOR SUPLACU DE BARCÃU VALEA CERULUI SLOVACA
BIHOR TAMASEU (FOST BIHARIA) NIUVED MAGHIARI
BIHOR TAMASEU (FOST BIHARIA) PARHIDA MAGHIARI
BIHOR TAMASEU (FOST BIHARIA) SATU NOU MAGHIARI
BIHOR TAMASEU (FOST BIHARIA) TAMASEU MAGHIARI
BIHOR TĂRCAIA TARCAIA MAGHIARI
BIHOR TARCEA ADONI MAGHIARI
BIHOR TARCEA GALOSPETREU MAGHIARI
BIHOR TARCEA TARCEA MAGHIARI
BIHOR TĂUTEU TAUTEU MAGHIARI
BIHOR ŢEŢCHEA TELECHIU MAGHIARI
BIHOR TILEAGD POSOLOACA MAGHIARI
BIHOR TILEAGD TILEAGD MAGHIARI
BIHOR TILEAGD UILEACU DE CRIS MAGHIARI
BIHOR TINCA BELFIR MAGHIARI
BIHOR TINCA TINCA MAGHIARI
BIHOR UILEACU DE BEIUŞ UILEACU DE BEIUS MAGHIARI
BIHOR VADU CRIŞULUI VADU CRISULUI MAGHIARI
237
BIHOR VALEA LUI MIHAI VALEA LUI MIHAI MAGHIARI
BIHOR VIIŞOARA IZVOARELE MAGHIARI
BIHOR VIIŞOARA PADURENI MAGHIARI
BIHOR VIIŞOARA VIISOARA MAGHIARI
BISTRITA
BECLEAN COLDAU MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
BISTRIŢA SARATA MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
BRANIŞTEA BRANISTEA MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
BRANIŞTEA CIRESOAIA MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
CHIOCHIŞ BOZIES MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
CHIOCHIŞ CHIOCHIS MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
CHIOCHIŞ JIMBOR MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
CHIOCHIŞ STRUGURENI MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
GALAŢII BISTRIŢEI TONCIU MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
LECHINŢA TIGAU MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
MĂRIŞELU JEICA MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
MATEI FÂNTÂNELE MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
MATEI MATEI MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
MICEŞTII DE CÂMPIE FÂNTÂNITA MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
MILAŞ COMLOD MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
NIMIGEA NIMIGEA DE JOS MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
NUŞENI DUMBRAVA MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
NUŞENI MALIN MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
NUŞENI NUSENI MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
NUŞENI VITA MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
PETRU RAREŞ BATA MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
RODNA VALEA VINULUI MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
ŞIEU ODORHEI BRETEA MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
ŞINTEREAG SIEU-SFÂNTU MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA ŞINTEREAG SINTEREAG MAGHIARI
238
NASAUD
BISTRITA
TEACA TEACA MAGHIARI
NASAUD
BISTRITA
URIU URIU MAGHIARI
NASAUD
BOTOSANI MIHAILENI ROGOJESTI UCRAINIANA
BRASOV APAŢA APATA MAGHIARI
BRASOV BOD COLONIA BOD MAGHIARI
BRASOV BUDILA BUDILA MAGHIARI
BRASOV BUNEŞTI MESENDORF GERMANI
BRASOV CAŢA DRAUSENI MAGHIARI
BRASOV CAŢA IONESTI MAGHIARI
BRASOV CRIZBAV (FOST HALCHIU) CRIZBAV MAGHIARI
BRASOV FELDIOARA COLONIA RECONSTRUCTIA MAGHIARI
BRASOV HĂLCHIU SATU NOU MAGHIARI
BRASOV HOGHIZ DOPCA MAGHIARI
BRASOV HOGHIZ HOGHIZ MAGHIARI
BRASOV HOMOROD HOMOROD MAGHIARI
BRASOV HOMOROD JIMBOR MAGHIARI
BRASOV JIBERT GRÂNARI MAGHIARI
BRASOV JIBERT LOVNIC GERMANI
BRASOV MĂIERUŞ MAIERUS GERMANI
BRASOV ORMENIŞ ORMENIS MAGHIARI
BRASOV RACOŞ RACOS MAGHIARI
BRASOV RUPEA FISER MAGHIARI
BRASOV SĂCELE SACELE MAGHIARI
BRASOV ŞERCAIA HALMEAG MAGHIARI
BRASOV TĂRLUNGENI PURCARENI MAGHIARI
BRASOV TĂRLUNGENI TÂRLUNGENI MAGHIARI
BRASOV TĂRLUNGENI ZIZIN MAGHIARI
BRASOV TELIU TELIU MAGHIARI
BRASOV TICUŞU COBOR MAGHIARI
BRASOV TICUŞU TICUSU VECHI GERMANI
CARAS SERVERIN ªOPOTU NOU RAVENSCA CEHA
CARAS SERVERIN BERZASCA LIUBCOVA SARBA
CARAS SERVERIN BERZEASCA BIGAR CEHA
CARAS SERVERIN CARAªOVA CARASOVA CROATA
CARAS SERVERIN CARAªOVA IABALCEA CROATA
CARAS SERVERIN CARAªOVA NERMED CROATA
CARAS SERVERIN COPÃCELE COPACELE UCRAINIANA
CARAS SERVERIN COPÃCELE ZORILE UCRAINIANA
CARAS SERVERIN FARLIUG SCAIUS SARBA
CARAS SERVERIN GÂRNIC GÂRNIC CEHA
CARAS SERVERIN LÃPUªNICEL SUMITA CEHA
239
CARAS SERVERIN LUPAC CLOCOTICI CROATA
CARAS SERVERIN LUPAC LUPAC CROATA
CARAS SERVERIN LUPAC RAFNIC CROATA
CARAS SERVERIN LUPAC VODNIC CROATA
CARAS SERVERIN MOLDOVA NOUÃ MACESTI SARBA
CARAS SERVERIN PÃLTINIª CORNUTEL UCRAINIANA
CARAS SERVERIN PESCARI SFÂNTA ELENA CEHA
CARAS SERVERIN POJEJENA BELOBRESCA SARBA
CARAS SERVERIN POJEJENA DIVICI SARBA
CARAS SERVERIN POJEJENA POJEJENA SARBA
CARAS SERVERIN POJEJENA RADIMNA SARBA
CARAS SERVERIN SACU SALBAGELU NOU UCRAINIANA
CARAS SERVERIN SOCOL BAZIAS SARBA
CARAS SERVERIN SOCOL CÂMPIA SARBA
CARAS SERVERIN SOCOL SOCOL SARBA
CARAS SERVERIN SOCOL ZLATITA SARBA
CARAS SEVERIN ANINA STEIERDORF GERMANI
CARAS SEVERIN BREBU NOU BREBU NOU GERMANI
CARAS SEVERIN BREBU NOU GARÂNA GERMANI
CARAS SEVERIN BUCHIN LINDENFELD GERMANI
CARAS SEVERIN DOCLIN TIROL GERMANI
CARAS SEVERIN FOROTIC BREZON GERMANI
CARAS SEVERIN REŞIŢA SECU GERMANI
CLUJ AGHIREŞU AGHIRESU-FABRICI MAGHIARI
CLUJ AGHIREŞU BAGARA MAGHIARI
CLUJ AGHIREŞU DOROLTU MAGHIARI
CLUJ AGHIREŞU INUCU MAGHIARI
CLUJ AGHIREŞU LEGHIA MAGHIARI
CLUJ AGHIREŞU MACAU MAGHIARI
CLUJ AGHIREŞU TICU-COLONIE MAGHIARI
CLUJ AITON AITON MAGHIARI
CLUJ APAHIDA BODROG MAGHIARI
CLUJ AŞCHILEU MIC FODORA MAGHIARI
CLUJ BACIU BACIU MAGHIARI
CLUJ BACIU MERA MAGHIARI
CLUJ BACIU SUCEAGU MAGHIARI
CLUJ BONŢIDA BONTIDA MAGHIARI
CLUJ BUZA BÚZA MAGHIARI
CLUJ BUZA ROTUNDA MAGHIARI
CLUJ CĂIANU CAIANU MIC MAGHIARI
CLUJ CĂIANU CAIANU-VAMA MAGHIARI
CLUJ CĂIANU VAIDA-CAMARAS MAGHIARI
CLUJ CĂLĂRAŞI CALARASI MAGHIARI
240
CLUJ CĂLĂŢELE VALENI MAGHIARI
CLUJ CĂPUŞU MARE CAPUSU MARE MAGHIARI
CLUJ CĂPUŞU MARE CAPUSU MIC MAGHIARI
CLUJ CĂPUŞU MARE DUMBRAVA MAGHIARI
CLUJ CĂTINA FELDIOARA MAGHIARI
CLUJ CEANU MARE VALEA LUI CATI MAGHIARI
CLUJ CHINTENI CHINTENI MAGHIARI
CLUJ CHINTENI VECHEA MAGHIARI
CLUJ CLUJ-NAPOCA CLUJ-NAPOCA MAGHIARI
CLUJ COJOCNA COJOCNA MAGHIARI
CLUJ CORNEŞTI CORNESTI MAGHIARI
CLUJ CORNEŞTI STOIANA MAGHIARI
CLUJ CORNEŞTI TIOCU DE JOS MAGHIARI
CLUJ CORNEŞTI TIOCU DE SUS MAGHIARI
CLUJ FELEACU GHEORGHIENI MAGHIARI
CLUJ FIZEŞU GHERLII FIZESU GHERLII MAGHIARI
CLUJ FLOREŞTI LUNA DE SUS MAGHIARI
CLUJ GÂRBĂU TUREA MAGHIARI
CLUJ GÂRBĂU VISTEA MAGHIARI
CLUJ GEACA LACU MAGHIARI
CLUJ GEACA PUINI MAGHIARI
CLUJ GHERLA BAITA MAGHIARI
CLUJ HUEDIN BICALATU MAGHIARI
CLUJ HUEDIN HUEDIN MAGHIARI
CLUJ ICLOD ICLOZEL MAGHIARI
CLUJ IZVORU CRIŞULUI IZVORU CRISULUI MAGHIARI
CLUJ IZVORU CRIŞULUI NEARSOVA MAGHIARI
CLUJ IZVORU CRIŞULUI SAULA MAGHIARI
CLUJ JUCU DE SUS VISEA MAGHIARI
CLUJ LUNA LUNCANI MAGHIARI
CLUJ MĂNĂSTIRENI MANASTIRENI MAGHIARI
CLUJ MICA NIRES MAGHIARI
CLUJ MICA SÂNMARGHITA MAGHIARI
CLUJ MICA VALEA CIRESOII MAGHIARI
CLUJ MICA VALEA LUNCII MAGHIARI
CLUJ MIHAI VITEAZU CHEIA MAGHIARI
CLUJ MIHAI VITEAZU CORNESTI MAGHIARI
CLUJ MOCIU CHESAU MAGHIARI
CLUJ MOCIU TURMASI MAGHIARI
CLUJ MOLDOVENEŞTI BADENI MAGHIARI
CLUJ MOLDOVENEŞTI MOLDOVENESTI MAGHIARI
CLUJ MOLDOVENEŞTI PIETROASA MAGHIARI
CLUJ MOLDOVENEŞTI PLAIESTI MAGHIARI
241
CLUJ MOLDOVENEŞTI STEJERIS MAGHIARI
CLUJ PĂLATCA PALATCA MAGHIARI
CLUJ SĂNCRAIU ALUNISU MAGHIARI
CLUJ SĂNCRAIU DOMOSU MAGHIARI
CLUJ SĂNCRAIU HORLACEA MAGHIARI
CLUJ SĂNCRAIU SÂNCRAIU MAGHIARI
CLUJ SÂNMARTIN SÂNMARTIN MAGHIARI
CLUJ SĂVĂDISLA LITENI MAGHIARI
CLUJ SĂVĂDISLA SAVADISLA MAGHIARI
CLUJ SĂVĂDISLA VLAHA MAGHIARI
CLUJ SIC SIC MAGHIARI
CLUJ SUATU DÂMBURILE MAGHIARI
CLUJ SUATU SUATU MAGHIARI
CLUJ TRITENII DE JOS COLONIA MAGHIARI
CLUJ TURENI COMSESTI MAGHIARI
CLUJ TURENI TURENI MAGHIARI
CLUJ UNGURAŞ DAROT MAGHIARI
CLUJ UNGURAŞ SICFA MAGHIARI
CLUJ UNGURAŞ UNGURAS MAGHIARI
CLUJ VIIŞOARA VIISOARA MAGHIARI
CLUJ VULTURENI CHIDEA MAGHIARI
CONSTANTA AGIGEA LAZU TURCA
CONSTANTA BÃNEASA FAUREI TURCA
CONSTANTA CASTELU CASTELU TURCA
CONSTANTA COMANA TATARU TURCA
CONSTANTA DOBROMIR LESPEZI TURCA
CONSTANTA DOBROMIR VALENI TURCA
CONSTANTA GHINDARESTI GHINDARESTI RUSA
CONSTANTA INDEPENDENÞA FÂNTÂNA MARE TURCA
CONSTANTA INDEPENDENÞA INDEPENDENTA TURCA
CONSTANTA ION CORVIN BREBENI TATARA
CONSTANTA LIMANU HAGIENI TATARA
CONSTANTA LIPNIÞA CUIUGIUC TURCA
CONSTANTA MERENI OSMANCEA TATARA
CONSTANTA MIRCEA VODÃ GHERGHINA TURCA
COVASNA AITA MARE AITA MARE MAGHIARI
COVASNA AITA MARE AITA MEDIE MAGHIARI
COVASNA ARCUS (FOST VALEA CRISULUI) ARCUS MAGHIARI
COVASNA BARAOLT BARAOLT MAGHIARI
COVASNA BARAOLT (FOST BIBORTENI) BIBORTENI MAGHIARI
COVASNA BARAOLT(FOST BIBORTENI) BODOS MAGHIARI
COVASNA BARAOLT(FOST BIBORTENI) CAPENI MAGHIARI
COVASNA BARAOLT(FOST BIBORTENI) MICLOSOARA MAGHIARI
242
COVASNA BARAOLT(FOST BIBORTENI) RACOSUL DE SUS MAGHIARI
COVASNA BĂŢANI AITA SEACA MAGHIARI
COVASNA BĂŢANI BATANII MARI MAGHIARI
COVASNA BĂŢANI BATANII MICI MAGHIARI
COVASNA BĂŢANI HERCULIAN MAGHIARI
COVASNA BĂŢANI OZUNCA-BAI MAGHIARI
COVASNA BELIN BELIN MAGHIARI
COVASNA BIXAD (FOST MALNAS) BIXAD MAGHIARI
COVASNA BODOC BODOC MAGHIARI
COVASNA BODOC OLTENI MAGHIARI
COVASNA BODOC ZALAN MAGHIARI
COVASNA BOROŞNEU MARE BOROSNEU MARE MAGHIARI
COVASNA BOROŞNEU MARE BOROSNEU MIC MAGHIARI
COVASNA BOROŞNEU MARE DOBOLII DE SUS MAGHIARI
COVASNA BOROŞNEU MARE LET MAGHIARI
COVASNA BOROŞNEU MARE TUFALAU MAGHIARI
COVASNA BOROŞNEU MARE VALEA MICA MAGHIARI
COVASNA BRĂDUT BRADUT MAGHIARI
COVASNA BRĂDUT DOBOSENI MAGHIARI
COVASNA BRĂDUT FILIA MAGHIARI
COVASNA BRĂDUT TALISOARA MAGHIARI
COVASNA BRATEŞ BRATES MAGHIARI
COVASNA BRATEŞ PACHIA MAGHIARI
COVASNA BRATEŞ TELECHIA MAGHIARI
COVASNA BREŢCU BRETCU MAGHIARI
COVASNA BREŢCU MARTANUS MAGHIARI
COVASNA BREŢCU OITUZ MAGHIARI
COVASNA CĂTĂLINA CATALINA MAGHIARI
COVASNA CĂTĂLINA HATUICA MAGHIARI
COVASNA CĂTĂLINA IMENI MAGHIARI
COVASNA CĂTĂLINA MARCUSA MAGHIARI
COVASNA CĂTĂLINA MARTINENI MAGHIARI
COVASNA CERNAT ALBIS MAGHIARI
COVASNA CERNAT CERNAT MAGHIARI
COVASNA CERNAT ICAFALAU MAGHIARI
COVASNA CHICHIŞ CHICHIS MAGHIARI
COVASNA COMANDĂU COMANDAU MAGHIARI
COVASNA COVASNA CHIURUS MAGHIARI
COVASNA COVASNA COVASNA MAGHIARI
COVASNA DALNIC (FOST MOACSA) DALNIC MAGHIARI
COVASNA ESTELNIC (FOST POIAN) CARPINENII MAGHIARI
COVASNA ESTELNIC (FOST POIAN) ESTELNIC MAGHIARI
COVASNA ESTELNIC (FOST POIAN) VALEA SCURTA MAGHIARI
243
COVASNA GHELINŢA GHELINTA MAGHIARI
COVASNA GHELINŢA HARALE MAGHIARI
COVASNA GHIDFALĂU ANGHELUS MAGHIARI
COVASNA GHIDFALĂU FOTOS MAGHIARI
COVASNA GHIDFALĂU GHIDFALAU MAGHIARI
COVASNA GHIDFALĂU ZOLTAN MAGHIARI
COVASNA HĂGHIG HAGHIG MAGHIARI
COVASNA ILIENI DOBOLII DE JOS MAGHIARI
COVASNA ILIENI ILIENI MAGHIARI
COVASNA ILIENI SÂNCRAIU MAGHIARI
COVASNA LEMNIA LEMNIA MAGHIARI
COVASNA MALNAŞ MALNAS MAGHIARI
COVASNA MALNAŞ MALNAS-BAI MAGHIARI
COVASNA MALNAŞ VALEA ZALANULUI MAGHIARI
COVASNA MERENI(FOST LEMNIA) LUTOASA MAGHIARI
COVASNA MERENI(FOST LEMNIA) MERENI MAGHIARI
COVASNA MICFALAU (FOST MALNAS) MICFALAU MAGHIARI
COVASNA MOACŞA MOACSA MAGHIARI
COVASNA MOACŞA PADURENI MAGHIARI
COVASNA OJDULA HILIB MAGHIARI
COVASNA OJDULA OJDULA MAGHIARI
COVASNA OZUN BICFALAU MAGHIARI
COVASNA OZUN LISNAU MAGHIARI
COVASNA OZUN LISNAU-VALE MAGHIARI
COVASNA OZUN MAGHERUS MAGHIARI
COVASNA OZUN OZUN MAGHIARI
COVASNA OZUN SÂNTIONLUNCA MAGHIARI
COVASNA POIAN BELANI MAGHIARI
COVASNA POIAN POIAN MAGHIARI
COVASNA RECI ANINOASA MAGHIARI
COVASNA RECI BITA MAGHIARI
COVASNA RECI RECI MAGHIARI
COVASNA RECI SACIOVA MAGHIARI
COVASNA SÂNZIENI CASINU MIC MAGHIARI
COVASNA SÂNZIENI PETRICENI MAGHIARI
COVASNA SÂNZIENI SÂNZIENI MAGHIARI
COVASNA SÂNZIENI VALEA SEACA MAGHIARI
COVASNA SFÂNTU GHEORGHE CHILIENI MAGHIARI
COVASNA SFÂNTU GHEORGHE COSENI MAGHIARI
COVASNA SFÂNTU GHEORGHE SFÂNTU GHEORGHE MAGHIARI
COVASNA TÂRGU SECUIESC LUNGA MAGHIARI
COVASNA TÂRGU SECUIESC TÂRGU SECUIESC MAGHIARI
COVASNA TURIA ALUNGENI MAGHIARI
244
COVASNA TURIA TURIA MAGHIARI
COVASNA VÂLCELE ARACI MAGHIARI
COVASNA VÂLCELE ARIUSD MAGHIARI
COVASNA VALEA CRIŞULUI CALNIC MAGHIARI
COVASNA VALEA CRIŞULUI VALEA CRISULUI MAGHIARI
COVASNA VÂRGHIŞ VÂRGHIS MAGHIARI
COVASNA ZĂBALA PETENI MAGHIARI
COVASNA ZĂBALA SURCEA MAGHIARI
COVASNA ZĂBALA TAMASFALAU MAGHIARI
COVASNA ZĂBALA ZABALA MAGHIARI
COVASNA ZAGON PAPAUTI MAGHIARI
COVASNA ZAGON ZAGON MAGHIARI
HARGHITA ATID ATID MAGHIARI
HARGHITA ATID CRISENI MAGHIARI
HARGHITA ATID CUSMED MAGHIARI
HARGHITA ATID INLACENI MAGHIARI
HARGHITA ATID SICLOD MAGHIARI
HARGHITA AVRĂMEŞT ANDREENI MAGHIARI
HARGHITA AVRĂMEŞT AVRAMESTI MAGHIARI
HARGHITA AVRĂMEŞT CECHESTI MAGHIARI
HARGHITA AVRĂMEŞT FIRTANUS MAGHIARI
HARGHITA AVRĂMEŞT GOAGIU MAGHIARI
HARGHITA AVRĂMEŞT LAZ-FIRTANUS MAGHIARI
HARGHITA AVRĂMEŞT LAZ-SOIMUS MAGHIARI
HARGHITA AVRĂMEŞT MEDISORU MIC MAGHIARI
HARGHITA BĂILE TUŞNAD BAILE TUSNAD MAGHIARI
HARGHITA BĂILE TUŞNAD CARPITUS MAGHIARI
HARGHITA BĂLAN BALAN MAGHIARI
HARGHITA BORSEC BORSEC MAGHIARI
HARGHITA BRĂDEŞTI BRADESTI MAGHIARI
HARGHITA BRĂDEŞTI TÂRNOVITA MAGHIARI
HARGHITA CĂPÂLNIŢA CAPÂLNITA MAGHIARI
HARGHITA CÂRŢA CÂRTA MAGHIARI
HARGHITA CÂRŢA INEU MAGHIARI
HARGHITA CICEU (FOST SICULENI) CIARACIO MAGHIARI
HARGHITA CICEU(FOST SICULENI) CICEU MAGHIARI
HARGHITA CIUCSÂNGEORGIU ARMASENI MAGHIARI
HARGHITA CIUCSÂNGEORGIU ARMASENII NOI MAGHIARI
HARGHITA CIUCSÂNGEORGIU BANCU MAGHIARI
HARGHITA CIUCSÂNGEORGIU CIOBANIS MAGHIARI
HARGHITA CIUCSÂNGEORGIU CIUCSÂNGEORGIU MAGHIARI
HARGHITA CIUCSÂNGEORGIU COTORMANI MAGHIARI
HARGHITA CIUCSÂNGEORGIU EGHERSEC MAGHIARI
245
HARGHITA CIUCSÂNGEORGIU GHIURCHE MAGHIARI
HARGHITA CIUCSÂNGEORGIU POTIOND MAGHIARI
HARGHITA CIUMANI CIUMANI MAGHIARI
HARGHITA CORUND ATIA MAGHIARI
HARGHITA CORUND CALONDA MAGHIARI
HARGHITA CORUND CORUND MAGHIARI
HARGHITA CORUND FÂNTÂNA BRAZILOR MAGHIARI
HARGHITA CORUND VALEA LUI PAVEL MAGHIARI
HARGHITA COZMENI (FOST SANMARTIN) LAZARESTI MAGHIARI
HARGHITA COZMENI (FOST SANMARTIN) COZMENI MAGHIARI
BETESTI (A APARTINUT DE
HARGHITA CRISTURU SECUIESC MAGHIARI
MUGENI)
HARGHITA CRISTURU SECUIESC CRISTURU SECUIESC MAGHIARI
HARGHITA CRISTURU SECUIESC FILIAS MAGHIARI
HARGHITA DĂNEŞTI DANESTI MAGHIARI
HARGHITA DÂRJIU DÂRJIU MAGHIARI
HARGHITA DÂRJIU MUJNA MAGHIARI
HARGHITA DEALU DEALU MAGHIARI
HARGHITA DEALU FÂNCEL MAGHIARI
HARGHITA DEALU SÂNCRAI MAGHIARI
HARGHITA DEALU TAMASU MAGHIARI
HARGHITA DEALU TIBOD MAGHIARI
HARGHITA DEALU ULCANI MAGHIARI
HARGHITA DEALU VALEA ROTUNDA MAGHIARI
HARGHITA DITRĂU DITRAU MAGHIARI
HARGHITA DITRĂU JOLOTCA MAGHIARI
HARGHITA FELICENI ALEXANDRITA MAGHIARI
HARGHITA FELICENI ARVATENI MAGHIARI
HARGHITA FELICENI CIRESENI MAGHIARI
HARGHITA FELICENI FELICENI MAGHIARI
HARGHITA FELICENI FORTENI MAGHIARI
HARGHITA FELICENI HOGHIA MAGHIARI
HARGHITA FELICENI OTENI MAGHIARI
HARGHITA FELICENI POLONITA MAGHIARI
HARGHITA FELICENI TAURENI MAGHIARI
HARGHITA FELICENI TELEAC MAGHIARI
HARGHITA FELICENI VALENI MAGHIARI
HARGHITA FRUMOASA BÂRZAVA MAGHIARI
HARGHITA FRUMOASA FAGETEL MAGHIARI
HARGHITA FRUMOASA FRUMOASA MAGHIARI
HARGHITA FRUMOASA NICOLESTI MAGHIARI
HARGHITA GĂLĂUŢAŞ GALAUTAS MAGHIARI
HARGHITA GHEORGHENI COVACIPETER MAGHIARI
246
HARGHITA GHEORGHENI GHEORGHENI MAGHIARI
HARGHITA GHEORGHENI VARGATAC MAGHIARI
HARGHITA GHEORGHENI VISAFOLIO MAGHIARI
HARGHITA JOSENI BORZONT MAGHIARI
HARGHITA JOSENI BUCIN MAGHIARI
HARGHITA JOSENI JOSENI MAGHIARI
HARGHITA LĂZAREA GHIDUT MAGHIARI
HARGHITA LĂZAREA LAZAREA MAGHIARI
HARGHITA LELICENI (FOST SANCRAIENI) FITOD MAGHIARI
HARGHITA LELICENI (FOST SANCRAIENI) HOSASAU MAGHIARI
HARGHITA LELICENI (FOST SANCRAIENI) LELICENI MAGHIARI
HARGHITA LELICENI (FOST SANCRAIENI) MISENTEA MAGHIARI
HARGHITA LUETA BAILE CHIRUI MAGHIARI
HARGHITA LUETA LUETA MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE JOS BARATCOS MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE JOS LUNCA DE JOS MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE JOS POIANA FAGULUI MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE JOS PUNTEA LUPULUI MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE JOS VALEA BOROS MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE JOS VALEA CAPELEI MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE JOS VALEA ÎNTUNECOASA MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE JOS VALEA LUI ANTALOC MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE JOS VALEA RECE MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE SUS COMIAT MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE SUS IZVORUL TROTUSULUI MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE SUS LUNCA DE SUS MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE SUS PALTINIS-CIUC MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE SUS VALEA GARBEA MAGHIARI
HARGHITA LUNCA DE SUS VALEA UGRA MAGHIARI
HARGHITA LUPENI BISERICANI MAGHIARI
HARGHITA LUPENI BULGARENI MAGHIARI
HARGHITA LUPENI FIRTUSU MAGHIARI
HARGHITA LUPENI LUPENI MAGHIARI
HARGHITA LUPENI MORARENI MAGHIARI
HARGHITA LUPENI PALTINIS MAGHIARI
HARGHITA LUPENI PAULENI MAGHIARI
HARGHITA LUPENI SÂNCEL MAGHIARI
HARGHITA LUPENI SATU MIC MAGHIARI
HARGHITA MADARAS(FOST DANESTI) MADARAS MAGHIARI
HARGHITA MĂRTINIŞ ALDEA MAGHIARI
HARGHITA MĂRTINIŞ BADENI MAGHIARI
HARGHITA MĂRTINIŞ CALUGARENI MAGHIARI
HARGHITA MĂRTINIŞ CHINUSU MAGHIARI
247
HARGHITA MĂRTINIŞ COMANESTI MAGHIARI
HARGHITA MĂRTINIŞ GHIPES MAGHIARI
HARGHITA MĂRTINIŞ LOCODENI MAGHIARI
HARGHITA MĂRTINIŞ MARTINIS MAGHIARI
HARGHITA MĂRTINIŞ ORASENI MAGHIARI
HARGHITA MĂRTINIŞ PETRENI MAGHIARI
HARGHITA MĂRTINIŞ RARES MAGHIARI
HARGHITA MĂRTINIŞ SANPAUL MAGHIARI
HARGHITA MEREŞTI MERESTI MAGHIARI
MIERCUREA CIUC(CIBA,HARGHITA-
HARGHITA MIERCUREA CIUC MAGHIARI
BAI)
HARGHITA MIHĂILENI MIHAILENI MAGHIARI
HARGHITA MIHĂILENI NADEJDEA MAGHIARI
HARGHITA MIHĂILENI VACARESTI MAGHIARI
HARGHITA MUGENI ALUNIS MAGHIARI
HARGHITA MUGENI BETA MAGHIARI
HARGHITA MUGENI DEJUTIU MAGHIARI
HARGHITA MUGENI DOBENI MAGHIARI
HARGHITA MUGENI LUTITA MAGHIARI
HARGHITA MUGENI MATISENI MAGHIARI
HARGHITA MUGENI MUGENI MAGHIARI
HARGHITA MUGENI TAIETURA MAGHIARI
HARGHITA OCLAND CRACIUNEL MAGHIARI
HARGHITA OCLAND OCLAND MAGHIARI
HARGHITA OCLAND SATU NOU MAGHIARI
HARGHITA ODORHEIU SECUIESC ODORHEIU SECUIESC MAGHIARI
HARGHITA PĂULENI-CIUC DELNITA MAGHIARI
HARGHITA PĂULENI-CIUC PAULENI-CIUC MAGHIARI
HARGHITA PĂULENI-CIUC SOIMENI MAGHIARI
HARGHITA PLĂIEŞII DE JOS CASINU NOU MAGHIARI
HARGHITA PLĂIEŞII DE JOS IACOBENI MAGHIARI
HARGHITA PLĂIEŞII DE JOS IMPER MAGHIARI
HARGHITA PLĂIEŞII DE JOS PLAIESII DE JOS MAGHIARI
HARGHITA PLĂIEŞII DE JOS PLAIESII DE SUS MAGHIARI
HARGHITA PORUMBENII MARI (FOST MUGENI) PORUMBENII MARI MAGHIARI
HARGHITA PORUMBENII MARI (FOST MUGENI) PORUMBENII MICI MAGHIARI
HARGHITA PRAID BECAS MAGHIARI
HARGHITA PRAID BUCIN MAGHIARI
HARGHITA PRAID OCNA DE JOS MAGHIARI
HARGHITA PRAID OCNA DE SUS MAGHIARI
HARGHITA PRAID PRAID MAGHIARI
HARGHITA RACU (FOST SICULENI) RACU MAGHIARI
HARGHITA RACU (FOST SICULENI) SATU NOU MAGHIARI
248
HARGHITA REMETEA FAGETEL MAGHIARI
HARGHITA REMETEA REMETEA MAGHIARI
HARGHITA REMETEA SINEU MAGHIARI
HARGHITA SĂCEL SOIMUSU MARE MAGHIARI
HARGHITA SĂCEL SOIMUSU MIC MAGHIARI
HARGHITA SĂCEL VIDACUT MAGHIARI
HARGHITA SÂNCRĂIENI SÂNCRAIENI MAGHIARI
HARGHITA SÂNCRĂIENI SÂNTIMBRU MAGHIARI
HARGHITA SÂNDOMINIC SÂNDOMINIC MAGHIARI
HARGHITA SÂNMARTIN SANMARTIN MAGHIARI
HARGHITA SÂNMARTIN CIUCANI MAGHIARI
HARGHITA SÂNMARTIN VALEA UZULUI MAGHIARI
HARGHITA SÂNSIMION CETATUIA MAGHIARI
HARGHITA SÂNSIMION SÂNSIMION MAGHIARI
HARGHITA SĂRMAŞ HODOSA MAGHIARI
HARGHITA SĂRMAŞ RUNC MAGHIARI
HARGHITA SATU MARE (FOST BRADESTI) SATU MARE MAGHIARI
HARGHITA SECUIENI BODOGAIA MAGHIARI
HARGHITA SECUIENI ELISENI MAGHIARI
HARGHITA SECUIENI SECUIENI MAGHIARI
HARGHITA SICULENI SICULENI MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI BENTID MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI CADACIU MARE MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI CADACIU MIC MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI CEHETEL MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI CHEDIA MARE MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI CHEDIA MICA MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI COBATESTI MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI MEDISORU MARE MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI MIHAILENI MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI NICOLENI MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI RUGANESTI MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI SIMONESTI MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI TARCESTI MAGHIARI
HARGHITA ŞIMONEŞTI TURDENI MAGHIARI
HARGHITA SUSENI CHILENI MAGHIARI
HARGHITA SUSENI LIBAN MAGHIARI
HARGHITA SUSENI SENETEA MAGHIARI
HARGHITA SUSENI SUSENI (GYERGYÓÚJFALU) MAGHIARI
HARGHITA SUSENI VALEA STRÂMBA MAGHIARI
HARGHITA TOMESTI (FOST CARTA) TOMESTI MAGHIARI
HARGHITA TOPLIŢA MAGHERUS MAGHIARI
HARGHITA TOPLIŢA MOGLANESTI MAGHIARI
249
HARGHITA TOPLIŢA SECU MAGHIARI
HARGHITA TOPLIŢA TOPLITA MAGHIARI
HARGHITA TOPLIŢA ZENCANI MAGHIARI
HARGHITA TULGHEŞ HAGOTA MAGHIARI
HARGHITA TULGHEŞ TULGHES MAGHIARI
HARGHITA TUŞNAD TUSNAD MAGHIARI
HARGHITA TUŞNAD TUSNADU NOU MAGHIARI
HARGHITA TUŞNAD VRABIA MAGHIARI
HARGHITA ULIEŞ DAIA MAGHIARI
HARGHITA ULIEŞ IASU MAGHIARI
HARGHITA ULIEŞ IGHIU MAGHIARI
HARGHITA ULIEŞ NICOLESTI MAGHIARI
HARGHITA ULIEŞ OBRANESTI MAGHIARI
HARGHITA ULIEŞ PETECU MAGHIARI
HARGHITA ULIEŞ ULIES MAGHIARI
HARGHITA ULIEŞ VASILENI MAGHIARI
HARGHITA VĂRŞAG VARSAG MAGHIARI
HARGHITA VLĂHIŢA BAILE HOMOROD MAGHIARI
HARGHITA VLĂHIŢA MINELE LUETA MAGHIARI
HARGHITA VLĂHIŢA VLAHITA MAGHIARI
HARGHITA VOŞLĂBENI IZVORU MURESULUI MAGHIARI
HARGHITA VOŞLĂBENI VOSLABENI MAGHIARI
HARGHITA ZETEA DESAG MAGHIARI
HARGHITA ZETEA IZVOARE MAGHIARI
HARGHITA ZETEA POIANA TÂRNAVEI MAGHIARI
HARGHITA ZETEA SICASAU MAGHIARI
HARGHITA ZETEA SUBCETATE MAGHIARI
HARGHITA ZETEA ZETEA MAGHIARI
HUNEDOARA CĂLAN STREISÂNGEORGIU MAGHIARI
HUNEDOARA DEVA CRISTUR MAGHIARI
HUNEDOARA HUNEDOARA HASDAT MAGHIARI
HUNEDOARA HUNEDOARA PESTISU MARE MAGHIARI
RACASTIA (APARTINE
HUNEDOARA HUNEDOARA MAGHIARI
HUNEDOAREI)
HUNEDOARA MĂRTINEŞTI JELEDINTI MAGHIARI
IASI STOLNICENI-PRÃJESCU BRATESTI RUSA
MARAMURES BAIA SPRIE BAIA SPRIE MAGHIARI
MARAMURES BĂIUŢ BAIUT MAGHIARI
MARAMURES BĂIUŢ STRÂMBU-BAIUT MAGHIARI
MARAMURES BISTRA BISTRA UCRAINIANA
MARAMURES BISTRA CRASNA VISEULUI UCRAINIANA
MARAMURES BISTRA VALEA VISEULUI UCRAINIANA
MARAMURES BOCICOIU MARE BOCICOIU MARE UCRAINIANA
250
MARAMURES BOCICOIU MARE BOCICOIU MARE MAGHIARI
MARAMURES BOCICOIU MARE CRACIUNESTI UCRAINIANA
MARAMURES BOCICOIU MARE LUNCA LA TISA UCRAINIANA
MARAMURES BOCICOIU MARE TISA UCRAINIANA
MARAMURES CĂMPULUNG LA TISA CAMPULUNG LA TISA MAGHIARI
MARAMURES COLTAU (FOST SACALASENI) COLTAU MAGHIARI
MARAMURES OCNA ŞUGATAG OCNA SUGATAG MAGHIARI
MARAMURES POIENILE DE SUB MUN POIENILE DE SUB MUNTE UCRAINIANA
MARAMURES REMETEA CHIOARULUI BERCHEZ MAGHIARI
MARAMURES REMEÞI PIATRA UCRAINIANA
MARAMURES REMEÞI REMETI UCRAINIANA
MARAMURES REMEÞI TECEU MIC UCRAINIANA
MARAMURES REMEŢI PIATRA MAGHIARI
MARAMURES REMEŢI TECEU MIC MAGHIARI
MARAMURES REPEDEA REPEDEA UCRAINIANA
MARAMURES RONA DE SUS COSTIUI MAGHIARI
MARAMURES RONA DE SUS RONA DE SUS UCRAINIANA
MARAMURES RUSCOVA RUSCOVA UCRAINIANA
MARAMURES SĂCĂLĂŞENI CATALINA MAGHIARI
MARAMURES SEINI SEINI MAGHIARI
MARAMURES SEINI VIILE APEI MAGHIARI
MARAMURES SIGHETU MARMAŢIEI SIGHETU MARMATIEI MAGHIARI
MARAMURES TÂRGU LĂPUŞ DAMACUSENI MAGHIARI
MARAMURES TÂUŢII MĂGHERAUŞ BAITA MAGHIARI
MARAMURES ULMENI ARDUZEL MAGHIARI
MARAMURES ULMENI MINAU MAGHIARI
MEHEDINTI DUBOVA BAIA NOUA + EIBENTHAL CEHA
MEHEDINTI SVINIÞA SVINITA SARBA
MURES ACĂTARI ACATARI MAGHIARI
MURES ACĂTARI CORBESTI MAGHIARI
MURES ACĂTARI GAIESTI MAGHIARI
MURES ACĂTARI GRUISOR MAGHIARI
MURES ACĂTARI MURGESTI MAGHIARI
MURES ACĂTARI ROTENI MAGHIARI
MURES ACĂTARI STEJERIS MAGHIARI
MURES ACĂTARI SUVEICA MAGHIARI
MURES ACĂTARI VALENI MAGHIARI
MURES ADĂMUS ADAMUS MAGHIARI
MURES ADĂMUS CORNESTI MAGHIARI
MURES ADĂMUS CRAIESTI MAGHIARI
MURES ADĂMUS DÂMBAU MAGHIARI
MURES ALBESTI ALBESTI MAGHIARI
MURES ALBESTI BOIU MAGHIARI
251
MURES ALBESTI SAPARTOC MAGHIARI
MURES ALUNIS ALUNIS MAGHIARI
MURES ALUNIS FITCAU MAGHIARI
MURES ALUNIS LUNCA MURESULUI MAGHIARI
MURES APOLD VULCAN MAGHIARI
MURES ATINTIS CECALACA MAGHIARI
MURES ATINTIS ISTIHAZA MAGHIARI
MURES BĂGACIU DELENII MAGHIARI
MURES BAHNEA BAHNEA MAGHIARI
MURES BAHNEA CUND GERMANI
MURES BAHNEA CUND MAGHIARI
MURES BAHNEA DAIA MAGHIARI
MURES BAHNEA GOGAN MAGHIARI
MURES BĂLĂUSERI AGRISTEU MAGHIARI
MURES BĂLĂUSERI BALAUSERI MAGHIARI
MURES BĂLĂUSERI CHENDU MAGHIARI
MURES BĂLĂUSERI DUMITRENI MAGHIARI
MURES BAND BAND MAGHIARI
MURES BAND FÂNATELE MADARASULUI MAGHIARI
MURES BAND MADARAS MAGHIARI
MURES BAND MARASESTI MAGHIARI
MURES BAND NEGRENII DE CÂMPIE MAGHIARI
MURES BAND VALEA RECE MAGHIARI
MURES BATOS BATOS MAGHIARI
MURES BATOS GORENI MAGHIARI
MURES BATOS UILA MAGHIARI
MURES BEICA DE JOS BEICA DE JOS MAGHIARI
MURES BERENI (FOST MAGHERANI) BÂRA MAGHIARI
MURES BERENI (FOST MAGHERANI) BERENI MAGHIARI
MURES BERENI (FOST MAGHERANI) CÂNDU MAGHIARI
MURES BERENI (FOST MAGHERANI) DROJDII MAGHIARI
MURES BERENI (FOST MAGHERANI) EREMIENI MAGHIARI
MURES BERENI (FOST MAGHERANI) MAIA MAGHIARI
MURES BERENI (FOST MAGHERANI) MARCULENI MAGHIARI
MURES BICHIS BICHIS MAGHIARI
MURES BICHIS OZD MAGHIARI
MURES BOGATA BOGATA MAGHIARI
MURES BOGATA RANTA MAGHIARI
MURES BRÂNCOVENESTI BRÂNCOVENESTI MAGHIARI
MURES BRÂNCOVENESTI VALENII DE MURES MAGHIARI
MURES BREAZA BREAZA MAGHIARI
MURES BREAZA FILPISU MARE MAGHIARI
MURES BREAZA FILPISU MIC MAGHIARI
252
MURES CEUASU DE CÂMPIE CÂMPENITA MAGHIARI
MURES CEUASU DE CÂMPIE CEUASU DE CÂMPIE MAGHIARI
MURES CEUASU DE CÂMPIE CULPIU MAGHIARI
MURES CEUASU DE CÂMPIE PORUMBENI MAGHIARI
MURES CEUASU DE CÂMPIE SABED MAGHIARI
MURES CHETANI CORDOS MAGHIARI
MURES CHETANI GIURGIS MAGHIARI
MURES CHETANI GRINDENI MAGHIARI
MURES COROISÂNMARTIN COROISÂNMARTIN MAGHIARI
MURES COROISÂNMARTIN ODRIHEI MAGHIARI
MURES CORUNCA (FOST LIVEZENI) CORUNCA MAGHIARI
MURES CRĂCIUNESTI BUDIU MIC MAGHIARI
MURES CRĂCIUNESTI CINTA MAGHIARI
MURES CRĂCIUNESTI CORNESTI MAGHIARI
MURES CRĂCIUNESTI CRACIUNESTI MAGHIARI
MURES CRĂCIUNESTI TIRIMIOARA MAGHIARI
MURES CRISTESTI CRISTESTI MAGHIARI
MURES CRISTESTI VALURENI MAGHIARI
MURES CUCI CUCI MAGHIARI
MURES DANES CRIS GERMANI
MURES DANES STEJARENII GERMANI
MURES EREMITU CALUGARENI MAGHIARI
MURES EREMITU CÂMPU CETATII MAGHIARI
MURES EREMITU DAMIENI MAGHIARI
MURES EREMITU EREMITU MAGHIARI
MURES EREMITU MATRICI MAGHIARI
MURES ERNEI CALUSERI MAGHIARI
MURES ERNEI DUMBRAVIOARA MAGHIARI
MURES ERNEI ERNEI MAGHIARI
MURES ERNEI ICLAND MAGHIARI
MURES ERNEI SACARENI MAGHIARI
MURES ERNEI SÂNGERU DE PADURE MAGHIARI
MURES FÂNTÂNELE BORDOSIU MAGHIARI
MURES FÂNTÂNELE CALIMANESTI MAGHIARI
MURES FÂNTÂNELE CIBU MAGHIARI
MURES FÂNTÂNELE FÂNTÂNELE MAGHIARI
MURES FÂNTÂNELE ROUA MAGHIARI
MURES FÂNTÂNELE VIFOROASA MAGHIARI
MURES FĂRĂGĂU ONUCA MAGHIARI
MURES FĂRĂGĂU TONCIU MAGHIARI
MURES GĂLESTI ADRIANU MARE MAGHIARI
MURES GĂLESTI ADRIANU MIC MAGHIARI
MURES GĂLESTI BEDENI MAGHIARI
253
MURES GĂLESTI GALESTI MAGHIARI
MURES GĂLESTI MAIAD MAGHIARI
MURES GĂLESTI TROITA MAGHIARI
MURES GĂNESTI GANESTI MAGHIARI
MURES GĂNESTI PAUCISOARA MAGHIARI
MURES GHEORGHE DOJA GHEORGHE DOJA MAGHIARI
MURES GHEORGHE DOJA ILIENI MAGHIARI
MURES GHEORGHE DOJA LEORDENI MAGHIARI
MURES GHEORGHE DOJA SATU NOU MAGHIARI
MURES GHEORGHE DOJA TIRIMIA MAGHIARI
MURES GHINDARI ABUD MAGHIARI
MURES GHINDARI CEIE MAGHIARI
MURES GHINDARI CHIBED MAGHIARI
MURES GHINDARI GHINDARI MAGHIARI
MURES GHINDARI SOLOCMA MAGHIARI
MURES GHINDARI TREI SATE MAGHIARI
MURES GLODENI GLODENI MAGHIARI
MURES GLODENI PACURENI MAGHIARI
MURES GLODENI PAINGENI MAGHIARI
MURES GORNESTI GORNESTI MAGHIARI
MURES GORNESTI IARA DE MURES MAGHIARI
MURES GORNESTI ILIOARA MAGHIARI
MURES GORNESTI PADURENI MAGHIARI
MURES GORNESTI PERIS MAGHIARI
MURES GORNESTI PETRILACA DE MURES MAGHIARI
MURES GURGHIU GLAJARIE MAGHIARI
MURES HODOŞA HODOSA MAGHIARI
MURES HODOŞA IHOD MAGHIARI
MURES HODOŞA ISLA MAGHIARI
MURES HODOŞA SÂMBRIAS MAGHIARI
MURES IBĂNEŞTI LAPUSNA MAGHIARI
MURES IERNUT CIPAU MAGHIARI
MURES IERNUT IERNUT MAGHIARI
MURES LIVEZENI BOZENI MAGHIARI
MURES LIVEZENI LIVEZENI MAGHIARI
MURES LIVEZENI SÂNISOR MAGHIARI
MURES LUDUS LUDUS MAGHIARI
MURES LUNCA BRADULUI LUNCA BRADULUI MAGHIARI
MURES MĂGHERANI MAGHERANI MAGHIARI
MURES MĂGHERANI SILEA NIRAJULUI MAGHIARI
MURES MĂGHERANI TORBA MAGHIARI
MURES MICA ABUS MAGHIARI
MURES MICA CEUAS MAGHIARI
254
MURES MICA DEAJ MAGHIARI
MURES MICA HARANGLAB MAGHIARI
MURES MICA MICA MAGHIARI
MURES MIERCUREA NIRAJULUI BEU MAGHIARI
MURES MIERCUREA NIRAJULUI DUMITRESTII MAGHIARI
MURES MIERCUREA NIRAJULUI MIERCUREA NIRAJULUI MAGHIARI
MURES MIERCUREA NIRAJULUI MOSUNI MAGHIARI
MURES MIERCUREA NIRAJULUI SARDU NIRAJULUI MAGHIARI
MURES MIERCUREA NIRAJULUI TÂMPA MAGHIARI
MURES NADEŞ NADES MAGHIARI
MURES NADEŞ PIPEA MAGHIARI
MURES NEAUA GHINESTI MAGHIARI
MURES NEAUA NEAUA MAGHIARI
MURES NEAUA RIGMANI MAGHIARI
MURES NEAUA SÂNSIMION MAGHIARI
MURES NEAUA VADAS MAGHIARI
MURES OGRA DILEU VECHI MAGHIARI
MURES OGRA OGRA MAGHIARI
MURES PĂNET BERGHIA MAGHIARI
MURES PĂNET CUIESD MAGHIARI
MURES PĂNET HARTAU MAGHIARI
MURES PĂNET PANET MAGHIARI
MURES PĂNET SÂNTIOANA DE MURES MAGHIARI
MURES PAPIU ILARIAN DOBRA MAGHIARI
MURES PAPIU ILARIAN MERISORU MAGHIARI
MURES PAPIU ILARIAN URSOAIA MAGHIARI
MURES PĂSĂRENI GALATENI MAGHIARI
MURES PĂSĂRENI PASARENI MAGHIARI
MURES RĂSTOLITA IOD MAGHIARI
REGHIN (+APALINA, IERNUTENI
MURES REGHIN MAGHIARI
(CARTIERE)
MURES SÂNCRAIU DE MURES SÂNCRAIU DE MURES MAGHIARI
MURES SĂNGEORGIU DE MURES COTUS MAGHIARI
MURES SĂNGEORGIU DE MURES SANGEORGIU DE MURES MAGHIARI
MURES SĂNGEORGIU DE MURES TOFALAU MAGHIARI
MURES SÂNGEORGIU DE PĂDURE BEZID MAGHIARI
MURES SÂNGEORGIU DE PĂDURE BEZIDU NOU MAGHIARI
MURES SÂNGEORGIU DE PĂDURE LOTU MAGHIARI
MURES SÂNGEORGIU DE PĂDURE SÂNGEORGIU DE PADURE MAGHIARI
MURES SÂNPAUL DILEU NOU MAGHIARI
MURES SÂNPAUL SÂNPAUL MAGHIARI
MURES SÂNPAUL VALEA IZVOARELOR MAGHIARI
MURES SÂNTANA DE MURES CHINARI MAGHIARI
255
MURES SÂNTANA DE MURES CURTENI MAGHIARI
MURES SÂNTANA DE MURES SÂNTANA DE MURES MAGHIARI
MURES SĂRMASU LARGA MAGHIARI
MURES SĂRMASU MORUT MAGHIARI
MURES SĂRMASU SARMASU MAGHIARI
MURES SĂRMASU TITIANA MAGHIARI
SIGHISOARA (INCLUSE: VIILOR SI
MURES SIGHISOARA MAGHIARI
ANGOFA )
MURES SOVATA CAPETI MAGHIARI
MURES SOVATA ILIESI MAGHIARI
MURES SOVATA SACADAT MAGHIARI
MURES SOVATA SARATENI MAGHIARI
MURES SOVATA SOVATA MAGHIARI
MURES STÂNCENI STÂNCENI MAGHIARI
MURES SUPLAC IDRIFAIA MAGHIARI
MURES SUPLAC LASLAU MIC GERMANI
MURES SUPLAC SUPLAC MAGHIARI
MURES SUSENI SUSENI (MAROSFELFALU) MAGHIARI
TÂRGU MURES (+MURESENI,
MURES TÂRGU MURES MAGHIARI
REMETEA)
MURES TÂRNĂVENI BOTORCA MAGHIARI
MURES TÂRNĂVENI TÂRNAVENI MAGHIARI
MURES VÂNĂTORI MURENI MAGHIARI
MURES VÂNĂTORI VÂNATORI MAGHIARI
MURES VĂRGATA GRÂUSORUL MAGHIARI
MURES VĂRGATA MITRESTI MAGHIARI
MURES VĂRGATA VADU MAGHIARI
MURES VĂRGATA VALEA MAGHIARI
MURES VĂRGATA VARGATA MAGHIARI
MURES VETCA JACODU MAGHIARI
MURES VETCA SALASURI MAGHIARI
MURES VETCA VETCA MAGHIARI
MURES VOIVODENI TOTDAL MAGHIARI
MURES VOIVODENI VOIVODENI MAGHIARI
MURES ZAGĂR SELEUS GERMANI
SALAJ ALMAŞU ALMASU MAGHIARI
SALAJ ALMAŞU BABIU MAGHIARI
SALAJ ALMAŞU JEBUCU MAGHIARI
SALAJ ALMAŞU PETRINZEL MAGHIARI
SALAJ ALMAŞU SFARAS MAGHIARI
SALAJ ALMAŞU STANA MAGHIARI
SALAJ BENESAT BIUSA MAGHIARI
SALAJ BOCŞA BORLA MAGHIARI
SALAJ BOGHIS (FOST NUSFALAU) BOGHIS MAGHIARI
256
SALAJ BOGHIS (FOST NUSFALAU) BOZIES MAGHIARI
SALAJ CAMĂR CAMAR MAGHIARI
SALAJ CARASTELEC CARASTELEC MAGHIARI
SALAJ CEHU SILVANIEI CEHU SILVANIEI MAGHIARI
SALAJ CEHU SILVANIEI ULCIUG MAGHIARI
SALAJ COŞEIU ARCHID MAGHIARI
SALAJ COŞEIU COSEIU MAGHIARI
SALAJ CRASNA CRASNA MAGHIARI
SALAJ CRASNA RATIN MAGHIARI
SALAJ CRIŞENI CRISTUR CRISENI MAGHIARI
SALAJ CRIŞENI GÂRCEIU MAGHIARI
SALAJ CUZĂPLAC CUZAPLAC MAGHIARI
SALAJ CUZĂPLAC PETRINDU MAGHIARI
SALAJ DOBRIN DOBA MAGHIARI
SALAJ DOBRIN NAIMON MAGHIARI
SALAJ DOBRIN SÂNCRAIU SILVANIEI MAGHIARI
SALAJ DOBRIN VERVEGHIU MAGHIARI
SALAJ FILDU DE JOS TETISU MAGHIARI
SALAJ HERECLEAN DIOSOD MAGHIARI
SALAJ HERECLEAN GURUSLAU MAGHIARI
SALAJ HERECLEAN PANIC MAGHIARI
SALAJ HOROATU CRASNEI HOROATU CRASNEI MAGHIARI
SALAJ IP IP MAGHIARI
SALAJ IP ZAUAN MAGHIARI
SALAJ MĂERIŞTE UILEACU SIMLEULUI MAGHIARI
SALAJ MARCA LESMIR MAGHIARI
SALAJ MESEŞENII DE JOS AGHIRES MAGHIARI
SALAJ MESEŞENII DE JOS MESESENII DE JOS MAGHIARI
SALAJ NUSFALĂU BILGHEZ MAGHIARI
SALAJ NUSFALĂU NUSFALAU MAGHIARI
SALAJ PERICEI PERICEI MAGHIARI
SALAJ PLOPIª FAGETU SLOVACA
SALAJ SĂLĂŢIG DEJA MAGHIARI
SALAJ SĂLĂŢIG MINEU MAGHIARI
SALAJ SĂLĂŢIG SALATIG MAGHIARI
SALAJ ŞAMŞUD SAMSUD MAGHIARI
SALAJ ŞAMŞUD VALEA POMILOR MAGHIARI
SALAJ SĂRMĂŞAG ILISUA MAGHIARI
SALAJ SĂRMĂŞAG LOMPIRT MAGHIARI
SALAJ SĂRMĂŞAG POIANA MAGURA MAGHIARI
SALAJ SĂRMĂŞAG SARMASAG MAGHIARI
SALAJ SĂRMĂŞAG TARMURE MAGHIARI
SALAJ ŞIMLEU SILVANIEI SIMLEU SILVANIEI MAGHIARI
257
SALAJ VÂRSOLŢ RECEA MAGHIARI
SALAJ VÂRSOLŢ VÂRSOLT MAGHIARI
SALAJ ZALĂU ZALAU MAGHIARI
SATU MARE ACÂS ACÂS MAGHIARI
SATU MARE ACÂS MIHAIENI MAGHIARI
SATU MARE AGRIS (FOST BOTIZ) AGRIS MAGHIARI
SATU MARE AGRIS (FOST BOTIZ) CIUPERCENI MAGHIARI
SATU MARE ANDRID ANDRID MAGHIARI
SATU MARE ANDRID DINDESTI MAGHIARI
SATU MARE ANDRID IRINA MAGHIARI
SATU MARE ARDUD ARDUD MAGHIARI
SATU MARE ARDUD ARDUD MAGHIARI
SATU MARE ARDUD ARDUD-VII MAGHIARI
SATU MARE BĂTARCI TAMASENI MAGHIARI
SATU MARE BELTIUG BELTIUG GERMANI
SATU MARE BELTIUG GHIRISA MAGHIARI
SATU MARE BELTIUG RATESTI GERMANI
SATU MARE BERVENI BERVENI MAGHIARI
SATU MARE BOGDAND BOGDAND MAGHIARI
SATU MARE BOGDAND SER MAGHIARI
SATU MARE BOTIZ BOTIZ MAGHIARI
SATU MARE CAMIN (FOST CAPLENI) CAMIN (KÁLMÁND) MAGHIARI
SATU MARE CĂPLENI CAPLENI MAGHIARI
SATU MARE CAREI CAREI MAGHIARI
SATU MARE CĂUAŞ GHENCI MAGHIARI
SATU MARE CEHAL CEHALUT MAGHIARI
SATU MARE CIUMESTI(FOST SANISLAU) BEREA MAGHIARI
SATU MARE CIUMESTI(FOST SANISLAU) CIUMESTI GERMANI
SATU MARE CIUMESTI(FOST SANISLAU) CIUMESTI MAGHIARI
SATU MARE CRAIDOROLŢ CRAIDOROLT MAGHIARI
SATU MARE CRAIDOROLŢ ERIU SÂNCRAI MAGHIARI
SATU MARE CRAIDOROLŢ TEGHEA MAGHIARI
SATU MARE CULCIU APATEU MAGHIARI
SATU MARE CULCIU CARASEU MAGHIARI
SATU MARE CULCIU COROD MAGHIARI
SATU MARE CULCIU CULCIU MARE MAGHIARI
SATU MARE CULCIU CULCIU MIC MAGHIARI
SATU MARE DOBA BOGHIS MAGHIARI
SATU MARE DOBA DOBA MAGHIARI
SATU MARE DOROLŢI ATEA MAGHIARI
SATU MARE DOROLŢI DARA MAGHIARI
SATU MARE DOROLŢI DOROLT MAGHIARI
SATU MARE DOROLŢI PETEA MAGHIARI
258
SATU MARE FOIENI FOIENI (FIENEN) MAGHIARI
SATU MARE FOIENI FOIENI (MEZÔFÉNY) GERMANI
SATU MARE HALMEU BABESTI MAGHIARI
SATU MARE HALMEU DOBOLT MAGHIARI
SATU MARE HALMEU HALMEU MAGHIARI
SATU MARE HALMEU HALMEU VII MAGHIARI
SATU MARE HODOD HODOD MAGHIARI
SATU MARE HODOD LELEI MAGHIARI
SATU MARE HODOD NADISU HODODULUI MAGHIARI
SATU MARE LAZURI BERCU MAGHIARI
SATU MARE LAZURI LAZURI MAGHIARI
SATU MARE LAZURI NISIPENI MAGHIARI
SATU MARE LAZURI NOROIENI MAGHIARI
SATU MARE LAZURI PELES MAGHIARI
SATU MARE LAZURI PELISOR MAGHIARI
SATU MARE LIVADA ADRIAN MAGHIARI
SATU MARE LIVADA LIVADA MAGHIARI
SATU MARE MEDIEŞU AURIT IOJIB MAGHIARI
SATU MARE MEDIEŞU AURIT MEDIES VII MAGHIARI
SATU MARE MEDIEŞU AURIT POTAU MAGHIARI
SATU MARE MEDIEŞU AURIT ROMÂNESTI MAGHIARI
SATU MARE MICULA MICULA MAGHIARI
SATU MARE MOFTIN DOMANESTI MAGHIARI
SATU MARE MOFTIN MOFTINU MARE GERMANI
SATU MARE MOFTIN MOFTINU MARE MAGHIARI
SATU MARE MOFTIN MOFTINU MIC MAGHIARI
SATU MARE ODOREU BERINDAN MAGHIARI
SATU MARE ODOREU MARTINESTI MAGHIARI
SATU MARE ODOREU ODOREU MAGHIARI
SATU MARE ORAŞU NOU ORASU NOU MAGHIARI
SATU MARE ORAŞU NOU PRILOG VII MAGHIARI
SATU MARE ORAŞU NOU REMETEA OASULUI MAGHIARI
SATU MARE PĂULEŞTI AMATI MAGHIARI
SATU MARE PĂULEŞTI AMBUD MAGHIARI
SATU MARE PĂULEŞTI HRIP MAGHIARI
SATU MARE PĂULEŞTI PAULESTI MAGHIARI
SATU MARE PĂULEŞTI PETIN MAGHIARI
SATU MARE PETREŞTI DINDRESTIU MIC GERMANI
SATU MARE PETREŞTI PETRESTI GERMANI
SATU MARE PETREŞTI PETRESTI MAGHIARI
SATU MARE PIR PIR MAGHIARI
SATU MARE PIR PIRU NOU MAGHIARI
SATU MARE PIŞCOLT PISCOLT MAGHIARI
259
SATU MARE PIŞCOLT RESIGHEA MAGHIARI
SATU MARE PORUMBESTI (FOST HALMEU) CIDREAG MAGHIARI
SATU MARE PORUMBESTI (FOST HALMEU) PORUMBESTI MAGHIARI
SATU MARE SĂCĂŞENI SACASENI MAGHIARI
SATU MARE SANISLĂU SANISLAU MAGHIARI
SATU MARE SANISLĂU VIISOARA MAGHIARI
SATU MARE SANTĂU CHEREUSA MAGHIARI
SATU MARE SANTĂU SANTAU MAGHIARI
SATU MARE SANTĂU SUDURAU MAGHIARI
SATU MARE SATU MARE SATU MARE MAGHIARI
SATU MARE SĂUCA BECHENI MAGHIARI
SATU MARE SĂUCA CEAN MAGHIARI
SATU MARE SĂUCA CHISAU MAGHIARI
SATU MARE SOCOND SOCOND GERMANI
SATU MARE SUPUR DOBRA MAGHIARI
SATU MARE SUPUR SECHERESA MAGHIARI
SATU MARE TĂŞNAD SARAUAD MAGHIARI
SATU MARE TĂŞNAD TASNAD MAGHIARI
SATU MARE TEREBEŞTI TEREBESTI GERMANI
SATU MARE TIREAM TIREAM GERMANI
SATU MARE TURŢ TURT BAI MAGHIARI
SATU MARE TURULUNG TURULUNG MAGHIARI
SATU MARE TURULUNG TURULUNG VII MAGHIARI
SATU MARE URZICENI URZICENI MAGHIARI
SATU MARE URZICENI URZICENI GERMANI
SATU MARE URZICENI URZICENI PADURE MAGHIARI
SATU MARE VAMA VAMA MAGHIARI
SATU MARE VETIŞ OAR MAGHIARI
SATU MARE VETIŞ VETIS MAGHIARI
SATU MARE VIILE SATU MARE VIILE SATU MARE MAGHIARI
SIBIU ALMA (FOST ATEL) SMIG MAGHIARI
SIBIU ALMA (FOST ATEL) ALMA MAGHIARI
SIBIU AVRIG SACADATE MAGHIARI
SIBIU BRUIU GHERDEAL GERMANI
SIBIU BRUIU SOMARTIN GERMANI
SIBIU CHIRPĂR CHIRPAR GERMANI
SIBIU CHIRPĂR VESEUD GERMANI
SIBIU CISNĂDIE CISNADIOARA GERMANI
SIBIU LASLEA MALÂNCRAV GERMANI
SIBIU LASLEA NOU SASESC GERMANI
SIBIU LASLEA ROANDOLA GERMANI
SIBIU MERGHINDAL DEALU FRUMOS GERMANI
SIBIU MIERCUREA SIBIULUI APOLDU DE SUS GERMANI
260
SIBIU SĂLIŞTE AMNAS GERMANI
SIBIU ŞEICA MARE BOARTA MAGHIARI
SIBIU ŞEICA MARE MIGHINDOALA GERMANI
SIBIU ŞEICA MARE PETIS GERMANI
SUCEAVA BÃLCÃUÞI BALCAUTI UCRAINIANA
SUCEAVA BÃLCÃUÞI GROPENI UCRAINIANA
SUCEAVA BÃLCÃUÞI NEGOSTINA UCRAINIANA
SUCEAVA BRODINA CUNUNSCHI UCRAINIANA
SUCEAVA BRODINA DUBIUSCA UCRAINIANA
SUCEAVA BRODINA EHRESTE UCRAINIANA
SUCEAVA BRODINA PALTIN UCRAINIANA
SUCEAVA CACICA CACICA POLONEZA
SUCEAVA CACICA MAIDAN POLONEZA
SUCEAVA CACICA MAIDAN UCRAINIANA
SUCEAVA CACICA RUNCU POLONEZA
SUCEAVA CACICA RUNCU UCRAINIANA
SUCEAVA CACICA SOLONETU NOU POLONEZA
SUCEAVA CALAFINDEªTI BOTOSANITA MARE UCRAINIANA
SUCEAVA CARLIBABA CARLIBABA NOUA GERMANI
SUCEAVA DARMANESTI MARITEIA MICA UCRAINIANA
SUCEAVA FORÃªTI BOURA RUSA
SUCEAVA FORÃªTI MANOLEA RUSA
SUCEAVA IZVOARELE SUCEVEI IZVOARELE SUCEVEI UCRAINIANA
SUCEAVA MÃNÃSTIREA HUMORULU PLESA POLONEZA
SUCEAVA MÃNÃSTIREA HUMORULU POIANA MICULUI POLONEZA
SUCEAVA MITOCU DRAGOMIRNEI LIPOVENI RUSA
SUCEAVA MOARA BULAI POLONEZA
SUCEAVA MOLDOVA-SULIÞA BENIA UCRAINIANA
SUCEAVA MOLDOVA-SULIÞA MOLDOVA-SULITA UCRAINIANA
SUCEAVA MUªENIÞA CLIMAUTII RUSA
SUCEAVA MUªENIÞA VICSANI POLONEZA
SUCEAVA SERBAUTI (FOST CALAFINDESTI) SERBAUTI UCRAINIANA
SUCEAVA ULMA COSTILEVA UCRAINIANA
SUCEAVA ULMA LUPCINA UCRAINIANA
SUCEAVA ULMA MAGURA UCRAINIANA
SUCEAVA ULMA NISIPITU UCRAINIANA
SUCEAVA ULMA ULMA UCRAINIANA
SUCEAVA VATRA MOLDOVIÞEI CIUMARNA UCRAINIANA
SUCEAVA VATRA MOLDOVIÞEI PALTINU UCRAINIANA
TIMIS ªTIUCA DRAGOMIRESTI UCRAINIANA
TIMIS ªTIUCA STIUCA UCRAINIANA
TIMIS BALINT BODO MAGHIARI
TIMIS BANLOC PARTOS MAGHIARI
261
TIMIS BANLOC SOCA UCRAINIANA
TIMIS BÂRNA BARNA UCRAINIANA
TIMIS BÂRNA POGANESTI UCRAINIANA
TIMIS BEBA VECHE CHERESTUR MAGHIARI
TIMIS BEBA VECHE PORDEANU MAGHIARI
TIMIS BRESTOVÃÞ BRESTOVAT SLOVACA
TIMIS BRESTOVÃÞ LUCARET SARBA
TIMIS BRESTOVÃÞ TES SLOVACA
TIMIS CENEI CENEI SARBA
TIMIS CHEVEREªU MARE VUCOVA SLOVACA
TIMIS CHEVEREŞU MARE DRAGSINA MAGHIARI
TIMIS COSTEIU TIPARI MAGHIARI
TIMIS CRICIOVA CRICIOVA UCRAINIANA
TIMIS DENTA BRESTEA BULGARA
TIMIS DENTA ROVINISA MICA UCRAINIANA
TIMIS DENTA ROVINITA MARE MAGHIARI
TIMIS DETA DETA MAGHIARI
TIMIS DUDEªTII VECHI DUDESTII VECHI BULGARA
TIMIS DUDEŞTII VECHI CHEGLEVICI MAGHIARI
TIMIS DUDEŞTII VECHI COLONIA BULGARA MAGHIARI
TIMIS DUMBRAVA DUMBRAVA MAGHIARI
TIMIS DUMBRĂVIŢA DUMBRAVITA MAGHIARI
TIMIS FAGET BRANESTI UCRAINIANA
TIMIS FOIENI CRUCENI MAGHIARI
TIMIS GĂTAIA GATAIA MAGHIARI
TIMIS GÃTAIA BUTIN SLOVACA
TIMIS GHILAD (FOST CIACOVA) GAD SARBA
TIMIS GIERA GIERA MAGHIARI
TIMIS GIERA GRANICERII MAGHIARI
TIMIS GIULVÃZ IVANDA SARBA
TIMIS GIULVÃZ RUDNA SARBA
TIMIS LIEBLING IOSIF MAGHIARI
TIMIS MAªLOC REMETEA MICA UCRAINIANA
TIMIS MOŞNIŢA NOUĂ MOSNITA NOUA MAGHIARI
TIMIS PECIU NOU DINIAS SARBA
TIMIS PECIU NOU SÂNMARTINU SÂRBESC SARBA
TIMIS RECAª PETROVASELO SARBA
TIMIS RECAª STANCIOVA SARBA
TIMIS SACALAZ BEREGSAU MIC SARBA
TIMIS SACOŞU TURCESC OTVESTI MAGHIARI
TIMIS SÂNPETRU MARE SÂNPETRU MARE SARBA
TIMIS TOPOLOVAÞU MARE CRALOVAT SARBA
TIMIS TORMAC TORMAC MAGHIARI
262
TIMIS TRAIAN VUIA SACENI MAGHIARI
TIMIS UIVAR OTELEC MAGHIARI
TIMIS UIVAR PUSTINIS MAGHIARI
TIMIS UIVAR RAUTI MAGHIARI
TIMIS UIVAR SÂNMARTINU MAGHIAR MAGHIARI
TIMIS VARIAª GELU SARBA
TIMIS VARIAŞ SÂNPETRU MIC MAGHIARI
TIMIS VICTOR VLAD DELAMAR PADURENI UCRAINIANA
TIMIS VICTOR VLAD DELAMARINA PETROASA MARE GERMANI
TIMIS VICTOR VLAD DELAMARINA PINI MAGHIARI
TULCEA C. A. ROSETTI LETEA UCRAINIANA
TULCEA C.A. ROSETTI PERIPRAVA RUSA
TULCEA C.A. ROSETTI SFISTOFCA RUSA
TULCEA CARCALIU CARCALIU RUSA
TULCEA CRIªAN CARAORMAN UCRAINIANA
TULCEA CRIªAN CRISAN UCRAINIANA
TULCEA CRIªAN MILA 23 RUSA
IZVOARELE (IN LOC DE
TULCEA IZVOARELE GREACA
MURIGHIOL)
TULCEA JURILOVCA CEATALCHIOI UCRAINIANA
TULCEA JURILOVCA JURILOVCA RUSA
TULCEA MALIUC GORGOVA RUSA
TULCEA MURIGHIOL DUNAVATU DE JOS UCRAINIANA
TULCEA MURIGHIOL MURIGHIOL UCRAINIANA
TULCEA MURIGHIOL UZLINA UCRAINIANA
TULCEA SARICHIOI SARICHIOI RUSA
TULCEA SLAVA CERCHEZÃ SLAVA CERCHEZA RUSA
TULCEA SLAVA CERCHEZÃ SLAVA RUSA RUSA
263
Anexa 3. Unităţi administrative în care pe parcursul anchetei au semnalat schimarea
încadrării administrative a unor localităţi
FOSTA NOUA NUMELE
JUD Note
COMUNA COMUNA LOCALITATII
Arad Curtici Dorobanti DOROBANŢI apare o unitate nouă
Bihor Cefa Gepiu BICACI apare o unitate nouă
PALEU
SALDABAGIU
Bihor Cetariu Paleu DE MUNTE apare o unitate nouă
UILEACU DE
MUNTE
NIUVED
PARHIDA
Bihor Biharia Tamaseu apare o unitate nouă
SATU NOU
TAMASEU
Brasov Halghiu Crizbav CRIZBAV apare o unitate nouă
Covasna Valea Crisului Arcus ARCUS apare o unitate nouă
BIBORTENI
BODOS
CAPENI transferat la o alta
Covasna Biborteni Baraolt
MICLOSOARA unitate deja existenta
RACOSUL DE
SUS
Covasna Malnas Bixad BIXAD apare o unitate nouă
Covasna Moacsa Dalnic DALNIC apare o unitate nouă
CARPINENII
ESTELNIC
Covasna Poian Estelnic apare o unitate nouă
VALEA
SCURTA
LUTOASA
Covasna Lemnia Mereni apare o unitate nouă
MERENI
Covasna Malnas Micfalau MICFALAU apare o unitate nouă
CIARACIO
Harghita Siculeni Ciceu apare o unitate nouă
CICEU
LAZARESTI
Harghita Sanmartin Cozmeni apare o unitate nouă
COZMENI
transferat la o alta
Harghita Mugeni Cristuru Secuiesc
BETESTI unitate deja existenta
FITOD
HOSASAU
Harghita Sancraieni Leliceni apare o unitate nouă
LELICENI
MISENTEA
Harghita Danesti Madaras MADARAS apare o unitate nouă
Harghita Mugeni Porumbenii Mari PORUMBENII apare o unitate nouă
264
MARI
PORUMBENII
MICI
Harghita Siculeni Racu RACU apare o unitate nouă
Harghita Bradesti Satu Mare SATU MARE apare o unitate nouă
Harghita Carta Tomesti TOMESTI apare o unitate nouă
Maramure
Sacalaseni Coltau apare o unitate nouă
s COLTAU
BÂRA
BERENI
CÂNDU
Mures Magherani Bereni DROJDII apare o unitate nouă
EREMIENI
MAIA
MARCULENI
Mures Livezeni Corunca CORUNCA apare o unitate nouă
Salaj Nusfalau Boghis BOGHIS apare o unitate nouă
Satu Mare Botiz Agris AGRIS apare o unitate nouă
Satu Mare Capleni Camin CAMIN apare o unitate nouă
BEREA
Satu Mare Sanislau Ciumesti apare o unitate nouă
CIUMESTI
CIDREAG
Satu Mare Halmeu Porumbesti apare o unitate nouă
PORUMBESTI
ALMA
Sibiu Atel Alma apare o unitate nouă
SMIG
Suceava Calafindesti Serbauti SERBAUTI apare o unitate nouă
Timis Ciacova Ghilad GAD apare o unitate nouă
Tulcea Murighiol Izvoarele IZVOARELE apare o unitate nouă
265

RaportFinal CCRIT DRI

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RaportFinal CCRIT DRI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicarea legislaţiei cu privire la

drepturile minorităţilor naţionale în

Drepturi lingvistice în administraţia

În perioada post 1989 drepturile minorităţilor naţionale din România au fost

În contextul prezentei analize urmărim, înainte de toate, stabilirea gradului de

Drepturile lingvistice reprezintă un set de norme şi principii legale, care au menirea

În înţelegerea drepturilor lingvistice trebuie să pornim de la instituţia limbii oficiale (a

Funcţiile drepturilor lingvistice

Politicile lingvistice sunt măsurile administrative prin care statele înţeleg să

Drepturile lingvistice din România între principiul personalităţii şi

Literatura referitoare la drepturile lingvistice distinge între două principii majore

Exercitarea drepturilor lingvistice în contactul cu instituţiile administraţiei s-a

Beneficiile promovării drepturilor lingvistice ale minorităţilor

Iniţiativa privind o anchetă cuprinzătoare privind aplicarea legislaţiei cu privire la

Parametrii principali ai anchetei.

Unitatea de înregistrare a fost localitatea, respectiv (în cazul întrebărilor

Cuprinderea anchetei. Lista cu localităţile care au fost contactate pe parcursul

Adunarea datelor. Pe parcursul anchetei am folosit metoda colectării datelor prin

Posibile surse de erori

Erori legate de cuprinderea anchetei. Pentru o reflectare fidelă a situaţiei

În acest context considerăm că nu avem certitudinea unei exhaustivităţi ale

În ceea ce priveşte gradul de acoperire a anchetei trebuie menţionat faptul că în

O altă problemă o reprezintă interpretarea refuzului expres de a răspunde la

În ceea ce priveşte corectitudinea şi completitudinea datelor furnizate putem

În evaluarea situaţiei lingvistice a fiecărei minorităţi pornim de la o aproximarea a

Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic bulgar

Distribuţia populaţiei de Număr unităţi Total populaţia Ponderea lor în

Minoritatea bulgară este concentrată teritorial într-un spaţiu relativ continuu în

43,67 8,63 47,71

Total 181 6735 100,00

Impact administrativ. În ceea ce priveşte gradul de implementare a legii, este de

Lista localitǎţilor fǎrǎ

JUDEŢ COMUNǍ LOCALITATE

Simbolistica locală alta decât indicatorul bilingv

Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic ceh

Distribuţia populaţiei de Număr unităţi Total populaţia Ponderea lor în

Grupul etno-lingvistic ceh este răspândit în două judeţe: Caraş-Severin şi

27,89 19,99 52,11

Situaţia implementării indicatoarelor bilingve

Există tăbliţe 3 1319 39,01

Nu există tăbliţe 0 0 0,00

Simbolistica locală alta decât indicatorul bilingv al

Posibilitatea folosirii limbii materne

Posibilitatea folosirii limbii materne

Lista localitǎţilor fǎrǎ date

JUDEŢ COMUNǍ LOCALITATE

Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic croat

Distribuţia populaţiei de Număr unităţi Total populaţia Ponderea lor în

Impact legislativ în cazul minorităţii croate

Există tăbliţe 1 2600 40,91

Nu există tăbliţe 0 0 0,00

Volumul populaţiei care are dreptul l

Posibilitatea folosirii limbii materne

Posibilitatea folosirii limbii materne

Posibilitatea folosirii limbii materne

Lista localitǎţilor fǎrǎ date

JUDEŢ COMUNǍ LOCALITATE

Dinamica intercenzitară a grupului etno-lingvistic german

Distribuţia populaţiei de Număr unităţi Total populaţia Ponderea lor în

Impact legislativ în cazul minorităţii germane

Impact legislativ în cazul minorităţii germane

0,08 12,20 87,73

Situaţia implementării indicatoarelor bilingve