CUPRINS

ABSTRACT

INTRODUCERE

CAP. I - Comunicare
1. Comunicare - repere teoretice și caracteristici ale comunicării
2. Modele ale procesului de comunicare
3. Comunicare directă și comunicare mediată
4. Spațiul virtual în educație

CAP. II - Cerințe tehnice pentru realizarea unui portal web destinat comunităților virtuale
1. Condiții pentru proiectarea unui portal web destinate comunităților virtuale
2. World Wide Web
3. Limbajul HTML
a. Generalități despre HTML
b. Descrierea limbajului HTML
4. Limbajul JavaScript
a. Librariile JQuery
5. Limbajul PHP
a. Introducere în PHP
b. Interacțiunea dintre PHP, Apache, Mysql si clientul web
c. Integrarea limbajului PHP în HTML
d. Descrierea limbajului PHP
6. SGBDR-ul MySQL
a. Prezentarea MySQL
b. Descrierea SQL
c. Integrarea limbajului PHP cu MySQL
7. Framework-ul JQWidgets

pag. 1 / 81
CAP. III - Analiză pentru realizarea unui portal web destinat comunităților virtuale
1. Premisele cercetării
2. Scopul și obiectivele cercetării
3. Ipotezele cercetării
4. Metodele de cercetare utilizate
5. Durata și eșantionarea
6. Rezultatele cercetării
a. Răspunsurile cadrelor didactice la chestionare
b. Răspunsurile elevilor la chestionare
7. Prima pagină a aplicației
a. Formular login
b. Formular schimbare parola
8. Module cadre didactice
a. Catalogul electronic
b. Rezervări echipamente IT
c. Intervenții laboratoare informatică
d. Forum
e. Resurse educaționale
9. Module elevi
a. Catalogul electronic
b. Rezervări echipamente IT
c. Forum
d. Resurse
10. Module personal auxiliar
a. Inventar Centrul de informatica
b. Rezervări echipamente IT
c. Intervenții laboratoare informatică
d. Administrare
11. Observații după testarea portalului

pag. 2 / 81
 ABSTRACT

Apariția mijloacelor de comunicații și dezvoltarea tehnologiei informațiilor au permis ca oamenii și

organizațiile să comunice și să colaboreze în moduri de neconceput pana atunci; acest lucru a schimbat modul în care
organizațiile funcționau, a modificat comportamentului membrilor lor precum și cum funcționa societatea în
ansamblul ei.
Organizațiile, au sesizat modificările aduse de tehnologia informației și au răspuns construind sisteme care
ușureze accesul la informațiile utile și pentru a facilita accesul cetățenilor la ele.
Schimbările în societate sunt exemplificate și de apariția comunităților virtuale, ele dovedind ca membri lor în
instrumentele pe care noile tehnologii le pun la dispoziția lor. Astfel weblogurile, chaturile, forumurile, afișierele
electronice, toate integrate în cadrul portalurilor educaționale, furnizează infrastructura software de grup și sunt
instrumente aproape indispensabile în sistemele educaționale.

pag. 3 / 81
 INTRODUCERE

Înființat în anul 1868 sub forma unui gimnaziu comunal, începand cu anul școlar 1996-
1997 denumirea liceului se modifică în "Colegiul B.P.Hasdeu" ca o recunoaștere a valorii
indubitabile a acestui lăcaș de învățămât și cultura.
În prezent funcționează 4 clase de gimnaziu cu 127 elevi, 44 clase de liceu cu 1408 elevi
dintre care 16 clase de matematica-informatică cu 512 elevi. În aceasta perioada predau 113 de
cadre didactice. Exista 42 de săli de clasa, 18 cabinete și 8 laboratoare.
Numărul mare de cadre didactice este normal pentru activitatea desfășurată, liceul
bucurându-se permanent de o încadrare corespunzătoare cu cadre calificate. De asemenea, un
număr important de cadre didactice au fost solicitate în aceasta perioada de către Inspectoratul
școlar ca metodiști și inspectori la diferite specialități sau în calitate de inspectori generali.
Rezultatele obținute la concursurile școlare, inclusiv premiile obținute la olimpiadele
internaționale, demonstrează ca personalul didactic și elevii din ultimii 30 de ani au continuat
tradiția frumoasa a liceului și au menținut activitatea didactica la cote înalte. Printre elevii
premianți s-au remarcat, prin rezultate deosebite, următorii: Enescu Bogdan, Ghioca Dragoș,
Miricaa Liviu, Fedeleș Bogdan, Nichita Eleodor, Oprea (Smuleac), Nataaș Viorica, Maargarit
Amalia, Smuleac Adriana Tamara.

pag. 4 / 81
pag. 5 / 81
 CAP. I - Comunicare

1. Comunicare - repere teoretice și caracteristici ale comunicaăii

„Dicționarul enciclopedic vol. I” oferă termenului „comunicare” următoarea definiție:

● Înștiințare, ştire, veste. (DR) Aducere la cunoștința părților dintr-un proces a unor acte de
procedură (acțiune, întâmpinare, hotărâre) în vederea exercitării drepturilor și executării
obligațiilor ce decurg pentru ele din aceste acte, în limita unor termene care curg obișnuit de la
data comunicării.
● Prezentare într-un cerc de specialiști a unei lucrări științifice.
● (SOCIOL) „Mod fundamental de interacțiune psiho-socială a persoanelor, realizată în limbaj
articulat sau prin alte coduri, în vederea transmiterii unei informații, a obținerii stabilității sau
a unor modificări de comportament individual sau de grup.”
Definițiile comunicării sunt numeroase și diferite. În cele ce urmează vom prezenta câteva
dintre acestea, mai largi ca sferă de cuprindere.
„În sensul cel mai general, se vorbește de comunicare de fiecare dată când un sistem,
respectiv o sursă influențează un alt sistem, în speță un destinatar, prin mijlocirea unor semnale
alternative care pot fi transmise prin canalul care le leagă” (Charles E. Osgood, A vocabulary for
Talking about Communication).
„Cuvântul comunicare are un sens foarte larg, el cuprinde toate procedeele prin care un
spirit poate afecta un alt spirit. Evident, aceasta include nu numai limbajul scris sau vorbit, ci și
muzica, artele vizuale, teatrul, baletul și, în fapt, toate comportamentele umane. În anumite
cazuri, este poate de dorit a lărgi și mai mult definiția comunicării pentru a include toate
procedeele prin care un mecanism (spre exemplu, echipamentul automat de reperaj al unui avion
și de calcul al traiectoriei acestuia) afectează un alt mecanism (spre exemplu, o rachetă
teleghidată în urmărirea acestui avion)” (Shannon & Weaver, The mathematical theory. of
communication).
De asemenea, R. Baron (1983) defineşte comunicarea ca fiind „procesul prin care o parte
(numită emițător) transmite informații (mesaje) unei alte părți (numită receptor)”.

pag. 6 / 81
 J. De Vito (1988) spune despre comunicare că aceasta „se referă la acțiunea, cu una sau
mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are
loc într-un context, presupune anumite efecte și furnizează oportunități de feed-back”
J.J.Van Cuilenburg (2004) definesc comunicarea „un proces prin care un emițător transmite
informații receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului
anumite efecte” (Știința comunicării)
Prima schemă a modului de organizare a procesului de comunicare aparține lui Karl Buhler („Die
Sprachtheorie”, 1934) (figura 1).

Figura nr. 1 Prima schemă a modului de organizare a procesului de comunicare

(Sursa: „Die Sprachtheorie”, Karl Buhle , 1934)

Plecând de la schema lui Karl Buhler, Roman Jakobson (Linguistics and Poetics - 1958)
adaugă trei componente în cadrul structurii procesului de comunicare: cod, canal, referent (figura
2). Potrivit acestei scheme emițătorul transmite mesajul într-un anumit cod către receptor; după
ce primește mesajul receptorul va decoda mesajul primit. Codul aferent trebuie să fie comun
emițătorului și receptorului.

Figura nr. 2 Schemă procesului de comunicare potrivit Roman Jakobson

(Sursa: „Linguistics and Poetics”, Roman Jakobson , 1958)

J.J. Van Cuilenburg, O.Scholten şi G.W. Noomen (2004), realizează un „model

fundamental al procesului de comunicare” (figura nr.3)

pag. 7 / 81
 Figura nr. 3 Modelul fundamental al procesului de comunicare
(Sursa: „Stiinta Comunicarii”, J.J. Van Cuilenburg, 2000)

Cuilenburg, Scholten și Noomen explică astfel schema: „dacă un emițător dorește și

transmite informația (x) unui receptor, informația trebuie să fie inteligibilă. Emițătorul trebuie să-și
găsească cuvintele, să se exprime. Pentru a se face înțeles, oral sau în scris, el trebuie să-și codeze
mesajul, să folosească coduri. Odată codat, mesajul este transpus în semnale (y) care pot străbate
canalul spre receptor. Receptorul trebuie să decodeze mesajul transpus în semnale și să-l
interpreteze (x'). În fine, comunicarea poate fi îngreunată de un surplus nerelevant de informație
(z) sau de zgomotul de fond (noise)(...). Reușita în comunicare implică într-o măsură oarecare
izomorfismul dintre (x) şi (x'), receptorul acordă mesajului o semnificație (x') care e aceeași ca și
pentru emițător (x-x'). Același model indică însă obstacolele ce pot interveni astfel încât
izomorfismul să nu se realizeze: pot interveni erori de codare sau de decodare, precum şi zgomotul
de fond”.

pag. 8 / 81
 2. Modele ale procesului de comunicare

Britannica.com explică modelul științific ca fiind „generarea unei reprezentări fizice,

conceptuale sau matematice a unui fenomen real care este dificil de observat direct. Modelele
științifice sunt folosite pentru a explica și prezice comportamentul obiectelor sau sistemelor reale
și sunt utilizate într-o varietate de discipline științifice, de la fizică și chimie până la ecologie și
științele pământului. Deși modelarea este o componentă centrală a științei moderne, modelele
științifice în cel mai bun caz sunt aproximări ale obiectelor și sistemelor pe care le reprezintă - nu
sunt replici exacte. Astfel, oamenii de știință lucrează în mod constant pentru îmbunătățirea și
perfecționarea modelelor.”.
Folosind metode matematice, lingvistice, sociologice și din alte științe fundamentale școli
precum școala proces, școala semiotica, școala de la Palo Alto, etc. au propus diverse modele
științifice ale procesului de comunicare.
John Fiske (2003) vorbește despre două orientări în studiul comunicării: prima, școala
proces (figura 4), „vede comunicarea ca pe o transmitere de mesaje. Ea se preocupa de felul în
care emițătorii și receptorii codifică și decodează mesajele, de felul în care transmițătorii utilizează
canalele și mijloacele de comunicare - adică de problemele eficienței și acurateții. Comunicarea
este înțeleasă ca fiind procesul prin care o persoana influențează comportamentul sau starea
mentala a alteia. Dacă efectul este diferit sau mai scăzut decât cel intenționat, această școală
tinde să se vorbească despre eșecul comunicării și analizează fazele procesului de comunicare
pentru a afla unde a intervenit eșecul.”. Despre școala proces spune că „se inspira mai degrabă din
științele sociale și în special din psihologie și sociologie, tinzând să se ocupe de actele de
comunicare”.

pag. 9 / 81
 Figura nr. 4 Comunicarea văzută ca o transmisie de mesaje de către „școala proces”
(Sursa: „Introducere în științele comunicării”, John Fiske , 2003)
A doua, pe care Fiske o numește școala semiotică, „înțelege comunicarea ca producție și
schimb de semnificații.Ea se preocupa de modul în care mesajele sau textele interacționează cu
oamenii în scopul producerii de semnificație - adică rolul pe care îl au textele în cultura noastră.
Aceasta orientare se utilizează termeni precum semnificație și nu consideră ca neînțelegerile ar fi
neapărat dovezi ale eșecului comunicării - ele ar putea rezulta din diferențele culturale dintre
emițător și receptor. Pentru aceasta școală studiul comunicării reprezintă studiul textului și al
culturii. Principala metoda de studiu fiind semiotica (știința semnelor și a semnificațiilor)”. Despre
școala semiotică mai spune că „se inspiră cu predilecție din lingvistica și sfera artei, tinzând să se
ocupe de operele de comunicare”.

Shannon și Weaver au elaborat “teoria matematica a comunicării”, studiind fidelitatea

transmiterii diferitelor tipuri de semnale de la emițător la receptor. Cei doi, angajați ai
laboratoarelor Bell Telephone din New York, au cautat să maximizeze eficiența transmiterii
semnalelor prin telefon și unde radio. Demersul lor a dus la crearea unei teorii matematice a
comunicării, aplicabila și în alte situații de transfer informațional decât cele amintite.
Shannon și Weaver (1949) spuneau despre termenul comunicare că „va fi folosit aici într-
un sens foarte larg pentru a include toate procedurile prin care o minte poate afecta alta. Aceasta,
desigur, implică nu numai vorbirea scrisă și orală, ci și muzica, arta picturală, teatrul, baletul și, de
fapt, toate comportamentele umane. În unele conexiuni ar putea fi de dorit să se utilizeze o
definiție încă mai largă a comunicării, și anume una care să includă procedurile prin intermediul
cărora un mecanism (de exemplu, echipamentele automate de urmărire a unui avion și de a
calcula pozițiile sale probabile viitoare) afectează un alt mecanism spuneți o rachetă ghidată
urmărind acest avion).”.
Problemele identificate de Shannon și Weaver au fost pe „trei nivele:
● NIVELUL A. Cât de precis pot fi simbolurile comunicării transmis? (Problema tehnică. - legată
de exactitatea transferului de la expeditor la receptor al seturilor de simboluri)
● NIVELUL B. Cât de precis transmit simbolurile transmise sensul dorit? (Problema semantică -se
referă la identitate sau aproximarea în mod satisfăcător, în interpretarea sensului de către
destinatar, în comparație cu sensul intenționat al expeditorului)

pag. 10 / 81
● NIVELUL C. Cât de eficient efectul recepționat afectează comportamentul în modul dorit?
(Problema eficacității - este legată de succesul cu care înțelesul transmis destinatarului
conduce la comportamentul dorit din partea sa)”

În modelul Shannon-Weaver comunicarea informaţiei este descompusa în urmatoarele

elemente:
● sursa de informații care „selectează un mesaj dorit dintr-un set de mesaje posibile
(aceasta este o remarcă deosebit de importantă, care necesită o explicație considerabilă
mai târziu). Mesajul selectat poate consta în cuvinte scrise sau rostite sau în imagini,
muzică etc.”
● transmițătorul care „schimbă acest mesaj în semnalul care este trimis efectiv pe canalul de
comunicație de la emițător la receptor. În cazul telefoniei, canalul este un fir, semnalul
fiind un curent electric variabil pe acest fir; emițătorul este setul de dispozitive
(transmițător de telefon, etc.) care schimbă presiunea acustică a vocii în curentul electric
variabil… În discursul oral, sursa de informații este creierul, transmițătorul este
mecanismul vocal care produce presiunea acustică variabilă (semnalul) care este transmis
prin aer (canalul). ”
● receptorul „este un fel de emițător invers, schimbând semnalul transmis înapoi într-un
mesaj și ducând acest mesaj la destinație. Când vorbesc cu tine, creierul meu este sursa de
informare, destinația ta; sistemul meu vocal este transmițătorul, iar urechea și nervul al
optulea asociat sunt receptorul.”
● zgomotul: „în procesul de transmitere, este, din păcate, caracteristic faptul că anumite
semnale sunt adăugate semnalului care nu a fost destinat sursei de informație. Aceste
teorii matematice ale comunicării pot fi distorsiuni ale sunetului (de exemplu în telefonie)
sau statice (în radio) sau distorsiuni în formă sau în umbre a imaginii (televiziune) sau erori
în transmisie (telegrafie sau facsimil) etc.”
După Shannon și Weaver informația „în teoria comunicării nu se referă atât la ceea ce ați
spus, cât și la ceea ce ați putea spune; ea este o măsură a libertății de alegere când cineva
selectează un mesaj”
În teoria lui Shannon, informația „se dovedește a fi exact ceea ce este cunoscut în
termodinamică ca entropie”. Shannon a avut ideea de a stabili o relație intre informație și
incertitudine „când este foarte organizată, nu este caracterizată printr-un grad mare de aleatorie

pag. 11 / 81
sau de alegere - adică informațiile (sau entropia) sunt scăzute”, ceea ce poate fi tradus astfel: dacă
un mesaj este bine structurat, alegerea este limitata și informația este redusa, dacă mesajul este
mai puțin structurat, alegerea este mai mare, iar informația este mai multă.

Shannon și Weaver după ce spun că „transmițătorul acceptă mesajul și îl transformă în

ceva numit semnal, acesta din urmă fiind ceea ce trece de fapt peste canal către receptor.”
subliniază că „funcția transmițătorului este aceea de a codifica, iar cel al receptorului să decodeze
mesajul” unde codul este format din semne, conținând implicit și reguli și convențiile de utilizare.
Cea mai importantă contribuție a lui Shnnon și Weaver la teoria informației pentru un
canal fără zgomot care transmite simboluri discrete: „această teoremă se referă la un canal de
comunicație care are o capacitate de biți C pe secundă, acceptând semnale de la o sursă de
entropie (sau informație) de biți H per secundă. Teorema afirmă că prin elaborarea unor proceduri
de codare adecvate pentru emițător este posibil să se transmită simboluri peste canal cu o rată
medie de aproape C / H, dar care, indiferent cât de inteligentă este codificarea, nu poate fi făcută
niciodată să depășească C / H.” - adică demonstrează necesitatea codificării mesajului ținând cont
de capacitatea reala a canalului utilizat.
Când există zgomot pe canal Shannon și Weaver spun că „există un avantaj real în faptul că
nu se folosește un proces de codificare care elimină toată redundanța. Pentru redundanța rămasă
ajută la combaterea zgomotului. Acest lucru este foarte ușor de văzut, tocmai datorită faptului că
redundanța limbii engleze este ridicată, de exemplu, există o ezitare mică sau deloc de corectarea
erorilor în ortografia care au apărut în timpul transmisiei”

Figura nr. 5 Canalul de comunicație și rolul zgomotului în procesul de comunicare

(Sursa: „The Mathematical Theory of Communication”, Shannon, C., Weaver, W., 1963)

pag. 12 / 81
 Limitarea importantă în modelul propus de Shannon și Weaver este faptul că ei descriu
comunicarea ca proces unidirecțional; pentru ei nu exista feed-back, care ar putea modifica atât
mesajul cat și comunicația în sine. Dar acest model este fundamental pentru studiul comunicării.

Harold Lasswelll, cercetător american în domeniul științelor politice, a descris în articolul

„The Structure and Function of Communication in Society”, 1948, ceea ce avea să devina mai
târziu unul dintre cele mai cunoscute modele de comunicare. Conform teoriei sale „Modul
convenabil de a descrie un act de comunicare este acela de a răspunde la următoarele întrebări:
Cine spune ce în ce canal pentru cine cu ce efect?/(Who says what to whom through which
channel with what effect?)”.
Lasswell spune că „orice proces poate fi examinat în două cadre de referință, și anume
structura și funcția; iar analiza noastră de comunicare se va referi la specializările care îndeplinesc
anumite funcții, dintre care următoarele pot fi distinse în mod clar:
1. supravegherea mediului;
2. corelarea părților societății în reacția la mediu;
3. transmiterea moștenirii sociale de la o generație la alta.”
Lasswell observă că „echivalentele biologice se regăsesc în asociațiile umane și animale și
în economia unui singur organism.”
Lasswell a fost preocupat de „eficiență sau ineficiența comunicării. În societățile umane
procesul este eficient în măsura în care judecățile raționale sunt facilitate. O judecată rațională
implementează obiectivele valorii. În societățile de animale, comunicarea este eficientă atunci
când ajută la supraviețuire sau la o altă nevoie specificată a agregatului. Aceleași criterii pot fi
aplicate organismului unic.
O sarcină a unei societăți organizate rațional este de a descoperi și controla orice factor
care interferează cu comunicarea eficientă. Unii factori limitativi sunt psihoterapeutici. De
exemplu, radiațiile distructive pot fi prezente în mediul înconjurător, dar rămân nedetectate
datorită domeniului limitat al organismului neautorizat.”.

Un alt model al comunicării este cel cibernetic (cibernetica deriva din termenul grec
Kubernein care înseamna a conduce, a cârmui, a pilota, a guverna; cibernetica este, prin urmare,
arta sau ştiința guvernării). Norbert Wiener a propus în cartea sa – Cybernetics, or Control and

pag. 13 / 81
Communication in the Animal and the Machine (1948), o știință generala a comunicării
aplicabilă atât omului cât și mașinii numita cibernetica.
Wiener spunea că „există o anumită analogie între o fibră nervoasă și un circuit electric
bistabil, adică un circuit electric având două stări de echilibru, și numai două” și definea astfel
cibernetica ca știința controlului și a comunicării la oameni și mașini
Ce a adus Wiener nou în studiul teoriei comunicațiilor a fost bucla de reacție. El spunea că
„am găsit că termenul de feedback, care provenea din electronică și a fost însușit de către
specialiștii în servomecanisme, este o modalitate adecvată pentru descrierea fenomenelor în
organismul viu, tot așa de bine ca în mașină”. Astfel orice proces din lumea reală include procese
de tip feedback, care de desfășoară de-a lungul unor bucle închise în cadrul cărora se regăsesc
diferite variabile care se influențează reciproc.

Una dintre aceste teme comune majorității definițiilor date ciberneticii este cauzalitatea
circulară care se manifestă în procesele dinamice evolutive. Trebuie spus că descoperirea acestui
tip de cauzalitate reprezintă una dintre cele mai însemnate fapte științifice „imputabile” direct
ciberneticii, știinţa dinaintea acesteia vorbind foarte puțin (mai mult în domeniul tehnic, de
exemplu prin lucrările inginerului român Paul Postelnicu) sau chiar deloc despre cauzalitatea
circulară sau despre procesele feedback. Se poate spune că lumea, înainte de apariția ciberneticii,
era liniară și determinată simplu de perechea „cauză – efect”.
Wiener spunea că „pentru noi, o mașină este un dispozitiv de conversie a mesajelor de
intrare în mesaje de ieșire. Un mesaj, din acest punct de vedere, este o secvență de cantități care
reprezintă semnalele mesajului. Asemenea cantități pot fi curenți electrici sau diferențe de
potențial, dar nu se limitează la acestea şi pot într-adevăr fi de natură diferită. Mai mult,
semnalele componente pot fi distribuite continuu sau discret în timp. O mașină transformă un
număr de astfel de mesaje de intrare într-un număr de mesaje de ieșire, fiecare mesaj de ieșire
depinzând în fiecare moment de mesajele de intrare de până la acel moment.”; astfel potrivit
modelului său „comunicarea umana este asemeni unui dispozitiv de comunicare între mașini:
poate să transmită și să interpreteze ordine.”

pag. 14 / 81
 Figura nr. 6 Rolul feedback-ului în procesul de comunicare
(Sursa: „The Mathematical Theory of Communication”, Wiener, N., 1963)

Wiener vedea sistemele ca o „cutie neagra” pe care o definește asfel: „Termenii <<cutie
neagră>> și <<cutie albă>> sunt expresii convenabile și figurative care nu sunt foarte bine
determinate. Voi înțelege printr-o cutie neagră o bucată de aparat, cum ar fi rețelele cu patru
terminale cu două intrări și două terminale de ieșire, care efectuează o operațiune definită asupra
prezentului și trecutului potențialului de intrare, dar pentru care nu avem neapărat niciun
informații despre structura prin care se efectuează această operație. Pe de altă parte, o cutie albă
va fi o rețea similară în care am construit relația dintre potențialele de intrare și ieșire, în
conformitate cu un plan structural definit pentru asigurarea unei relații de intrare-ieșire
determinate anterior.”
Diagrama procesului de comunicare propusă de Wiener a păstrat aceeași termeni ca
Shannon, adăugând bucla de reacție. Putem spune că Wiener a avut o contribuție fundamentală
în depășirea modelului unidirecționale a comunicării.

pag. 15 / 81
 3. Comunicare directă și comunicare mediată

Cerghit, I. (2008) spune despre comunicare că „a fost întotdeauna o componentă

principală a educației, un suport indispensabil al învățământului […] ce nu a încetat să integreze
forme și mijloace verbale și nonverbale în structurile ei procesuale. […] Este evidentă
preocuparea asiduă din ultimele decenii ale învățământului să extindă sistematic interactivitatea
în practica școlară. Se scontează foarte mult pe virtuțile unui act de comunicare multidirecțional și
polifuncțional, în locul unuia de simplă transmitere, unidirecțional și unifuncțional”
Comunicarea umană are două forme:
● Comunicarea directă care se desfășoară între persoane aflate în același spațiu fizic și
care interacționează. Ea are ca trăsături faptul că se produce față în față, cei care
comunică au roluri diferite și comunicarea are loc în dublu sens. Scopul comunicării
directe este cunoașterea, crearea și dezvoltarea legăturilor, convingerea
interlocutorului, etc. Funcțiile comunicării directe sunt obținerea de informații,
cooperarea și înțelegerea reciprocă, manifestarea propriei personalități, etc.
● Comunicarea mediată de calculator (CMC) se referă la toate activitățile de comunicare
mediate prin intermediul calculatorului, inclusiv instrumentele asincrone pentru accesul
întârziat (e-mail, buletinele de informare, conferințe pe calculator etc.) și instrumente
sincrone pentru accesul în timp real (chat text). Cea mai mare parte CMC se desfășoară
prin conferințe asincrone de tip text, acestea instrumente, deosebit de flexibile,
permițând cursanților să acceseze discuțiile potrivit propriilor lor planificări. CMC
asincron susține învățarea reflexivă în mod eficient, în timp ce conferințele în timp real
tinde să încurajeze o utilizare mai spontană a limbii și este folosită cel mai bine cu
grupuri mici de elevi care lucrează împreună pe o anumită problemă sau subiect..

Conform Shield, L (2005) principalul motiv al răspândirii tot mai accentuate a comunicării
mediate tehnologic este flexibilitatea: „Deși există multe modele diferite de învățare flexibilă, la
distanță și învățare deschisă, utilizarea CMC în astfel de cadre necesită o analiză atentă. De
exemplu, furnizorii trebuie să se asigure că grupurile specifice nu sunt excluse fie pentru că nu au
acces la tehnologia corespunzătoare, fie pentru că există o cerință de a participa la întâlniri
sincrone în momente în care nu pot face acest lucru. În acest scop, prelegerile sunt înregistrate în
unele instituții de învățământ superior și apoi difuzate online, astfel încât elevii, dacă nu pot

pag. 16 / 81
participa la evenimentul față în față, să acceseze lecția înregistrată atunci când pot. Deși formatul
prelegerilor abordează modelul de transmitere a învățării, oferindu-i într-un cadru flexibil, elevul
trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru învățarea lui decât ar fi de așteptat în
cadrul unei concepții comportamentale a învățării. În cazul în care un curs este oferit atât la
distanță, cât și față în față, CMC permite studenților aflați la distanță să vizualizeze cursuri difuzate
și, ocazional, să participe la distanță în seminarii programate sau tutoriale prin aplicații cum ar fi
mesageria instant, video- sau audio- conferințe. Pentru cursanții la distanță, care nu se pot întâlni
niciodată față în față, aplicațiile care arată când alții dintr-un grup de învățare vin online pot oferi
un sentiment de "prezență". CMC oferă în general posibilitatea de a comunica și de a socializa cu
alți cursanți. Feedbackul și observațiile cursurilor care utilizează CMC relevă niveluri ridicate de
socializare online, precum și discuții a materialelor cursului . De asemenea, sa constatat că acolo
unde o astfel de socializare este încurajată, comunitățile de învățare puternice evoluează, iar
legăturile rămân active mult timp după încheierea unui curs.”
Tot Shield, L (2005) vorbește despre un al alt motiv al popularității CMC (dar și despre
aspecte mai puțin cunoscute ale ei) eficiența costurilor: „Deoarece CMC permite teoretic
participarea unui număr mare de cursanți care nu fac parte din învățământul de la distanță și din
punct de vedere geografic, ar putea părea rezonabil să presupunem că acesta este <<eficient din
punct de vedere al costurilor>>. Cu toate acestea, această ipoteză se bazează adesea pe o imagine
a CMC ca fiind "transferul manualului pe ecran" și pe un model de transmitere a învățării care nu
ia în considerare metodele cele mai eficiente de utilizare a mijloacelor electronice. Există, de
asemenea, o tendință de a trece cu vederea aspecte practice, cum ar fi dezvoltarea și întreținerea
materialelor adecvate, costul formării profesorilor de învățământ superior pentru a preda online și
gestionarea așteptărilor cursantului în ceea ce privește disponibilitatea online a tutorilor. Tutorii
online raportează adesea o creștere a timpului petrecut în interacțiunea cu elevii, deoarece
mediul electronic încurajează convingerea disponibilității 24/7. În timp ce unele instituții de
învățământ superior au îndeplinit această provocare oferind o acoperire non-stop, aceasta este o
alternativă costisitoare; o soluție mai eficientă din punct de vedere al costurilor este stabilirea
gradului de disponibilitate a tutorelui la începutul cursului. Din cauza necesității de a oferi acces
egal, este posibil să fie nevoie să se dezvolte diferite versiuni de cursuri, folosind atât CMC, cât și
mediile <<tradiționale>> (aceasta este, probabil, în special cazul învățământului la distanță, unde
nu se poate presupune că elevii vor avea acces la o tehnologie adecvată în modul care ar putea fi
adevărat în ceea ce privește învățarea bazată pe campus). În plus, deși CMC oferă, aparent, o piață

pag. 17 / 81
mondială, este posibil ca cursurile să fie localizate pentru diferite culturi țintă, limbajul de instruire
și așteptările cursantului cu privire la rolul elevului și profesorului; de exemplu, o abordare
pedagogică care cere ca cursantul să devină autonomă relativ repede poate să nu fie adecvată în
toate cazurile. Factorii de mai sus pot face ca CMC să fie mai costisitoare decât alternativele
tradiționale în care elevul suportă, de fapt, costul de participare la o instituție de învățământ
universitar.”
Despre comunicarea didactică tradițională și apariția comunicării mediatăe Cucoș (2011)
spune „Pedagogiile actuale sunt concepute pe supoziţia coprezenţei şi interacţiunii sincrone
profesor-elev. Nu se face nici o diferenţiere între interacţiunea fizică şi cea de ordin cognitiv sau
afectiv ce permite o anumită virtualizare şi desincronizare temporală. Se naşte un univers
autoformator, rezultat al procesului sistemic contextualizat şi creator de context care, prin
intermediul actorilor şi al interacţiunilor acestora cu dispozitivul, produce un spaţiu extensiv de
autoformare, dotat cu dispozitive interne cu funcţii autoreglatorii. Educatul face mai multe lucruri
simultan: decelează informaţia, îşi construieşte şi supraveghează parcursul şi depistează noi
strategii de interacţiune cu cunoaşterea, de înaintare în universul informant. Noţiunea de
distanţă nu este totuna cu separarea geografică, iar apropierea nu se realizează automat doar prin
coprezenţa participanţilor. Există distanţă instituţională sau subiectivă chiar şi în prezenţa
împreună, după cum există apropiere în interacţiunile decalate în timp şi la mari distanţe.”
Ceobanu M.C., (2012) găsește următoarele caracteristici ale termenului de e-learning:
„a) Medierea tehnologică. Cu certitudine cea mai importantă caracteristică a e-learning-ului se
referă la utilizarea tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC) pentru transmiterea
conţinuturilor, comunicarea şi evaluarea. <<Avântul tehnologic descompune schemele
tradiţionale de transmitere a învăţăturii. Tehnologiile informaţionale modifică barierele creaţiei şi
circulaţiei cunoaşterii, spărgând monopolul şcolii şi al profesorului – conform Cucoș>>. Aceste
mijloace tehnologice includ o gamă extrem de largă de elemente, de la computere până la
telefoane mobile şi transmisia de date prin satelit.
b) Aportul Internetului sau a intranetului (ca reţea de calculatoare interconectate). În proporţie
covârşitoare e-learning-ul este legat de Internet, chiar dacă pot fi regăsite şi forme particulare ce
nu implică Internetul aşa cum este de exemplu telelearning-ul. Toate activităţile asociate formării,
se desfăşoară în contextul utilizării reţelelor de calculatoare.

pag. 18 / 81
c) Interacţiuni la distanţă şi/ sau de tip faţă-în-faţă. Interacţiunile de tip faţă-în-faţă definesc o
formă particulară a e-learning-ului – Instruirea Asistată de Ordinator, formă care este din ce în ce
mai populară în contextele educaţionale instituţionalizate.
d) Învăţarea se poate realiza în ritm individual. Prin intermediul învăţării asistate de ordinator s-a
conturat o metodă de instruire interesantă şi eficientă. Evident dacă ne referim la un e-learning în
cadrul căruia interacţiunile sunt de tip faţă-în-faţă există anumite exigenţe privind învăţarea, ce
trebuie să fie urmate (un anumit ritm, încadrarea într-un program), elemente care însă nu ştirbesc
din avantajele metodei.”

După Ceobanu M.C., (2012) consecinţele pedagogice ale utilizării calculatorului în educaţie
sunt următoarele:
● „Stimularea interesului faţă de nou. Legea de bază ce guvernează educaţia asistata de
calculator o reprezintă implicarea interactivă a elevului in acţiunea de prezentare şi
transmitere de cunoştinţe, captându-i atenţia subiectului si eliminând riscul plictiselii sau
rutinei.
● Stimularea imaginaţiei. De la jocurile pe calculator care dezvoltă abilităţi de utilizare,
imaginaţia si viteza de reacţie, de la prezentări grafice atractive, elevul poate ajunge să
creeze propriile instrumente soft.
● Dezvoltarea unei gândiri logice. Descompunerea unei teme in etape de elaborare
organizate secvenţial, organizarea logica a raţionamentului reprezintă demersuri cognitive
ce aduc câştig in profunzimea si rapiditatea judecării unei probleme.
● Simularea pe ecran a unor fenomene si procese, unele extrem de costisitor de reprodus în
laborator, ajută la o bună înţelegere a acestora.
● Optimizarea randamentului predării prin exemplificări multiple;
● Elevul participă la propria formare prin autoeducaţie;
● Elevul învaţă in ritm propriu, fără emoţii şi stress care sa-i modifice comportamentul;
● Aprecierea obiectiva a rezultatelor si progreselor obţinute.”

pag. 19 / 81
 4. Spațiul virtual în educație

Apariția mijloacelor de comunicații și dezvoltarea tehnologiei informațiilor au permis ca

oamenii și organizațiile să comunice și să colaboreze în moduri de neimaginat până atunci; o
consecință a acestei evoluții este apariția comunităților virtuale. Față de comunitățile tradiționale,
care folosesc interacțiunile directe, comunicarea în comunitățile virtuale, care sunt răspândite din
punct de vedere geografic, este mediată de Internet. În ciuda acestei diferențe importante exista
și o serie de caracteristici comune după cum spun Marinescu & Pribeanu (2001): „scop, identitate,
reguli și forme de exprimare.”
Datorită răspândirii geografice, și poate a programelor diferite, comunitățile virtuale au
nevoie de instrumente specifice pentru a stabili și menține relațiile între membri. Infrastructura
software și de rețea poată să cuprindă forumuri de discuții, instrumente pentru comunicarea
sincronă, jurnale web. Utilizarea acestor instrumente permite comunității să evolueze (figura 1) și,
eventual, să se transforme într-o comunitate de valori, ai cărei membri sunt participanți activi și se
bazează pe colaborarea celorlați membri. Conform Ghilic & Stoica (2002), atunci „când membrii
comunității ajung la concluzia că împlinirea propriilor necesități depinde în mod absolut de ceilalți
membri apare comunitatea de interese.”.

Comunitate de interese
Nevoia de angajament
Dezvoltarea comunităţii

Comunitate de valori
Nevoia de colaborare

Comunitate de utilizatori
Nevoia de comunicare

Fig. 7. Evoluţia unei comunităţi

(Sursa: „Activităţile în societatea informaţională”, Ghilic-Micu, B., Stoica, M., 2002)

pag. 20 / 81
 Datorită nevoii de informare, comunicare și colaborare comunitățile de interese sunt
dezvoltate în domeniul educativ. Instrumentele web precum weblog-urile constituie unul din
mijloacele prin care comunitățile de interese se pot transforma în comunități de valori care pot
ajuta la progresul sistemului educațional.
Astăzi, cea mai populară formă de site este jurnalul online sau weblog-ul. Conform
Holotescu (2005) un weblog este „un site actualizat cu intrări (însemnări, note) ce sunt automat
indexate și datate. Este similar unui jurnal. De obicei weblog-ul are o anumită tematică, iar
intrările sunt comentarii cu legături spre alte weblog-uri sau resurse online”. Un weblog tipic
combină textul, comentariile și hiperlink-uri către alte weblog-uri, pagini web sau alte surse legate
de subiectul tratat, putând conține în plus și comentariile vizitatorilor. În general structura unui
blog conţine un titlu, o lista a mesajelor curente, o lista de legaturi utile (blogroll), statistici etc.
Crearea și apoi administrarea unui blog se face cu ușurința. Pe majoritatea platformelor
după înregistrare (nume de domeniu, nume utilizator și parolă) se poate imediat trece la crearea
intrărilor; opțional weblog-ul se poate configura prin alegerea unui șablon. Exista numeroase
platforme care oferă posibilitatea de publica blog-uri în mod gratuit, aceasta explicând creșterea
exponențială a blog-urilor disponibile pe Internet; cele mai cunoscute platforme sunt wordpress și
blogger. Accesul la weblog-uri este de asemenea nerestricționat și gratuit.
Blogurile au un motor de căutare internă, vizitatorii putând să regăsească rapid, pe baza
unor anumite criterii sau tag-uri, informații ce apar în mesajele din weblog. În general structura
unui blog conține un titlu, o lista a mesajelor curente, o lista de legături utile, lista cunoscuta sub
numele de blogroll, statistici etc.
O facilitate importantă pe care weblog-urile o oferă este o funcție de paginare; chiar dacă
articolele nu mai apar pe prima pagină, link-ul permanent asociat cu articolul respectiv permite un
acces facil la el. Aceasta constituie caracteristica de arhivare a blogului. Weblog-urile mai oferă și
o funcție de căutare în interiorul site-ului, vizitatorii putând căuta ușor informații ce apar în
intrările din weblog. O altă funcție care ușurează căutarea informațiilor sunt etichetele atașate
articolelor.
O soluție pentru comunicarea în comunitățile educațională sunt, după cum rezultă din cele
expuse mai sus, weblog-urile. Pentru a ceea crearea o comunitate de învățare primul pas pentru
un profesor este deschiderea un weblog. Acesta este spațiul în care poate publica cu ușurință
materialele de curs, noutăți, discuțiile referitoare la diferite aspecte putând avea loc în partea de
comentarii. Cursanților li se pot pune la dispoziție în blogroll link-uri către diverse resurse (site-uri,

pag. 21 / 81
alte weblog-uri, etc). Pagina respectivă poate deveni un spațiu de lucru în grup, permițând
colaborarea și schimbul de informații; datorită permalink-urilor permite păstrarea legăturii și după
terminarea unui curs.
Weblog-urile ușurează comunicarea și colaborarea; comentariile celorlalți participanți
lărgesc perspectiva și permit studierea aprofundată a subiectului. Facilitatea de afișare și arhivare
cronologică invită studentul să reflecteze și să studieze în mod aprofundat.
Scott Leslie a creat o diagramă pentru utilizarea blogurilor în educație care se găsește la:
https://scottleslie.ca/edtechpost/wordpress/2003/10/09/matrix-of-some-uses-of-blogs-in-
education/

Ca portofoliu utilizat atât Blog specific unei

pentru evaluarea discipline ca practică
instituţiei cât şi pentru profesională şi
creşterea credibilităţii
Ca grup deşi cunoştinţe colective
Sfaturi pentru
a reputaţiei
discuţii sau cursanţi/personale partajate
instrument de
Ca formă de Instrument de
coordonare
evaluare administrare
Scrie Jurnal personal de reflecţie Colecţii de adrese utile
Ca instrument de comentate
re managementul Ca instrument de
blog- publicul larg | Pentru
Pentru cunoştinţelor
alţi cursanţi|pentru
Pentru managementul
Uz personal| Pentru cursanţi| Pentru alţi
uri
instructor| Uz personal propriile studii cunoştinţelor
instructori| pentru larg
Pentru publicul
propriile studiii

Ale publicului larg | Ale altor cursanţi| Ale Creaţie proprie| Ale cursanţilor| Ale altor
instructorului | Creaţie proprie instructori| Ale publicului larg
Citi Jurnal personal Jurnal personal Blog-uri de educaţie
Managementul Managementul
re cunoştinţelor cunoştinţelor
tehnică şi practică
pedagogică ca
blog Blog-uri Blog-urile cursanţilor
dezvoltare
administrative ca blog-uri ca Blog-uri ca buletin
-uri Blog-uri ale unor activităţi asociate profesională
de ştiri despre
echipe de lucru sau
bazele de date ce
componente ale
conţin obiecte
dialogului dintre Blog-uri ca informaţii
Blog-uri ca actualizări educaţionale
cursanţi specifice unei disciplinei
specifice disciplinei ca Cursanţi Instruct pentru a fi la curent cu
material de curs aceste actualizări
ori
Fig. 8 Diagramă pentru utilizarea a blog-urilor în educaţie
(Sursa: „Matrix of some uses of blogs in education”, Leslie, S., 2003)

Portalul este un site Web care oferă servicii, resurse, și care servește ca „gateway” pentru
o comunitate virtuala. Portalul integrează multiple aplicații și funcționalități Web. Conform Buraga
(2004), „avantajele integrării sunt :
● capacitatea de a agrega mai multe fragmente de conținut într-o interfață
consistenta;

pag. 22 / 81
 ● fiecare categorie/grup/utilizator va avea acces doar la informații prezentate într-o
forma specifica profilului propriu;
● Utilizatorii au posibilitatea de a stabili maniera de vizualizare a informațiilor în
concordanța cu nevoile lor personale;
● utilizatorii portalului au un singur cont prin intermediul căruia vor avea acces la
portal. Acest aspect asigura o autentificare unica și o securitate „rol based”;
● comunitățile cu interese comune se dezvolta prin comunicare, partajarea
aplicațiilor / fișierelor și realizarea de conferințe;
● interfața și conținutul portalului se poate personaliza pentru regiunea în care este
folosit (limba, formatul datei, etc);
● portal trebuie să fie compatibil cu majoritatea navigatoarelor, dar și cu diversele
platforme și dispozitive (inclusiv cele mobile);
● portalurile sunt dezvoltate pornind de la un nucleu, fiind ulterior adăugate module
pe masură ce sunt necesare.”
Poate cel mai cunoscut exemplu de portal educațional este cel al universității
Massachusetts Institute of Technology care la adresa https://ocw.mit.edu/index.htm, prin
intermediul programului OpenCourseWare, pune la dispoziția tuturor peste 2400 cursurile
predate în cadrul instituției.

Comunitățile virtuale nu mai sunt limitate geografic. Folosind Internetul persoanele aflate
la distanță au posibilități aproape nelimitate de cooperare. Lucrând în grup crește gradul de
implicare, capacitatea de a împărtășii informații, abilități dobândite, experiențe și practici între
participanți. Conform Richardson, J. (1997) „avantajele lucrului în echipa sunt:
● interdependența pozitiva – succesul / eșecul unui membru afectează întreg grupul;
● responsabilitatea individuala - fiecare membru al grupului este responsabil pentru
întreaga activitate a echipei;
● caracterul eterogen al grupurilor;
● încrederea în colegii de echipa - membrii grupului învață să aibă încredere, să
conducă, să ia decizii, să comunice și să rezolve conflictele apărute;
● împărtașirea cunoștințelor în vederea îmbunătățirii performanțelor individuale.”
Conform Ștefănescu, D. & Cocu, A. (2005) s-a remarcat „o tendință de modificare a
strategiilor pedagogice, cu scopul de a încorpora în mediul instrucțional o componentă socială și

pag. 23 / 81
de grup; strategiile pedagogice care au la bază noțiunile de negociere și argumentare capătă o
importanță deosebită”. Din punctul de vedere al sistemelor educaționale cooperarea înseamnă
împărțirea responsabilităților legate de o anumită activitate între participanți, fiecare participant
fiind răspunzător pentru o anumită parte a activității. Învățarea prin cooperare nu înseamnă doar
plasarea elevilor într-un anumit grup și repartizarea unei sarcini (probleme) grupului, ea bazându-
se pe comunicare, colaborare şi coordonare.
După cum spune Fotache, (2002), „Groupware sau infrastructura software de grup
reprezintă un ansamblu de instrumente de lucru care permit indivizilor să lucreze împreună prin
comunicare, colaborare şi coordonare la momente de timp și locuri diferite”. Aceasta
infrastructura (figura 4) presupune:
● apropierea electronică a indivizilor pentru realizarea obiectivelor unei organizației;
● reproiectarea organizațională prin cuantificarea sarcinilor individuale și definirea sarcinilor
colective;
● schimbarea totala a strategiei manageriale.

COMUNICARE COLABORARE
Sincronă sau Baze de date
asincronă comune
Personalizată sau Infrastructur Conferinţe
de grup a software
de grup

COORDONARE
Structura de dezvoltare a
aplicaţiilor
Fig.Flux
9 Infrastructura
de lucru clasică de grup
(Sursa: „Groupware. Metode, tehnici şi tehnologii pentru grupuri de lucru”, Fotache, S., 2002)

Cel mai important lucru în cadrul infrastructurii software de grup funcția de memorare
care evidențiază evoluția naturală groupware spre gestiunea și managementul cunoștințelor
organizaționale după cum spune Fotache, (2002). Specialiștii privesc groupware ca pe o clasă de
aplicații cu trei caracteristici fundamentale, și anume, facilitează comunicarea (în special prin
mesagerie electronice), colaborarea (prin partajarea resurselor informaționale între membrii

pag. 24 / 81
grupului în vederea realizării obiectivelor organizației) și coordonarea între membrii grupului (prin
implementarea comunicării și colaborării în structura proceselor organizaționale)
Conform Stahl, G., (2006) „învățarea este un act social, prin construirea colaborativă a
cunoştinţelor. Desigur, indivizii sunt implicați în aceasta ca membri ai grupului, dar activitățile în
care sunt implicați nu sunt activități de învățare individuală, ci interacțiuni în grup, precum
negocierea și partajarea. Participanții nu-și vor desfășura activitatea individual, ci rămân angrenați
într-o sarcină comună (partajată) ce este construită și întreținută de și pentru grup ca un întreg.
Negocierea colaborativă și partajarea socială a înțelesurilor grupului – fenomen central al
colaborării – nu pot fi studiate folosind metode de psihologie tradițională”.
Așa cum spune Cucoș, C. (2011) „Învățarea colaborativă conexează demersurile singulare
ale educatului cu cele ale grupului din care face parte. Se creează un mediu prin care fiecare în
parte își fasonează edificiul cognitiv și-și construiește cunoașterea pornind și de la experiențele
sau informațiile altora. Tutorele are menirea de a stimula grupul, de activa legăturile, de a consilia
indivizi sau grupuri, de a valida, consacra, evalua cunoștinţe sau căi de aflare a acestora. Se
creează o circularitate a demersurilor, o rafinare a acestora în consens cu principiile eficienței
muncii în comun”. Putem astfel spune că rolul profesorului în cazul unei comunități virtuale este
să faciliteze colaborarea. Astfel cursanții nu doar își sporesc cunoștințele, ci învață să respecte
ideile celorlalți, să găsească noi modalități de exprimare, să accepte și alte moduri de învățare.

pag. 25 / 81
 CAP. II - Cerințe tehnice pentru realizarea unui portal web destinat comunităților virtuale

1. Condiții pentru proiectarea unui portal web destinate comunităților virtuale

Conform Standardul ISO/ IEC 9126 (sursa:

https://profs.info.uaic.ro/~dlucanu/cursuri/css/resurse/isoiec9126.pdf) caracteristicile de
utilizabilitate a unui produs software sunt:
● Facilitate de înţelegere: uşurinţa în înţelegere, efortul utilizatorului de a recunoaşte
conceptul logic şi aplicabilitatea lui.
● Operabilitate: ușurința în operare, respectiv adecvarea stilului de interacțiune şi a tipului
de interfață.
● Facilitate de a învăța: ușurinţa în învățarea aplicării produsului.
Conceptul de utilizabilitate definit de standardul ISO 9241-11 (sursa:
https://www.iso.org/obp/ui/#iso:std:iso:9241:-11:en) definește trei componente ale
utilizabilității: eficacitatea, eficienta și satisfacția.

Conform Marinescu, V. și Pribeanu, C. (2001, Situri web destinate comunităților virtuale:

principii de proiectare si criterii de evaluare) siturile de internet fac parte dintr-un nou tip de mass
media: asa-numitele media participative colective; ei considera ca o comunicare mediata de
computer difera de alte media pentru ca:
● Este trecătoare;
● Este multimodală;
● Utilizarea sa este guvernata de mai puține coduri;
● Utilizatorul poate manipula conținutul media.
Comunitățile virtuale au unele lucruri în comun cu cele reale: membri interacționează (fie
și virtual) între ei, au un scop comun, respectă o serie de reguli, au forme de exprimare specifice
iar comunitatea este deschisă. Suferă însă și de o mare problemă: lipsa de contact între membrii
lor
În cazul nostru, proiectarea unui portal dedicat comunității academice din C.N. B.P. Hasdeu
este ușurată de faptul că viitoarea comunitatea virtuala careia acest portal i se adreseaza este
suprapusa în mare unei comunitati reale.

pag. 26 / 81
 După Marinescu, V. și Pribeanu, C. (2001) „in perspectiva sociala exista numeroase criterii
de evaluare a unui sistem bazat pe hipertext - forma specifica a mesajelor de tip WWW:
1. Utilizabilitate - Sistemul este sau nu ușor de utilizat? Un începător poate sa-l utilizeze
fără să fie ajutat de altcineva? Interfața cu utilizatorul este prietenoasă și consistentă?
2. Extensabilitatea - Sistemul poate fi extins ușor? Alte caracteristici pot fi adăugate ușor?
Sistemul este ușor de menținut?
3. Robustețe - Sistemul este complet verificat?
4. Capacitatea de a răspunde - Sistemul răspunde rapid și adecvat la cerințele
utilizatorilor?
5. Inteligenta - Sistemul are elemente de ajutor sau / și de explicație? Sistemul îl poate
orienta ușor pe utilizator când acesta face o greșeală?
6. Portabilitatea - Sistemul poate fi amplasat pe o noua familie de computere fara a fi
schimbat fundamental?”

pag. 27 / 81
 2. World Wide Web
„Termenul World Wide Web, abreviat WWW sau și www, este constituit din totalitatea
documentelor și informațiilor de tip hipertext care pot fi accesate prin rețeaua mondială de
Internet. Documentele, care rezidă în diferite locații pe diverse calculatoare server, pot fi regăsite
cu ajutorul unui identificator univoc numit URL. Hipertextul inclusiv imagini etc. este afișat cu
ajutorul unui program de navigare în web numit browser, care descarcă paginile web de pe un
server web și le afișează pe un terminal „client” la utilizator.
WWW este numai unul din numeroasele servicii și aplicații informatice disponibile în
Internet. Alte servicii sunt de exemplu: afișarea de informații cu formă de text, imagini și sunete,
poșta electronică e-mail, transferul de fișiere de date și informații FTP, chat, aplicații video și video
on demand, servicii telefonie și telefonie cu imagine prin Internet de tip VoIP, posturi de radio și
televiziune pe internet, e-commerce, sondări de opinie, răspândirea știrilor prin metode RSS,
toate genurile de grafică și muzică, lucrul pe un calculator de la distanță prin Internet, grupuri de
discuții pe diverse teme, sisteme de jocuri interactive, distribuție de software ș.a.
Browserele actuale pot nu numai să afișeze pagini web, ci oferă și interfețe către celelalte
servicii Internet, având astfel un efect integrator (pentru toate serviciile e suficient un singur
browser). De aceea granițele dintre serviciul WWW și celelalte servicii din Internet nu sunt
întotdeauna clare.”
(sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/World_Wide_Web)

3. Limbajul HTML

a. Generalități despre HTML

„Limbajul HTML este un limbaj ce permite descrierea paginilor web.
● HTML = Hyper Text Markup Language
● HTML nu este un limbaj de programare, ci un limbaj de descriere
● Un limbaj de descriere = un set de etichete de descriere
● HTML utilizează etichete de descriere pentru a defini pagini web
● Documentele HTML conţin etichete HTML şi text
● Extensia .HTM sau .HTML”
(sursa: http://www.ecursuri.ro/cursuri-online/structura-unui-document-html.html)

pag. 28 / 81
 b. Descrierea limbajului HTML

„Tag-urile nu sunt altceva decât niște marcaje sau etichete pe care limbajul HTML le
foloșeste alături de texte pentru a ajuta browser-ul de internet să afișeze corect conținutul paginii
web.
Aceste tag-uri (etichete) pot fi de doua feluri:
● taguri pereche (un tag de început și unul de încheiere). Exemple: <HTML> si </HTML>;
<TITLE> si </TITLE>; <HEAD> si </HEAD>
● taguri singulare (nu au un tag de încheiere) Exemple: <HR>, <BR>

Tag-urile de baza pe care trebuie să le conțină un document HTML:

● <HTML> - cu acest tag începe orice document HTML. Prin folosirea acestui tag ii spunem
browser-ului ca este vorba de un fișier HTML pentru a il putea afișa.
● <HEAD> - intre aceste tag-uri sunt trecute, pe lânga titlul paginii, diverse informații
folositoare pentru browser-ul de internet, informații pe care le vom descoperi pe parcursul
acestui curs.
● </HEAD> - acesta este tag-ul de încheiere al tag-ului <HEAD>
● <TITLE> - cu ajutorul acestei perechi de tag-uri vei putea da un titlu documentului tău.
Astfel, textul pe care îl vei scrie intre aceste tag-uri va fi afișat în bara de titlu a
documentului.
● </TITLE> - este tag-ul de încheiere al tag-ului <TITLE>. Arata sfârșitul titlului documentului.
● <BODY> - odată cu acest tag începe conținutul paginii web. Tot ce vei scrie intre tag-urile
<BODY> si </BODY> va fi afișat, de către browser, pe ecranul monitorului.
● </BODY> - îi spui browser-ului ca ai terminat de scris conținutul paginii. Tot ceea ce vei
scrie după acest tag nu va mai fi afișat.
● </HTML> - este tag-ul de încheiere al tag-ului <HTML>. Codul oricărui document se
termina cu acest tag.
Tag-urile (etichetele) pot fi scrise atât cu litere mari cat și cu litere mici.”
(sursa: http://www.ecursuri.ro/cursuri-online/structura-unui-document-html.html)

4. Limbajul JavaScript

pag. 29 / 81
 „JavaScript (JS) este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe conceptul
prototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor funcționalități în paginile web, codul
JavaScript din aceste pagini fiind rulat de către browser. Limbajul este binecunoscut pentru
folosirea sa în construirea siturilor web, dar este folosit și pentru accesul la obiecte încastrate
(embedded objects) în alte aplicații. A fost dezvoltat inițial de către Brendan Eich de la Netscape
Communications Corporation sub numele de Mocha, apoi LiveScript, și denumit în final JavaScript.
În ciuda numelui și a unor similarități în sintaxă, între JavaScript și limbajul Java nu există
nicio legătură. Ca și Java, JavaScript are o sintaxă apropiată de cea a limbajului C, dar are mai
multe în comun cu limbajul Self decât cu Java.
Până la începutul lui 2005, ultima versiune existentă a fost JavaScript 1.5, care corespunde
cu Ediția a 3-a a ECMA-262, ECMAScript, cu alte cuvinte, o ediție standardizată de JavaScript.
Versiunile de Mozilla începând cu 1.8 Beta 1 au avut suport pentru E4X, care este o extensie a
limbajului care are de a face cu XML, definit în standardul ECMA-357. Versiunea curentă de
Mozilla, 1.8.1 (pe care sunt construite Firefox și Thunderbird versiunile 2.0) suportă JavaScript
versiunea 1.7.”
(sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/JavaScript)
Codul JavaScript se adaugă în paginile web folosind eticheta HTML: <script> </script>. O
altă modalitate este introducerea instrucțiunilor JavaScript într-un alt fișier, extern, care va avea
extensia ".js". Codul scris în acest mod poate fi folosit în mai multe pagini HTML. Pentru codul scris
într-un fișier extern, eticheta <script> din pagina HTML va trebui să conțină atributul "src" care
conține locația fișierului în care se afla codul JavaScript.
JavaScript folosește:
● operatorii aritmetici standard, întâlniți și în limbajele de programare C și C++;
aceștia sunt de două feluri: unari (se aplică unui singur operand) si binari (se aplică
între doi operanzi).

Operator Tip de operator Descriere Exemplu

+ unar adunarea a două valori +x sau a+b

- unar diferența a două valori -x sau a-b

* binar înmulțirea a două valori a*b

pag. 30 / 81
/ binar împărțirea a două valori a/b

% binar restul a două valori a%b

● operatorii binari de comparație.

Operator Descriere Exemplu

== operator de egalitate x == y

!= operator de inegalitate x != y

> mai mare decât... x>y

< mai mic decât... x <= y

>= mai mare sau egal x >= y

<= mai mic sau egal x <= y

● operatori logici - se utilizează în cadrul unor expresii logice sau se aplică unor
variabile, constante. Rezultatul unei expresii logice este tot o valoare logică (true si
false).

Operator Descriere Exemplu

! - operatorul logic NOT (negaŃie logică) !x

- operator unar
- returnează o valoare logică diferită

&& - operatorul logic AND (si logic) x&&y

- operator binar
- returnează true dacă ambii operanzi (sau expresii) au
valoarea true, altfel returnează false.

|| - operator binar x|y

- returnează false dacă ambii operanzi (sau expresii) au
valoarea false, altfel returnează true.
Instrucțiuni de decizie
● Instrucțiunea If:
if (cond.)
{ instr. 1; }
else
{ instr. 2; }

pag. 31 / 81
 ● Instrucțiunea switch..case:
switch (expresie)
{
case valoare_1;
instr_1; break;
case valoare_2;
instr_2; break;
………………..
case valoare_n;
instr_n; break;
[ default: instr_n+1];
}
● Instrucțiunea for
for (val1; cond.;pas)
instrucțiune
● Instrucțiunea while
while ( cond.)
instrucțiune
● Instrucțiunea do...while
Do
{
instrucțiune 1;
instrucțiune 2;
………………..
instrucțiune n;
}
while ( cond.)
(sursa: https://marplo.net/javascript/curs-jquery-tutoriale-js)

5. Limbajul PHP
a. Introducere în PHP

pag. 32 / 81
 „PHP este un limbaj de programare interpretat, cu sintaxa asemănatoare cu cea a
limbajului C , proiectat încă de la început pentru a folosi la realizarea dinamica a paginilor web.
Din acest motiv, limbajul PHP are facilități pentru interacțiunea cu serverul Web folosind
protocolul HTTP și în același timp facilități pentru îmbinarea cu limbajul HTML.
Limbajul PHP a pornit de la un proiect numit PHP/FI (Personal Home Page / Forms
Interpreter) scris de Rasmus Lerdorf in 1995. Proiectul a fost rescris de către Andi Gutmans si Zeev
Suraski și a fost redenumit PHP (PHP: Hypertext Preprocessor), fiind nucleul PHP-ului de astăzi.
Aceasta noua versiune complet rescrisa este de fapt PHP 3.0 și a fost creata în 1997. Cei doi au
înființat compania Zend Technologies, companie ce dezvolta în continuare limbajul PHP.” (sursa :
https://ro.wikipedia.org/wiki/PHP)
Pagina oficială a limbajului PHP este http://www.php.net/. Manualul limbajului PHP este
http://www.php.net/manual. Documentatia (helpul) pentru orice funcție din librăria limbajului
poate fi găsită la http://www.php.net/nume_functie (Exemplu: http://www.php.net/nl2br).

b. Interacțiunea dintre PHP, Apache, Mysql si clientul web

I. Utilizatorul tasteaza in browser adresa, numita URL, care este formata din 3 parti:
http:// - reprezinta protocolul (setul de reguli) prin care clientul web comunica cu
serverul web(în cazul acesta se numește HTTP). www.apponline.ro - reprezinta numele
serverului la care clientul trebuie sa se conecteze /cnbph.php - indică locația resursei
căutată de client pe acel server (poate fi diferită, gen: /cnbph/login.php).
II. Browserul (clientul web), prin intermediul unui server DNS afla adresa IP a serverului
www.apponline.ro și trimite acestui server web o cerere HTTP ce solicita resursa
/cnbph.php de pe server.
III. Serverul web primește cererea HTTP și determină locația fișierului respectiv pe harddisk.
Astfel, calea /cnbph.php este transformata de server în c:\www\cnbph.php,. Extensia
fișierului cerut fiind .php, serverul web va trimite conținutul fișierului .php către
interpretorul PHP pentru a fi executat.
IV. Interpretorul PHP citește sursa fișierului .php; dacă exista cereri către serverul de baze de
date, interpretorul PHP comunica cu serverul mysql pentru interogarea bazei de date și
folosirea datelor obținute astfel în program și construiește sursa paginii web ce va fi trimisă
browserului.

pag. 33 / 81
 V. Fișierul generat de interpretorul .php (este sursa finala a paginii web) este trimis serverului
web care-l trimite către clientul web (browser).
VI. Browserul primeste in final sursa paginii web (cod html, css si javascript) si o formateaza
pentru a fi afisată utilizatorului.

c. Integrarea limbajului PHP cu HTML

O aplicație web este construită cu ajutorul scripturile în PHP, zonele ce conțin cod PHP
fiind "împănate" cu cod html în interiorul aceluiași fișier.
Zonele de PHP sunt delimitate de restul textului (în general cod HTML) prin asa-numitele
etichete de php:
1. Etichete standard - cele mai folosite:
<?php
.... cod php ...
?>
2. Tagurile "scurte" - nu sunt recomandate datorita faptului ca pot fi dezactivate din fisierul de
configurare al php-ului (php.ini).
<?
.... cod php ...
?>

d. Descrierea limbajului PHP

i. Instructiuni. Blocuri de instructiuni
Un script PHP este alcătuit din instrucțiuni (o atribuire de variabilă, afișarea unui text,
apelarea unei funcții, etc). Instrucțiunile se termina prin punct și virgula (;).

<?php
echo 'Salut ! ';
echo 'Numele meu este Ștefan';
?>

pag. 34 / 81
 Blocurile de instrucțiuni apar în cazul când același grup de instrucțiuni este executat doar
în anumite condiții. Un bloc de instrucțiuni este deschis prin { si inchis prin }.

<?php
if ($nume == 'Stefan') {
echo 'Salut ! ';
echo 'Numele meu este Stefan';
} else {
echo 'Salut ! Ce mai faci ?';
}
?>

ii. Variabile
Variabilele sunt nume ale datelor cu care se lucrează; o variabila este adresa unei zone din
memoria RAM a calculatorului. Cînd se atribuie o valoare unei variabile, valoarea este stocată în
zona respectiva de memorie.
Variabilele PHP încep cu simbolul $, urmat de o combinație de litere, cifre sau underscore
(_). Primul caracter de după $ este obligatoriu litera sau underscore.

<?php
$nume persoana = 'John Smith'; // eroare: am spatiu in numele variabilei
$nume-persoana = 'John Smith'; // eroare: am - in numele variabilei
$numePersoana = 'John Smith'; // corect
$numePersoana23 = 'John Smith'; // corect: am si cifre, dar nu se afla la inceput
$2numePersoana = 'John Smith'; // eroare: am cifra la inceput
$nume_persoana = 'John Smith'; // corect
?>
O variabila capătă o valoare prin operatorul de atribuire (=).

<?php
$a = 5;
$b = 5;
echo $a;
echo $b;
?>

iii. Tipuri de date

Variabilele PHP își pot schimba tipul de date pe parcursul execuției unui program. În PHP,
în funcție de valorile primite, variabilele au un anumit tip de date:
● tipuri de date scalare - ce pot avea o singura valoare:

pag. 35 / 81
 ○ int sau integer - tip de date folosit pentru a reprezenta numerele întregi
○ float - tip de date folosit pentru a reprezenta numerele cu zecimale
○ string - valori ce reprezinta sir de caractere.
○ bool sau boolean - acest tip de date poate avea doar doua valori, TRUE sau FALSE
● tipuri de date compuse - variabilele ce au acest tip sunt formate din informații compuse,
fiecare informație putând avea alt tip de date:
○ array - acest tip de date este compus din mai multe elemente.
○ object - o colectie de variabile (proprietati) si functii (metode)
● tipuri de date speciale:
○ resource
○ NULL - tip de date ce indica faptul ca o variabila nu este setata.

iv. Constante
O constanta este o eticheta pentru o valoare simpla, ce nu poate fi schimbată. Valorile
unei constante pot fi doar de tip scalar (int, float, boolean, string).
v. Operatori
Operatorii aritmetici realizează operațiile matematice de baza.

+ adunare

- scadere

* înmulțire

/ împărțire. Dacă împărțirea nu este exactă, rezultatul este de tip float

% modulo. Restul împărțirii primului operand la cel de-al doilea

Operatorul de atribuire este "=". $a = 4 atribuie valoarea din dreapta semnului
Operatorii de comparare stabilesc dacă doua expresii sunt egale

== Egalitate. Returnează true dacă ambii operanzii au aceeași valoare (chiar dacă nu au același
tip).

=== Identitate. Returnează true dacă ambii operanzi au aceeași valoare și același tip de date.

!= Valori diferite. Returnează true dacă operanzii au valori diferite.

<> Sinonim cu !=

pag. 36 / 81
 !== Returnează true dacă au valori diferite, sau tip de date diferit.

< mai mic

<= mai mic sau egal

> mai mare

>= mai mare sau egal

Operatorul ++ se numește operator de incrementare - crește variabila cu o unitate.

Operatorul -- se numește operator de decrementare - scade variabila cu o unitate.
Operatorii logici sunt folosiți pentru a opera cu valori boolene.

&& ȘI logic. Rezultatul este true dacă ambii operanzi sunt evaluați boolean ca true.

|| SAU logic. Rezultatul este true dacă cel puțin unul din cei doi operatori este evaluat boolean
ca true.

and SI logic. Similar cu && dar cu o prioritate mai mică.

or SAU logic. Similar cu || dar cu o prioritate mai mică.

xo SAU exclusiv true dacă operanzii sunt diferiți, și false dacă operanzii sunt egali.

vi. Expresii
Expresii sunt variabilele și constantele sau funcțiile ce returnează un rezultat. Există
expresii complexe compuse din expresii mai simple.

vii. Structuri de control

Construcția if este una din cele mai importante și folosite structuri decizionale. Forma ei
este:
if (expr)
Instructiune;
Doar dacă expr este evaluata boolean la TRUE se executa instrucțiunea.Pentru mai multe
instructiuni de executat se formează un bloc de instrucțiuni:
if (expr) {
Instrucțiune1;

pag. 37 / 81
 instructțune2;
}
Pentru executarea unei instrucțiuni (un bloc de instrucțiuni) când expr este adevarată și un
alt bloc atunci când este falsă, folosesc cuvântul cheie else.
if (expr) {
Instrucțiune1;
} Else {
instrucțiune2;
}
Construcția switch este conditională, și permite execuția unui bloc de cod în funcție de
diferitele valori pe care le poate lua o variabila/expresie. Implicit, operatorul de comparare
intre expresie și diferitele valori posibile este "=="
switch (n) {
case eticheta1:
Instrucțiune1;
Break;
case eticheta2:
Instrucțiune2;
break;
…
default:
Instructiune;
}

Structura while este:

while (expr)
Instructiuni;
și execută instrucțiunile atâta timp cat expr este evaluată boolean ca TRUE. Dacă expr este de la
început FALSE, blocul de instrucțiuni nu se executa niciodată.
Structura do-while - instrucțiunile din bucla se executa cel puțin o singura data:
do {
bloc instructiuni;

pag. 38 / 81
 } while (expr)
Structura de control for este o structura repetitivă. Arata astfel:
for (expresie1;expresie2;expresie3)
bloc instructiuni;
Expresie1 este o inițializare a unei variabile, expresie2 o conditie, iar expresie3 o
incrementare.
Structura foreach este destinata trecerii prin tablouri (array).
Cuvântul cheie break forțează ieșirea dintr-o bucla de tip for, foreach, while, do-while sau
switch.
Cuvântul cheie Continue are rolul de a indica continuarea execuției cu începutul buclei
următoare.
Include și require sunt construcții de limbaj ce permit includerea și evaluarea unor fișiere
externe în cadrul fișierului curent.
viii. Funcțiile
Funcțiile sunt folosite pentru a refolosi codul. O functie este un bloc de instructiuni ce
primeste ca date de intrare niste argumente, executa acel bloc apoi returneaza (sau nu) un
rezultat.
Functiile sunt:
● funcții predefinite - funcții deja existente în PHP (de ex.: mysql_connect(), substr(), trim(),
etc)
● funcții definite de către creatorul aplicației
O funcție poate fi definită prin: numele funcției, argumentele funcției și blocul de
instrucțiuni (corpul funcției) delimitat de acolade. Blocul de instrucțiuni este executată în
momentul apelării funcției.

<?php
function nume_functie($arg1, $arg2, $arg3)
{ /*
bloc de instrucțiuni
*/
}
?>
Argumentele folosite la apelarea unei funcții pot fi valori, constante, variabile sau expresii
mai complexe (cum ar fi de exemplu apelarea altor funcții).

pag. 39 / 81
 ix. Tablourile
Tablourile (arrays) sunt liste de elemente. Fiecare element este o pereche (cheie, valoare).
Cheia este unica în interiorul unui tablou și poate fi doar întregi sau stringuri. Elementele pot avea
orice tip, inclusiv alt array.
(sursa: https://marplo.net/php-mysql)

6. SGBDR-ul MySQL
a. Prezentarea MySQL
O baza de date este o colectie informatii structurate. O baza de date poate fi interogata
prin intermediul unui limbaj (de regula SQL). Orice aplicație web, portal etc are o bază de date în
care este ținută informația în mod structurat. Software-ul care este folosit pentru a getionează o
baza de date este numit Database Management System.
Modelul unei baze de date se refera la modul în care sunt stocate informațiile în baza de
date: modelul relațional (cel mai răspândit), modelul orientat-obiect, modelul ierarhic, etc. Bazele
de date care respectă modelul relațional au informațiile organizate în tabele, iar intre informațiile
din aceste tabele pot fi stabilite legături. Cele mai populare DBMS relaționale sunt: Oracle,
Microsoft SQL Server, MySQL.

b. Descrierea SQL
Crearea unei baze de date:

-- creez o baza de date cu numele 'mysite'

CREATE DATABASE mysite

Ștergerea unei baze de date:

-- ATENȚIE ! informațiile acestei baze de date sunt pierdute definitiv.

DROP DATABASE mysite;

Setarea bazei de date curente:

pag. 40 / 81
 -- selectez mysite ca baza de date curentă
USE mysite;

Crearea unui tabel (pseudocod):

CREATE TABLE nume_tabel (

nume_coloana1 tip_date1[(lungime)] [atribute_extra],
nume_coloana2 tip_date2[(lungime)] [atribute_extra],
.....
[UNIQUE | PRIMARY] KEY nume_index (coloana)
);

Modificarea structurii unui tabel SQL se realizează cu instrucțiunea ALTER și se poate referi la:
● redenumirea tabelului sql

ALTER TABLE mesaje RENAME forum

● schimbarea definiției unei coloane (se poate schimba atât numele coloanei, cat și restul
definiției)

ALTER TABLE utilizatori CHANGE sex gen ENUM( 'm', 'f' ) DEFAULT NULL

● adaugarea unei coloane;

ALTER TABLE utilizatori ADD telefon VARCHAR( 20 ) NOT NULL AFTER email;

● ștergerea unei coloane

ALTER TABLE utilizatori DROP COLUMN telefon

Ștergerea unui tabel sql se face astfel:

DROP TABLE forum;

pag. 41 / 81
 Instructiunea INSERT adauga inregistrari intr-un tabel sql; acest lucru se poate face:
● în forma completa - sunt specificate atât coloanele în care introducem date cat si valorile
introduse.

INSERT INTO nume_tabel (coloana1, coloana2, ...) VALUES (valoare1, valoare2, ...)

● forma scurta - in aceasta forma a instrucțiunii sunt specificate doar valorile pe care le
introducem

INSERT INTO nume_tabel VALUES (valoare1, valoare2, ...)

Cu ajutorul instructiunii SELECT extragem, cautam si ordonam inregistrari din tabelele sql.

SELECT lista_coloane FROM tabel [WHERE conditie] [ORDER BY coloana1,...] [LIMIT a,b]
lista_coloane poate fi de fapt una din următoarele expresii:
● lista de coloane separate prin virgula;
● * simbol ce semnifica selectarea tuturor coloanelor din tabel
● funcții SQL predefinite, aplicate unor coloane sau nu neapărat. Prezenta acestora se poate
combina (sau nu) cu prezenta altor coloane în lista selectului.
Cu ajutorul clauzei WHERE filtram (sau cautam) informațiile dorite. Poate fi combinat cu
clauzele ORDER BY și/sau LIMIT. Înregistrările returnate de instrucțiunea SELECT sunt cele pentru
care clauza WHERE este adevarată.
Cuvântul cheie ORDER BY este urmata de coloanele după care ordonam, separate prin
virgula. Ordonarea se face crescător după coloanele respective cu ajutorul cuvântul cheie ASC și
descrescător folosind DESC .
Extragerea și filtrarea de informații din mai multe tabele se poate face cu ajutorul sintaxei
INNER JOIN, RIGHT JOIN sau LEFT JOIN. Folosind sintaxa INNER JOIN, extragem fiecare înregistrare
din primul tabel ce are ca pereche o înregistrare din cel de-al doilea tabel conform unei condiții.
Sintaxa LEFT JOIN selectează toate înregistrările din primul tabel, indiferent dacă au corespondent
în cel de-al doilea.
Instructiunea UPDATE modifica înregistrări într-un tabel sql. Se poate modifica un câmp,
sau mai multe câmpuri ale unei înregistrări.

pag. 42 / 81
 UPDATE tabel SET coloana1=valoare1, coloana2=valoare2... WHERE ...

Instrucțiunea DELETE șterge înregistrări din tabele sql.

DELETE from tabel WHERE ...

(sursa: (sursa: https://marplo.net/php-mysql))

c. Integrarea limbajului PHP cu MySQL

Există în mod curent în limbajul PHP trei extensii pentru lucrul cu MySQL care permit
interogarea și administrarea unei baze de date MySQL prin intermediul PHP-ului.
● extensia mysql - conține doar funcții (este depășită).
● extensia mysqli - a urmat extensiei mysql și conține atât interfața procedurala cat și
obiectuală pentru operațiile obișnuite cu MySQL. A introdus noi facilități : lucrul cu
tranzacții, interogări multiple, proceduri stocate, etc.
● extensia PDO (PHP Data Objects) - conține o interfață obiectuală pentru lucrul în mod
unitar cu o bazele de date din PHP. Metodele folosite cu PDO sunt aceleași fie ca folosim
orice tip baza de date relațională.
Pentru a accesa o baza de date MySQL din PHP trebuie să ne conectăm la un server MySQL
pentru ca ulterior să comunice cu acesta si sa-i trimita instructiuni sql. Conexiunea la serverul
MySQL se face cu ajutorul functiei mysql_connect() si este pastrata intr-o variabila de tip resource,
variabila returnata demysql_connect().
Sintaxa functiei mysql_connect() este:

resource mysql_connect (string $server, string $username, string $password [, bool

$new_link= false] )

Pentru conectarea la un server MySQL avem deci nevoie de 3 parametri (informatii):

● $server - numele sau ip-ul serverului respectiv. În general, acesta va fi localhost.
● $username - numele utilizatorului.
● $password - parola cu care se autentifica $username

Functia pentru selectarea bazei de date este:

pag. 43 / 81
 bool mysql_select_db ( string $database_name [, resource $link_identifier ] )

Parametri:
● $database_name - numele bazei de date pe care o selectam
● $link_identifier - variabila ce reprezinta conexiunea la serverul de baze de date
(cea returnata de mysql_connect())
Trimiterea unei instrucțiuni sql către serverul MySQL se face cu ajutorul funcției
mysql_query():

resource mysql_query ( string $query [, resource $link_identifier ] )

Parametri:
● $query - va fi instructiunea sql
● $link_identifier - parametru optional ce reprezinta conexiunea catre serverul
MySQL.
(sursa: https://marplo.net/php-mysql))

pag. 44 / 81
 7. Framework-ul JQWidgets
„jQWidgets oferă o soluție completă pentru crearea de site-uri Web profesionale și
aplicații mobile. Acesta este construit în întregime pe standarde deschise și tehnologii precum
HTML5, CSS, JavaScript și jQuery. jQWidgets permite dezvoltarea web responsive și vă ajută să
creați aplicații și site-uri web care arată frumos pe desktop-uri, tablete și telefoane inteligente.
Aveți posibilitatea să utilizați jQWidgets cu TypeScript, framework-uri populare cum ar fi
tehnologiile Angular 7, Vue, React, KnockoutJS și server-side cum ar fi ASP.NET MVC, PHP, JSP și
Node.js
jQWidgets este un framework-uri complet cu funcții widget-uri profesionale jQuery, teme,
validare de intrare, pluginuri drag & drop, adaptoare de date, internaționalizare și suport Model–
view–viewmodel.
Cele mai recente versiuni ale jQWidgets sunt construite nativ pentru Angular. Acestea
oferă cele mai bune capacități posibile pentru cei interesați să construiască aplicații UI moderne
cu cele mai recente tehnologii JavaScript. jQWidgets nu necesită referințe externe la jQuery atunci
când este utilizat în aplicații Angulare.
jQWidgets este cel mai complet framework-uri care oferă peste 60 de componente JS UI
pentru React. Puteți afla mai multe despre utilizarea jQWidgets cu React JavaScript Library aici:
jQWidgets React UI Components.”
(sursa: https://www.jqwidgets.com/)

pag. 45 / 81
 CAP. III - Analiză pentru realizarea unui portal web destinat comunităților virtuale

1. Premisele cercetării
Principalele aspecte teoretice privind rolul spațiului virtual în comunicarea educațională,
prezentate în cadrul primei părți a cercetării, au scos în evidență anumite aspecte importante
pentru actualul demers științific. Abordarea unui sistem de învățare pe tot parcursul vieții cere
introducerea unor noi modalități de educare, în funcție de nevoile individuale ale omului.
Cercetările analizate în studiul de față atestă beneficiile creării și dezvoltării unei
comunități educaționale virtuale folosind diverse instrumente: portaluri, forumuri, chat-uri,
weblog-uri, afișiere electronice, etc. Acestea pot determina schimbarea modului în care atât
comunitatea academică cât și elevii sau studenții colaborează în cadrul grupurilor, creșterea
încrederii și a capacității de comunicare, dezvoltarea aptitudinilor de lider, amplificarea capacității
de aplanare și rezolvare a conflictelor.
În întreaga lume, comunicarea mediată de calculator - care se referă atât la instrumentele
asincrone (e-mail, buletinele de informare, conferințe pe calculator etc.) cât și la instrumente
sincrone pentru accesul în timp real (chat) - a început să fie folosită din ce în ce mai mult; acestea
instrumente sunt deosebit de flexibile, permițând cursanților să acceseze discuțiile potrivit
propriilor lor planificări. Instrumentele de comunicare mediată de calculator asincrone susțin
învățarea reflexivă în mod eficient, în timp ce conferințele în timp real tinde să încurajeze este o
utilizare mai spontană a limbii și sunt folosite cel mai bine cu grupuri mici de elevi care lucrează
împreună pe o anumită problemă sau subiect.
Pe baza acestor concluzii, studiul de față urmărește identificarea interesului pentru crearea
unui portal educațional care să integreze diverse instrumente de comunicare sincronă și asincronă
(forum chat, weblog, afișier electronic, etc), care să permită crearea unei comunități virtuale de
utilizatori.
În cadrul Colegiului "B.P.Hasdeu" funcționează 4 clase de gimnaziu cu 127 elevi, 44 clase de
liceu cu 1408 elevi dintre care 16 clase de matematica-informatica cu 512 elevi. În aceasta
perioada predau 113 de cadre didactice. Exista 42 de săli de clasa, 18 cabinete și 8 laboratoare (4
de informatică).

pag. 46 / 81
 2. Scopul și obiectivele cercetării
Scopul studiului este formarea unei imagini reale asupra utilizării instrumentelor TIC în
cadrul comunicării didactice și evaluarea potențialului de îmbunătățire a acesteia.
Obiectivele studiului au urmărit:
● cunoașterea impactului utilizării instrumentelor TIC în cadrul orelor;
● identificarea dificultăților privind utilizarea diverselor instrumente pentru comunicarea
virtuală;
● utilitatea unui portal educaționale și ale diverselor aplicații pentru crearea unei comunități
virtuale.

3. Durata și eșantionarea
Volumul eșantionului: 13 profesori - cei șapte membri ai catedrei de informatica și
tehnologia informației, doi membri ai catedrei de matematica, doi membri ai catedrei de științe și
doi membri ai catedrei de limba romana - și 60 de elevi - cate 15 din fiecare an de studiu, grupuri
egale de 5 de la clasele de matematica-informatica, științe și filologie (selecția elevilor din cadrul
fiecărui profil a fost aleatorie).
Perioada în care a fost efectuat studiul este 04.03.2019-15.03.2019

4. Ipotezele cercetării
Ipotezele studiului sunt:
● presupunem că slaba utilizare a instrumentelor TIC în cadrul predării și comunicării este
cauzată de subutilizarea infrastructurii de comunicații.
● considerăm instrumentele și platformele eterogene nu permit crearea unei adevărate
comunități virtuale;
● presupunem că folosirea diverselor instrumente de comunicare sincronă și asincronă integrate
prin intermediul unui portal va determina îmbunătățirea comunicării și crearea unei
comunități virtuale de valori.

5. Metodele de cercetare utilizate

Metoda anchetei pe bază de formular a stat la baza cunoașterii opiniei a cadrelor didactice
și a elevilor, privind rolul și potențialul utilizării și integrării unor aplicații în cadrul unui portal
precum și identificarea interesului şi a motivațiilor privind participarea. Chestionarul a fost aplicat

pag. 47 / 81
unui număr de 13 profesori și 60 de elevi de la profilurile real și uman (selecția elevilor din cadrul
fiecărui profil a fost aleatorie) în luna martie 2019. Persoanele selectate au primit câte un
chestionar cuprinzând 12 întrebări și au răspuns benevol la întrebări. Întrebările din chestionar au
urmărit următoarele probleme:
● Stabilirea profilului (real/uman) de care aparțin respondenții.
● Percepția respondenților privitor la instrumentele și tehnologiile informatice folosite în
procesul de comunicare didactică
● Opinia respondenților privitor la un set de instrumentele destinate creeării unui portal
web desctinat unei comunități virtuale.
Marinescu, V. și Pribeanu, C. (2001, Situri web destinate comunităților virtuale: principii de
proiectare si criterii de evaluare) au propus un algoritm pentru crearea siteurilor pentru
comunități virtuale:
„1. identificare a audientei potențiale a sit-ului: clasificare demografica, clasificare
geografică, clasificare psihometrică (tip de personalitate și relația acestuia cu atitudini și
comportament - pentru a măsura gradul de disponibilitate al acestor subiecți de a accesa potențial
site-ul și a identifica elementele care i-ar putea atrage spre un astfel de mesaj).
2. diagnoza <<sociala>> a comunității căreia i se adresează siteul: identificare nevoilor
comunității, identificare resurselor financiare și logistice de care dispune comunitatea,
contactarea reprezentanților locali pentru a identifica strategiile de acțiune.
3. identificarea unor teme care să fie incluse în site-ul proiectat: temele mari ale
colectivității din perspectiva formala, agenda locuitorilor, agenda "internauților" ” am creat cele
două seturi de întrebări, adresate cadrelor didactice (anexa 1) și elevilor (anexa 2)

6. Rezultatele cercetării

a. Răspunsurile cadrelor didactice la chestionare

Din punct de vedere al folosirii infrastructurii software și de rețea primul lucru pe care îl
intuim este acela ca, probabil, exista diferențiere destul de pregnanta între frecvența utilizării
diverselor echipamente și soluții informatice între profesorii care aparțin profilurilor reale (în
special cei de la matematica-informatică) și de la profilurilor umane.

pag. 48 / 81
 Pentru a un prim criteriu în cadrul analizei prima întrebare la care respondenții au fost
solicitați să răspundă a fost referitoare la domeniul profilului pe care îl predau, respectiv îl
urmează.

Fig. 10 Profilul disciplinei predate de profesorii respondenți

Răspunsurile respectă raportul profil real vs. profil uman al respondenților selecționați:
84,4% - 14,4% pentru profesori.

Al doilea aspect important al cercetării l-am considerat a fi situația actuala a folosirii

tehnologiilor informatice și de comunicație. Orice analiza și eventual proiect trebuie să plece,
desigur, de la situația actuala, așa cum este ea perceputa de profesori.

Fig. 11 Frecvența utilizării instrumentelor TIC de către profesorii respondenți în cadrul predării

pag. 49 / 81
 Studiind răspunsurile observam ca exista o proporție destul de mare a respondenților
(53,8%) care folosesc doar uneori sau chiar deloc tehnologii informatice în cadrul orelor. O
posibila explicație pentru acest procent destul de mare este faptul ca aceste tehnologii se folosesc
în cea mai mare parte a timpului doar în laboratoarele de informatica, deși colegiul dispune de o
rețea locala care asigura accesul la internet de mare viteza în fiecare sala de clasa și laborator.
Pentru proiectarea unui eventual portal care să asigure comunicarea în cadrul comunității
virtuale pe care am dori să o cream am întrebat respondenții care ar fi componentele pe care le-ar
considera cele mai utile: forum, chat, weblog, transmisiuni live, desktop sharing și integrarea lor.

Fig. 12 Preferința profesorilor respondenți privitor la diverse instrumente

Utilitatea lor a fost văzută de profesori (în ordine descrescătoare) transmisii live, desktop
sharing, weblog, forum, chat.

Următoarea întrebare adresata a vrut să ierarhizeze (s-au putut alege răspunsuri multiple),
din punctul de vedere al respondenților, utilitatea unor eventuale componente: acces la resurse
educaționale, trimiterea/predarea temelor, consultații online, catalog și afișier electronic.

pag. 50 / 81
 Fig. 13 Prezumtiva utilitate a unor module în opinia profesorilor respondenți

Profesorii sunt interesați să ofere resursele educaționale, trimită teme și înștiințări elevilor,
să acorde consultații, să folosească catalogul electronic și, pe ultimul loc, să primească temele
elevilor.

Următoarele întrebări au solicitat respondenților sa-și spună părerea despre următoarele

instrumente de comunicare
● forum

Fig. 14 Disponibilitatea profesorilor respondenți de a participa la discuțiile de pe un forum

Majoritatea profesorii s-au arătat interesați sau destul de interesați (aproximativ 61%) de
comunicarea prin intermediul unui forum. Trebuie remarcat că majoritatea (tot 61%) subliniază
importanța comunicării directe.

pag. 51 / 81
 ● chat

Fig. 15 Disponibilitatea profesorilor respondenți de participare la un chat

Majoritatea profesorii (aproximativ 85%) nu s-au arătat interesați de comunicarea prin
intermediul text chat.

● Prezentări live

Fig. 16 Disponibilitatea profesorilor respondenți de a folosi prezentări live

Majoritatea profesorii (aproximativ 60%) s-au arătat dezinteresați de comunicarea prin
intermediul prezentărilor live.

● primire/transmitere teme

pag. 52 / 81
 Fig. 17 Disponibilitatea profesorilor respondenți de a transmite și de a primi temele prin
intermediul portalului
Majoritatea profesorii (aproximativ 70%) sunt de acord să trimită sau să primească temele
prin intermediul portalului.

● Catalogul electronic

Fig. 18 Disponibilitatea profesorilor respondenți privitor la utilitatea catalogului electronic

Singura obiecție serioasă a profesorilor (aproximativ 23%) este dublarea catalogului
electronic cu cel clasic.

● Versiune desktop/mobilă a portalului

pag. 53 / 81
Fig. 19 Preferințele profesorilor respondenți privitor la versiune mobilă versus versiune desktop
Majoritatea profesorii (aproximativ 53%) doresc o versiune mobilă a portalului..

● Influența instrumentelor asupra predării, învățarii și evaluării

Fig. 20 Opinia profesorilor respondenți privitor la influența instrumentelor virtuale

Profesorii apreciază că influența instrumentelor TIC este mult mai mar în cazul predării față
de învățare și evaluare.

● propuneri

pag. 54 / 81
 Fig. 21 Propunerile profesorilor respondenți
Nu au existat propuneri.

pag. 55 / 81
 b. Răspunsurile elevilor la chestionare

Pentru a un prim criteriu în cadrul analizei prima întrebare la care respondenții au fost
solicitați să răspundă a fost referitoare la domeniul profilului pe care îl predau, respectiv îl
urmează.

Fig. 22 Profilul urmat de elevii respondenți

Răspunsurile respecta raportul profil real vs. profil uman al respondenților selecționați:
66,7% - 33,3% pentru elevi.

Al doilea aspect important al cercetării l-am considerat a fi situația actuala a folosirii

tehnologiilor informatice și de comunicație. Orice analiza și eventual proiect trebuie să plece,
desigur, de la situația actuala, așa cum este ea perceputa de elevi.

Fig. 23 Frecvența utilizării instrumentelor TIC în cadrul orelor conform elevilor respondenți

pag. 56 / 81
 Studiind raspunsurile observam ca exista o proporție destul de mare a respondenților
(51,66%) care folosesc doar uneori sau chiar deloc tehnologii informatice în cadrul orelor. O
posibila explicație pentru acest procent destul de mare este faptul ca aceste tehnologii se folosesc
în cea mai mare parte a timpului doar în laboratoarele de informatica, deși colegiul dispune de o
rețea locala care asigura accesul la internet de mare viteza în fiecare sala de clasa și laborator.

Pentru proiectarea unui eventual portal care să asigure comunicarea în cadrul comunitații
virtuale pe care am dori să o cream am întrebat respondenții care ar fi componentele pe care le-ar
considera cele mai utile: forum, chat, weblog, transmisiuni live, desktop sharing și integrarea lor.

Fig. 24 Preferința elevilor respondenți privitor la diverse instrumente

Din punctul de vedere al elevilor „clasamentul” a fost forum, weblog, transmisii live,
desktop sharing, chat.

Următoarea întrebare adresata a vrut sa ierarhizeze (s-au putut alege răspunsuri multiple),
din punctul de vedere al respondenților, utilitatea unor eventuale componente: acces la resurse
educaționale, trimiterea/predarea temelor, consultații online, catalog și afișier electronic.

pag. 57 / 81
 Fig. 25 Prezumtiva utilitate a unor module în opinia elevilor respondenți

Elevii ar vrea să consulte resursele educaționale indicate, să obțină consultații online, sa-și
trimită temele și înștiințările, să primească temele și , în cele din urma, consulte catalogul
electronic.

Următoarele întrebări au solicitat respondenților sa-și spună părerea despre următoarele

instrumente de comunicare
● forum

Fig. 26 Disponibilitatea elevilor respondenți de a participa la discuțiile de pe un forum

Majoritatea elevilor s-au arătat dezinteresați sau puțin interesați (aproximativ 59%) de
comunicarea prin intermediul unui forum.

pag. 58 / 81
 ● chat

Fig. 27 Disponibilitatea elevilor respondenți de participare la un chat

Majoritatea elevilor (aproximativ 60%) s-au arătat interesați sau destul de interesați de
comunicarea prin intermediul text chat.

● Prezentari live

Fig. 28 Disponibilitatea elevilor respondenți de a folosi prezentări live

Majoritatea elevilor (aproape 85%) s-au arătat interesați de comunicarea prin intermediul
prezentărilor live.
● primire/transmitere teme

pag. 59 / 81
Fig. 29 Disponibilitatea elevilor respondenți de a transmite și de a primi temele prin intermediul
portalului
Majoritatea elevilor (aproximativ 75%) sunt de acord să trimită sau să primească temele
prin intermediul portalului.

● Catalogul electronic

Fig. 30 Disponibilitatea elevilor respondenți privitor la utilitatea catalogului electronic

Puțini elevi (aproximativ 21%) sunt interesați de catalogul electronic.

● Versiune desktop/mobilă a portalului

pag. 60 / 81
 Fig. 31 Preferințele elevilor respondenți privitor la versiune mobilă versus versiune desktop
Deloc surprinzător majoritatea elevilor (aproximativ 71) doresc o versiune mobilă a
portalului..

● Influența instrumentelor asupra predării, învățării și evaluării

Fig. 32 Opinia elevilor respondenți privitor la influența instrumentelor virtuale

Elevii apreciază că influența instrumentelor TIC este mult mai mar în cazul predării față de
învățare și evaluare.

● propuneri

pag. 61 / 81
 Fig. 33 Propunerile elevilor respondenți
Nu au existat propuneri.

pag. 62 / 81
 Analizând rezultatele aceste cercetări putem observa ca exista o slaba (aproape
inexistenta) utilizare a resurselor informatice în afara orelor propriu-zise de informatica. În același
timp participanții la actul didactic nu resping diverse tehnologii de comunicație; într-o masură mai
mare sau mai mica își manifesta interesul.
Apreciem ca slaba utilizare a resurselor informatice nu este datorata infrastructurii de
comunicații, care asigura, de pilda, accesul la internetul de mare viteza în cadrul fiecărei clase sau
laborator. Profesorii și elevii ar trebui să recurgă soluții eterogene: forumuri situate pe diverse
site-uri, grupuri WhatsApp, email, SMS, etc. o parte destul de importanta a acestor soluții nu au
un „responsive design” și nu funcționează confortabil pe dispozitivele mobile; prin urmare ar
trebui să folosească aceste soluții doar când se afla în fața unui laptop.
Marinescu, V. și Pribeanu, C. (2001) spuneau în încheierea articolului lor că „evaluarea
siturilor web ca artefacte în utilizare necesita luarea în considerare a unui cadru de lucru mai larg
pentru proiectare și evaluare, capabil să integreze, pe lângă conceptele tradiționale din HCI,
provenite în cea mai mare parte din ingineria software și ingineria factorilor umani, concepte din
sociologie.”
Am creat o soluție pentru aceste a ușura comunicarea educaționala și a ajuta la crearea
unei comunități virtuale creând un portal care sa integreze aceste soluții proprii pentru
instrumentele menționate (se găsește la http://89.38.10.139/CNBPH/Mobile/). Pentru ușurarea
accesului la portal soluției i-am dat un „responsive design”. Interfața este unitara și se adaptează
în funcție de tipul utilizatorilor - profesori, elevi sau personal auxiliar.

pag. 63 / 81
7. Prima pagina a aplicației
a. Formular login

Accesul în orice portal se face

printr-un formular de login.
Utilizatorul selectează din poziția sa
din lista, care cuprinde o fotografie
(sau o imagine generica atunci când
fotografia nu este disponibila),
numele și calitatea. Într-un câmp
(de tip password) situat în partea de
jos a formularului utilizatorul își
introduce parola și apoi atingând
butonul Login intra în aplicație (în
cazul aceasta corespunde numelui
de utilizator, desigur).
Utilizatorii vor avea astfel acces la
componentele portalului în baza
unui singur cont de utilizator,
aceasta asigurând o autentificare
unica

Fig. 34 Formularul de login

pag. 64 / 81
b. Formular schimbare parola

Utilizatorii au posibilitatea
să-și schimbe parola. Am
vrut ca acest lucru să se facă
cât simplu, sigur și rapid.
Astfel doar după ce în
prealabil utilizatorul a ales
contul și a introdus parola
poate să selecteze fila
schimba parola (atingerea
file Schimba parola în cazul
în care o parola care nu
corespunde contului da un
mesaj de eroare) tot ce are
de făcut utilizatorul este să
scrie noua parola, să o
confirme și să atingă
butonul Modifica; aceasta
determina modificarea
parolei și întoarcerea la fila
Logare unde utilizatorul
trebuie sa reintroducă noua
Fig. 35 Formularul pentru schimbarea parolei
parola..

pag. 65 / 81
 c. Meniul principal

Fig. 35 Meniu profesori Fig. 36 Meniu elevi Fig. 37 Meniu personal auxiliar

După ce utilizatorii s-au autentificat sunt direcționați către pagina care prezintă meniul
principal. Acesta este diferit în funcție de calitatea utilizatorilor: profesorii și elevii au afișat un
meniu care permite accesul la catalogul electronic, forum, resurse educaționale, teme și proiecte,
afișier electronic, să ceara intervenții în laboratoarele de informatica și să facă rezerve
echipamente IT. Personalul auxiliar are acces la module dedicate sarcinilor sale: inventarul
echipamentelor IT, eliberarea și recepționarea echipamentelor IT împrumutate, confirmarea
finalizării intervențiilor în laboratoare și alte sarcini administrative.
Accesul în diversele module se face atingând elementul corespunzător al meniului.
Atingerea elementului Logout direcționează utilizatorul la pagina Login.

pag. 66 / 81
8. Module cadre didactice
a. Catalogul electronic

Componenta Catalogul electronic

permite cadrelor didactice și elevilor
să noteze, respectiv să consulte
catalogul.
Profesorii vor alege mai întâi anul
școlar și semestrul iar apoi clasa. În
funcție de acestea elevii clasei
selectate din anul școlar aferent vor
fi afișați într-o lista sortați alfabetic.
Profesorul trebuie să selecteze data
cu ajutorul controlului tip calendar și
nota din lista ascunsa. Atingînd
butonul Salveaza nota în catalog
finalizează notarea și primește un
mesaj de confirmare.
În fila Sumar profesorii găsesc,
afișate sub forma de grila, notele
aferente disciplinei și anului școlar
aferent. Aceste note pot fi, în cazul în
Fig. 38 Catalogul electronic
care s-a făcut o greșeala, modificate
și șterse.

pag. 67 / 81
 b. Rezervări echipamente IT

Fig. 39 Rezervări echipamente Fig. 40 Editare rezervare

Componenta Rezervari echipamente IT permite cadrelor didactice și elevilor sa

programeze rezervarea diverselor echipamente IT necesare în desfășurarea orelor în clasa, în
cazul în care clasa respectiva nu dispune de acel echipament.
Prima macheta consta din doua grile corelate: grila părinte afișează programările deja
făcute pe clase și cu intervalul oral în timp ce grila copil arata afișează echipamentele programate.
În partea inferioara sunt butoanele care permit adăugarea, modificarea sau anularea rezervărilor.
A doua macheta stabilește detalii pentru rezervare: fata, intervalul orar și echipamentele
solicitate (persoana solicitanta este cea care s-a logat în sistem)

pag. 68 / 81
 c. Forum

Fig. 41 Macheta categorii Fig. 42 Macheta subiecte Fig. 43 Macheta comentarii

Componenta Forum permite cadrelor didactice și elevilor să participe la un forum de

discuții: să deschidă subiecte, să comenteze și să aprecieze utilitatea comentariilor celorlați..
Prima macheta - Categorii - consta dintr-o lista cu categoriile de discuții (s-a ales drept
categorii disciplinele). În partea inferioara a ecranului este un buton care face trecerea la macheta
Subiecte.
Macheta Subiecte consta dintr-o lista cu subiectele aferente categoriilor și data publicării
lor . În partea inferioara a ecranului sunt doua butoane: primul trecerea înapoi la macheta
Categorii iar al doilea face trecerea la macheta Comentarii.
Macheta Comentarii consta dintr-o lista cu descrierea comentariilor și data publicarii lor
pentru subiectul ales și o caseta în care este afișat comentariul propriu-zis. În partea inferioara a
ecranului sunt doua butoane: primul trecerea înapoi la macheta Subiecte iar al doilea permite
adaugarea unui comentariu.

pag. 69 / 81
 d. Resurse educaționale

Fig. 44 Macheta discipline Fig. 45 Machera resurse educaționale

Componenta Resurse educaționale permite cadrelor didactice și elevilor să publice,

respectiv să consulte diverse resurse educaționale.
Prima macheta - Categorii - consta dintr-o lista cu categorii pentru care este nevoie de
resurse educaționale (s-a ales drept categorii disciplinele). În partea inferioara a ecranului este un
buton care face trecerea la macheta Subiecte.
Macheta Subiecte consta dintr-o grila cu resursele educaționale aferente categoriilor și o
scurta descriere. În partea inferioara a ecranului este un buton care permite trecerea înapoi la
macheta Categorii.
Atingând orice link din grila o noua fila se deschide în browser și elevul este redirecționat
către adresa web a resursei respective pe care o poate consulta.

pag. 70 / 81
 12. Observații după testarea portalului

Testările pentru portalul web al C.N. B.P. Hasdeu Buzău

(http://89.38.10.139/CNBPH/Mobile/) au fost promițătoare. Comunitatea academică a fost
surprinsă și curioasă privitor la testarea noului portal. În urma acestor testări s-a s-au cristalizat
câteva idei privitor la îmbunătățirea portalului (care se pot constitui drept sugestii privitor la
proiecte viitoare):
1. Prezentarea siteului/URL-ului pe ale forme de comunicare ale colegiului și autorităților
în subordinea cărora se află unitatea de învățământ (primărie, prefectură, etc);
2. Evidențierea localizării siteului în toate comunicațiile pe email ale colegiului;
3. Prezentarea sitului în toate articolele, materialele și broșurile colegiului și autorităților în
subordinea cărora se află unitatea de învățământ;
4. Crearea unui chestionar despre situl web care, periodic și aleator, să testeze satisfacția
utilizatorilor; utilizatorii ar putea acorda calificative elementelor sale componente.
5. Implementarea unei soluții de notare a activității elevilor în cadrul portalului:
6. Integrarea unei versiuni desktop a siteului: sarcinile administrative nu pot fi îndeplinite
cu ușurință pe versiunea mobilă.
7. Găsirea și testarea unei soluții pentru chat; optimizarea codului JavaScript în așa fel
încât consumul acumulatorului dispozitivului mobil să fie adus la un nivel rezonabil.
8. Extinderea comunității virtuale: găsirea unor soluții sigure pentru înregistrarea părinților
elevilor care sunt înmatriculați la C.N. B.P. Hasdeu Buzău și crearea unui modul care să permită
consultarea (și eventual înștiințări pricind diversele evenimente: note, absențe, ședințe, etc)

pag. 71 / 81
Bibliografie

1. Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N.Al. (coord.) (2003) – Marketing – Dicţionar explicativ,
Ed. Economică, Bucureşti
2. Van Cuilenburg, J.J., Scholten, O., Noomen, G.W. (2000) - Stiinta Comunicarii, Ed.
Humanitas, Bucureşti
3. Jakobson, R. - Linguistics and Poetics (1958)
4. John Fiske (2003) - Introducere în științele comunicării, București, Ed. Polirom
5. Shannon, C., Weaver, W. (1963) - The Mathematical Theory of Communication. University
of Illinois Press
(https://pure.mpg.de/rest/items/item_2383164/component/file_2383163/content)
6. Lasswell, H. - Who says what to whom through which channel with what effect?, The
Structure and Function of Communication in Society, 1948
https://pracownik.kul.pl/files/37108/public/Lasswell.pdf
7. Wiener, N., (1947) - Cybernetics, or Control and Communication in the Animal and the
Machine, MIT Press https://uberty.org/wp-
content/uploads/2015/07/Norbert_Wiener_Cybernetics.pdf
8. Drăgan, I. (1996) - Paradigme ale comunicării în masă, Ed. Șansa, București
9. Cerghit I. (2008) - Sisteme de instruire alternative și complementare - Structuri, stiluri
și strategii, București, Ed. Polirom
10. Cerghit, I., (1997) Metode de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti.
11. Cucoș C. (2006) - Informatizare în educație - Aspecte ale virtualizarii formarii,
București, Ed. Polirom
12. Cucoș C. (2002) - Pedagogie, București, Ed. Polirom
13. Cucoș C. (2011) - Învățarea asistată de calculator, http://www.constantincucos.ro/wp-
content/uploads/2011/03/IAC.nou_.doc
14. Iucu R. (2006) - Managementul clasei de elevi - Aspecte pentru gestionarea situațiilor
de criza educaționala, București, Ed. Polirom
15. But M. (2006) - Instrumente pentru e-learning - Ghidul informatic al profesorului
modern, București, Ed. Polirom

pag. 72 / 81
16. Cosmovici A., Iacob L. (1999) - Psihologie școlara, București, Ed. Polirom
17. Fotache D. (2002) - Groupware. Metode, tehnici şi tehnologii pentru grupuri de lucru,
București, Ed. Polirom
18. Ghilic-Micu B., Stoica M. (2002) - Activitaţile în societatea informaţionala, București, Ed.
Economica
19. Buraga S. (2004) - Situri Web la cheie, București, Ed. Polirom
20. Stanton N., (1995) - Comunicarea, București, Ed Societatea științifica și tehnica
21. Anghel P. (2003) - Stiluri și metode de comunicare, București, Ed. Aramis
22. Macdonald J. (2006) - Blended Learning and Online Tutoring - Planning Learner
Support and Activity Design, 2008, GOWER e-BOOK
23. Baron, R. (1983) – Behavoir in organization, Allyn and Bacon Inc., New York,
24. De Vito, J. (1988) – Human communication, The basic course, Harper&Row Inc., New York,
25. Hattie J. (2014) - Învațarea vizibila - Ghid pentru profesori, București, Editura Trei
26. Richardson, J. (1997) - Deschizînd drum învăţării prin colaborare, School Team Innovator,
December 1996/January 1997.
27. Stahl, G., Koschmann, T., Suthers, D. (2006) - Învăţarea colaborativă sprijinită de
calculator: O perspectivă istorică, http://gerrystahl.net/cscl/CSCL_Romanian.pdf
28. Ștefănescu, D., Cocu, A. - Strategii pedagogice de grup folosite în sistemele educaţionale,
http://fmi.unibuc.ro/ro/cniv_2005/volum/documente/pdf/sectiuneaA/14_15_stefanescu.
pdf
29. Oliver, R., Harrington, J. - Exploring technology-mediated learning from a pedagogical
perspective, Interactive learning enviroments, 2003,
http://web.mit.edu/jrankin/www/laptops/Oliver.pdf
30. Shield, L. - Technology-mediated learning, LLAS Centre for Languages, Linguistics and Area
Studies, 2005 https://www.llas.ac.uk/resources/gpg/416
31. Ceobanu M.C., (2012) - Instruire asistată de calculator - Universitatea A.I. Cuza, Iași
https://www.academia.edu/22724678/INSTRUIRE_ASISTAT
%C4%82_DE_CALCULATOR_Modulul_1_de_formare_psihopedagogic%C4%83
32. Marinescu, V., Pribeanu, C. - Siteuri web destinate comunităților virtuale: principii de
proiectare și criterii de evaluare
https://www.researchgate.net/publication/228416825_Situri_web_destinate_comunitatil
or_virtuale_principii_de_proiectare_si_criterii_de_evaluare

pag. 73 / 81
33. Norton P. (1999) - Complete guide to networking - SAMS Publishing
34. Converse T. (2002) - PHP Bible - Wiley Publishing
35. Flanagan D. (2011) - jQuery Pocket Reference - O’Relly Publishing
36. https://marplo.net/php
37. https://marplo.net/javascript
38. https://www.jqwidgets.com/jquery-widgets-documentation/

pag. 74 / 81
Anexa A

Spațiul virtual în educație - chestionar pentru profesori

1. Cărui profil aparține disciplina pe care o predați în momentul de față:

○ Real
○ Uman
2. În ce măsură folosiți tehnologii informatice și de comunicații în cadrul orelor?
○ Deloc
○ Uneori
○ Deseori
○ Sunt obligatorii pentru disciplina pe care o predau
3. Care din următoarele instrumente comunicație credeți că ar fi utile pentru a comunica mai ușor
cu elevii?

Deloc Puțin Mult Foarte

mult

Forum ◦ ◦ ◦ ◦

Chat ◦ ◦ ◦ ◦

Weblog ◦ ◦ ◦ ◦

Videoconferința ◦ ◦ ◦ ◦

Desktop sharing ◦ ◦ ◦ ◦

Integrarea tuturor prin intermediul unui

portal
4. Credeți că următoarele module ar fi utile în cadrul unui portal:
○ Oferire resurse educaționale
○ Trimirea temelor elevilor
○ Primirea temelor elevilor
○ Consultații online
○ Catalogul electronic

pag. 75 / 81
 ○ Afișier electronic
○ Nu mă interesează nici unul
5. Ați fi dispus să participați la discuțiile de pe forum?
○ Discuțiile trebuie purtate doar f2f
○ Doar pentru a arăta cu încerc să țin pasul cu vremurile
○ Ocazional; baza sunt discuțiile f2f
○ Ar fi preferabil; cu ajutorul lor pot pregăti lecțiile mai bine
6. Pentru acordarea consultațiilor ar fi preferabil chat-ul?
○ Desigur, nici o problemă
○ Doar pentru lucrurile simple
○ Dacă ași putea scrie la fel de repede cum vorbesc și daca ași avea instrumente specializate
pentru disciplina mea...
○ Poate că sunt de modă veche dat prefer să-i văd pe cei care vor consultații
7. Ați fi interesat de prezentările live?
○ Din moment ce elevii trebuie să fie prezenți nu văd rostul
○ Poate, ocazional
○ Le folosesc frecvent
○ Le prefer; arhiva mea de înregistrari poate dovedi orcui ce treaba grozavă fac
8. O componentă a portalului care să permită transmită și să primescă temele credeți că ar fi
interesantă?
○ Să pot dovedi în orice moment că elevul a primit tema și să existe o dovadă că elevul a
predat-o? Vrăjitorie, maica! DAAAAAA!
○ Eu nu știu dacă ași mai nimeri să deschid încă o dată formularul asta iar voi vreți să dau și
să primesc temele online? are you out of your mind?
○ Ași fi de acord daca nu mi-ar fi teamă ca următorul pas ar fi să ne implanteze aștia niște
cipuri...
○ Nu tot ce poate fi făcut clasic merge și online. Așa că...
9. Ce părere ați avea despre un catalog electronic?
○ L-ași folosi doar cu condiția ca să nu fie dublat de catalogul clasic.
○ Visuri, maică. Scripta manent, paulum deleo...
○ Ar fi mult mai ușor! Eu votez DA!

pag. 76 / 81
10. Din punctul dumneavoastră de vedere un eventual portal educațional ar trebui să fie o
versiune...
○ Accesibilă de pe PC/laptop (telefoanele mobile au ecranul prea mic și bateria se descarcă
repede)
○ O versiune mobilă (toată lumea are smartphone; laptopurile se transportă greu)
○ Dacă nu este o problemă de preț sau vreo limitare tehnologică vreau să pot alege: trebuie
să fie disponibile ambele versiuni, de preferat la aceiași adresă.
11. Care credeți că este influența intrumentelor virtuale de mai sus asupra

Foarte Mică Apreciabila Mare Foarte

mică mare

Predării ◦ ◦ ◦ ◦

Învățării ◦ ◦ ◦ ◦

Evaluarii ◦ ◦ ◦ ◦
12. Vă rugăm să scrieți în spațiul disponibil orice propunere pe care o aveți cu privire la alte
componente pentru un viitor portal educațional.

pag. 77 / 81
Anexa B

Spațiul virtual în educație - chestionar pentru elevi

1. Ce profil urmați în cadrul școlii::

○ Real
○ Uman
2. În ce măsură folosiți tehnologii informatice și de comunicații în cadrul orelor?
○ Deloc
○ Uneori
○ Deseori
○ Sunt obligatorii pentru disciplina pe care o predau
3. Care din următoarele instrumente comunicație credeți că ar fi utile pentru a comunica mai ușor
cu profesorii și colegii?

Deloc Puțin Mult Foarte

mult

Forum ◦ ◦ ◦ ◦

Chat ◦ ◦ ◦ ◦

Weblog ◦ ◦ ◦ ◦

Videoconferința ◦ ◦ ◦ ◦

Desktop sharing ◦ ◦ ◦ ◦

Integrarea tuturor prin intermediul unui

portal
4. Credeți că următoarele module ar fi utile în cadrul unui portal:
○ Oferire resurse educaționale
○ Trimirea temelor elevilor
○ Primirea temelor elevilor
○ Consultații online
○ Catalogul electronic
○ Afișier electronic

pag. 78 / 81
 ○ Nu mă interesează nici unul
5. În cazul în care aveți nevoie de ajutor l-ați cere în intermediul unui forum?
○ Mai degrabă nu. Mai bine sun un prieten...
○ Poate
○ Ar fi interesant
6. Ați cere consultații profesorilor pe chat?
○ Desigur, nici o problemă
○ Doar pentru lucrurile simple
○ Îmi este indiferent
7. Ați fi interesat să participați la ore prin intermediul prezentările live?
○ Este redundant; prezența este obligatorie
○ Poate, ocazional
○ Le folosim frecvent în clasă frecvent
○ Le prefer; când sunt bolnav nu pierd nici o lecție
8. Ar fi mai bine să primiți și să transmiteți temele prin intermediul portalului?
○ Ar fi mult mai ușor
○ Ași avea mai mult timp pentru temele scrise; le prefer
○ Îmi este indiferent
9. Ce părere ați avea despre un catalog electronic?
○ Ar fi grozav
○ Nu văd nicio diferență.
○ Mai bine să afle părinții notele la ședință!
10. Din punctul dumneavoastră de vedere un eventual portal educațional ar trebui să fie o
versiune...
○ Mai bine pe laptop
○ Pe telefon; un pretext în plus să stau tot timpul cu el în mână
○ Amândouă
11. Care credeți că este influența intrumentelor virtuale de mai sus asupra

Foarte Mică Apreciabila Mare Foarte

mică mare

Predării ◦ ◦ ◦ ◦

pag. 79 / 81
 Învățării ◦ ◦ ◦ ◦

Evaluarii ◦ ◦ ◦ ◦
12. Vă rugăm să scrieți în spațiul disponibil orice propunere pe care o aveți cu privire la alte
componente pentru un viitor portal educațional.

pag. 80 / 81
pag. 81 / 81