Comunicare Negociere Parteneriat

2012

Termenul de comunicare are numeroase fatete

Incepand de la cele care caracterizeaza situatiile de zi

cu zi pana la cele mai sofisticate, atunci cand facem referire la sistemele informatice cele mai performante semantica termenului are baze substantiale asemanatoare difera modul in care se transmite informatia, viteza, acuratetea si, bineinteles, tehnologia si know-how-ul respective.

Metodologia de abordare a cunoasterii fenomenologice in domeniu

Prima abordare, caracterizata de catre un grad ridicat de pragmatism, se refera la realizarea unei colectii de modele care sa prezinte rezultatele unor experiente sau exercitii de cunoastere A doua abordare, cu un caracter mult mai general, de prezentare a unor teorii cu un grad ridicat de sintetism.

Definitii
Comunicarea este un proces in care oamenii isi

impartasesc informatii, idei si sentimente. (Hybels & Weaver, 1986)

Comunicarea este procesul prin care o parte

(numita emitator) transmite informatii (un mesaj) unei alte parti (numita receptor). (Baron, 1983)
Comunicarea se refera la actiunea, cu una sau mai

multe persoane, de trimitere si receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, care are loc intr-un context, presupune anumite efecte si furnizeaza oportunitati de feed-back. (De Vito, 1988)

 Comunicarea reprezinta interactiunea sociala prin

sistemul de simboluri si mesaje. (Gerbner)

Comunicarea isi focalizeaza interesul central pe

acele situatii comportamentale in care o sursa transmite un mesaj unui receptor, cu intentia manifesta de a-i influenta comportamentele ulterioare. (Miller)
Comunicarea este realizarea sociala in

comportamentul simbolic. (Baird & Knower)

 Comunicarea este procesul transmiterii

structurii intre componentele unui sistem care poate fi identificat in timp si spatiu. (Krippenddorf)
Comunicarea este o functie sociala..., o

distributie a elementelor comportamentului sau un mod de viata alaturi de existenta unui set de reguli... Comunicarea nu este raspunsul insusi, dar este, intr-un mod esential, un set de relationari bazate pe transmiterea unor stimuli (semne) si evocarea raspunsurilor. (Cherry)

 Comunicarea se petrece in clipa in care persoanele

atribuie semnificatia mesajelor referitoare la comportament. (Mortensen)

Comunicarea reprezinta un proces de viata esential,

prin care animalele si oamenii genereaza sisteme, obtin, transforma si folosesc informatia pentru a-si duce la bun sfarsit activitatile sau viata. (Ruben)
Comunicarea... consta... in atribuirea unui sens

semnelor..., perceperea intelesului. (Cronkhite)

McQuail sinteza
simboluri, vorbire, limbaj
intelegerea - receptarea, nu transmiterea

mesajelor interactiune, relatie - schimbul activ si coorientarea reducerea incertitudinii - ipotetica dorinta fundamentala, care duce la cautarea de informatie in scopul adaptarii procesul - intreaga secventa a transmiterii transfer, transmitere - miscare conotativa in spatiu si timp

 legatura, unire - comunicare in ipostaza de

conector, de articulator trasaturi comune - amplificarea a ceea ce este impartasit sau acceptat de ambele parti canal, purtator, ruta - o extensie a transferului, avand ca referinta principala cale sau vehiculul (sistem de semne sau tehnologie) memorie, stocare - comunicarea duce la acumularea de informatie si putem sa comunicam cu astfel de depozite informative

 raspuns discriminatoriu - accentuarea

acordarii selective de atentie si a interpretarii stimuli - accentuarea caracterului mesajului in cauza, a raspunsului sau a reactiei intentie - accentueaza faptul ca actele comunicative au un scop momentul si situatia - acordarea de atentie contextului actului comunicativ putere - comunicarea vazuta ca mijloc de influenta

Modelul Shannon & Weaver

Dobndire Transmitere
Alocare de comprehensabilitate/semantic

Emitor

Codare

Mesaj

Decodare

Receptor

Perturbri, zgomote i ali factori externi

Feedback

 Este unul dintre modelele de referinta in teoria

comunicarii (1949) Dezvoltat incepand cu anul 1949 in diferite variante Imediat dupa afirmarea ciberneticii ca stiinta de sine statatoare, la mijlocul anilor 40, prefigurand Teoria cibernetica a comunicarii si scoala de la Palo Alto, acest model a fost folosit in mod intens Interesul s-a directionat, in principal, inspre analiza influentei buclei de feed-back Principalul avantaj al modelului este acela al simplitatii (este un model liniar), implicand astfel robustete si o percepere mai usoara a influentei factorilor perturbatori asupra functionarii sale.

Modelul Andersch, Staats & Bostrom

Structuri surs

Surs

Evaluri

Transmiteri

RSPUNS

Stimuli

Mediu

MESAJ

Reac ii Auzire i reconstruc ie

Recepionare Evaluri

 Ciclicitatea procesului de comunicare

Spatii de observabilitate diferite

pentru emitator si pentru receptor Rol dual al entitatii emitator-receptor Stimulii pot influenta atat emitatorul, cat si receptorul Existenta unei balante dinamice in procesul de reactualizare a informatiei

Modelul SMCR
Deprinderi de comunicare Elemente C O N T I N U T C O D Vz Deprinderi de comunicare

Atitudini

Auz

Atitudini

Cunotine

Atingere

Recunoateri

Sistem social

Procesare informaie

Miros

Sistem social

Cultur

Gust

Cultur

 SMCR (Sursa - Mesaj - Canal - Receptor) a

fost propus de catre David K. Berlo Are drept principala particularitate existenta unui echilibru dinamic al actului de comunicare, in sensul ca existenta unor deprinderi bune de comunicare la nivelul emitatorului implica existenta unor deprinderi bune de comunicare si la nivelul receptorului Modelul evidentiaza si rolul major pe care cultura si sistemul social il au asupra procesului comunicarii Arie de cuprindere a emitatorilor extinsa

Modelul lui Gebner

E Eveniment Selec con ia inutului Disponibilitatea M E R Accesul la canalele de comunicare, controlul mediilor Dimensiunea n elesului i controlului comunicrii perceptive

Dimensiunea perceptiv

F Form

C Con inut

Selec con inutului ia Disponibilitatea

Perceperea afirma iei despre eveniment

 Este considerat a fi unul dintre cele mai

elaborate modele, cu un grad ridicat de surprindere a relatiei dintre forma si continut. Una dintre caracteristicile sale cele mai importante este aceea a existentei unui proces dinamic interactiv intre producerea evenimentului si perceperea informatiei despre eveniment. Accesul la diferite canale de informare si controlul mediilor de informare joaca un rol determinant pentru relevanta comunicarii.

Modelul lui Joseph de Vito

C~MPUL EXPERIEN|EI C~MPUL EXPERIEN|EI SURS EFECTE RECEPTOR SURS MESAJ RECEPTOR

EFECTE

CONTEXTUL COMUNICRII

PERTURBAII

 Se refera la actiunea uneia sau mai multor

persoane, de trimitere si receptarea a unor mesaje care pot fi deformate de perturbatii informationale si care sunt puternic influentate de procesul de reactie informationala a mediului Acorda o importanta deosebita experientei specifice in domeniu, totul inglobat intr-un context general, bine particularizat.

Modelul lui Maletzke

Imaginea de sine a emitorului
f

Imaginea de sine a receptorului

Structura de personalitate a emitorului a E

Mediul social al emitorului

E b

M E D I U L

Structura de personalitate a receptorului

h
R i

Grupul din care face parte receptorul

Constrngeri ale emitorului

Mediul social al emitorului

a - selectarea si restructurarea continutului; b - presiunea sau constrangerea din partea mesajului; c - presiunea sau constrangerea din partea mediului; d - imaginea emitatorului despre receptor; e - imaginea receptorului despre emitator; f - feedback spontan de la receptor; g - selectia efectuata de catre receptorul din mediu; h - efectul, experienta continutului; i - presiunea sau constrangerea din mediu; j - imaginea receptorului asupra mediului.

 Principala caracteristica a acestui model este gradul

sau de generalitate, fiind directionat in principal pentru explicarea comunicarii de masa Criticat de multe ori pentru faptul de a fi prea ramificat, modelul inglobeaza insa o serie de elemente neluate in seama de majoritatea altor modele Interpretarea rezultatelor obtinute prin folosirea acestui model trebuie realizata cu multa atentie, complexitatea sa facandu-l foarte senzitiv la variatii mici ale marimilor luate in considerare Ca idee de ansamblu, modelul lui Maletzke se constituie intr-un instrument puternic pentru surprinderea unui domeniu de comunicare larg, dar a carui folosire trebuie analizata cu grija

Modelul lui Schmuck

A Intenii private Mesaj

Efect

Verbal sau nonverbal

Interpretri ale inteniilor dup comportament

Mesaj

Efecte asupra lui B

Verbal sau nonverbal

Intenii private

 Este un model cu un puternic caracter didactic

Folosit cu succes atat pentru comunicarea bipolara,

cat si pentru cea multipolara (un emitator si mai multi receptori, un receptor si mai multi emitatori, comunicarea tip vector) Pune foarte mult accentul pe interpretarile care se bazeaza pe analiza comportamentului uman Este un model deschis, cu larga aplicabilitate, a carui folosire implica insa solide cunostinte de psihologie Aria sa de cuprindere implica nu numai comunicarea verbala, ci si cea non-verbala

Modelul lui Torrington

STADIUL CODAREA PROCESUL Decizia asupra mesajului Selectarea cuvintelor potrivite nelegerea receptorului ca persoan PUNCTELE DE CONTROL Clarificarea obiectivelor Percepia asupra ateptrilor receptorului Perceperea impactului emoional al mesajului Atenia asupra numrului de idei transmise Consisten a dintre mesajele verbale i cele nonverbale Observarea nivelului de apropiere a mesajului Evitarea ntreruperilor i perturbrilor Observarea mediului de transmitere

TRANSMISIA Selectarea mediului de transmitere adecvat Trimiterea mesajului Oferirea semnalelor nonverbale

MEDIUL

Controlarea posibilit ilor de perturbare Limitarea apariiei distorsiunilor

STADIUL RECEPIA

PROCESUL Primirea mesajului Ascultarea interactiv

DECODAREA Oferirea de sens mesajului nelegerea emitorului ca persoan

FEEDBACK

Codarea rspunsului Pornirea noului mesaj

PUNCTELE DE CONTROL Aten ia asupra propriilor ateptri privind mesajul Gsirea unor modaliti de testare a nelegerii mesajului Clarificarea nelesului dorit de ctre emitor Identificarea motivaiilor transmiterii mesajului Corecii dac mesajul nu ntrunete ateptrile receptorului Pentru derularea n continuare a comunicrii Pentru a opri comunicarea

 Este un alt model cu un puternic caracter didactic

Ofera, intr-o forma matriciala, o viziune ampla asupra

fenomenului comunicarii, pe lantul codare transmisie - mediu - receptie - decodare - feed-back Ofera puncte de control pentru defalcarea subprocesuala a activitatilor, in ideea dezvoltarii unui algoritm cat mai usor de tinut sub control Aplicarea acestui model trebuie sa evite conceperea unui algoritm stufos, care pe langa implicatii de rigidizare a procesului poate incuba si pierderi de substanta informationala

TEORII ALE COMUNICARII

Oscileaza intre

abordarile de natura pura abordarile de natura eclectica, chiar holisitica este evidenta dorinta naturii umane de a lucra intr-un cadru determinist Este imposibil ca domenii stiintifice conexe (psihologie, pedagogie, sociologie, lingvistica, matematica etc.) sa nu prezinte confluente cu domeniul comunicarii

Aceste oscilatii sunt indreptatite deoarece

Teoria matematica
Cunoscuta si sub denumirea de teoria informatiei, a

avut si are un impact deosebit asupra modului in care se intelege si se conceptualizeaza procesul comunicarii In esenta, teoria propune un model liniar, cu scopul de a cauta cele mai rapide si mai sigure cai de transmite informatia, cu eficientizarea la maximum a canalelor de comunicare Unul dintre conceptele introduse de catre teoria informatiei este acela de bit (binary digit), ca unitate de masura a cantitatii de informatie, desemnand o alegere duala de tip da/nu Alte doua concepte remarcabile sunt acelea de zgomot si redundanta informationala, teoria studiind impactul acestora asupra procesului comunicarii, in ansamblu

 Teoria identifica trei nivele ale problemelor

de comunicare, dupa cum urmeaza:

Problemele tehnice - gradul de acuratete a transmiterii codate a informatiei Problemele semantice - care este gradul de fidelitate al transmiterii mesajului dorit Probleme de eficienta - care este rolul activ al mesajului transmis

Teoria cibernetica
Bazata pe studiile lui Wiener si Bertalanffy
Dezvolta ideea conform careia, procesul

comunicarii este unul care inglobeaza atat partea umana, cat si ansamblul de natura tehnica Abordare sistemica, ca un ansamblu dinamic, caracterizat de interrelationari si aflat in permanenta schimbare O caracteristica importanta a acestei teorii este aceea ca se acorda o importanta deosebita fenomenului de feed-back

 Pentru o actiune efectiva asupra lumii

exterioare, esential nu este numai ca posedam buni efectori, ci ca performanta acestora sa fie semnalata inapoi corect. (Wiener, 1966).
Nu incape nici o indoiala ca sistemul social

este un tot organizat, ca si individul; ca este unit de un sistem de comunicatii; ca are o dinamica in care procesele circulare de feed-back joaca un rol important. (Wiener, 1966).

Scoala de la Palo Alto

Reprezinta un grup de cercetatori, din diferite

domenii, care, in echipa, au studiat fenomenul comunicarii Initiatorul a fost Wiener, iar catalizatorul acesteia, antropologul Gregory Bateson Abordarea fenomenului comunicatiei de catre membrii scolii de la Palo Alto se bazeaza pe un model circular retroactiv, cu reactie, propus de catre Wiener Pragmatics of the human communication. A study of interactional patterns, pathologies and paradoxes Daca admitem ca, in cadrul unei interactiuni, orice comportament are valoare de mesaj, adica reprezinta o comunicare, reiese ca, vrem, nu vrem, nu putem sa nu comunicam. Activitate sau inactivitate, vorba sau tacere, totul are valoare de mesaj

Teoriile structurale
Termenul de structural provine de la faptul ca orice

limbaj functioneaza dupa un anume algoritm, schema oricarei comunicari avand o structura compusa din sase elemente:

Functia expresiva - este centrata pe emitator si vizeaza exprimarea directa a atitudinii subiectului cu privire la ceea ce vorbeste Functia conativa - defineste receptorul si modul in care limbajul este utilizat pentru a-l determina pe acesta sa adopte un anumit comportament Functia poetica - evidentiaza mesajul Functia referentiala - caracterizeaza contextul Functia fatica - delimiteaza aria de dezvoltare relationala a comunicarii, verificand daca circuitul mai functioneaza Functia metalingvistica - se refera la actiunea de verificare a utilizarii aceluiasi cod

FUNCTIILE COMUNICARII
Functia de intelegere si cunoastere

Comunicarea nu ajuta doar la cunoasterea celorlati ci si la autocunoastere, intr-un proces interdependent Este un proces caracterizat de lentile cognitive cu grade diferite de transparenta, care permite o deschidere reciproca a tuturor partenerilor implicati in procesul de comunicare

 Functia de relationare

Faptul unei cunoasteri cu caracter descriptiv nu este multumitor pentru o cunoastere profunda Exista necesitatea unui sistem relational prin care sa impartasim si sa putem primi informatii despre realitate Aceasta functie de relationare are un profund caracter social

 Functia de influenta si persuasiune

Contribuie la influentarea atitudinii si deciziilor celorlalti Un puternic caracter social Se impune si se dezvolta ideea de colaborare si de efort comun Interrelationare cu arie larga de cuprindere.

AXIOMELE COMUNICRII
Axioma 1. Prima dintre ele stabilete c la nivel interpersonal, de grup sau organizaional, comunicarea este nu o necesitate, ci o permanen. Este imposibil s ne imaginm c exist ceva din structura uman care nu comunic. Mimica, lipsa gesturilor sunt mijloace comunicaionale. Ascultarea, tcerea este o modalitate de comunicare. Aadar Comunicarea este inevitabil sau Noncomunicarea este imposibil constituie prima dintre axiomele comunicaionale.

AXIOMELE COMUNICRII
Axioma 2: Tonul face muzica ntr-o comunicare, aceasta dezvoltndu-se pe dou planuri: planul coninutului i planul relatiei. Primul ofer informaii i cel de-al doilea ofer informaii despre informaii. Aceleai cuvinte pot comunica lucruri diferite i aceasta datorit elementelor mecanicii exprimrii, n special tonalitii cuvintelor.

AXIOMELE COMUNICRII
Axioma 3: Comunicarea este un proces continuu ce nu poate fi abordat n termenii cauz-efect sau stimul-rspuns. Putem cuta o cauz (un incriminat) pentru o comunicare defectuoas? Toi cei implicai n iniierea i perceperea unei comunicri au dreptate, i totodat nici unul, pentru c fiecare este i cauz i efect n acelai timp. Cine ar putea fi vinovatul ntr-un conflict comunicaional? Cu siguran nu vom putea stabili niciodat. Esenial pentru evitarea i chiar managerierea unui conflict comunicaional este ca fiecare dintre noi, ca iniiator al unei comunicri interpersonale, s se considere vinovat pentru c interlocutorul nu a neles mesajul cu intenia cu care el a fost transmis.

AXIOMELE COMUNICRII
Axioma 4: Comunicarea se bazeaz att pe informaia n forma digital (procesat de sistemul nervos central) ct i pe informaia analogic (procesat de sistemul neurovegetativ). Informaia digital coninut de simboluri (cuvinte de exemplu) este transpus n cod binar, la nivelul neuronilor i sinapselor. Informaia analogic coninut de stimuli nonverbali este transpus n limbaj biochimic, la nivel hormonal.

AXIOMELE COMUNICRII
Axioma 5: Comunicarea este ireversibil. Dac ar exista un grad de comparaie pentru termenul ireversibilitate atunci comparativ cu trecerea timpului am putea considera procesul comunicaional mult mai necrutor n ceea ce priveste posibilitile de retractare (pentru c, din punct de vedere teoretic i hilar putem nvinge trecerea timpului printr-o autominciun, modificnd acele ceasornicului); procedeul este imposibil dup iniierea comunicrii.

AXIOMELE COMUNICRII
Axioma 6: Comunicarea implic raporturi de putere ntre parteneri, iar tranzaciile (schimburile) care au loc ntre ei pot fi simetrice sau complementare. Tranzaciile simetrice sunt acelea n care partenerii i reflect reciproc comportamentele de pe poziii de egalitate. Avantajul acestei categorii de tranzacii comuncaionale l constituie faptul c partenerii au celai status (i de cele mai multe ori nu mai au ce negocia i pentru ce se tocmi, negocierea cptnd acum conotaia unui lobbying). Dezavantajul tranzaciilor simetrice l constituie facilitatea apariiei conflictului: interlocutorul rspunde identic reaciei celuilalt; ce poate fi mai malefic pentru evitarea unei situaii conflictuale dect rspunsul la o agresiune a interlocutorului prntr-o alt agresiune? La ce v folosete s v agresai, s v inferiorizai interlocutorul? Amintii-v ntotdeauna c agresiunea, autocraia sunt atributele celor slabi!

AXIOMELE COMUNICRII
Axioma 7: Comunicarea implica procese de acomodare i de ajustare a comportamentelor. Oamenii sunt n mod inevitabil diferii, percep diferit realitatea i au interese i obiective diferite. Este un principiu fundamental pentru a face posibil comunicarea n grup. Leaderul unui grup i chiar fiecare component n parte trebuie s in seama de acest lucru: o echip, un grup nseamn nainte de toate individualiti, diferene, contradictori, alitai. Respectai identitatea celuilalt, opiniile i viziunile diferite. Sugerai decizii, i nu impunei atitudini, idei! Din diversitate, din opiniile n contradictoriu, va lua natere decizia optim. Este ceea ce doctrina francez denumete sinergia comunicrii. Nimic nu poate fi mai oportun pentru procesul comunicaional dect diversitatea, adversitatea chiar, iar apogeul maleficului comunicaional l constituie identitatea de opinii, idei, comportamente, principii.

NIVELURILE COMUNICARII UMANE

Comunicarea uman se poate desfura pe cinci niveluri relativ distincte: a. comunicarea intrapersonal; b. comunicarea interpersonal; c. comunicarea de grup; d. comunicarea public; e. comunicarea de mas.

NIVELURILE COMUNICARII UMANE

Comunicarea intrapersonal Este considerat de ctre psihologi cea mai bun modalitate de a menine echilibrul emoional. Comunicarea intrapersonal reprezint de asemenea o ameliorare a singurtii mai ales pentru cei terorizai de clipele pe care le petrec cu ei nii. Oamenii de lng noi au nevoie de momente n care s rmn singuri pentru a se autoevalua, a-i pune ntrebri, a lua decizii, sau pentru a reconstitui cuvintele adresate altora. Aceste dialoguri interioare sunt mai mult dect benefice pentru fiecare dintre noi, i n ciuda libertii depline sunt pline de sinceritate pentru c ntr-o comunicare intrapersonal este greu de crezut c cineva poate alege varianta minciunii de sine.

NIVELURILE COMUNICARII UMANE

Comunicarea interpersonal Comunicarea interpersonal ia natere n dialogul exclusiv dintre doi interlocutori. Care ar fi obiectivul ei principal? Specialitii nc mai dezbat ntre persuadarea interlocutorului i transpunerea n gndurile i sentimentele lui. Certitudinea este dat ns de importana major a empatiei n comunicarea interpersonal, mai precis a ascultrii empatice. Comunicarea ntre patru ochi va atinge apogeul eficienei cnd fiecare dintre noi va asculta enunul celuilalt pn la capt, fr a fi orbit de pasiunea de a replica, de a-i inferioriza interlocutorul, de a-l transforma ntr-un nvins comunicaional. Prinii folosesc adeseori n mrturisiri sintagma Nu m neleg cu copilul meu pentru c nu m ascult... ?!. Adevrata problem a comunicrii interpersonale o constituie capacitile empatice ale fiecruia dintre noi: pentru a comunica eficient trebuie s-l nelegem pe interlocutor i de abia dup aceea s avem pretenia de a fi nelesi. Trebuie s ascultm i, ntr-un final s avem i minusculul drept de a fi ascultai.

NIVELURILE COMUNICARII UMANE

Comunicarea public
Discursul public sau comunicarea public reprezint orice gen de cuvntare, expunere sau prezentare, susinut de ctre o persoan n faa unui auditoriu mai mult sau mai puin numeros. Retorica antic a acordat acestui tip de comunicare o importan deosebit, perpetuat de-a lungul evoluiei socio-istorice a omenirii. Cu siguran ca obiectivul discursului public nu este transmiterea unei informaii corecte i precise, ci ctigarea publicului (nu numai prin mijloace persuasive, ci chiar prin manipulare).
Tipuri de public: publicul ostil publicul neutru publicul indecis publicul neinformat publicul susintor

NIVELURILE COMUNICARII UMANE

Comunicarea public
Emerson: Ceea ce esti imi suna atat de tare n urechi incat nu mai pot asculta ceea ce-mi spui.

IREVERSIBILITATEA COMUNICRII
Comunicarea este un proces ireversibil (asemenea celor termodinamice) n care transformarea se produce n sens unic, fr posibilitatea revenirii la o stare anterioar. Se pot atenua efectele unei comunicri, dar mesajul n totalitate nu poate fi niciodat retractat. De aceea este important ca n comunicrile interpersonale, cei care nu-i pot controla stpnirea de sine s amne pur i simplu comunicarea. Ori de cte ori lansm mesaje care ne angajeaz profund merit s le cntrim cu atenie i luciditate pentru a nu regreta ulterior iniierea comunicrii. n comunicarea public unde mesajul este recepionat de un auditoriu, retractarea comunicrii nu poate avea dect efecte malefice (cu excepia celor care urmresc atragerea ateniei opiniei publice ntr-o tentativ de manipulare prin publicitate mass-media, retrgnd cuvintele dntr-un comunicat de pres n mod hilar n ziua imediat urmtoare).

IREVERSIBILITATEA COMUNICRII
CUNOATEREA DE SINE Putem s interrelaionm cu ceilali dac nu ne cunoatem pe noi nine? Exist comunicare n afara cunoaterii de sine? Valoare, puterea pe care individul i le atribuie lui nsui, modul n care i cunoate limitele, influeneaz n mod decisiv relaiile sale interpersonale. De aceea prima ntrebare la care fiecare individ ar trebui s rspund ntr-un interval maxim de 30 de secunde este: Ce tii s facei cel mai bine (care v sunt limitele maximale) i care sunt limitele dumneavoastr minimale?. Atenie n acest sens la interviurile pentru obinerea unui post/serviciu i la agresivele comisii de intervievatori (aceasta fiind una dintre ntrebrile care negsindui un rspuns neechivoc, poate nsemna lipsa oricrei sperane de angajare).

IREVERSIBILITATEA COMUNICRII
FEREASTRA LUI JOHARI Dac este o certitudine atestat tiinific faptul c putem s ne cunoatem foarte greu interlocutorul, chiar dac ne leag de el o relaie afectiv, unii doctrinari considernd noiunea de cunoatere a interlocutorului aproape utopic, n legtur cu nivelul cunoaterii de sine opiniile sunt n continuare viu dezbatute. Oscar Wilde spunea c numai oamenii superficiali pot afia o siguran de sine debordant n ceea ce privete cunoaterea de sine. n acest sens, Joseph Luft i Hary Ingham (a se vedea St. Prutianu, op. cit.) ne prezint o reprezentare metaforic a ameliorrii posibilitii cunoaterii de sine sub forma unei ferestre cu patru ochiuri. Aceast fereastr a lui Johari cuprinde patru zone ale sinelui: 1. Sinele deschis, cuprinznd ansamblul atitudinilor, a comportamentelor, a limitelor cunoscute att de noi nine ct i de ceilali. 2. Sinele orb reprezint tot ceea ce alii tiu despre noi, iar noi nsine, nu. 3. Sinele ascuns, reprezint tocmai contariul zonei oarbe: tot ceea ce fiecare dintre noi tim despre noi nine, dar nu tim despre ceilali. 4. Sinele necunoscut sau subcontientul fiecrui individ cuprinde aspecte pe care nimeni, nici mcar noi nine, nu am reuit s le trecem dincolo de grania contientizrii.

IREVERSIBILITATEA COMUNICRII
IMAGINEA DE SINE Stima de sine este un concept ce influeneaz decisiv aptitudinile noastre comunicaionale cu ceilali. Constituia proprie sau oglinda proprie pot reprezenta adevarate fundamente comunicaionale pentru fiecare dintre noi. ncercai s scriei o constituie proprie! Stabilii-v acolo limitele minimale i maximale, proiectele de viitor nemodificabile odat cu trecerea timpului, principii de via n privina crora nu acceptai nici mcar ideea unui compromis. nscriei n aceast constituie proprie ceea ce vedei n oglinda sinelui n fiecare zi, de la trsturi fizice pn la aptitudini comportamentale. Descriei mai nti ceea ce este mai simplu, ceea ce ar observa oricine privindu-v. ncurajai-v simurile s v experimenteze pe dumneavoastr niv. Exist oare reete de ameliorare a imaginii de sine? Cu siguran, nu. Comportai-v eficient n faa unui eec: acesta trebuie s fie notabil, dar de scurt durat. Depii-l i gndii-v c nu este dect nceputul unei mari reuite. Alegei compania unor nvingtori veritabili: persoane optimiste, pline de via, care nu invoc niciodat divinitatea, sorii, ca principala motivaie a unui eec. Persoanele depresive, crispate, distructive, v vor transmite aceeai stare de spirit.

URMATORUL CURS

COMUNICARE I LIMBAJ