Aplicaţii rezolvate

Aplicaţia 1.
În cadrul unui proiect este inclusă o cercetare care
necesită studierea unui eşantion format din 10 pensiuni turistice.
Studiul care trebuie realizat vizează analiza legăturii care
se stabileşte între încasările realizate şi oferta acestora sub
forma capacităţii de cazare existente.

Tabelul 1 - Capacitatea de cazare existentă şi încasări

CCE 1 1 1 1 1 1
8 9 8 9
(locuri) 5 0 3 1 4 0
Încasări 1
7 8 6 9 3 5 3 4 5
(UM) 0
Notă: CCE-capacitate de cazare existentă

Se urmăreşte să se stabilească existenţa, direcţia şi forma

legăturii dintre capacitatea de cazare existentă şi încasările
realizate, aplicând:
1- metoda grafică;
2- metoda parametrică a regresiei.
3- metoda parametrică a raportului de corelaţie
4- metoda parametrică a covarianţei
5- metoda parametrică a coeficientului de corelaţie
6- metoda neparametrică a coeficienţilor rangurilor
Spearman şi Kendall
7- metoda neparametrică a coeficientului de asociere Yulle

Rezolvare:
Se identifică cele două variabile:
x i – variabila factorială = CCE (locuri)
y i - variabila rezultativă = Încasările (UM)

1. Metoda grafică
 Graficul construit, denumit corelogramă, ne indică
existenţa, forma şi direcţia legăturii dintre cele două variabile:

12

10
în casări (U M )

0
0 2 4 6 8 10 12 14 16
CCE (locuri)

Figura 1. Corelograma evoluţiei dintre CCE şi Încasări

Corelograma evidenţiază existenţa unei legături directe

(dreapta de regresie are panta pozitivă) şi liniare între
capacitatea de cazare existentă şi încasările înregistrate în cele
10 pensiuni.

2. Metoda parametrică a regresiei

Aplicarea modelului liniar de regresie presupune utilizarea

ecuaţiei de regresie liniară: yˆ i  a  bx i
Parametrii a şi b se determină cu ajutorul metodei
celor mai mici pătrate utilizând relaţia (8.11) sau direct relaţiile
(8.12) şi (8.13) unde n  10 .
Pentru rezolvare se utilizeaţă algoritmul ilustrat în tabelul
8.3 în care sunt prezentate valorile intermediare.

Tabel 2. Algoritm pentru aplicarea metodei celor mai mici

pătrate
CCE Încasă xi2 xi y i yˆ i  4,11  0,94 xi
(locur ri

2
 i) (UM)
xi yi
15 10 225 150  4,11  0,94  15  9,99
10 7 100 70  4,11  0,94  10  5,29
13 8 169 104 8,11
11 6 121 66 6,23
14 9 196 126 9,05
8 3 64 24 3,41
9 5 81 45 4,35
8 3 64 24 3,41
9 4 81 36 4,35
10 5 100 50 5,29
107 60 1201 695 59,48  60
10 10 10 10 10

 xi
i 1
 yi
i 1
 xi2
i 1
 xi y i
i 1
 yˆ i
i 1

10  a  107  b  60
Sistemul de ecuaţii normale este:  ,
107  a  1201  b  695
unde
10 10 10 10

  y x x x y

i
2
i i i i
60  1201  107  695
a a  i 1 i 1 i 1 i 1
  4,11
 10
 10 
2
10  1201  107 2
n x 2i   xi 
i 1  i 1 
10 10 10
n xi y i   xi   y i
b 10  695  107  60
b  i 1 i 1 i 1
  0,94
 10
 10 
2
10  1201  107 2
n xi2    xi 
i 1  i 1 

Dreapta de regresie este:

yˆ i  4,11  0,94 xi (coloana 5 în tabel)

Interpretarea parametrilor:
3
Parametrul a  4,11
- reprezintă termenul liber;
- în reprezentarea grafică, se observă că axa OY
intersectează dreapta de regresie în punctul „-4,11”
Parametrului b  0,94
- se numeşte coeficient de regresie
- deoarece b  0 , atunci între capacitatea de cazare
existentă şi încasări există o legătură directă;
- la creşterea capacităţii de cazare existentă cu un loc,
încasarea se măreşte cu 0,94 UM

3. Metoda parametrică a raportului de corelaţie

Aplicarea acestei metode presupune aplicarea unei relaţii

de calcul, care necesită parcurgerea unui algoritm prezentat în
următorul tabel:

Tabel 3. Algoritm pentru determinarea raportului de corelaţie

CCE Încasări
(locuri) (UM) yˆ i  4,11  0,94 xi  y i  yˆ i  2  yi  yi  2
xi yi
15 10 9,99 0,0001 16
10 7 5,29 2,9241 1
13 8 8,11 0,0121 4
11 6 6,23 0,0529 0
14 9 9,05 0,0025 9
8 3 3,41 0,1681 9
9 5 4,35 0,4225 1
8 3 3,41 0,1681 9
9 4 4,35 0,1225 4
10 5 5,29 0,0841 1
107 60 59,48  60 3,957 54

4
 10 10 10 10 10

 xi  yi  yˆ i   yi  yˆ i  2  y  yi 
2
i
i 1 i 1 i 1 i 1 i 1

Calcularea valorii medii a încasărilor:

10

y i
60
y i 1
  6 UM
n 10
ne ajută la determinarea raportului de corelaţie:

 y  yˆ i 
2
i
3,957
R  R2  1 i 1
n
 1  0,9267  0,96
54
 y  y
2
i
i 1
Rezultatul R  0,96   0,95 ; 1 , ne arată că legătura
dintre capacitatea de cazare existentă şi valoarea încasărilor
este foarte puternică.
Influenţa capacităţii de cazare asupra încasărilor se poate
stabili prin determinarea coeficientului de determinaţie ( R 2 ).
Valoarea R 2  0,9267 permite stabilirea unui procent de
92,67% ca reprezentând influenţa capacităţii de cazare
existentă asupra valorii incasărilor

4. Metoda parametrică a covarianţei

Determinarea covarianţei presupune parcurgerea
următorului algoritm.
Tabelul 7.6 - Algoritmul de determinare a covarianţei
Nr. CCE Încasări
Pens (locuri) (UM)  xi  x  yi  y 
. xi yi
1 15 10 17,2
2 10 7 - 0,7
3 13 8 4,6

5
 4 11 6 0
5 14 9 9,9
6 8 3 8,1
7 9 5 1,7
8 8 3 8,1
9 9 4 3,4
10 10 5 -0,5
10 n

---  xi 10
i 1
10

y i 60  x
i 1
i  x  y i  y   51,8
i 1
7

Calcularea covarianţei necesită calcularea capacităţii

medii de cazare turistică ( x ) şi a valorii medii a încasărilor ( y ):
10

x i
107
x i 1
  10,7 locuri
n 10
10

y i
60
y i 1
  6 sute UM
n 10

cov x, y  
 
 xi  x  y i  y

51,8 5,18
n 10

Deoarece cov x, y   5,18  0 , rezultă că, între

capacitatea de cazare şi încasări, există o legătură directă.

5. Metoda parametrică a coeficientului de corelaţie

Determinarea coeficientului de corelaţie presupune

parcurgerea algoritmului din tabelul ..... şi aplicarea relaţiei:

6
 n n n
n 
i 1
xi y i   y
i 1
xi 
i 1
i
r
n  n    n 2  n  
2 2


 i 1  
 xi   xi     y i   y i  
2

 i 1    i 1
 
 i 1  
 


Tabelul 4. - Algoritmul de determinare a coeficientul de

corelaţie liniară simplă
CCE Încasări
Nr. (locuri) (UM) xi2 xi y i y i2
Pens. xi yi
1 15 10 225 150 100
2 10 7 100 70 49
3 13 8 169 104 64
4 11 6 121 66 36
5 14 9 196 126 81
6 8 3 64 24 9
7 9 5 81 45 25
8 8 3 64 24 9
9 9 4 81 36 16
10 10 5 100 50 25
107 60 1201 695 414
10 10 10 10 10
---
 xi
i 1
 yi
i 1
 xi2
i 1
x y
i 1
i i y 2
i
i 1

Înlocuind valorile sumelor din tabelul de mai sus,

coeficientul de corelaţie dintre capacitatea de cazare şi încasări
este:

7
 10  695  107  60
r  0,96
10 1201  107   10  414  60 
2 2

Valoarea coeficientului de corelaţie, r   0,96 ne arată

că, între capacitatea de cazare şi încasări există o corelaţie
directă foarte puternică, deoarece r   0,95 ; 1 .

6. Metoda neparametrică a coeficienţilor de corelaţie a

rangurilor Spearman şi Kendall

Determinarea coeficientului rangurilor Spearman,

presupune parcurgerea mai multor etape care au la bază
următorul algorim de calcul:

Tabelul 5. Algoritmul de determinare a coeficientul de corelaţie

neparametrică Spearman
CCE Încasăr Ry
Nr. Rx
(locuri i f(
Pens ) (UM)
R x R y Cresc di d i2
Rx
. xi yi .
)
1 15 10 10 10 1 1 0 0
2 10 7 6 7 2 2 0 0
3 13 8 8 8 3 3 0 0
4 11 6 7 6 4 4 0 0
5 14 9 9 9 5 5 0 0
6 8 3 1 1 6 7 -1 1
7 9 5 4 4 7 6 1 1
8 8 3 2 2 8 8 0 0
9 9 4 3 3 9 9 0 0
10 10 5 5 5 10 10 0 0

8
 107 60 10
10 10 d i
2

---
x i y i
--- --- --- --- --- i 1

i 1 i 1 2

Etape de determinare a coeficientului rangurilor

Spearman:
1 - caracteristicilor supuse analizei interdependenţei
statistice ( x - capacitate de cazare existentă, y - încasări) le
sunt acordate ranguri în mod crescător ( R x pentru capacitate
de cazare existentă şi R y pentru încasări), astfel încât celui mai
mic nivel îi corespunde rangul 1;
2 – se ordonează crescător rangurile acordate capacităţii
de cazare existente ( R x )
3 - se ordonează rangurile acordate încasărilor ( R y ) după
cum corespund rangurilor capacităţii de cazare existente ( R x )
4 – se determină diferenţa rangurilor: d i  R x  R y
2
5 – se calculeză pătratul diferenţei: d i
6 – se determină şi se interpretează coeficientul rangurilor
Spearman, cu relaţia:

2
6  di 62
CS  1   1  0,9879  0,99

n n 1
2

10  10 2  1  
Valoarea coeficientului de corelaţie, C S  0,99 ne arată
că, între rangurile acordate capacităţii de cazare existente şi
cele stabilite pentru încasări, există o corelaţie inversă foarte
puternică, deoarece r   0,95 ; 1 .

Determinarea coeficientului rangurilor Kendall,

presupune parcurgerea mai multor etape care au la bază
următorul algorim de calcul:

9
 Acest coeficientul de corelaţie a rangurilor se calculează
în raport cu două elemente ce trebuiesc stabilite pe parcursul
metodologiei de aplicare, :
- concordanţa ( Pi ) este determinată la fiecare nivel „i” ca
numărul rangurilor stabilite ca având valori mai mari decât
valoarea rangului nivelului cu care se compară;
- discordanţa ( Qi ) este determinată la fiecare nivel „i” ca
numărul rangurilor stabilite ca având valori mai mici decât
valoarea rangului nivelului cu care se compară.
Ambele componente se stabilesc în raport cu R y (pe coloana
lui R y ), după ce în prealabil a fost ordonat după rangurile lui
Rx ,

Tabelul 6. Algoritmul de determinare a coeficientul de corelaţie

neparametrică Kendall
CCE Încasăr Ry
Rx
(locuri i f(
Rx R y Cresc Pi Qi Si
) (UM) Rx
xi yi .
)
15 10 10 10 1 1 9 0 9
10 7 6 7 2 2 8 0 8
13 8 8 8 3 3 7 0 7
11 6 7 6 4 4 6 0 6
14 9 9 9 5 5 5 0 5
8 3 1 1 6 7 3 1 2
9 5 4 4 7 6 3 0 3
8 3 2 2 8 8 2 0 2
9 4 3 3 9 9 1 0 1
10 5 5 5 10 10 0 0 0
107 60
10 10
43
x
i 1
i y
i 1
i
--- --- --- --- --- ---
S i

10
Etape de determinare a coeficientului rangurilor Kendall:
1. - caracteristicilor supuse analizei interdependenţei
statistice ( x - capacitate de cazare existentă, y - încasări) le
sunt acordate ranguri în mod crescător ( R x pentru capacitate
de cazare existentă şi R y pentru încasări), astfel încât celui mai
mic nivel îi corespunde rangul 1;
2. - se ordonează crescător rangurile acordate
caracteristicii factoriale ( R x );
3. - se ordonează rangurile acordate caracteristicii
rezultative ( R y ) după cum corespund rangurilor factorialei( R x
);
4. - se stabileşte concordanţa ( Pi ) pe baza ultimelor
ranguri R y aranjate în funcţie de R x ordonat crescător;
5. - se stabileşte disconcordanţa ( Qi ) pe baza ultimelor
ranguri R y aranjate în funcţie de R x ordonat crescător;
6. - se calculează  S i , unde S i  Pi  Qi
7. - se determină şi se interpretează coeficientul rangurilor
Kendall, cu relaţia:
2 S i 2  43
CK    0,956  0,96
n n  1 10  10  1

Valoarea coeficientului de corelaţie, C K   0,96 ne arată

că, între rangurile acordate capacităţii de cazare existente şi
cele stabilite pentru încasări, există o corelaţie directă foarte
puternică, deoarece r   0,95 ; 1 .

7. Metoda neparametrică
a coeficientului de asociere Yulle

Etapele metodologice:
1. – se schiţează tabelul de asociere ce urmează a fi
completat
Tabelul 7. - Tabelul teoretic de asociere

11
 y peste sub Total
x y y
peste x a b a+b
sub x c d c+d
Total a+c b+d a+b+c+d

2. – se determină valorile medii ale caracteristicilor ( x şi

y ), astfel:
10 10

 xi 107 şi
y i
60
x i 1
  10,7 locuri y i 1
  6 sute UM
n 10 n 10

3. – se acordă semnul “+”, respectiv “-“, fiecărei valori

x i şi y i după cum este mai mare sau egală, respectiv mai
mică în comparaţie cu valoarea medie corespunzătoare, ( x sau
y );
Tabelul 7.11 Algoritmul de acordare a semnelor“+”, respectiv
“-“
CCE Încasări
(locuri) (UM)  xi , y i 
xi yi
15 + + 10  , 
10 - + 7  , 
13 + + 8  , 
11 + + 6  , 
14 + + 9  , 
8 - - 3  , 
9 - - 5  , 
8 - - 3  , 
9 - - 4  , 
10 - - 5  , 

12
 10

x
i 1
i =
10

y i = 60 ---
i 1
107

4. – se numără câte valori perechi  ,  ,  ,  ,

 ,  ,  ,  sunt:
a - numărul perechilor  ,  a  4
b - numărul perechilor  ,  b  0
c - numărul perechilor  ,  c  1
d - numărul perechilor  ,  d  5 ,
iar rezultatele numărării se trec în tabel astfel:
Tabelul 8. - Particularizarea tabelului de asociere
y peste sub
y y Total
x
peste x 4 0 4
sub x 1 5 6
Total 5 5 10

5. – se calculează coeficientul de asociere Yulle pe baza

relaţiei:
ad  bc 4  5  1  0
Q   1
ad  bc 4  5  1  0

6. – se interpretează coeficientul de asociere astfel:

Q  1 ne indică o asociere perfectă directă între capacitatea de
cazare existentă şi încasări.

 Aplicaţii propuse

Aplicaţia propusă 1.
Managerul unei structuri de primire turistică al unei
pensiuni doreşte să stabilească, gradul de dependenţă a valorii
încasărilor de numărul de turişti şi durata medie a sejurului.
Datele lunare înregistrate de acesta sunt următoarele:

13
Valoare
încasări 7,4 6,7 6,0 6,3 6,8 7,9
(UM)
Număr
turişti 5,0 2,4 1,8 1,7 1,2 1,6
(mii)
Durata
medie a
4,5 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5
sejurului
(zile)

--- continuare
Valoare
încasări 10,5 8,8 8,4 6,3 5,9 9,5
(UM)
Număr
turişti 4,7 3,9 3,0 1,1 2,0 5,1
(mii)
Durata
medie
a 6,0 6,5 5,0 4,0 4,0 4,5
sejurulu
i (zile)
Se cere:
1. Să stabilească, gradul de dependenţă a valorii
încasărilor de numărul de turişti aplicând
1.1. - metoda grafică
1.2. - metoda regresiei
1.3. - metoda raportului de corelaţie
1.4. - metoda neparametrică a coeficientului de asociere
Yulle
2. Stabiliţi gradul de dependenţă a valorii încasărilor de
durata medie a sejurului, aplicând:
2.1. – metoda covarianţei
2.2. – metoda coeficientului de corelaţie

14
 2.3. – metoda neparametrică a coeficienţilor rangurilor
Spearman şi Kendall

Aplicaţia propusă 2.
O asociaţie hotelieră din zona Mării Negre a înregistrat
temperatura medie zilnică a aerului (°C) şi numărul persoanelor
ce vin pe plajă (sute persoane) pentru 9 weekend-uri selectate
aleator:
Temperatura
medie zilnică 22 18 35 30 28 36 28 30 32
(°C)
Nr. persoanelor
27 17 43 40 42 38 40 44 48
(sute pers.)
Se cere:
a) Să se analizeze grafic existenţa, sensul şi forma legăturii
dintre cele două variabile.
b) Să se măsoare intensitatea legăturii dintre variabile folosind
un indicator adecvat.
c) Stabiliţi gradul de dependenţă al numărului persoanelor sosite
la plajă şi temperatura medie zilnică înregistrată
d) Precizaţi direcţia şi intensitatea legăturii prin aplicarea
coeficientului Spearman

Aplicaţia propusă 3.
Despre 8 centre de desfacere ale unei companii
comerciale se cunosc datele:

Nr. de vanzatori 6 7 8 6 5 9 9 10
(pers.)
Profit (mii lei.) 26 28 30 27 34 42 43 45
Se cere:
a) Să se măsoare intensitatea legăturii dintre cele două
variabile folosind coeficientul de corelaţie.
b) Precizaţi direcţia şi intensitatea legăturii prin aplicarea
coeficientului de asociere Yulle

15
Aplicaţia propusă 4.
Pentru un magazin se cunosc vânzările dintr-un anumit
produs şi profitul obţinut pentru 8 zile consecutive:

Profit 40 52 20 62 22 40 31 58
(UM)
Vânzări 6 7 4 9 4 5 5 8
(zeci bucăţi)
Se cere:
a) Să se analizeze direcţia legaturii dintre cele două variabile
prin determinarea covarianţei
b) Să se măsoare intensitatea legăturii dintre cele două variabile
folosind coeficientul de corelaţia a rangurilor Kendall.

Aplicaţia propusă 5.
Pentru 10 muzee dintr-o regiune se cunosc datele privind
numărul tipurilor mijloacelor de promovare utilizate şi numărul
de vizitatori (persoane) dintr-o lună.

Nr. tipurilor
mijloacelor de 7 5 9 8 10 2 6 7 9 10
promovare
Nr. vizitatori
42 32 50 40 61 8 35 34 54 65
(pers.)

Se cere:
a) Să se analizeze grafic existenţa, sensul şi forma legaturii
dintre cele două variabile.
b) Precizaţi direcţia şi intensitatea legăturii dintre variabile
folosind un indicator al corelaţiei parametrice.
c) Să se măsoare intensitatea legăturii dintre variabile folosind
un indicator al corelaţiei neparametrice.

16