METODE MODERNE IN INVATAREA ISTORIEI

Aducând elevul ca „actor” principal în procesul educaţional îl plasăm în centrul acţiunii

implicându-l activ în propria formare şi educare, profesorul devenind moderator în procesul de
predare – învăţare – evaluare. Pentru a facilita acest lucru s-au modernizat metodele de învăţământ,
s-au îmbogăţit mijloacele didactice şi se lucrează la construirea strategiilor didactice adecvate.
Acestea trebuie să îndeplinească mai multe standarde: să aibă consistenţă ştiinţifică, să fie
integrative, să fie centrate pe elev, să fie centrate pe valori, să fie active – participative.

Şcoala tradiţională a considerat activ elevul care se manifestă exterior: ridică mâna, răspunde la
întrebări, lucrează pe tablă sau pe caiet, fără a se întreba cu ce efort intelectual face el toate acestea.

Şcoala modernă acordă elevului statutul de element activ. Elevul nu este învăţat de către profesor, ci
învaţă cu efort propriu, cu sprijinul şi sub îndrumarea acestuia. Pentru a avea cu adevărat elevul în
central activităţii instructive – educative, profesorul îndeplineşte roluri mai nuanţate decât în şcoala
tradiţională.

Metoda TURUL GALERIEI

“Turul Galeriei” este o metodă de învăţare prin cooperare ce îi încurajează pe elevi să-şi exprime
opiniile proprii. Produsele realizate de elevi sunt expuse ca într-o galerie, prezentate şi susţinute de
secretarul grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi elevii, indiferent de grupul din
care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativă a produselor
realizate de grupuri de elevi.

Paşii metodei:

 elevii sunt împărţiţi pe grupuri de câte 4-5 membri, în funcţie de numărul elevilor din clasă;
 cadrul didactic prezintă elevilor tema şi sarcina de lucru;
 fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil;
 produsele sunt expuse pe pereţii clasei;
 secretarul grupului prezintă în faţa tuturor elevilor produsul realizat;
 analizarea tuturor lucrărilor.

După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte.
,,Turul Galeriei” urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personale referitoare la tema pusă
în discuţie. Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să respingă ideile
celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute. Prin utilizarea ei se stimulează
creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală, se dezvoltă capacităţile sociale ale
participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.
Avantaje:
 atrage şi stârneşte interesul elevilor, realizându-se interacţiuni între elevi;
 promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o
învăţare mai activă şi cu rezultate evidente;
  stimulează efortul şi productivitatea individului şi este importantă pentru autodescoperirea
propriilor capacităţi şi limite, pentru autoevaluare;
 există o dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii, iar subiecţii
care lucrează în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate
şi complexe; dezvoltă şi diversifică priceperile, capacităţile şi deprinderile sociale ale
elevilor; se reduce la minim fenomenul blocajului emoţional al creativităţii.

Metoda CIORCHINELUI

Această metodă se poate utiliza mai ales în etapa de reactualizare a structurilor învăţate
anterior, sau în etapa de evocare, elevii fiind puşi în situaţia de a stabili conexiuni între
elementele studiate, de a se implica activ în procesul de gândire.
După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create pentru a
dezvolta idei concrete despre conceptul propus. Prin acest exerciţiu se încurajează
participarea întregii clase.
Această tehnică de predare – învăţare are menirea de a încuraja elevii sa gândească liber şi
de a stimula conexiunile de idei.
Este o modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi sensuri ideilor însuşite
anterior. Ciorchinele poate fi realizat individual sau ca activitate de grup.
Modalitatea de realizare
• Elevii vor scrie un cuvânt sau expresie nucleu în centrul unei foi de hârtie;
• Elevii sunt invitaţi să scrie cât mai multe cuvinte sau expresii care le vin în minte despre
subiectul selectat până la expirarea timpului;
• Cuvintele (ideile) vor fi legate prin linii de noţiunea centrală sau, dacă este cazul, de una
din cele propuse de elevi;
• La finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.
Participarea întregii clase la realizarea “ciorchinelui” este lansată ca o provocare şi
determină o întrecere de a descoperi noi conexiuni legate de termenul propus.

Învăţarea prin Descoperire

Învăţarea prin descoperire (redescoperire) poate fi de tip

 descoperire dirijată şi
 descoperire independentă.
Prin această metodă se pun în evidenţă în primul rând căile prin care se ajunge la
achiziţionarea informaţiilor, prilejuindu-se elevilor cunoaşterea ştiinţei ca proces.
Parcurgând drumul redescoperirii, elevul reface anumite etape ale cunoaşterii ştiinţifice şi îşi
însuşeşte astfel elemente ale metodologiei cercetării ştiinţifice.
Această metodă are o deosebită valoare formativă dezvoltând atât capacităţile de cunoaştere ale
elevilor (interesul, pasiunea) cât şi importante trăsături ale personalităţii (tenacitate, spiritul de
ordine, disciplina, originalitatea). Modalităţile de învăţare prin redescoperire corespund în general
formelor de raţionament pe care se întemeiază.
Astfel se disting:
 descoperirea pe cale inductivă;
 descoperirea pe cale deductivă;
 descoperirea prin analogie.
 Organizatorul Grafic

Organizatorul grafic, ca metodă de învăţare activă, facilitează esenţializarea unui material

informativ, schematizând ideea/ideile.
Pe de altă parte, se poate afirma că “organizatorul grafic” este pentru profesor şi/sau pentru elevi, o
grilă de sistematizare a noţiunilor, o gândire vizualizată prin reprezentare grafică a unui material.
Metoda aceasta ajută:
Elevii – să poată face o corelare între ceea ce ştiu şi ceea ce urmează să înveţe sau ceea ce vor trebui
să răspundă;
Profesorii – să stabilească obiectivele lecţiei, să conştientizeze mai bine ceea ce vor să predea şi
ceea ce vor să evalueze, să descopere punctele tari şi slabe ale elevilor, pentru a le oferi sprijin.
Organizatorul grafic oferă posibilitatea eliminării redundanţei din informaţie! Reprezentarea
vizuală a unor noţiuni, fenomene, concepte, îl ajută pe elev să recurgă la informaţia anterioară
deţinută, să analizeze, să sintetizeze, să evalueze şi să decidă (poate în urma unui asalt de idei) ce va
lua în considerare şi ce va omite din tot ce ştie pentru a rezolva o problemă/situaţia problemă.
Organizatorul grafic (OG) se poate utiliza pentru prezentarea structurată a informaţiei în cinci
moduri:

1. OG pentru monitorizarea structurilor de tip comparativ.

 Prin această metodă elevii sunt solicitaţi să găsească asemănările şi deosebirile/diferenţele
dintre conceptele, noţiunile, formele…prezentate în textul, secvenţa audio, audio-video etc.
şi apoi să completeze un OG (după ce au studiat cu atenţie materialul). Chiar se pot cere, din
partea profesorului, explicaţii asupra asemănărilor şi deosebirilor găsite şi înscrise în OG,
prin compararea cele două sau mai multe noţiuni, concepte, lucruri etc.
2. OG pentru structuri de tip descriere.
 Autorului OG i se va cere să noteze/să descrie caracteristicile, proprietăţile, utilizările,
componentele etc. unui “ceva”, după descrierea acelui “ceva”.
Tema poate fi descrisă de profesor, citită de elevi – consiliaţi de profesor – din materialul
bibliografic recomandat, vizionată împreună de profesor şi elevi de pe o casetă video, de pe un
CDROM, DVD sau de pe un site din Internet, audiată etc.
3. OG pentru structuri de tip secvenţial.
 În acest caz elevii sunt solicitaţi să listeze conceptele, evenimentele, itemii, lucrurile etc. ,în
ordine cronologică, numerică, deci etapizat, secvenţial.
4. OG pentru structuri de tip cauză-efect.
 Elevii sunt chemaţi, prin această metodă, să facă legătura dintre cauza şi efectul rezultat al
unei acţiuni, fenomen etc.
5. OG pentru structuri de tip problemă-soluţie.
 În această situaţie elevilor li se cere să detecteze problema/situaţia problemă şi sunt invitaţi a
o rezolva, a găsi soluţia.
Elevii care vor completa un OG vor enunţa problema şi vor lista una sau mai multe soluţii la
problema enunţată.
Aşadar organizatorul grafic poate fi structurat pe cinci domenii:
1. comparaţia
2. descrierea
3. secvenţarea
4. relaţia cauză-efect
5. detectarea problemei şi găsirea soluţiei sale.
Structurarea informaţiei prin OG se poate face:
-înainte de a începe o activitate (lecţie, lucrare de laborator…);
-înainte de a începe o secvenţă a unei activităţi începute;
-înainte de terminarea activităţii;
-după o secvenţă dintr-o activitate;
-după terminarea activităţii…
Pentru a valorifica cunoştinţele elevilor se poate apela la a da o situaţie problemă de genul:
“Ce fel de adăpost este palatul, şura, cortul, castelul, casa?”
Înscrieţi 5 ca valorizarea cea mai mare respectiv 1 ca valorizare mică a respectivei caracteristici
Organizatorul grafic ca metodă este utilă profesorului la:
-proiectarea activităţii;
-performarea activităţii;
-evaluarea activităţii proiectate şi susţinute.

Metoda ,,explozia stelară”

METODĂ MODERNĂ DE ÎNVĂŢARE ACTIVĂ

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare a copiilor

şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri.

Avantaje:

 Este uşor de aplicat oricărei vârste şi unei palete largi de domenii;

 Stimulează creativitatea în grup şi individuală;
 Este în acelaşi timp o modalitate de relaxare şi o sursă de noi descoperiri;
 Facilitează crearea a cât mai multor întrebări care duc la cât mai multe conexiuni între
concepte.
 Dezvoltă şi exersează gândirea cauzală, divergentă, deductivă, inteligenţele multiple,
limbajul, atenţia distributivă.

 PASUL 1: Pe steaua mare se scrie sau desenează ideea centrală. De asemenea poate fi
aşezată imaginea sugestivă temei alese şi textul propus (Columna lui Traian) (anexa 1).
 PASUL 2: Pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul: CE ?, CINE ?, UNDE ?, CÂND ?,
DE CE ?, iar cinci copii extrag câte o întrebare. Fiecare copil din cei cinci îşi alege câte trei-
patru colegi organizându-se astfel în cinci grupuri. Steluţele pot fi colorate diferit pentru ca
întrebarea să fie mai bine receptată de copii.
 PASUL 3: Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
 PASUL 4: La expirarea timpului, copiii revin în jurul steluţei mari şi comunică întrebările
elaborate, fie un reprezentant al grupului, fie individual.
 PASUL 5: Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări,
creativitatea în adresarea întrebărilor şi aflarea cauzalităţii, precum şi modul de cooperare şi
interacţiune.
Concluzii:

 Este o metodă eficientă deoarece corespunde cerinţelor şi etapelor impuse de metodologia

acestora: enumerare, descriere, interpretare;
 Pe măsură ce se adresează întrebările, ceilalţi copii răspund sau adresează întrebări la
întrebări, astfel încât se descoperă caracteristici ale textului dar şi amănunte, în funcţie de
 spiritul de observaţie al grupului sau individului, de gândirea fiecărui membru (capacitatea de
analiză, sinteză, generalizare).
CINE?

CE? UNDE?

DE CE? CÂND?

 Când a fost ultimul război daco-roman?

ECHIPA NR. 1: Întrebarea CE ?

 Ce semnificaţie are columna?

 Ce este columna lui Traian?
 Ce înălţime are ?
 Ce scene /desene s-au sculptat pe
columnă?
 Ce înseamnă columna pentru români?
 Ce a devenit Dacia după cucerire?
 Ce formă are columna?
ECHIPA NR. 4: Întrebarea UNDE?
 Unde se află monumentul?
 Unde a trăit Traian?
 Unde s-a sinucis Decebal?
 Unde a fost depusă cenuşa lui Traian?
 Unde se afla statuia lui Traian?

ECHIPA NR. 2: Întrebarea CINE? ECHIPA NR. 5: Întrebarea DE CE?

 Cine a fost Traian?  De ce a fost construită columna?

 Cine a construit columna?
 Cine a plecat din satul lui la Roma?
 Cine a dat poruncă să fie constuită
columna?
 Cine a câştigat războaiele daco-romane?
 Cine a fost conducătorul Romei?
 Cine a fost împăratul Daciei?
 De ce a fost înlocuită statuia lui Traian ?
 De ce s-au războit dacii şi romanii?
 De ce statuia este monument antic?
 De ce are o semnificaţie imortantă pentru
români?

ECHIPA NR. 3: Întrebarea CÂND?

 Când au avut loc cele două războaie?

 Când au fost învinşi dacii?
 Când a fost construită columna?
 Când a fost furată statuia lui Traian?
 Când a fost cucerită Dacia?
 Textul dat elevilor

 Columna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul împăratului Traian
care s-a păstrat până în zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata
apropiere - la nord - de Forul roman. Terminat în 113, basorelieful în formă de spirală
comemorează victoria lui Traian în campania sa de cucerire a Daciei. De aceea columna lui
Traian joacă un rol deosebit de important pentru înţelegerea modului cum a luat naştere
poporul român.
 Columna are o înălţime de aproximativ 30 de metri şi conţine 18 blocuri masive de marmură
de Carrara, fiecare cântărind 40 de tone.
 Pentru români, Coloana are o semnificatie speciala: ea ilustreaza evenimentele istorice care au
dus la formarea poporului român: cele doua razboaie ale dacilor cu romanii din 101-102 si 105-
106 care au dus la cucerirea Daciei de catre armata romana condusa de Traian, transformarea ei
într-o provincie romana si începutul procesului de romanizare. Columna lui Traian este
’’certificatul de nastere al poporului român’’.
 Coloana – cuprinde 155 scene, cu 2500 figuri, care arată scene din războaiele daco-romane,
între care si moartea viteazului rege Decebal, fiind unul din documentele cele mai pretioase din
întreaga antichitate latină. În soclul coloanei a fost depusă în anul 117 urna cu cenuşa
împaratului Traian, azi disparuta, ca şi statuia lui Traian din vârful Columnei, înlocuită astazi cu o
statuie a Sfântului Petru.
 Basorelieful prezinta scene de lupta din campaniile lui Traian împotriva dacilor din 101-102 (în
partea de sus a columnei) si 105-106 (în partea de jos). Soldaţii romani si daci sunt prezentaţi în
timpul bătăliei sau în timpul pregătirilor de luptă. Traian apare de 59 de ori . Privind columna,
vedem obiceiuri care au ramas în traditia poporului nostru pâna astazi : constructia caselor de la
munte, portul nostru popular - care este acelasi astazi ca si cel daltuit în piatra, pe columna .
 Când Badea Cârtan, cioban din Cârtişoara, după o lungă călătorie pe jos, din satul sau până la
Roma, ajunge să-şi vadă visul - "Columna lui Traian" -, depune la baza ei o traista cu pamânt si
un săculet cu grâul Daciei, apoi se culcă şi doarme la umbra Columnei. A doua zi, (Martie 1896),
ziarele din Roma publicau uimite, la vederea românului ardelean: "Un Dac a coborât de pe
columna". Chipul si portul său neobisnuit pentru ei, dar semănând aidoma cu dacii de pe
basoreliefuri i-au uimit peste măsură pe cetăţenii Romei.
 „Diagrama Venn"

Este tot o metodă grafică folosită pentru a compara procese, evenimente, personalităţi.
Poate fi utilizată în activităţile de învăţare sau la fixarea cunoştinţelor, ca temă pentru acasă.
Este eficientă în formarea capacităţilor elevilor de a compara două evenimente, procese, noţiuni istorice
şi de a selecta asemănările dintre acestea. Diagrama este formată din două cercuri care se suprapun
parţial.
Exemple de teme unde poate fi utilizată Diagrama Venn: Clasa a VI-a
– Instituţiile medievale europene;

Elevii pot lucra individual, în perechi sau în echipă (învaţă prin colaborare).

1. Fiecare elev completează cercurile cu informaţiile referitoare la problemele de comparat; în zona

suprapusă notează asemănările (în clasă - activitate de învăţare; acasă - activitate de fixare).
2. In perechi - fiecare elev completează un cerc, cu câte una din problemele de comparat; apoi le
„suprapun" şi realizează „diagrama perechii", completând asemănările.
3. Se prezintă mai multe produse - se afişează - se analizează (se apreciază, se completează, se
corectează).
4. Profesorul poate realiza o „diagramă a clasei" pe tablă.
5. Dacă se lucrează pe grupe, se afişează produsele grupelor care se analizează.
6. Se realizează o evaluare formativă: - sunt lăudate cele mai complete şi mai „frumoase" produse şi
colaborarea cu partenerul (dacă este cazul); - elevii sunt atraşi de ideea de a desena la Istorie şi de a-şi
prezenta rezultatele echipei în faţa clasei.
Un avantaj al construirii diagramatice a relaţiei dintre efectul dat şi a cauzelor ce l-au determinat este
activizarea tuturor participanţilor antrenaţi în acest joc în care se îmbină cooperarea din interiorul
grupului cu competiţia dintre echipe.
Un neajuns al acestui demers creativ poate fi acela al modului pretenţios de realizare a diagramei, fapt
ce poate fi repede suplinit prin exerciţiu.

Bibliografie:
 Cucoş Constantin, „Pedagogie, ediţia a II-a revăzută şi adăugită”, Editura Polirom, Iaşi, 2006
 Cocoş Constantin (coord.), „Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice”,
Ed. Polirom, Iaşi, 2005
 Andrei Cosmovici, Iacob Luminiţa, „Psihologie şcolară”, Ed. Polirom, Iaşi, 1998