E aproape toamnă!

E-aproape toamnă, ca mâine intră-n sat,

Prilej de bucurie la strâns de-adunătură –
Dar anu-acesta câmpul nu ne-a îndestulat
Căci seceta de-o vară a pârjolit orice cultură…

E-aproape toamnă, mulți ne dorim răcoarea

După zile fierbinți și făr-un pic de ploaie –
Nu mai respiră, iată, nici câmpul nici pădurea,
Vor rugini frunzare prin vii și prin zăvoaie!

E-aproape toamna, melodiosul codru amuțește,

Vor pleca berzele și alte multe păsărele –
Imaginea pădurii de pe deal e una de poveste,
Ploile dorite ieri sunt dese și răcoare aduc ele!

E-aproape toamna, s-aprinde larma-n școală,

Larmă e și-n luncă: s-adună bruma de recoltă –
Ce dor îmi e s-aud, să văd cum breasla mea natală
Se bucură că Domnul încă ne mai suportă…

S-apropie toamna, creștini nu vă-ntristați

Că un alt an adăugăm la bătrânețea sură –
Nu va fi toamna risipirii, morții nu-ngenucheați,
Cerului mulțumim din suflet, cu-ntreaga-ne făptură!