1.

Analiza cifrei de afaceri:

- Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri;

Cifra de afaceri reflectă veniturile totale obţinute din vânzarea de produse şi

mărfuri şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea 29 curentă a
entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea
adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri.

Cifra de afaceri totală (CAt) exprimă volumul total al afacerilor unei firme,
evaluate în preţurile pieţei sau curente. Ea cuprinde valoarea producţiei
vândute (Qv), precum şi veniturile obţinute din vânzarea mărfurilor (Vm) într-
o anumită perioadă de timp, fără reducerile comerciale acordate (Rca): CAt =
Qv + Vm – Rca.

Cifra de afaceri netă (CAn) cuprinde cifra de afaceri totală şi veniturile din
subvenţii de exploatare aferente vânzărilor (Vse): CAn = CAt + Vse = Qv +
Vm - Rca + Vse

Astfel, mărimea cifrei de afaceri totale a firmei (CA) se determină prin

însumarea valorii producţiei vândute (Qv) cu veniturile provenite din
vânzarea de mărfuri (Vm), adică: CA = Qv + Vm

- Analiza factorială a cifrei de afaceri

- Analiza efectelor modificării cifrei de afaceri

2. Metode de determinare a valorii adugate

Metoda sintetică, numită şi indirectă sau substractivă, este cea mai

răspândită în calculul valorii adăugate, deoarece se poate aplica mai uşor.
Stabilirea valorii adăugate brute prin metoda sintetică se face scăzând din
producţia exerciţiului consumurile intermediare provenite de la terţi:
VA = Qe – Ci, în care:
VA - valoarea adăugată;
Qe – producţia exerciţiului
Ci - cheltuieli intermediare (materii prime, materiale, combustibili,
energie etc.) provenite de la terţi.
Metoda analitică sau aditivă de calcul al valorii adăugate permite
determinarea acesteia prin însumarea următoarelor elemente:
- cheltuieli cu salariile (CS);
- contribuţia pentru asigurările sociale (CAS);
- cheltuieli pentru protecţia socială (CPS);
 - cheltuieli financiare cu dobânzile (CD);
- cheltuieli cu amortizarea (A);
- profitul brut (PB);
- alte impozite şi taxe (AIT). VA = CS + CAS + CPS + CD + A + PB +
AIT.
Relaţia anterioară permite şi o analiză structurală a valorii adăugate, prin
calcularea ponderii fiecărui element al valorii adăugate faţă de valoarea
adăugată totală:
CS; CAS ; CPS ; CD ; PB; AIT
X 100
VA
3. Analiza a Productiei exercitiului
Producţia exerciţiului caracterizează volumul total al activităţii productive
a unei entităţi pe o anumită perioadă de timp.
Producţia exerciţiului (Qe) cuprinde următoarele elemente:
- valoarea producţiei vândute (Qv), exprimată în preţuri de vânzare fără
TVA;
- variaţia producţiei stocate (Qs), adică veniturile aferente costului
producţiei în curs de execuţie în care se cuprinde variaţia stocurilor de
produse finite şi a producţiei în curs de execuţie, la sfârşitul anului faţă de
începutul anului, evaluată în costuri de producţie;
- valoarea producţiei imobilizate (Qi), reprezentată de producţia realizată
de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată, evaluată în costuri
de producţie.

4. Dinamica indicatorului cheltuieli cu personalul

Cheltuieli cu personalul şi cuprind cheltuielile cu salariile personalului,
cheltuielile cu tichetele de masă acordate salariaţilor, cheltuielile cu
primele reprezentând participarea personalului la profit, cheltuielile cu
remunerarea în instrumente de capitaluri proprii, cheltuielile privind
asigurările şi protecţia socială (contribuţia unităţii la asigurările sociale,
contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj, contribuţia angajatorului
pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţia unităţii la schemele de
pensii facultative, contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de
sănătate, alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială).

5. Folosirea timpului de lucru al personalului se analizează pornind de

la balanţa timpului de lucru în care se regăsesc următoarele categorii de
timp exprimate in ore-om.
1. Tc – timpul calendaristic: h Zc  N Tc
în care
Zc – numărul de zile calendaristice ale persoanelor analizate (pe un an Zc
= 365)
h – numărul mediu de ore lucrate pe zi de o persoană (h = 8)
2. Tol – timpul aferent opririlor legale (sâmbete, duminici, sărbători
legale): h Zol  N Tol
în care
Zol – număr de zile de opriri legale în perioada analizată;
Pentru un an Zol=2x52+Zsl-Zsd Zsl – zilele de sărbători legale;
Zsd – număr de suprapuneri ale sărbătorilor legale peste sâmbete şi
duminici.
3. Tcl – timpul aferent concediilor legale de odihnă: h Zcl  N Tcl
Zcl
– număr mediu de zile de concediu legal de odihna pe o persoană
4. Timpul disponibil sau maxim posibil: Tcl )(Tol  Tc Td
5. Tn – timpul nelucrat din diverse cauze precum concedii medicale,
lipsa materiilor prime, întreruperi energie etc.
6. Tu – timpul utilizat sau efectiv lucrat: Tn Td Tu
Pe baza balanţei timpului de lucru se determină următorii indicatori de
apreciere a folosirii timpului: - gradul de utilizare a timpului disponibil:
Gd = Tu/Tsd x 100
- timpul nelucrat în medie pe o persoană: tn = Tn/N
Se îmbunătăţeşte folosirea timpului de lucru atunci când de la o perioadă
la alta Gd creşte, iar tn scade. Timpul nelucrat trebuie structurat pe cauze
pentru a le evidenţia pe cele cu pondere mare în utilizarea incompletă a
timpului disponibil.
Ponderea fiecărei cauze se calculează pe baza relaţiei: gni= Tni/Tn x100
în care:
Tni – timpul nelucrat dintr-o anumită cauză.
Utilizarea incompletă a timpului de lucru al persoanelor are efecte
economice asupra performanţei entităţii , reflectându-se în mod direct în
producţia obţinută (Q).
Efectele utilizării incomplete a timpului pot fi cuantificate pe o anumită
perioadă sau în dinamică, astfel:
- sporul de producţie care s-ar fi putut obţine în timpul nelucrat dintro
anumită perioda: QTn = Tn x Whp
Whp-productivitatea orara programată
- modificarea Q de la o perioadă la alta sub influenţa Tn: QTn = - ( Tn1 –
Tn0) x Wh0

Prin intermediul producţiei timpul nelucrat influenţează şi alti indicatori

precum cifra de afaceri, productivitatea muncii, profitul etc.
6. Cele trei forme ale productivitatii
pag 46-47

7, 8. Analiza cheltuielilor la 1000 u.m.

pag 51-55

Nu se pot face aprecieri obiective cu privire la evoluţia cheltuielilor dacă nu le

corelăm cu evoluţia efectelor obţinute. Pentru aprecierea eficienţei cheltuielilor
efectuate de către o întreprindere, este necesar să se calculeze nivelul
cheltuielilor la 1000 u.m. (C/1000).
9. . Analiza asigurarii cu personal
pag 41-42
Resursele umane reprezintă un factor esenţial pentru desfăşurarea activităţii
oricărei entităţi. În analiza asigurării cu personal se urmăresc aspecte precum
dinamica, structura şi calitatea resurselor umane
Structura personalului se apreciază pe baza ponderii deţinute de o anumită
categorie în total personal. Se poate vorbi de o structură pe categorii de
calificare, pe sexe, pe grupe de vârstă, pe grupe de vechime etc.

10. Prezentati ratele de rentabilitate

Rata rentabilităţii financiare (Rf) exprimă eficienţa utilizării capitalului
propriu al entităţii.
Rata rentabilităţii comerciale (74 -77)
Rata rentabilităţii resurselor consumate