Vulnerabilitatea la stres

 
Vulnerabilitatea la stres este un ansamblu de factori biologici, psihologici si sociali care pot favoriza
instalarea stresului cronic, cu efecte negative pentru sanatate. Prof. Dr. Ioan-Bradu Iamandescu a
identificat, printre alti factori psihologici care pot determina vulnerabilitatea la stres, urmatoarele
trasaturi („Psihocardiologie”, Iamandescu & Sinescu, 2015):
* Introversia
* Neuroticismul  (o trasatura de personalitate caracterizata de anxietate, teama, dispozitie variabila,
etc.)
* Rigiditatea psihica
* Toleranta la frustrare (neconcordanta dintre nivelul de aspiratie si posibilitatile individului)
* Ostilitatea, agresivitatea, interiorizarea furiei
* Dispozitia iritabila
* Epuizarea
Chiar daca unele persoane sunt mai vulnerabile la stres decat altele, exista strategii de adaptare pe
termen lung care le pot ajuta sa reactioneze adecvat la factorii stresori.
 

Simptome stres - cum reactionam la stres

 
Stresul psihic prelungit poate produce intr-o persoana atat schimbari comportamentale si cognitive,
cat si reactii emotionale fiziologice, iar intensitatea si frecventa acestora variaza in functie de
persoana. Lista de mai jos nu este exhaustiva, insa ofera o imagine sugestiva asupra celor mai
frecvente simptome si atrage atentia asupra importantei de a le identifica inainte ca stresul cronic sa
afecteze grav organismul.
Simptome comportamentale
* Pofta de mancare mai mare sau mai mica decat de obicei
* Nevoie de somn mai mare sau mai mica decat de obicei
* Izolare fata de cei din jur
* Amanarea sarcinilor sau neglijarea responsabilitatilor
* Refugiul in alcool, tigari sau droguri pentru relaxare
* Capatarea unor ticuri nervoase
Simptome emotionale
* Anxietate, depresie
* Iritabilitate sau furie
* Senzatie ca esti coplesit
* Senzatie ca esti izolat
Simptome cognitive
* Tulburari de memorie
* Putere scazuta de concentrare
* Viziune negativa asupra vietii
* Ganduri anxioase
* Ingrijorare permanenta
Simptome fiziologice
* Dureri de cap, dureri de piept
* Palpitatii
* Raceli frecvente
* Diaree sau constipatie
* Greata, ameteli
* Pierderea apetitului sexual
 

Combaterea stresului. Strategii de adaptare la stres

 
Nefiind propriu-zis o boala, ci un raspuns al organismului la lucrurile care ni se intampla in viata, nu
exista un tratament pentru stres compus din anumite medicamente. Este insa posibil ca, in functie
de simptomele afisate, medicul sa ne prescrie somnifere (daca avem probleme cu somnul),
antidepresive (daca ne simtim anxiosi sau depresivi) sau orice alte medicamente care ar putea trata
simptomele fiziologice precum tensiunea ridicata sau problemele digestive.
Ca sa gestionam eficient stresul emotional sau psihic, putem folosi anumite strategii de adaptare la
stres. In general, acestea sunt centrate ori pe emotie (adica incercam sa diminuam emotia resimtita
vizavi de un factor stresant, fie prin amanare, ignorare, visare, sedative, rugaciune, meditatie), ori pe
problema (adica ne confruntam direct cu sursa stresului). In functie de situatie, cele doua tehnici de
management al stresului pot fi folosite separat. Astfel, strategia centrata pe emotie se poate dovedi
mai utila atunci cand pierdem pe cineva drag, pe cand strategia centrata pe problema ne poate ajuta
in situatiile in care ne sta in putere sa eliminam sursa stresului.
Alte strategii de adaptare la stres includ diverse tehnici de relaxare, care ne cresc abilitatea de a ne
pastra calmul si de a face fata factorilor stresori, alimentatia echilibrata, suficient somn, practicarea
unor exercitii fizice si o viata sociala satisfacatoare (care pune accent pe calitatea relatiilor, nu pe
numarul acestora).
Ceea ce trebuie sa retii este ca stresul nu este intotdeauna rau si ca, atata vreme cat iti acorzi
suficient timp pentru odihna dupa perioadele in care esti stimulat de anumiti factori stresori
(examene, proiecte), te poti simti mai degraba motivat decat stresat. Insa daca recunosti simptomele
stresului cronic, atunci inseamna ca este momentul sa faci o programare la medic.
Stresul nu face parte dintr-un mod sanatos de viata, ci iti poate afecta sistemul imunitar, sistemul
digestiv si pe cel reproducator, poate creste riscul unui stop cardiac sau al unui atac cerebral, te
poate face mai vulnerabil la anxietate si depresie si poate grabi imbatranirea. De aceea, este foarte
important sa te asiguri ca acorzi suficient timp relaxarii si ca poti apela la strategiile de adaptare
adecvate ca sa faci fata oricarei situatii stresante.