Buchiile lui Ion Creangă

Bunelul are numai două clase. Face ce face și se așează în banca lui
Guguță.

- Bună treabă cînd vine școala acasă, zice bunelul. Eu umblam în

clasa întîi tocmai la Strîmba, cale de două verste. Mă scula mama cînd
cîntau cocoșii de ziuă, îmi punea cărțile în trăistuță și-mi da un șip cu
cerneală de boz în mînă. Ca să nu mă pierd, mergeam pe malul
Răutului.

- Tu ai învățat cu Ion Creangă , bunele?

- Creangă-i mai mare de ani. Cînd umblam eu într-a-ntîia, el era

învățător în tîrgul Ieșului. Hăt încoace a trecut un școlar de-al lui
Creangă prin satul nostru. L-am tras de limbă și omul ne-a spus cum a
învățat a buchisi. Să vezi, măi Guguță!

Cică Ion Creangă venea la școală cu o cutie de carton subsuoară. La

lecție unde scotea din cutie niște litere de prăjitură, unse cu zahăr topit.
Una cîte una prindea literele pe tablă cu bolduri și alcătuia astfel
cuvinte.

Apoi chema un elev la tablă și-l întreba:

- Spune tare: ce scrie pe tablă?

Dacă elevul deslușea cuvîntul, Ion Creangă îi dădea voie să mănînce

litera care și-o alegea. Cînd băiatul din clasa întîi își lingea buzele, Ion
Creangă de colo:

- Ei, acuma să citești ce e scris pe tablă, ținînd minte litera pe care ai

mîncat-o.

Al naibii mai erau de gustoase literele lui Ion Creangă și băieții,

pofticioși cum sînt, nu-și dădeau rînd la tablă. Și era sărac Ion Creangă
de i-a mers vestea, dar în fiecare seară cocea cofeturi pentru copii.
 - Tare-aș mînca și eu o literă din aceea, bunele.

Bunelul a încrețit fruntea:

- Apoi să cauți în casa cea mare. Îmi pare că undeva trebuie să fie un
covrig de-al lui Ion Creangă.

Guguță s-a uitat pe după fotografii, pe sub peretare, a scos busuiocul

de după grindă- nici urmă de covrig. L-or fi ros șoarecii, că n-a rămas
nici un punct dintr-însul.

Uitase de covrigul lui Creangă, cînd iată că vine într-o zi bunelul:

- Ei, Guguță?

- Ai șuguit, bunele.

Bunelul îl ia de mînă, îl duce în casa cea mare și-i arată o carte:

- Iaca aici, măi Guguță?

- Ai șuguit, bunele.

Bunelul îl ia de mînă, îl duce în casa cea mare și-i arată o carte:

- Iaca aici, măi Guguță, îs toți covrigii din cuptorul lui Ion Creangă.

Și-s cu pojghiță de zahăr, ia gustă-i:

Trei iezi cucuieți,

Mamei ușa descuieți....

Guguță a pus cartea în sîn ți a sărit în brațele bunelului:

- Nu-i drept că ai două clase, bunele. Tu ai optzeci de clase!