E-Business

Curs 8

Lect.univ.dr. Tatiana Dosescu

1
Cursul 8

Rețele sociale și comerț mobil

1. De la comunități virtuale la rețele sociale

2. Modele de venit pentru site-uri de socializare

3. Comerț mobil

2
1. De la comunități virtuale la rețele sociale

• Web-ul oferă oamenilor posibilitatea de a forma comunități online fără

limitări geografice.
• Indivizi și companii având interese comune se pot întâlni online pt. a
discuta diverse probleme, pt. a partaja informații, pt. genera idei și pt.
a dezvolta relații de colaborare valoroase.
• Așa cum am văzut în cursurile anterioare, Internetul
✦ reduce costurile de tranzacție în lanțurile de valoare și
✦ oferă un mijloc eficient de comunicare oricui dispune de o conexiune la
Internet.
• Combinând potențialul Internetului de reducere a costurilor de
tranzacție cu rolul său de facilitator al comunicării între oameni,
companiile au creat noi moduri de a produce venit pe Web ca
facilitatori ai relațiilor între oameni.

3
Comunități virtuale

• Comunitate virtuală (comunitate online) = loc de întâlnire pt. oameni și

pt. companii care nu are o existență fizică.
• Comunități virtuale timpurii:
✦ Sisteme de panouri de afișaj electronic [Bulletin board systems (BBS)]:
✤ Erau computere care permiteau utilizatorilor să se conecteze prin modemuri
(utilizând conexiuni dial-up prin linii telefonice) pt. a citi și pt. a posta mesaje într-o
zonă comună numită panou de afișaj electronic [electronic bulletin board].
✤ Multe erau gratuite, însă altele percepeau o taxă lunară.
✤ Erau susținute prin reclame și/sau prin abonamente lunare.
✦ Grupurile de știri Usenet [Usenet newsgroups]:
✤ Lansată la Universitatea Duke în 1979, Usenet era o rețea de computere
interconectate concepută pt. stocarea de informații despre diverse subiecte.
✤ Grupurile de știri Usenet erau zone de postare a mesajelor pe computerele rețelei
în care persoanele interesate (în special profesori, studenți și cercetători) puteau
discuta pe marginea acelor subiecte.

4
Comunități virtuale

• Astăzi, comunitățile virtuale sunt reprezentate de:

✦ camere de discuții online
✦ site-urile dedicate unor subiecte specifice sau schimbului general de
informații, de fotografii și de videoclipuri.
• În aceste comunități, interacțiunea socială poate fi considerabilă și
mulți sociologi consideră că activitățile de comunicare și de formare a
relațiilor care au loc online sunt similare cu cele care se desfășoară în
comunitățile fizice.

5
Evoluția comunităților virtuale

• În 1985, încă înainte de apariția Web-ului, s-a creat una din primele
comunități online: WELL (“Whole Earth `Lectronic Link”)
✦ A început ca o serie de dialoguri între autorii și cititorii revistei Whole Earth
Review.
✦ Membrii comunității plătesc o taxă lunară pt. a participa la forumuri și la
conferințe.
✦ În 1999, WELL a fost achiziționat de Salon.com, care operează și astăzi
site-ul pe bază de abonament lunar.
• În 1995, Beverly Hills Internet a deschis o comunitate online care
includea camere Web și oferea gratuit spațiu pe site utilizatorilor pt. ca
aceștia să creeze pagini cu propriile contribuții în interiorul unui oraș
virtual.
✦ Ulterior, site-ul și-a schimbat numele în GeoCities.
✦ Sursa de venit: publicitate pe paginile principale și pe cele ale membrilor.
✦ S-a dezvoltat rapid.
✦ În 1999, fost achiziționat de Yahoo! pt. 5 miliarde $.
✦ Yahoo! a închis site-ul în 2009.
6
 Evoluția comunităților virtuale

• În 1995, a fost creată comunitatea online Tripod.com

✦ Oferea spațiu gratuit pentru pagini Web, camere de discuții, știri, informații
meteo actualizate și pagini cu informații despre sănătate.
✦ Sursa de venit: publicitate pe paginile principale și pe cele ale membrilor.
✦ În 1998, a fost Tripod.com a fost achiziționat de Lycos și, în prezent, oferă
servicii de Web hosting gratuite și contra cost.
• În 1995, Theglobe.com a fost creat ca urmare a unui proiect al unor
studenți de la Universitatea Cornell din S.U.A.
✦ Oferea buletine de știri, camere de discuții, zone pt. anunțuri personale.
✦ Sursa de venit: publicitate pe paginile principale și pe cele ale membrilor.
✦ A fost închis în 2001 ca urmare a scăderii dramatice a veniturilor obținute din
publicitate.
• Majoritatea site-urilor care au încercat să creeze comunități virtuale în anii
1990 au fost închise.

7
Rețele sociale online

• Pe măsură ce Internetul și Web-ul s-au dezvoltat:

✦ Entuziasmul împărtășirii experiențelor noi de comunicare online a scăzut.
✦ A apărut un fenomen nou în comunicarea online: oamenii având diverse
interese comune pot fi conectați prin legături multiple → A apărut astfel o
nouă categorie de site-uri Web: site-urile de socializare.
• Site de socializare [social networking site] = serviciu bazat pe Web care
le permite indivizilor să-și construiască un profil public sau semipublic și o
listă cu alți utilizatori cu care partajează o conexiune și să vadă listele
similare ale acestora din urmă.
• Ceea ce face unice site-urile de socializare nu este faptul că acestea
permit indivizilor să se întâlnească unii cu alții, ci că le oferă posibilitatea
să-și creeze și să facă publică propria rețea socială. → Pot rezulta astfel
conexiuni între indivizi care, în alte situații, nu s-ar fi putut realiza.

8
Exemple de site-uri de socializare:
• Six Degrees (1997): Se baza pe ideea că fiecare locuitor al planetei poate fi
contactat de orice străin printr-un lanț alcătuit din cel mult cinci intermediari (Teoria
celor șase grade de separare). A fost închis în 2000.
• Friendster (2002): A fost primul site care a inclus majoritatea funcționalităților
oferite azi de toate site-urile de socializare. În prezent, este foarte popular în țările
asiatice.
• LinkedIn (2003): Cel mai popular site dedicat facilitării contactelor de afaceri.
• MySpace (2003): Site foarte popular printre utilizatorii tineri ai Web-ului.
• Facebook (2004): Cel mai popular site de socializare din lume.
• YouTube (2005): A popularizat includerea de conținut video în site-urile de
socializare.
• Twitter (2006): Utilizatorii pot trimite mesaje scurte [tweets] altor utilizatori care s-
au înregistrat pt. a le urmări mesajele.
• Google+ (2011): Site-ul de socializare cu cea mai rapidă creștere din istorie.
✦ Oferă unele avantaje față de principalul competitor, Facebook: aplicație de
videochat evoluată și galerie foto superioară, absența reclamelor, conectare cu
alte produse Google, setări referitoare la datele personale mai ușor de înțeles,
etc.
9
Site-uri de socializare:

10
Cele mai accesate site-uri de socializare:

11
 Bloguri
• Blog (abreviere pt. Web log) = site Web care reprezintă, de cele mai multe
ori, un jurnal public online al unui autor. Majoritatea blogurilor includ
mijloace de postare a comentariilor vizitatorilor.
• Blogging = activitatea de actualizare (publicare de conținut nou) a unui
blog.
• Blogurile sunt un tip de site de socializare, deoarece constituie un
instrument de facilitare a interacțiunilor umane.
• Cele mai uzuale scopuri pt. utilizarea blogurilor:
✦ Informarea membrilor familiei și a prietenilor despre experiențele personale.
✦ Exprimarea opiniilor despre diverse evenimente (politice, din domeniul tehnic,
artistic, educațional, etc.).
✦ Crearea unor comunități în jurul unor subiecte de interes.
✦ Promovarea unei afaceri: prin includerea regulată de conținut nou referitor la
produsele și serviciile oferite, în scopul atragerii de noi clienți și al păstrării
celor deja câștigați.
✦ Găzduirea de mesaje publicitare: unele companii cumpără spațiu publicitar pe
blogurile care au un număr mare de vizitatori.
12
• Tipuri generale de bloguri:
✦ Stilul jurnal: Descrie viața de zi cu zi și interesele personale ale bloggerului.
✤ Unele dintre aceste bloguri sunt private sau pot fi citite numai de către apropiații
bloggerului.
✦ Stilul jurnalistic: Furnizează comentarii și informații recente (breaking news)
referitoare la evenimente din domeniile afacerilor, economiei și politicii.
✤ Majoritatea respectă deontologia profesională a jurnaliștilor, publicând sursele de
informare și corectând erorile.
✤ Depășesc adesea fluxurile media clasice în ceea ce privește noutatea informațiilor
prezentate.
✤ Jurnalism participativ = cititorii contribuie la scrierea unui ziar online.
✦ Fotobloguri: Includ fotografii, alături sau în locul intrărilor bazate pe text.
✦ Videobloguri: Includ clipuri video, alături sau în locul intrărilor bazate pe text.
✦ Mobloguri (mobil+blog): Bloguri actualizate folosind un dispozitiv mobil.
✤ Adesea nu sunt bloguri de sine stătătoare, ci reprezintă secțiuni incluse în blogurile
clasice, bazate pe text și conținut media produse pe dispozitive mobile.
✤ Microblogging = formă de blogging care le permite utilizatorilor să publice online
texte scurte de până la 140-200 de caractere însoțite, uneori, și de imagini.
Informațiile pot fi editate/accesate online sau trimise telefonic prin SMS, prin e-mail
sau prin mesageria instantanee și pot fi încorporate pe bloguri sau pe alte site-uri.
13
• Avantajele blogurilor:
✦ Rezolvă o varietate de probleme ridicate de publicarea pe Web.
✦ Nu necesită învățarea unor limbaje sau tehnologii.
✦ Oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde și oricând, singura
condiție care trebuie îndeplinită fiind ca aceștia să dispună de o conexiune la
Internet.
✦ Oferă un potențial ridicat de colaborare.
✦ Serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuite.

14
Site-uri de socializare pentru cumpărători

• Social shopping = aducerea cumpărătorilor și vânzătorilor într-o rețea

socială pt. a facilita încheierea tranzacțiilor de vânzare-cumpărare.
• Exemplu: craigslist
✦ Resursă de informații pt. locuitorii din zona orașului San Francisco, creată în
1995 de Craig Newmark, membru al comunității WELL.
✦ În prezent, include informații pt. majoritatea orașelor importante din S.U.A. și
din alte țări.
✦ Site-ul este administrat de o fundație non-profit.
✦ Toate postările sunt gratuite, cu excepția anunțurilor prin care se cere ajutor.

15
Comunități virtuale bazate pe idei

• Collaborative/Social bookmarking [Marcarea socială/colaborativă] =

modalitate online de a reține, de a clasifica și de a partaja resursele Web
în funcție de nevoile și interesele individuale.
✦ Ideea principală care stă în spatele unui serviciu de bookmarking social
constă în utilizarea marcajelor [tags] asociate unor site-uri/pagini Web.
• Serviciile de bookmarking social sunt deosebit de utile deoarece:
✦ Oferă utilizatorului posibilitatea de a avea acces la propriile semne de carte
de la oricare calculator conectat la Internet.
✦ Utilizatorul dispune și de alte semne de carte (ale altor utilizatori), pe lângă
cele create de el însuși.
✦ Utilizatorul poate partaja propriile semne de carte cu alte persoane.
✦ Semnele de carte pot fi incluse într-un feed RSS generat automat de sistem.
• Exemple: delicious (serviciu cu caracter general), citeulike (pt.
organizarea resurselor cu caracter științific), diigo (folosit în mediul
academic).

16
Rețele virtuale de învățare

• Rețea virtuală de învățare [Virual learning network] = rețea creată pt. a

sprijini predarea, învățarea și evaluarea.
• Multe colegii și universități oferă cursuri care utilizează platforme de
învățare la distanță (precum Blackboard) pt. interacțiunea student-
profesor.
• Platformele de învățare la distanță furnizează un set complex de
instrumente pt. livrarea conținutului, comunicare, evaluare, administrarea
grupurilor de studenți, urmărirea progresului învățării, etc.
• Versiunile recente ale acestor medii includ wiki-uri, bloguri, fluxuri RSS și
spații virtuale de învățare 3D.
✦ Wiki = site Web care permite vizitatorilor să adauge și să elimine conținut,
precum și să-l modifice.
✦ Canal RSS = canal de știri [feed] pt. mediatizarea/distribuirea conținutului nou
inclus în site-uri.

17
2. Modele de venit pentru site-uri de socializare
• Spre sfârșitul anilor 1990, modelul susținerii prin venit obținut exclusiv din
publicitate era folosit de comunitățile virtuale, de motoarele de căutare și
de directoarele Web.
• În 1998, a început un val de achiziții și de fuziuni între aceste site-uri.
• Noile site-uri apărute foloseau tot modelul susținerii prin venit obținut
exclusiv din publicitate, însă includeau toate funcționalitățile oferite de
comunitățile virtuale, de motoarele de căutare, de directoarele Web și de
alte site-uri de informații și de entertainment.
• Aceste portaluri doreau să fie poarta de intrare în Web a oricărui
navigator pe Web.
• Modele de venit pt. site-uri de socializare:
✦ Susținere prin reclame
✦ Susținere prin reclame și taxă pt. serviciu
✦ Susținere prin taxă pt. serviciu
✦ Site-uri pt. microîmprumuturi
✦ Comunități virtuale interne
18
Site-uri de socializare susținute prin reclame

• Site-urile de socializare mai mici, mai specializate, pot atrage suficienți

vizitatori pt. a genera venituri semnificative din publicitate.
• Exemplu: Site-ul I Can Has Cheeseburger
✦ Creat de Eric Nakagawa în 2007.
✦ El a postat pe site-ul său poze cu pisici având titluri amuzante
[lolcats] și a creat un blog pt. ca vizitatorii să poată comenta
imaginile.
✦ După câteva luni, site-ul avea peste 100.000 de vizitatori pe zi.
✦ În prezent, datorită traficului mare, site-ul generează venituri
substanțiale exclusiv din publicitate.
• Site-urile de socializare care au un număr mare de vizitatori pot impune taxe
mai mari pt. publicitate pe paginile lor.
• Întrucât site-urile de socializare le cer membrilor să furnizeze informații
demografice despre ei, potențialul pt. marketing țintit pe aceste site-uri este
foarte ridicat.
• O măsură destul de bună pt. adezivitatea unui site este timpul petrecut de
un vizitator pe acel site.
19
Popularitatea și adezivitatea principalelor site-uri Web:

Timpul mediu per utilizator

Proprietar Milioane de vizitatori unici
per lună (h:mm)

Google 379 3:43

Microsoft 316 2:20

Facebook 301 6:21

Yahoo! 235 2:30

Wikimedia Foundation 156 0:13

eBay 134 1:16

InteractiveCorp 132 0:11

Amazon.com 129 0:27

Apple Computer 117 1:58

AOL, Inc. 103 3:31

Adaptare după rapoartele pe August 2011 publicate de The Nielsen Company la

http://www.nielsen.com/us/en/insights/top10s/internet.html

20
Site-uri de socializare susținute prin reclame + taxă pentru serviciu

• Majoritatea site-urilor de socializare obțin venituri din publicitate care le

permit să ofere exclusiv servicii gratuite membrilor rețelei.
• Unele site-uri de socializare oferă, pe lângă serviciile gratuite, și unele
servicii contra cost.
• Exemplu: Yahoo! oferă contra cost pachetul All-Star Games și serviciul
premium de e-mail.
• Exemple: The Motley Fool și TheStreet.com
✦ Oferă sfaturi pt. investiții, cotații la bursă și ajutor pt. planificare financiară.
✦ Unele informații sunt oferite gratuit tuturor vizitatorilor, informații suplimentare
sunt disponibile gratuit abonaților în schimbul unor date personale, iar și mai
multe informații sunt disponibile abonaților care plătesc o taxă.
• Monetizare = convertirea vizitatorilor site-ului în abonați sau în
cumpărători de servicii.
• Strategia de monetizare poate genera o reacție negativă din partea
utilizatorilor. → Site-urile nu știu niciodată sigur câți utilizatori vor fi dispuși
să plătească pt. un serviciu care a fost oferit gratuit într-o anumită formă
până la un moment dat.
21
Site-uri de socializare susținute prin taxă pentru serviciu
• Site-ul Google Answers:
✦ Una din primele încercări de monetizare a rețelelor sociale online.
✦ Oferea utilizatorilor posibilitatea de a pune întrebări și de a primi răspunsuri la
acestea din partea unui expert (numit Google Answers Researcher) contra
unei taxe.
✦ Experții erau selectați de către Google dintre membrii comunității pe baza
unui test.
✦ Google a oferit acest serviciu din 2002 până în 2006.
• Servicii similare gratuite sunt oferite de către Yahoo! (Yahoo! Answers) și
de către Amazon (Askville):
✦ Răspunsurile pot fi formulate de voluntari.
✦ Aceste servicii produc venit din publicitate.
• Site-ul Uclue:
✦ Creat de foști cercetători de la Google Answers, după închiderea site-ului.
✦ Cercetătorii primesc 75% din taxă.
✦ Calitatea răspunsurilor este mai bună decât în cazul site-urilor gratuite, iar
întrebările tind să fie mai serioase și mai bine formulate.
22
Site-uri pentru microîmprumuturi
• Microîmprumut [Microlending] = împrumutul unor sume mici de bani unor
persoane încep sau operează mici afaceri, în special în țările în curs de
dezvoltare.
• Această practică a devenit faimoasă în 2006, când Muhammad Yunus și
Grameen Bank au câștigat premiul Nobel pt. munca lor de dezvoltare a
unor inițiative de microlending în Bangladesh.
• Elementul cheie al microlending-ului este prezența într-o rețea socială de
indivizi care se împrumută.
• Aceștia se sprijină reciproc și constituie, totodată, un element de presiune
menit să asigure că împrumuturile sunt rambursate de către fiecare
membru al grupului.
• Exemple de site-uri pt. microlending: Kiva și MicroPlace
✦ Kiva încheie parteneriate cu instituții care sunt bine informate cu privire la
condițiile de afaceri din zona lor.
✦ Aceste instituții selectează indivizi care au un bun profil al riscului de creditare
și îi ajută să posteze o cerere de împrumut pe site-ul Kiva.
✦ Creditorii analizează cererile de împrumut și decid acordarea totală sau
parțială a sumei cerute prin intermediul site-ului Kiva.
23
Comunități virtuale interne

• Tot mai multe organizații mari și-au construit site-uri Web interne care oferă
posibilități de interacțiune socială între angajați, precum și diverse
informații importante pt. aceștia.
• Aceste site-uri Web interne rulează pe intranetul companiei.
• Organizațiile pot economisi sume semnificative de bani prin înlocuirea
fluxurilor de informații tipărite cu un site Web intern.
• Un site Web intern de socializare poate fi extrem de util pt. crearea unei
comunități virtuale între angajații dispersați pe o suprafață geografică
întinsă.
• Multe companii adaugă conectivitate wireless site-urilor interne de
socializare pt. a le face accesibile angajaților care călătoresc, se întâlnesc
cu clienți/furnizori sau lucrează de la distanță.

24
3. Comerț mobil

Comerț mobil (Mobile commerce, m-commerce) = comerț electronic

desfășurat prin intermediul dispozitivelor mobile: telefoane inteligente,
tablete, etc.
• Short messaging service (SMS) = serviciu prin care utilizatorii
telefoanelor mobile își pot trimite mesaje text scurte unii altora.
• În Japonia și în părți din Asia de Sud-Est, comerțul mobil reprezintă o
parte mult mai mare din activitatea de business online decât în oricare
altă parte din lume.
✦ Țările din aceste zone au introdus rețele de telefonie mobilă de mare
capacitate cu mult înaintea furnizorilor de servicii de telefonie mobilă din
S.U.A. și din Europa.
✦ NTT DoCoMo, cea mai mare companie de telefonie din Japonia, a creat
comerțul mobil în 2000 prin introducerea serviciului i-mode.
• În S.U.A., comerțul mobil a început abia în 2008, odată cu apariția
rețelelor de telefonie mobilă de mare capacitate și a telefoanelor mobile
inteligente (Apple iPhone, Palm Pre, BlackBerry, etc.).

25
Modalități de afișare a paginilor Web în browserele telefoanelor mobile:

• Prin utilizarea Wireless Application Protocol (WAP):

✦ Protocol care permite afișarea paginilor Web create cu HTML pe dispozitive
cu ecrane mici.
• Afișarea pe dispozitivul mobil a unei pagini Web normale:
✦ Posibilă odată cu apariția ecranelor de mare rezoluție.
✦ Exemplu: Apple iPhone - unul dintre primele dispozitive cu ecran
capacitiv [touch screen].
• Crearea de site-uri Web specifice pt. vizualizarea pe anumite dispozitive
mobile:
✦ Mult mai dificil de realizat, deoarece există telefoane mobile inteligente
care, deși rulează același sistem de operare, au interfețe diferite.

26
Sisteme de operare pentru dispozitive mobile

• Apple, BlackBerry:
✦ Folosesc propriile sisteme de operare.
• HTC, Motorola, Nokia:
✦ Inițial utilizau sisteme de operare și aplicații proprii.
✦ În prezent, folosesc un sistem de operare third-party.
• Cele mai populare sisteme de operare third-party:
✦ Android, Windows Phone.
• Apariția sistemelor de operare standard pt. dispozitive mobile s-a datorat
schimbării modului de dezvoltare și de comercializare a aplicațiilor
software.

27
Aplicații pentru dispozitive mobile
• În trecut, companiile de telefonie mobilă generau venit din controlul aplicațiilor
software (app-uri) care rulau pe telefoane proprii:
✦ Companiile dețineau licențele de comercializare a aplicațiilor create de dezvoltatorii
de software.
✦ Abonații plăteau o taxă lunară pentru fiecare aplicație instalată pe telefoanele lor
mobile.
• Apple a schimbat complet vechea strategie de a genera venit atunci când
compania AT&T a acceptat să fie singurul furnizor de servicii de telefonie mobilă
pt. iPhone și i-a permis lui Apple să comercializeze aplicații pt. telefon direct prin
magazinul online propriu: Apple Apps for iPhone.
• Întrucât Apple a permis dezvoltatorilor independenți să creeze aplicații pt. iPhone
și să le vândă apoi prin magazinul Apple Apps for iPhone (în schimbul unei părți
din venitul obținut), mulți dezvoltatori de software au obținut profituri considerabile.
• BlackBerry a urmat exemplul Apple și și-a creat propriul magazine de aplicații pt.
telefoanele proprii: BlackBerry App World.
• Utilizatorii telefoanelor mobile care rulează sistemul de operare open source
Android pot achiziționa aplicații din magazinul Android Market.
• Unele companii dezvoltă acum aplicații pt. mai multe platforme.
28
Aplicații pentru dispozitive mobile

• Companiile care doresc să se angajeze în comerțul mobil:

✦ Trebuie să verifice funcționarea site-ului Web pe dispozitive mobile.
✦ Să creeze, eventual, o versiune a site-ului optimizată pt. utilizatorii
dispozitivelor mobile.
• Oportunități pt. utilizarea dispozitivelor mobile în afacerile electronice:
✦ Servicii bancare online.
✦ Servicii și informații medicale online.
✦ Utilizarea serviciului GPS: aplicații care utilizează locația utilizatorului
dispozitivului mobil pt. a identifica oportunități de afaceri în zona respectivă
(restaurante, magazine, furnizori de diverse servicii, etc.).

29
Bibliografie

1. SCHNEIDER, Gary P. - Electronic Commerce, 9th Edition

Course Technology, Cengage Learning, 2011.

2. ANGHEL, Traian - Tot ce trebuie să știi despre Internet

Editura Polirom, Iași, 2011.

30