Medicina de familie curs

Subiectul 1

Subiectul 2

Subiectul 3. Conditii igienico-sanitare:

 spatiile sa fie salubre
 sa aiba lumina naturala
 sa fie racordate la reteaua de energie electrica
 sa aiba o sursa de incalzire
 sa se respecte conditiile de evacuare a reziduurilor biologice
 sa aiba telefon
Subiectul 4. Forme de organizare a cabinetelor medicale:
1. CMI (cabinet medical individual) – este cea mai frecventa forma unde lucreaza medical titular
cu salariati/ colaboratori
2. cabinete medicale grupate: isi asigura facilitate economica comuna, dar isi pastreaza
individualitatea in relatiile cu terti
3. cabinet medicale asociate: isi exercita comun activitatea si asigura accesul permanent al
pacientilor
4. societate civila medicala alcatuita din 2/ mai multi medici asociati.
Subiectul 5

Subiectul 6

-sunt o serie de acte medicale in care se consemneaza activitatea desfasurata de fiecare medic

1
Subiectul 7

Subiectul 8
Asistenta medicala preventiva (profilaxia)
1.primara -se adreseaza omului sanatos si colectivitatii indemne pentru a fi feriti de imbolnaviri
-in acest sens el poate actiona asupra individului, asupra familiei, a comunitatii si a mediului
inconjurator prin:
 identificarea si combaterea factorilor de risc
 respectarea conditiilor igienice si educatia sanitara
 atragerea persoanelor la pastrarea propriei sanatati
 adoptarea unui stil de viata sanogenetic
 depistarea si combaterea rezervatiei de virus
 combaterea vectorilor, poluarii
 controale medicale periodice
 examene de bilant
2.preventia secundara – se adreseaza omului aparent sanatos, cu afectiuni in stadii incipiente,
asimptomatice, prin:
 depistarea precoce a imbolnavirilor si instituirea unui tratament adecvat; pot schimba cursul
unei boli (restitutio ad integrum/ stabilizarea evolutiei)
 depistarea formelor cu simptomatologie minima, a cazurilor atipice
 efectuarea de controale periodice la populatiile cu risc crescut
 metoda screening-ului
3.preventia tertiara – se adreseaza omului bolnav cunoscut si consta in depistarea cat mai precoce a
complicatiilor posibile, pt evitarea agravarii evolutiei prin:
 prevenirea agravarii si aparitia complicatiilor prin aplicarea unui tratament cat mai
precoce
 supravegherea tratamentului
 dispensarizarea pacientilor cronici
 sesizarea in timp util a modificarilor clinice si paraclinice

2
  sustinerea familiala si sociala a bolnavului
4.preventia specifica – aplicarea unor metode de prevenirespecifica in unele boli cum ar fi prevenirea
bolilor infectioase prin vaccinare, a rahitismului prin adm de vitamina D, a gusei endemice, a anemiei
feriprive prin administrare de Fe

Asistenta medicala curativa se poate face la:.

1. la cabinetul medical
2. la domiciliul bolnavului – situatii:
-urgente medico-chirurgicale
-copii sub 1 an pentru afectiuni acute
-pacienti dupa interventii chirurgicale
-pacienti imobilizati ortopedic
-pacienti cu afectarea membrelor inferioare secundar unui AVC
-pacienti in faza terminala
-vizite active pt urmarirea bolnavilor cu afectiuni cr sau pt evaluarea factorilor de risc existenti in
unele familii
Subiectul 9

Indicatiile uroculturii initiale:

1. ITU(infectii ale tractului urinar) complicate, recurente
2. gravide tinere cu simptomatologie de cistita
3. pacienti varstnici
4. obstructie/ corp strain in tractul urinar
5. reflux vezicoureteral
6. istoric recent de interventie urologica
7. reziduu vezical
8. transplant renal
9. azotemie
10. ansa renala creata artificial
Urocultura de control – indicatii:
1. infectie care nu a raspuns la terapia initiala
2. istoric de recurenta a ITU (infectii ale tractului urinar)
3. exista o anormalitate functionala sau anatomica a tractului urinar
4. persista modificari ale examenului sumar de urina
Subiectul 10 Ecografia hepatica – indicatii:
1. durere in hipocondrul drept
2. stari febrile de etiologie neelucidata
3. sindrom icteric
4. depistarea clinica a hepatomegaliei pt determinarea tumorilor hepatice, stadializarea
neoplasmului hepatic primar, diagnosticul diferential sau pozitiv al hepatopatiilor difuze
5. cresteri ale valorilor probelor hepatice
6. monitorizarea clinica a pacientilor supravegheati oncologic

3
 7. detectarea semnelor periferice de HTP (hipertensiune portala), precum si gradul HTP;
detectarea sunturilor portosistemice, evaluarea hemodinamica
8. detectarea anomaliilor vasculare congenitale/ dobandite si evaluarea permeabilitatii sistemului
vascular cu detectarea trombilor
9. dirijarea manoperelor inteventionale
10. chimioembolizarea unei metastaze unice/ tumori maligne secundare
11. evaluarea tumorilor hepatice pt detectarea vascularizatiei tumorii si stabilirea
caracteruluivascular al tumorii
Subietul 11 Ecografia in patologia bailor biliare – indicatii:
1. durere colicativa in hipocondrul drept, epigastru, abdomenul superior: litiaza veziculara,
litiaza coledociana, colecistita acuta, colecistita cronica litiazica
2. sindrom infectios asociat tabloului colicativ: colecistite, piocolecist, fistule bilio-digestive
3. dispepsii biliare asociate durerii acute a abdomenului superior, malformatii veziculare si ale
bailor biliare
4. sindrom icteric: litiaza veziculara, coledociana, obstructiva; colecistopatii obstructive, oddite,
neoplasm de vezica biliara
Subiectul 12 Ecografia in patologia splinei – indicatii:
1. evaluarea splenomegaliei clinic manifesta cu relatii morfologice complete, evolutie prin
repetabilitate: boli de sistem, suferinte hepatice cronice, hemopatii maligne
2. diagnosticul de urgenta al traumatismelor de hipocondru stang pt diagnosticul pozitiv/ negativ
al rupturilor de splina
3. sindrom febril in suferintele prelungite, etiologii neprecizate, pt cercetarea unor colectii intra-
sau perisplenice
4. evaluarea formatiunilor tumorale in hipocondrul stang, pt diagnostic topografic, evolutie si
precizarea diagnosticului in cazul asocierii altor elemente patologice
5. screening-ul tabloului general astenic, infectios si/sau dureros dispeptic al abdomenului
superior
6. screening-ul, in evolutie, al hepato-splenomegaliei diagnosticate anterior si incadrate intr-un
context patologic anterior, mai ales al complicatiilor
Subiectul 13 Ecografia patologiei pancreasului – indicatii:
1. confirmarea/ infirmarea unor observatii clinice sugestive pt patologia pancreatica:
pseudochisturi si abcese, pancreatita acuta/ cronica, tumori solide pancreatice
2. explorarea sindromului icteric
3. explorarea tabloului clinic al impregnarii neoplazice (neoplasm de pancreas)
4. ecografia interventionala prin punctii pancreatice – ecografia in scop terapeutic si diagnostic
Subietul 14 Ecografia in afectiunile renoureterale – indicatii:
1. hematuria
2. sindrom dureros lombar acut/ cronic
3. sindrom urinar
4. sindrom edematos
5. sindrom infectios general dublat de simptome urinare
6. diagnosticul malformatiilor renale
7. boli renale chistice solitare/ multiple
8. litiaza renoureterala
9. traumatisme renale
10. tumori renale solide
11. leziuni vasculare de ordin malformativ
12. screening-ul insuficientei renale

4
 13. evaluarea aparatului urinar la copii si gravide
Tipuri de ecografie:
 abdominala
 ecocardiografia transesofagiana/ transtoracica
 doppler arteriovenos
 pelvina
 de prostata si rect
 eco doppler al carotidei
 mamara
Subiectul 15 Diagnosticul si tratamentul pacientilor cu insuficienta circulatorie cronica periferica
Arteriopatia obliteranta = afectiune arteriala obstructiva ce determina scaderea progresiva a lumenului
vascular cu reducerea fluxului sangvin ce ajunge la tesuturi.
Etiologie:
1. ateroscleroza cu factorii ei de risc: fumat, diabet zaharat, HTA, dislipidemie, istoric familial,
hiperhomocistinuria, statusul postmenopauza
2. PCR crescuta asociata cu o boala vasculara periferica
3. trombangeita obliteranta
4. coarctatia de aorta
5. boli protrombotice: hiperhomocisteinemia, factorul V Leiden
6. vasculite: boala Takayasu, boala Behcet, LES, poliartrita reumatoida, alte boli ale tesutului
conjunctiv
7. boli displazice: displazia fibromusculara
8. boli ale tesutului conjunctiv: sindromul Marfan. neurofibromatoza
9. iradierea abdominala/ a regiunii inghinale
10. emboli mici (cardiaci, extracardiaci), anevrism de aorta
Subiectul 16 Clasificarea bolilor arteriale periferice:
Stadiul I. pacient asimptomatic, singurul semn de boala fiind obstrucyia arteriala; diagnostic clinic/
paraclinic
Stadiul II: ischemie de efort cu claudicatie intermitenta
a) claudicatie intermitenta > 200 m de mers
b) claudicatie intermitenta < 200 m de mers
Stadiul III: durere de repaus
Stadiul IV: ischemie de repaus + leiuni trofice (ulceratii, necroza, gangrena)
Subiectul 17 Principii de tratament a ischemiei periferice cronice.
Masuri generale.
1. exercitiu fizic (mers pe jos)
2. igiena optima a membrelor inferioare
3. scadere ponderala la obezi si supraponderali
4. dieta
Corectia factorilor de risc:
1. oprirea fumatului
2. tratamentul HTA
3. controlul diabetului
4. tratamentul dislipidemiei
Tratament medical:
-farmacologic:
 pentoxifilin

5
  crestor
 antiagregante plachetare
 antialgice
 PG
 factroi de stimulare a angiogenezei
-chirurgical:
 angioplastie
 by-pass
 amputatie
 simpatectomie lombara
Masurile generale nefarmacologice sunt adresate tuturor cazurilor la care timpul pana la aparitia
claudicatiei intermitente permite desfasurarea unei activitati fizice (mersul pe jos).
-exercitiu fizic sistematic in sedinte de minim 30 minute, cel putin de 3x/saptamana
-toaleta corecta a plagilor
-tratamentul factorilor de risc: oprirea fumatului, scadere ponderala etc
Subiectul 18 Abordarea clinico-terapeutica in HTA
HTA = cresterea persistenta la adultii > 18 ani a valorilor TAS ≥ 140 mmHg si/sau a TAD≥90 mmHg
la persoanele care nu primesc medicatie antihipertensiva.
Evaluarea initiala a pacientului hipertensiv nou descoperit
1. stabilirea diagnosticului de HTA (masurarea corecta a TA)
2. stabilirea gradului de HTA
3. excluderea cauzelor secundare de HTA
4. evaluarea si stratificarea riscului cardiovascular (incadrare intr-o clasa de risc):
a. factori de risc cardiovasculari
b. afectari ale organelor tinta
c. boli asociate
Evaluarea initiala a pacientului cu HTA
1. investigatii de rutina:
a. EKG
b. examenul sumar de urina
c. a
d. hemoglobina si hematocrit
e. K seric
f. creatinina, acid uric
g. colesterolul si HDL-colesterol, trigliceride
h. PCR
i. examenul de fund de ochi in HTA severa
2. interventii optionale:
a. ecocardiografie
b. eco doppler a carotidelor
c. microalbuminuria, proteinurie cantitativa
Situatiile in care se suspecteaza o cauza secundara de HTA:
1. lipsa antecedentelor heredocolaterale de HTA
2. debut brusc al HTA
3. HTA grad III
4. criza hipertensiva
5. pierderea brusca a controlului TA la pacientul hipertensiv cu valori anterior stabile

6
 6. HTA rezistenta la tratament
Valorile tinta ale TA:
1. TAS< 140 mmHg la pacientii:
 cu risc scazut sau moderat
 diabetici
 boala renala cronica la diabetici sau nediabetici
 boala cardiovasculara/ antecedente de AVC
2. TAS intre 140-150 mmHg la varstnici (se poate considera scaderea sub 140 mmHg a TA doar
daca e bine tolerata).
3. TAD < 90 (<85 la diabetici).
Subiectul 19 Diabetul zaharat (DZ) = tulburare metabolica ce poate avea o etiologie multipla
caracterizata prin modificari ale metabolismului glucidic, lipidic si proteic, rezulatate din deficienta in
insulinosecretie, insulinorezistenta sau ambele si care are ca element de definire, pana in prezent,
valoarea glicemiei.
Factorii de risc pentru aparitia DZ tip 2:
1. varsta >45 ani
2. antecedente heredocolaterale de DZ
3. persoana supraponderala/ obeza
4. diagnostic anterior de scaderea a tolerantei la glucoza
5. IMC ≥ 25 kg/m2, mai ales obezitate abdominala
6. DZ gestational
7. nasterea unui copil macrosom (>4kg)
8. HDL-colesterol ≤ 35 mg/dl (0.9 mmoli/L) si trigliceride ≥ 200 mg/dl
9. boli cardiovasculare
10. sindromul ovarelor polichistice
11. sedentarismul
12. apartenenta la grupuri etnice/ rase(asiatici, americani)
Subiectul 20 Diferenta DZ tip 1 si 2
DZ tip 1 DZ tip 2
Varsta la debut < 30 ani >40 ani
Tendinta la cetoza mare Rara, dar posibila
Tablou clinic Semne evidente, frecvent Variabil; rareori semne severe
dezechilibre
greutate Normo/subponderalitate Frecvent obezitate
Asocierea cu boli da nu
autoimune
Insulinemie (peptid C) Deficit absolut de insulina Variabila
(hipo/normo/hiperinsulinemie)
Anticorpi pancreatici da Nu
Tratament cu insulina indispensabil Uneori (DZ insulinonecesitant)
Subiectul 21 Obiectivele controlului glicemic
Optimal:
 HbA1c <7% sau < 6.5%
 glicemia bazala: 70-126 mg/dl
 glicemia postprandiala< 160 mg/dl
La limita:
 HbA1c % = 7-7.5 %
 glicemia bazala: 126-144 mg/dl

7
  glicemia postprandiala: 160-180 mg/dl
Suboptimal:
 HbA1c >7.5%
 glicemia bazala>144 mg/dl
 glicemia postprandiala>180 mg/dl
Subiectul 22 Indicatiile screening-ului pt DZ la persoanele asimptomatice cu ajutorul glicemiei bazale
1.toti subiectii ≥ 45 ani; se va repeta la intervale de 3 ani
2.testarea se va face la varste de < 45 ani la intervale mai scurte la:
 persoane cu IMC ≥27 kg/m2
 rude grad I cu DZ
 grupuri etnice cu risc crescut
 femei care au nascut copii macrosomi
 femei care au avut DZ gestational
 HTA
 HDL-colesterol ≤35 mg/dl si trigliceride ≥ 250 mg/dl
 cei cu glicemie bazala mare/ cu alterarea tolerantei la glucoza la testari anterioare
Subiectul 23 Obiectivele managemetului DZ:
1.mentinerea/ obtinerea unei stari generale bune, a unei calitati optime a vietii
2.disparitia sau ameliorarea simptomelor de hiperglicemie
3.atingerea tintelor controlului metabolic fara riscuri
4.realizarea unei HbA1c %< 6.5
5.TA normalizata la hipertensivi
6.normalizarea tabloului lipidic
7.prevenirea complicatiilor
8.prelungirea duratei de supravietuire pana la media nediabeticilor in conditi bune.
Subiectul 24 Clase de medicamente:
1. biguanide – cel mai frecvent folosite (Metformin)
2. sulfonilureice
3. meglitinide
4. tiazolidindione
5. inhibitori de α-glucozidaza
6. antagonisti GLP-1 (glucagon like peptide)
7. inhibitori DPP-4 (dipeptidyl peptidase -4)
Subiectul 25 Indicatiile tratamentului cu insulina la pacientii cu DZ tip 2
1. permanent
a. cand nu se ating obiectivele terapeutice prin utilizarea antidiabeticelor orale si in
asociere si la doze maxime tolerate + dieta + exercitiu fizic – se administreaza insulina
pt prevenirea complicatiilor cronice si a dezechilibrului metabolic
b. prezenta unor boli asociate sau complicatii cronice care contraindica administrarea
antidiabeticelor orale: afectiuni hepatice, insuficienta renala cronica
c. intoleranta sau efecte adverse severe la antidiabetice orale
2. Temporare
a. interventii chirurgicale (pre,intra si postoperator)
b. situatii de strss metabolic acut (IMA, AVC, infectii moderate si severe cu diferite
localizari)
c. hiperglicemii de durata ce determina glucotoxicitate pana la dezechilibre metabolice
d. scaderea glicemiei necontrolate

8
 e. sarcina si lactatie
f. tratamentul urgentelor hiperglicemice (cetoacidoza/ coma diabetica hiperosmolara)
Subiectul 26 Complicatiile DZ

9
10
11
Subiectul 27 Astmul bronsic

Subiectul 28 Definirea controlului clinic al astmului bronsic

1. fara simptome diurne (≤2/ saptamana)
2. fara limitari ale activitatii
3. fara simptome nocturne
4. fara utilizarea medicatiei de criza (≤2/ saptamana)
5. functie pulmonara normala
6. fara exacerbari
Subiectul 29 Tratamentul astmului bronsic – medicatia de control
1. corticosteroizi inhalatori = cea mai eficienta medicatie de control al astmului bronsic
2. β2 agonistii cu durata lunga de actiune = BADLA
3. antagonisti de leucotriene
4. metilxantinele cu eliberare prelungita:
a. rol: bronhodilatator, antiinflamator moderat
b. in Romania se fac frecvent 2 erori in utilizarea metilxantinelor cu eliberare prelungita:
i. sunt utilizate in monoterapie
ii. sunt subdozate
c. 600-800 mg/zi
d. asociere cu CSI/ CSI + BADLA

12
 e. se recomanda prudenta in utilizarea acestora, intrucat pragul de eficacitate este
apropiat de cel toxic (in special la cardiaci)
5. corticosteroizi sistemici
6. anti IgE
Subiectul 30 Medicatia de criza
1. β2-agonistii cu actiune rapida – de electie pt cuparea bronhospasmului si pt preventia astmului
indus de efort
 este recomandata utilizarea celor pe cale inhalatorie
2. corticosteroizi sistemici: pe durata scurta (de regula in spital, in caz de rau astmatic)
3. anticolinergice
4. metilxantine cu durata scurta de actiune; in romania au fost folosite in mod eronat ca tratament
cronic
Subiectul 31 BPOC
Definitie: BPOC = afectiune ce poate fi prevenita si tratata, caracterizata prin:
 limitarea fluxului de aer prin caile aeriene care:
o nu este complet reversibila
o este progresiva
o este insotita de un raspuns inflamator anormal la diferite noxe respiratorii (particule si
gaze inhalate)
 modificari patologice la nivel pulmonar
 efecte extrapulmonare semnificative
 comorbiditati importante care pot contribui la severitatea bolii
Subiectul 32 Obiectivele controlului prenatal
1. depistarea si tratarea precoce a complicatiilor sarcinii: disgravidii precoce sau tardive,
iminente de avort sau nastere prematura, placente praevia, anemii, hidroamnios
2. depistarea si luarea unor masuri corespunzatoare pt complicatiile posibile ale travaliului:
disproportii cefalopelvine, prezentatii distocice, sarcini multiple
3. depistarea bolilor concomitente: cardiopatii, TBC, lues, nefropatii
4. informarea femeii cu privire la modificarile care apar pe parcursul sarcinii, tehnici corecte de
ingrijire
5. depistarea afectiunilor care pot influenta sarcina: incompatibilitate de Rh, suferinta fetala, sfat
genetic
6. pregatirea fizica si psihica pt nastere, educarea femeii ca viitoare mama
Subiectul 33 Semnele de alarama ce impun prezentarea la medic:
1. sangerare vaginala ± durere
2. dureri abdominale intense
3. edeme generalizate
4. ameteli, cefalee intensa
5. tulburari de vedere brusc instalate
6. cresterea brusca in greutate (> 800 grame/zi)
7. varsaturi in a-2-a parte a sarcinii
8. disparitia perceptiei miscarilor fetale

13
Subiectul 34 Lauzia fiziologica – este perioada de timp traita de femeie imediat postpartum in care
organismul mamei revine la statusul morfo-functional dinaintea sarcinii.
-dureaza 6-8 saptamani dupa care aparatul genital este capabil sa ia un nou ciclu gestational
Subiectul 35 Obiectivele monitorizarii in perioada de lauzie de medicul de familie
-prin dispensarizarea medicala se urmareste mentinerea sanatatii fizice
-contact sexual la cel putin 2 saptamani de la nastere
Subiectul 36 Semnele de alarma ce impun consult la medicul de familie
-febra cu aspect septic, cu variatii mari nictemerale, frisoane
-cresterea pulsului
-scurgeri modificate/ fetide/ purulente
-sangerari vaginale
-plagi edematiate, rosii sai false membrane
-stare generala afectata, astenie, adinamie, inapetenta
-cefalee
-edem, roseata a membrelor inferioare, cordon dureros la palpare, dorsiflexia dureroasa a piciorului

14