Capitolul 11. Angrenaje.

Figura 10.22.

{ntre pasul axial ]i normal se poate

scrie rela\ia (figura 11.22) :
pn = px × cos g 01
]i astfel :
mn = mx × cos g 01 (11.109)
{n cazul angrenajului melcat
reprezentat [n figura 11.22 , ]tiind c`
viteza relativ` este orientat` pe direc\ia
spirei melcului, deducem leg`tura [ntre
vitezele v1 ]i v2 ale punctului comun
dispus [n polul angren`rii P . Punctul P
situat pe melc ]i pe roat` va avea vitezele :
d 01 d 02 (11.110)
v1 = w 1 ; v2 = w 2
2 2
Se imprim` angrenajului o mi]care de rota\ie cu viteza unghiular` -w 2 . {n
aceast` situa\ie punctul P de pe roata melcat` va r`m[ne nemi]cat, iar cel situat pe
melc va avea vitezele v1 ]i respectiv - v 2 , care compuse ne vor da rezultanta v r pe
direc\ia spirei melcului. Se poate scrie din triunghiul vitezelor :
d02 d (11.111)
v2 = v1 tan g 01 ® w 2 = w 1 01 tan g 01
2 2
Raportul de transmisie va fi :
w1 d02 (11.112)
i= =
w 2 d01 tan g 01
Rela\iile (11.106) ]i (11.107) ne permit s` scriem :
z1 × px1 z ×m (11.113)
d 01 = = 1 x1 = q × mx1
p tan g 01 tan g 01
z1
unde q = se nume]te coeficientul diametral al melcului.
tan g 01
Pentru roata melcat` se poate scrie :

Angrenaje. Vol. II. 149

 Capitolul 11. Angrenaje.

d02 = m f 2 × z2 (11.114)

astfel c` raportul de transmitere devine (\in[nd cont ]i de rela\ia 11.108):

d 02 m f 2 × z2 × tan g 01 z2 (11.115)
i= = =
d 01 tan g 01 z1 × mx1 × tan g 01 z1
Pentru a realiza o tipizare a angrenajelor melcate ]i respectiv a frezelor melc, [n
STAS 6845-75, pentru fiecare valoare a modulului standardizat m = mx1 , se indic`
trei valori ale coeficientului diametral q . Adoptarea unei anumite valori pentru q este
o preoblem` de optimizare pentru anumite condi\ii ale angrenajului melcat, pentru c`
valoarea lui q influen\eaz` caracteristicile angrenajului ]i randamentul s`u.
Coeficientul diametral poate fi scris sub urm`toarele dou` forme :
z1 (11.116)
q=
tan g 01
d 01 (11.117)
q=
mx1
Pentru un modul dat ]i un num`r de [nceputuri fixat, se observ` c` un q mic
duce la g 01 mare, deci un randament bun, dar la un melc sub\ine ( d 01 mic), care se
[nconvoaie u]or ]i la o roat` [ngust`. Pentru valori mari ale lui q se ob\ine g 01 mic,
deci randamentul sc`zut, dar melc rigid ( d 01 mare ). {n figura 11.23 se prezint` trei
astfel de situa\ii, observ[ndu-se c` se p`streaz` at@t distan\a dintre axe c@t ]i raportul
de transmitere.

Figura 11.23.

11.4.3. Deplasarea danturii.

Motivele realiz`rii deplas`rii de profil la angrenajele melcate sunt acelea]i ca ]i

la angrenajele cilindrice. La angrenajul melcat se realizeaz` deplasarea numai la roata
melcat`, deci : x2 = xS = x roata modific@ndu-]i astfel diametrul de cap ]i de picior,
150 Angrenaje. Vol. II.
 Capitolul 11. Angrenaje.

iar melcul nu se deplaseaz` ]i []i p`streaz` ]i [ntr-un angrenaj melcat deplasat acelea]i
dimensiuni ca [ntr-un angrenaj nedeplasat.
Pentru a se realiza un contact liniar [ntre din\i este necesar ca melcul generator
(scula) sa aib` acelea]i dimensiuni ]i s` fie la aceia]i distan\` dintre axe la prelucrare
ca ]i melcul [n func\ionare, deci d1 = d w1 ]i d2 = d w 2 ; exist` [n plus diametrele de
referin\` d 01 ]i d 02 . Din cauz` c` se deplaseaz` numai roata melcat`, nu exist`
angrenaj zero deplasat.

Figura 11.24.

{n figura 11.24a este reprezentat un angrenaj zero la care :

d 01 = d1 = q × mx ü (11.118)
ý
d 02 = d 2 = d w2 = z2 × m f 2 = z2 × mx þ

Sunt posibile dou` moduri de ase realiza deplasarea de profil :

a) Se p`streaz` z2 , dar se modific` a [n a w (de exemplu pentru a realiza
aSTAS ). {n acest caz, la o deplasare pozitiv` de profil (figura 11.24b) se ob\ine :
d 01 = q × mx si d w1 = d 01 + 2 x m x = mx ( q + 2 x ) üï (11.119)
ý
d 02 = d w2 + 2 x mx = mx ( z2 + 2 x ) si d w2 = z2 × mx ïþ

aw = 0.5( d w1 + d w2 ) = 0.5mx ( q + 2 x + z2 ) (11.120)

x = ( aw / mx ) - 0.5( q + z2 ) (11.121)

iar pentru o deplasare negativ` de profil (figura 11.24c) se ob\ine :

Angrenaje. Vol. II. 151
 Capitolul 11. Angrenaje.

d 01 = q × mx si d w1 = d 02 - 2 x mx = mx ( q - 2 x ) ïü (11.122)
ý
d 02 = d w2 - 2 x mx = mx ( z2 - 2 x ) si d w2 = mx × z2 ïþ

aw = 0.5( d w1 + d w2 ) = 0.5mx ( q - 2 x + z2 ) (11.123)

- x = ( aw / mx ) - 0.5(q + z2 ) (11.124)

b) Se p`streaz` a dar se modific` z1 [n z'2 pentru a se realiza o deplasare de

profil x [n scopul [mbun`t`\irii condi\iilor de func\ionare . Din rela\ia :
ì '
ï a = 0 .5mx ( q + z 2 ) = 0 .5mx ( q + z 2 + 2 x )
ï (11.125)
í rezulta
ï
( '
ïî x = 0 .5 z2 - z2 )
caz [n care, pentru z2 - z'2 = 1 sau 2, se ob\ine x = 1 - 0.5;+0.5;+1.
Se admite -0.5 £ x £ +0.5, dar se pot realiza deplas`ri de profil ]i mai mari
pentru a se ob\ine viteze de alunecare c@t mai perpendiculare pe linii de contact (la
x = -1.5 se mut` tot c[mpul de angrenare [n zona de ie]ire din angrenare).

11.4.4. Elemente geometrice.

Elementele geometrice ale unui angrenaj melcat cilindric rezult` din figura
11.25. {n sec\iunea axial` melcul devine o cremalier` cu din\i [nclina\i ]i astfel
angrenajul melcat cilindric se asimileaz` cu angrenajul realizat de o cremalier` cu o
roat` cilindric` cu din\i [nclina\i.

Figura 11.25.

152 Angrenaje. Vol. II.

 Capitolul 11. Angrenaje.

Unghiul elicei melcului g 01 este egal cu unghiul de [nclinare b 02 al din\ilor

ro\ii melcate. Prin cre]tere unghiului g 01 se [nr`ut`\esc condi\iile de danturare, din
care cuz`, odat` cu cre]terea unghiului g 01 , se adopt` o cre]tere a unghiului de
presiune a on , conform cu indica\iile de mai jos :
g 01 £ 1.5 ® a on = 20o ; 15 < g 01 £ 25o ® a on = 22.5o ;
25 < g 01 £ 35o ® a on = 25o ; 35o < g 01 ® a on = 30o .
Prin m`rirea lui a on cre]te [ns` pericolul de subt`iere ]i ascu\ire a din\ilor. De
aceea elementele geometrice legate de [n`l\imea din\ilor se definesc
o
g 01 £ 26 ,565 ( q ³ 2 z1 ) [n func\ie de modulul standardizat mx , iar pentru
g 01 £ 26 ,565o ( q ³ 2 z1 ) [n func\ie de modulul normal mn .
}tiind c` mn = mx cos g 01 , pentru g 01 = 35o se ob\ine o [n`l\ime a capului
dintelui nu de 1 × mn , ci de 1 × mn × cos 35o » 0 .82 mx , evit[ndu-se astfel subt`ierea
din\ilor.
Num`rul de din\i ai melcului z1 se adopt` [n func\ie de raportul de transmitere
]i [n mod normal este cuprins intre 1 ]i 3 :
-pentru i= 10...22 ® z1 = 4 - 2 [nceputuri
-pentru i= 10...22 ® z1 = 4 - 2 [nceputuri
-pentru i>40 ® z1 = 1 [nceputuri
Pentru calculul elementelor geometrice ale angrenajului cu melc cilindric se
convine s` numim unghiul g 01 : g 01£ 26.565o ( q ³ 2 z1 ) -" g 01 mic"
g 01> 26 .565o ( q < 2 z1 ) -" g 01 mare"
Elementele geometrice sunt urm`toarele :
-raportul de transmitere :
(11.126)
w n z
i= 1 = 1 = 2 ;
w 2 n2 z1
- modulul axial al melcului :
d 01 (11.127)
m = mx =
q
av@nd valori din STAS 822-82;
-unghiul de presiune axial de referin\` a ox :
-melc tip ZA ® a ox = a x = 20o ; (11.128)
- pentru alte tipuri tan a ox = tan a on cos g 01 .
- unghiul de presiune normal de referin\`:
(11.129)
a on = 20o -pentru melci ZE, ZN1, ZN2, ZK1, ZK2;

Angrenaje. Vol. II. 153

 Capitolul 11. Angrenaje.

-pasul elicei :
(11.130)
p E = p mx × z1 ;
- coeficientul diametral :
(11.131)
q = d01 mx sau q = z1 tan g 01 STAS 6845 - 75 ;
-unghiul elicei de referin\` a melcului :
(11.132)
tan g 01 = z1 q ;
- modulul normal al melcului :
(11.133)
mn1 = mx cos g 01 ;
- [n`l\imea capului de referin\` la melc :

ha1 = h*ax1 × mx (h *
ax1 = 1.0 ) pentru g 01 mic ;
(11.134)
ha1 = h*ax1 × mx = h*ax1 × cos g 01 × mn = cos g 01 × m pentru g 01 mare;
-jocul de referin\` la cap :
c = c*x × mx = ( 0 .15...0 .3)mx pentru g 01 mic; (11.135)

c = c*n = mn = ( 0 .2 × cos g 01 × mx ) pentru g 01 mare;

- [n`l\imea piciorului de referin\` la melc :

( )
h f 1 = h*ax1 + c*x mx de obicei 1.2 mx pentru g 01 mic;
(11.136)
h f 1 = 1,2mn = 1,2 pentru g 01 mare;
- diametrul de referin\` al melcului :
(11.137)
d 01 = q × mx ;
- diametrul de cap al melcului :
(11.138)
d 01 = d 01 + 2 ha1 ;
- diametrul de picior al melcului :
(11.139)
d f 1 = d01 + 2h f 1 ;
- coeficientul deplas`rii (frontale) aprofilului ro\ii melcate :
- dac` se modific` a la a w -rela\iile (11.121) sau (11.124);
- dac` se modific` z2 la z'2 -rela\iile (11.125);
- diametrul de rostogolire-divizare al melcului :
154 Angrenaje. Vol. II.
 Capitolul 11. Angrenaje.

d w1 = d 01- la angrenajul nedeplasat (11.140)

;
d w1 = d 01+2 x mx - la angrenajul deplasat
- lungimea melcului :
z1= 1 sau 2 Þ L ³ (11 + 0 .06 z2 )mx
; (11.141)
z1= 3 sau 4 Þ L ³ (12 .5 + 0 .09 z2 ) mx
-modulul frontal ]i modulul normal pentru roata melcat` :
(11.142)
mt 2 = mx1 = m ;
(11.143)
mn 2 = mn1 ;
- unghiul de [nclinare de referin\` al dintelui la roata melcat` :
(11.144)
b 02 = g 01 ;
-diametrul de rostogolire al ro\ii melcate :
(11.145)
d w 2 = mt 2 × z 2 ;
-diametrul de referin\` al ro\ii melcate :
d 02 = mt 2 × z2 - la angrenaju nedeplasat
; (11.146)
d 02 = d w2 + 2 x mt 2 = mt 2 ( z 2 + 2 x ) la angrenajul deplasat
-diametrul de cap al ro\ii melcate :
ì d a 2 = d2 + 2ha 2 = mt 2 ( z2 + 2) - angrenaj nedeplasat ü (11.147)
í ý g 01 mic ;
î d a2 = m (
t2 2z + 2 x + 2 ) - angrenaj deplasat þ

ì d a 2 = mt 2 ( z2 + 2 cos g 01 ) - angrenaj nedeplasat ü (11.148)

í ý g 01 mare;
î d a 2 = mt 2 ( z 2 + 2 x + 2 cos g 01 ) - angrenaj deplasat þ
-diametrul de picior al ro\ii melcate :
ì d f 2 = mt 2 ( z2 - 2.4) - angrenaj nedeplasat ü (11.149)
í ý g 01 mic;
ïî d f 2 = mt 2 ( z 2 + 2 x - 2.4) - angrenaj deplasat þ

ì d f 2 = mt 2 ( z2 - 2 .4 cos g 1 ) - angrenaj nedeplasat ü (11.150)

í ý g 01 mare;
ïî d f 2 = mt 2 ( z 2 + 2 x - 2 .4 cos g 1 ) - angrenaj deplasat þ

-diametrul exterior maxim al ro\ii melcate d a max 2 :

Angrenaje. Vol. II. 155

 Capitolul 11. Angrenaje.

z1 = 1 ® da max 2 £ da2 +2 mt 2 ;

z1 = 2 sau 3 ® d a max 2 £ d a2 +1.5 mt 2 ; (11.151)

z1 = 4 ® d a max 2 £ d a2 + mt2 ;
-raza de curbur` a suprafe\ei de v[rf :
r E = 0 .5d1 - mx1 - pentru g 01 mic; (11.152)

r E = 0 .5d1 - mn1 - pentru g 01 mare;

- l`\imea ro\i melcate :
z1 = 1,2 ,3 ® b £ 0 .75d a1 (11.153)
;
z1 = 4 ® b £ 0 .67 d a1
- semiunghiul coroanei melcate :
sin q = b d a1 - 0 .5mx1 ; (11.154)
-distan\a dintre axele de referin\` :
a = 0.5mx1( q + z2 ) ; (11.155)
-distan\a dintre axe :
aw = 0.5( d w1 + d w2 ) = 0.5mx1( q + 2 x + z2 ) ; (11.156)

11.4.5. For\ele din angrenajul melc-roat` melcat`.

For\ele se prezint` concentrate [n punctul P (polul angren`rii) conform figurii

11.26. Dac` melcul este motor atunci acesta va ac\iona cu for\a normal` Fn2 asupra
ro\ii melcate, iar aceasta va reac\iona cu o for\` egal` Fn1 asupra melcului (conform
situa\iei prezentate [n sec\iunea normal` pe direc\ia de [nclinare a dintelui n-n ).
For\a Fn2 se descompune [n componentele F' n 2 ]i Fr2 , iar for\a F' n 2 se
aduce [n proiec\ia orizontal` a melcului. Datorit` alunec`rii apare for\a de frecare
'
m a Fn2 ,care, compus` cu for\a F' n 2 d` rezultanta R2 , la unghiul de [nclinare
j' = artg m a . Prin descompunerea for\ei R2 se ob\ine for\a axial` Fa2 ]i for\a
tangen\ial` F t 2 .
Pentru unghiul dintre axele ro\ii ]i melcului de 90 o , rezult` :
Ft1 = Fa 2
Ft 2 = Fa1 (11.157)
Fr1 = Fr 2
Fn1 = Fn 2

156 Angrenaje. Vol. II.

 Capitolul 11. Angrenaje.

For\a tangen\ial` la melc se

determin` [n func\ie de momentul de
torsiune M t1 sub forma :
M t1 (11.158)
Ft1 = 2
d1
For\a tangen\ial` la roata melcat` se
calculeaz` cu rela\ia :
Fa 2 Ft1 (11.159)
Ft 2 = =
(
tan d 1 + j '
)
tan d 1 + j('
)
Figura 11.26.

For\ele radiale se determin` conform

figurii 11.26 cu rela\iile :

( )
(11.160)
Fr 2 = Fr1 = Fn' 2 tan a on = R2 cos j ' tan a on = Ft 2 cos j ' tan a 0n cos g 1 + j'
For\a normal` pe dinte este :
Ft 2 cos j ' (11.161)
Fn 2 = Fr 2 sina on =
(
cos a on cos g 01 + j ' )
Deoarece j ' este mic, se poate considera cos j ' » 1 ]i
( )
cos g 01 + j ' » cos g 01 ]i rela\ia (11.154) devine :
Ft 2 (11.162)
Fn 2 = Fn1 =
cos g 01 cos a on

Angrenaje. Vol. II. 157