INSTRUCTIUNI TEHNICE PRIVIND ALCATUIREA SI FOLOSIREA ÎN

CONSTRUCTII A PANOURILOR DIN PLACAJ PENTRU COFRAJE

Indicativ C 11-74
Înlocuieste C 11-62, C 32-63, C 39-63
Cuprins
1. PREVEDERI GENERALE
Obiectul instrucţiunilor
1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la proiectarea, confecţionarea şi folosirea în construcţii a
panourilor pentru cofraje din placaj pe schelet din cherestea. Panourile tipizate (modulate) sunt cele
cuprinse în NID-MEFMC 1442-72.
1.2. Prevederile cuprinse în prezentele instrucţiuni au un caracter universal, obligatoriu şi general.
Rezolvările de detaliu urmează a face obiectul unor fişe tehnologice.
1.3. Prezentele instrucţiuni completează cu prevederi specifice în acest domeniu prescripţiile tehnice în
vigoare şi anume:
"Normativ pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", indicativ C.140-71,
"Îndrumător pentru modularea dimensională a construcţiilor industriale în vederea folosirii raţionale a
cofrajelor unificate de inventar", indicativ P. 69-73 şi
"Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de construcţii din betoane aparente cu
parament brut", indicativ C. 122-70.
Domeniul de aplicare
1.4. Panourile de cofraj se vor întrebuinţa la cofrarea elementelor de construcţii (fundaţii, ziduri de sprijin,
pereţi, stâlpi, grinzi, plăci etc.) din beton, beton armat şi beton precomprimat, monolit sau prefabricat-
preturnat, în scopul reducerii consumului de cherestea prin realizarea unui număr mai mare de folosiri.
În cazul executării unor betoane aparente, proiectantul lucrării va indica dacă şi cum anume se pot folosi
panouri de utilizare generală sau dacă trebuie prevăzute cofraje speciale.
1.5. Panourile tipizate de folosinţă generală vor fi confecţionate de preferinţă în cadrul unor unităţi
industriale pentru prelucrarea lemnului, ele putând fi executate şi în atelierele unităţilor de construcţii.
Panourile de completare şi speciale vor fi confecţionate în general în atelierele unităţilor de construcţii, ele
putând fi executate şi pe şantiere, dacă acestea sunt utilate în mod corespunzător, în baza unor desene
de execuţie întocmite în conformitate cu prevederile capitolului 2.
În toate cazurile, la confecţionarea lor se impune respectarea cu stricteţe a desenelor de execuţie
(dimensiuni, detalii, calitatea materialelor) nedepăşindu-se abaterile dimensionale limită.
1.6. Cofrajele care se execută cu panouri, vor face obiectul unor proiecte tehnologice prin care se indică
panotarea suprafeţelor de cofrat precum şi detaliile specifice cazului concret privind asamblarea,
îmbinarea, completarea, sprijinirea şi susţinerea panourilor.
Clasificarea panourilor de cofraj şi numărul lor de folosiri
1.7. Din punctul de vedere al ariei de utilizare, panourile de cofraj pot fi:
- panouri tipizate (modulate) de folosinţă generală, care trebuie utilizate cu preferinţă;
- panouri de completare de formă plană, însă de alte dimensiuni decât cele modulate şi
- panouri speciale pentru cofrarea colţurilor (în L) a ieşindurilor (în Z), a racordărilor curbe precum şi rame
pentru goluri de uşi, ferestre etc.
Modul de alcătuire al panourilor de completare şi speciale trebuie să fie justificat prin numărul de folosiri
ce li se poate asigura.
1.8. Din punctul de vedere al calităţii suprafeţei de beton care se cofrează, panourile de cofraj pot fi:
- pentru betoane aparente ornamentale, ce nu fac obiectul instrucţiunilor de faţă;
- pentru betoane aparente lise, obişnuite, de genul celor folosite în mod curent la construcţii industriale,
agrozootehnice, hidrotehnice etc., pentru a căror realizare exigentă pot fi utilizate panouri de cofraj de
natura celor la care se referă instrucţiunile de faţă;
- pentru betoane aparente brute la care se admit neregularităţi reduse, precum şi pentru betoane tencuite
ale căror neregularităţi nu trebuie să ducă la îngroşarea stratului de tencuială şi
- pentru betoane brute ascunse (la fundaţii, subsoluri, canale tehnice etc.) la care apariţia unor abateri mai
mari nu deranjează funcţional.
1.9. Numărul de folosiri ale panourilor de cofraj depinde de concepţia lor, de calitatea execuţiei şi de
modul de exploatare, şi determină consumul de material lemnos şi costul pe unitatea de suprafaţă cofrată.
Astfel, panourile de concepţie mai robustă şi cu execuţie îngrijită, pot fi folosite de un număr mai mare de
ori. Eficienţa economică a acestora este în general mai mare, dar există cazuri în care este raţională
adoptarea voită a unor alcătuiri de panouri cu durata de viaţă mai scurtă. De asemenea, decofrarea rapidă
şi reutilizarea imediată a panourilor asigură acestora un mai mare număr de folosiri, uşurând decofrarea şi
respectiv evitând deteriorarea în perioadele de nefolosire.
1.10. Panourile de cofraj alcătuite conform normei interne 1442-72 li se pot asigura, în cazul unei
exploatări corespunzătoare, 20...25 de folosiri, cu menţiunea că:
- betoanele aparente lise se pot realiza cu primele cca 5 folosiri;
- betoanele aparente brute se pot realiza cu primele cca 15 folosiri, iar
- betoanele brute ascunse la orice număr de folosiri, panourile de cofraj trebuind a fi scoase din uz atunci
când se ajunge în situaţia ca faţa betonului obţinut să deranjeze funcţional sau când rezultă un consum
suplimentar important de beton.
[top]
 
2. CONDITII DE PROIECTARE SI CONFECTIONARE A PANOURILOR DE COFRAJ
2.1. Dimensiunile panourilor se vor alege în aşa fel, încât:
- suprafeţele de cofrat să poată fi acoperite în proporţie cât mai mare cu tipuri de panouri de folosinţă
generală;
- la confecţionare, materialele să se poată debita cu minim de pierderi, iar
- greutatea panourilor să permită uşoara lor manipulare (max. 50 kg). În cazul în care o suprafaţă de
completare prezintă un caracter de repetitivitate care justifică adoptarea unui panou special "de
completare", acesta se va proiecta şi executa corespunzător scopului şi locului unde este folosit; în caz
contrar, completarea se va face la faţa locului cu material lemnos.
2.2. În scopul de a se uşura asamblarea, se recomandă ca toate panourile de cofraj folosite la cofrarea
unei construcţii să fie de aceeaşi grosime, stabilită prin calcul pentru solicitările maxime.
2.3. Abaterile admisibile de la dimensiuni sunt cele date în tabelul 1, col. 2 al anexei XXI la "Normativul
pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat" (C. 140-71) completate sub forma alăturatului tabel
1.
Tabel 1
TOLERANŢE (ABATERI LIMITĂ) ADMISE PENTRU ELEMENTELE COFRAJELOR
FOLOSITE LA EXECUTAREA ELEMENTELOR DIN BETON MONOLIT
Abateri limită la dimensiunile panourilor:
- la lungimi                                                                  ±4 mm
- la lăţimi                                                                   ±3 mm
- la grosimi                                                                ±1 mm
Diferenţa maximă între diagonalele unui panou                 5 mm
Toleranţe la rectiliniaritatea muchiilor                                       
- pe m                                                                          1 mm
- pe toată lungimea muchiei                                           2 mm
Toleranţe la paralelismul sau înclinarea prescrisă                    
între muchii                                                                         
- pe m                                                                          2 mm
- pe toată lungimea muchiilor                                         3 mm
Toleranţe la planeitatea suprafeţei 1)                                                      
- pe m2                                                                         2 mm
- pe toată suprafaţa                                                        4 mm
___________________                                                                                
1)
se verifică cu dreptarul de (1 m lungime) aşezat oricum pe suprafaţa panoului
Materiale
2.4. La confecţionarea panourilor de cofraj făcând obiectul prezentelor instrucţiuni tehnice se folosesc
următoarele materiale lemnoase şi auxiliare:
- cherestea de răşinoase STAS 1949-74, calitatea C; cu acordul părţilor, scheletul poate fi executat şi din
cherestea de diverse alte specii;
- placaj pentru lucrări de exterior STAS 7004-72, tip A, calitatea I de 8 sau 15 mm grosime sau placaj
pentru vagoane de marfă STAS 8841-72;
- şuruburi cu cap înecat pentru lemn STAS 1452 sau cuie filetate STAS 2111-71 (cuie cu cap cilindric tip
B);
- cuie din sârmă de oţel STAS 2111-71 (cuie cu cap conic tip D).
2.5. Umiditatea cherestelei va fi de (25±3%). Pentru a se împiedica deformarea panourilor datorită
variaţiilor de umiditate, ele se vor unge imediat după confecţionarea pe toate feţele cu emulsia
parafinoasă indicată la pct. 5.5.
Alcătuire şi calcul
2.6. Alcătuirea panourilor de cofraj trebuie să pornească de la stabilirea unei direcţii principale de
rezistenţă a scheletului (în general: cea longitudinală) materializată printr-un număr corespunzător de rigle
paralele (coaste), peste care placajul se dispune astfel, încât să lucreze pe direcţie transversală coastelor.
În sens transversal, scheletul se completează prin rigle de capăt. Îmbinarea acestora cu riglele
longitudinale (de rezistenţă) se face în jumătatea lemnului sau, mai bine, prin chertare în treimea lemnului,
avându-se grijă ca rigla longitudinală să prindă în cleşte rigla transversală şi nu invers (fig. 1).
În general, panourile sunt placate pe o singură faţă şi au scheletul rigidizat prin distanţieri dispuşi între
riglele longitudinale, la intervale de cca 60 cm. Aceştia vor avea înălţimea redusă cu cca 5 mm faţă de
înălţimea riglelor, pentru a fi ferite de lovire. Fixarea distanţierilor se recomandă a se prevedea cu câte
două cuie la fiecare capăt, în care scop ei vor putea fi decalaţi de la un interspaţiu la altul, îmbinarea prin
chertare fiind neindicată. Decalajul distanţierilor poate fi evitat dacă se folosesc colţare din lemn (pct. 2.12
şi fig. 6.b). Această soluţie este în special indicată la distanţierii de sub rosturile de înnădire ale placajului
(pct. 2.9).
2.7. Calculul panourilor de cofraj din placaj se va face conform STAS 856-67 ţinând seama de
următoarele caracteristici de materiale şi deformaţii elastice admisibile:

- rezistenţa admisibilă la încovoiere a

scheletului de răşinoase                                              = 120 daN(kgf)/cm2

          - rezistenţa admisibilă la încovoiere a placajului:

          * paralel cu direcţia fibrei furnirelor exterioare                  = 130 daN/cm2

* perpendicular pe direcţia fibrei furnirelor

exterioare                                                                    = 50 daN/cm2

- modulul de elasticitate al cherestelei de

răşinoase                                                                    100000 daN/cm2

- modulul de elasticitate al placajului                               70000 daN/cm2

- săgeata admisibilă între punctele de reazem ale elementului respectiv (pentru placaj -
interaxul riglelor scheletului; pentru riglele scheletului - interaxul moazelor resp. al grinzilor
de susţinere:

* dacă se dimensionează pe baza

condiţiilor de deformaţie (în cazul
betoanelor aparente)                                                      f / l ≤ 1/300

* dacă se dimensionează pe baza

condiţiilor de rezistenţă (în cazul
betoanelor brute şi ascunse) se verifică                           f / l≤1/200

2.8. În calculele statice se va ţine seama de încărcările verticale şi orizontale cuprinse în anexa III la
"Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71, unde diagrama simplificată
pentru împingerea laterală a betonului indică o presiune triunghiulară (hidrostatică)
până la adâncime h = 1,50 m şi în continuare o presiune constantă de
p = pmax = 3,6 t / m2
   În cazul în care se folosesc pompe de beton, astfel ajungându-se la turnarea aproape concomitentă a
unor înălţimi mari (de pildă a unui etaj), presiunea hidrostatică triunghiulară se va considera ca acţionând
pe toată înălţimea de turnare prescrisă prin proiectul tehnologic (fig. 2). De asemenea se vor putea utiliza
diferite diagrame care indică presiunea la diferite adâncimi sau doar presiunea maximă, pentru diferite
viteze de betonare considerate pe verticală (fig. 3, 4).
Pentru dimensionarea placajului este utilă folosirea abacei în fig. 5.
Execuţia panourilor
2.9. Scheletul panoului alcătuit în condiţiile punctului 2.6 va fi încleiat cu un adeziv rezistent la umiditate şi
asamblat cu ajutorul cuielor.
Placajul va fi prins de schelet în cuie filetate sau şuruburi. Acestea se vor dispune:
- la distanţe de max. 200 mm pe tot conturul panoului (pe riglele longitudinale marginale şi cele
transversale de capăt);
- la distanţe de max. 300 mm pe riglele longitudinale intermediare şi
- câte două pe fiecare distanţier.
Astereala din placaj va fi în general dintr-o bucată, în cazuri speciale admiţându-se o singură înnădire.
2.10. Pentru trecerea tiranţilor necesari cofrării pereţilor şi grinzilor se recomandă realizarea din atelier a
unor găuri sau chertări marginale prin care se evită practicarea lor necontrolată la faţa locului.
2.11. Pentru uşurarea decofrării, coastele panourilor pot avea găuri transversale, de cca 20 mm diametru,
în apropierea capetelor (fig. 6a) de care pot fi trase, prin introducerea unui cârlig din oţel-beton anume
confecţionat.
2.12. Prin înţelegerea între părţi, panourile mai pot avea:
- colţare din lemn între riglele longitudinale şi cele transversale resp. distanţieri (fig. 6 b);
- colţari metalici îngropatţi (vincluri din fier lat) la colţurile exterioare (fig. 6 c);
- corniere din tablă pentru protejarea marginii placajului (fig. 6 d) fixate prin cuie pentru tablă dispuse la
cca 5 cm distanţă etc.
[top]
 
3. ALCATUIREA COFRAJELOR DIN PANOURI
3.1. Calculul cofrajelor din panouri şi a sprijinirilor şi susţinerilor acestora se va face conform anexei a III-a
la "Normativul pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C 140-71, cu respectarea
prescripţiilor de proiectare cuprinse în STAS 856-67 pentru elementele din lemn, STAS 763/1-71 şi STAS
763/3-72 pentru elementele metalice. În afară de precizările adiţionale cuprinse la pct. 2.8, este necesară
şi o verificare la răsturnare dată de presiunea vântului, pentru toate cofrajele de suprafaţă din panouri,
care au o masă totală mai mare de 250 kg.
De asemenea se va verifica presiunea locală pe suprafaţa de contact între riglele panourilor şi
elementelor de susţinere ale cofrajului (grinzi, montanţi, moaze etc.).
3.2. Elementele de susţinere ale cofrajelor trebuie să fie bine contravântuite pe toate trei direcţiile.
3.3. Susţinerile cofrajelor vor fi rezemate prin intermediul unor tălpi individuale sau continue pe pământ
sau elemente de construcţii care să nu permită tasări mari sau neuniforme. Ele vor fi prevăzute cu pene,
vinciuri sau alte dispozitive, prin care să fie posibilă decofrarea, după întărirea betonului. În cazul popilor
telescopici, funcţia acestor dispozitive poate fi preluată de filetul popului.
În cazul în care terenul pe care reazemă susţinerile cofrajelor este format din umpluturi insuficient
consolidate sau compactate, este înmuiat sau expus înmuierii, mocirlos, îngheţat sau expus îngheţului, se
vor da soluţionări speciale, prin care să se evite rezemarea directă a acestora pe asemenea terenuri,
prevenindu-se astfel producerea tasărilor sau ridicărilor.
În cazul aşezării popilor deasupra unor goluri în teren (gropi naturale, şanţuri, săpături) sau în planşeele
inferioare, rezemarea popilor respectivi se va face pe grinzi-jug verificate prin calcul, din punct de vedere
al rezistenţei şi al deformaţiilor.
Popii ce susţin cofrajele construcţiilor etajate de beton şi dispuşi pe mai multe niveluri, trebuie să fie
aşezaţi suprapus pe aceeaşi verticală. La alcătuirea şi montarea cofrajelor, susţinerilor şi reazemelor
acestora se va urmări ca deformaţiile lor să fie compensate prin supraînălţări sau contrasăgeţi.
3.4. Cofrajul propriu-zis, alcătuit în cât mai mare parte din panouri de inventar, trebuie astfel conceput
încât să facă posibilă scoaterea (decofrarea) lui cât mai uşoară şi fără producerea unor deteriorări. Pentru
a se evita scurgerea laptelui de ciment rosturile din panouri se vor etanşa cu benzi autoadezive cu forme
similare.
3.5. Abaterile cofrajului gata montat vor fi cele indicate în cadrul anexei XXI la "Normativul pentru
executarea lucrărilor de beton şi beton armat", indicativ C. 140-71. completate sub forma alăturatului tabel
2:
Tabel 2
TOLERANŢE (ABATERI LIMITĂ) ADMISE PENTRU COFRAJE GATA MONTATE
FOLOSITE LA EXECUTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT
Abateri limită la dimensiuni reprezentând deschideri:
- pentru grinzi şi plăci fără grinzi                                                                    

* când deschiderea este 3,00 m                         ±10 mm

* când deschiderea este 3,00 m                        ±12,5 mm

- pentru plăcile planşeelor cu grinzi                                                                

* când deschiderea este 3,00 m                         ±6 mm

* când deschiderea este 3,00 m                         ±8 mm

- pentru pereţi                                                                                             

* când lungimea (înălţimea) este de 3,00 m         ±10 mm

* când lungimea (înălţimea) este de 3,00 m         ±12,5 mm

Abateri limită la dimensiunile secţiunilor transversale:                                    

- la stâlpi şi grinzi                                                             ±3 mm                 
- la grosimea pereţilor şi plăcilor                                        ±2 mm                 
Toleranţe la rectiliniaritatea muchiiilor:                                                             

* pe m                                                                 3 mm

* pe toată lungimea muchiei                                  4 mm

Toleranţe la planeitatea suprafeţei:

Deformaţiile pe care le suferă cofrajul în timpul turnării şi compactării betonului nu vor depăşi limitele
admisibile cuprinse în acelaşi tabel 1 al anexei XXI la normativul C.140-71 la col. 4.
Condiţii privind cofrarea diferitelor elemente de construcţie
3.6. Pentru cofrarea fundaţiilor (continue sau izolate) o înălţime mică, panourile se dispun cu latura lungă
orizontală iar pentru cele cu înălţime mare cu latura lungă verticală. Pentru solidarizarea şi sprijinirea
panourilor se folosesc montanţi, cleşti, distanţieri, ţăruşi, dulapi de aliniere, proptele etc.
3.7. Pentru cofrarea pereţilor, panourile pot fi dispuse pe latura lungă fie orizontal, în care caz panourile
sunt susţinute de montanţi verticali, aliniaţi pe orizontală cu rigle, fie vertical, în caz sunt susţinute şi
aliniate prin moaze orizontale dispuse la minimum două niveluri (fig. 7). Prima soluţie se adoptă în general
dacă se urmăreşte obţinerea unor elemente de cofraj având o suprafaţă mai mare, manevrabile cu
macaraua, iar cea de-a doua, dacă montarea şi demontarea panourilor se face manual la fiecare cofrare.
În ambele cazuri, panotajul (împărţirea pe panouri a suprafeţei de cofrat) va fi identic pentru ambele feţe
ale peretelui rosturile dintre panouri trebuind să fie faţă în faţă. În acest fel, tiranţii se montează cu uşurinţă
în lăcaşurile (găuri sau chertări marginale) din panouri anume practicate la confecţionare (pct. 2.10).
Panotarea va trebui să înceapă de la intersecţiile pereţilor spre mijloc. Pentru a se putea prelua abaterile
inerente atât la trasarea peretelui cât şi la dimensiunile efective ale panourilor rezultate la confecţionarea
sau în urma repetatelor folosiri, panotarea va trebui să prevadă în timp un interspaţiu de minimum 5 cm
lăţime.
Acoperirea acestui interspaţiu se va putea face fie cu o furură din lemn, care se poate realiza din doi
dulapi având secţiunea în formă de pană (fig. 8a), fie cu o piesă din tablă (fig. 8 b). Spaţiul de compensare
realizat permite o scoatere uşoară a panourilor adiacente (pct. 4.18 şi 4.19).
Pentru obţinerea unei suprafeţe plane, panourile de cofraj pentru pereţi se vor alinia riguros la montare,
atât la rosturile dintre ele cât şi, dacă este cazul, în zona de contact cu panourile de cofraj pentru placă.
La partea inferioară, alinierea panourilor se va realiza cu ajutorul unor tălpi de rezemare şi se vor menţine
feţele la distanţa corespunzătoare grosimii peretelui, cu ajutorul unor distanţieri, care pot fi din ţeavă PVC
prevăzută la capete cu conuri de protecţie tot din PVC. Menţinerea alinierii panourilor asamblate se obţine
cu ajutorul montanţilor şi al riglelor de aliniere respectiv al moazelor, şi cu ajutorul tiranţilor trecuţi prin
distanţieri. Asigurarea verticalităţii se face prin proptele, de preferinţă reglabile.
Împingerea betonului proaspăt care acţionează asupra panourilor de cofraj se preia prin elementele de
sprijinire ale panourilor - montanţi respectiv moaze - şi prin tiranţii de legătură realizaţi în general din oţel
beton şi blocaţi cu zăvoare cu excentric sau pană. În cadrul proiectului de cofraj (pct. 1.6) se vor verifica
prin calcul elementele de sprijinire şi legătură din punct de vedere al rezistenţei şi al deformaţiilor.
3.8. Cofrajele stâlpilor se alcătuiesc în general din panouri dispuse vertical. Panourile vor putea fi aşezate
în plan:
- fie simetric (fig. 9a), în care caz o latură a stâlpului (în general cea mică) de regulă se cofrează cu un
panou special de lăţimea stâlpului, calotarea făcându-se cu caloţi drepţi pe două laturi paralele legaţi cu
tiranţi din buloane sau din oţel-beton;
- fie decalate "în morişcă" (fig. 9 b) în care caz calotarea, de regulă, se face cu caloţi triunghiulari, strânşi,
de preferinţă, prin piese speciale cu pană.
Pentru ieşirea muchiilor stâlpului, se folosesc elemente triunghiulare din şipci de lemn sau PVC. -
Trasarea bazei se face de regulă printr-o ramă din scândură.
Pentru a se putea controla şi curăţa baza stâpului, se prevede o fereastră de vizitare, care poate fi
realizată în cazul folosirii panourilor de inventar, prin montarea decalat pe verticală, a uneia din panouri.
Atunci când cofrajul se montează asamblat peste armătura gata montată iar placa nu se montează
concomitent, se poate renunţa la fereastra de vizitare.
3.9. La cofrarea grinzilor şi nervurilor, pentru feţele laterale panourile se dispun, în general, cu latura lungă
pe orizontală. Se recomandă ca panoul special pentru fundul grinzii să fie cuprins între panourile de cofraj
ale feţelor laterale şi să fie susţinut aparte, pentru a permite decofrarea mai timpurie a lateralelor.
Calotarea panourilor laterale de cofraj ale grinzilor se face cu ajutorul unor juguri, legate în cazul grinzilor
înalte la partea superioară prin tiranţi din oţel-beton trecând prin distanţieri tubulari din PVC. (fig. 10).
3.10. La cofrarea plăcilor, panotarea va urmări o raţională dispunere a elementelor de susţinere (popi,
grinzi, eşafodaje etc.) precum şi acoperirea unei suprafeţe maxime cu panouri de inventar. Pentru
uşurarea decofrării este necesar să se prevadă pe ambele direcţii câte o fâşie de compensare de 5-10 cm
lăţime (fig. 11).
3.11. În cazul cofrării concomitente a elementelor verticale (pereţi, stâlpi) cu cele orizontale (grinzi,
nervuri, plăci) în scopul turnării betonului într-o singură fază, îmbinarea cofrajelor se va face în aşa fel
încât panourile de cofraj pentru elementele orizontale să se suprapună peste cele verticale, pentru a
permite decofrarea pereţilor şi a stâlpilor înaintea grinzilor şi plăcilor. Cofrarea concomitentă trebuie însă
evitată ori de câte ori este posibil, întrucât:
- panourile orizontale pot presa pe cele verticale, prin greutatea betonului, făcând dificilă recuperarea mai
rapidă a panourilor verticale;
- realizarea ferestrelor de vizitare (pct. 3.8) devine obligatorie; în orice caz curăţirea bazei stâlpilor se va
face după executarea întregului cofraj;
- cofrajele elementelor verticale trebuie realizate de înălţime exactă, nefiind posibilă depăşirea înălţimii
elementelor de beton, ceea ce, de regulă, face imposibilă folosirea panourilor de inventar fără completări
pe verticală.
Susţinerea cofrajelor
3.12. Eşafodajele de susţinere a cofrajelor de planşee (grinzi, nervuri, plăci) sunt formate, în general, din
grinzi de preferinţă extensibile, rezemate pe popi de inventar, contravântuiţi.
Elementele eşafodajului trebuie să prezinte suficientă rezistenţă şi stabilitate pentru a putea prelua toate
sarcinile provenite din greutatea cofrajului, a betonului proaspăt, a sculelor şi dispozitivelor de lucru şi a
echipelor de muncitori, fiind verificate totodată pentru a prelua şi solicitări orizontale din vânt şi împingerea
betonului.
3.13. Contravântuirile de pe cele două direcţii perpendiculare trebuie să formeze triunghiuri
nedeformabile, iar prinderile să nu dea excentricităţi importante în noduri (fig. 12).
Pot fi folosite ca elemente orizontale de contravântuire tălpile continue de rezemare şi grinzile de
susţinere, cu condiţia ca prin detaliile de prindere adoptate să fie împiedicată deplasarea relativă între
popi şi aceste tălpi respectiv rigle.
[top]
 
4. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE COFRARE CU PANOURI
4.1. Pentru orice element de construcţie operaţiile de montare a panourilor de cofraj se succed în principiu
în următoarea ordine:
- curăţirea şi nivelarea locului de montaj;
- trasarea poziţiei cofrajelor;
- transportul şi aşezarea panourilor şi a celorlalte materiale şi elemente de inventar, în apropierea locului
de montaj;
- curăţirea şi ungerea panourilor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie a acestora;
- verificarea poziţiei cofrajelor pentru fiecare element de construcţie, atât în plan cât şi pe verticală şi fixare
lor în poziţie corectă;
- încheierea, legarea (blocarea) şi sprijinirea definitivă a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de
montare (caloţi, juguri, tiranţi, zăvoare, distanţieri, proptele, contravântuiri etc.) şi
- etanşarea rosturilor.
4.2. La folosirea panourilor de cofraj, se vor evita, pe cât posibil, practicarea găurilor în astereală şi
baterea cuielor în schelet. Se interzice cu desăvârşire tăierea sau cioplirea panourilor, în scopul adaptării
lor dimensionale sau de detaliu la cazuri particulare de folosire, în toate asemenea cazuri fiind necesară
adoptarea unor completări la faţa locului sau a unor panouri speciale.
4.3. Panourile de care sunt fixate cutiile pentru găuri de trecere, şipcile pentru şanţuri ale traseelor de
instalaţii etc., vor fi folosite cu aceeaşi destinaţie la fiecare refolosire. Cutiile şi şipcile se vor fixa de
panouri în cuie având grosimea minimă de 1,8 mm. Pentru a se uşura decofrarea panourilor echipate cu
astfel de piese în relief, acestea vor fi curăţate şi unse cu deosebită atenţie.
4.4. Contravântuirile eşafodajelor vor fi bine strânse cu dispozitivele lor de asamblare, verificarea fiind
obligatorie.
4.5. Termenele la care se va face decofrarea elementelor de construcţii sunt cele din "Normativul pentru
executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71.
4.6. Imediat după decofrare se vor îndepărta bavurile de pe suprafaţa betonului, folosind raşchete, dălţi
sau polizoare, şi se vor remedia eventualele defecte ale suprafeţei betonului în condiţiile articolului 5.67 al
"Normativului pentru executarea lucrărilor de beton şi beton armat", C. 140-71.
Cofrarea diferitelor elemente de construcţii
4.7. La fundaţiile continue, se trasează mai întâi axul longitudinal pe fundul şanţului (săpăturii), faţă de
care apoi se va trasa poziţia feţelor interioare ale panourilor de cofraj.
La fundaţiile izolate, pe fundul săpăturii se trasează cele două axe perpendiculare ale fiecărei fundaţii în
parte, în raport cu care se trasează apoi poziţia feţelor interioare ale panourilor de cofraj.
Fixarea cofrajelor la fundaţii (continue sau izolate) se va face cu montanţi, proptele, ţăruşi, distanţieri etc.,
după ce în prealabil s-a verificat poziţia cofrajelor în raport cu prevederile proiectului.
4.8. Cofrarea pereţilor cu panouri se execută în următoarea ordine:
- se trasează axele pereţilor şi conturul lor;
- se fixează tălpile de rezemare şi aliniere;
- se montează panourile de cofraj pentru una din feţele peretelui începând cu panoul de intersecţie şi pe
măsură ce se execută montarea, fiecare panou de cofraj se asamblează de cel montat anterior cu ajutorul
unor cleme din oţel beton (fig. 13), se introduc şi piesele ce asigură coplaneitatea panourilor şi se sprijină
provizoriu cu proptele;
- se montează armătura peretelui;
- se fixează cutiile şi ramele pentru goluri;
- se montează panourile de cofraj pe cea de-a doua faţă a peretelui;
- concomitent cu montarea panourilor de cofraj de pe cea de-a doua faţă a peretelui se montează
distanţierii prin care se introduc tiranţii;
- se montează scheletul de susţinere (montanţi, rigle, moaze) şi se fixează cu tiranţii;
- se verifică verticalitatea cofrajelor cu ajutorul firului de plumb şi se face proptirea în poziţie definitivă.
4.9. Montarea cofrajelor din panouri pentru stâlpi se execută în următoarea ordine:
- se trasează axele perpendiculare şi conturul stâlpului, fixându-se rama de trasaj;
- se montează armătura;
- se curăţă baza stâlpului;
- se montează cofrajul gata asamblat şi prevăzut cu şipcile triunghiulare de teşire a colţurilor;
- se sprijină provizoriu cofrajul cu ajutorul proptelelor;
- după verificarea poziţiei şi verticalităţii se strâng definitiv caloţii şi se fixează definitiv proptelele.
În cazul prevederii ferestrelor de vizitare, curăţirea bazei stâlpului se face ca ultimă operaţie. În cazul
asamblării la faţa locului a cofrajului, trei laturi ale acestuia se montează înaintea armăturii, sprijinindu-se
provizoriu, iar după montarea armăturii cofrajul se încheie cu cea de-a patra latură.
4.10. Montarea eşafodajelor de susţinere a cofrajelor pentru planşee (grinzi, nervuri, plăci) se face în
următoarea ordine:
- se trasează poziţia elementelor verticale de susţinere (popi, palei etc.);
- se amplasează elementele verticale de susţinere şi se contravântuiesc provizoriu;
- se montează şi se fixează elementele orizontale ale eşafodajului (rigle, grinzi extensibile etc.);
- se verifică poziţia şi dimensiunile, operându-se corecturile necesare.
Strângerea definitivă a contravântuirilor se face după ultima verificare ce se efectuează după montarea
cofrajelor.
4.11. Montarea cofrajelor din panouri pentru grinzi şi nervuri se face în următoarea ordine:
- pe eşafodajul stabilit de proiectant (pct. 1.6) şi executat conf. pct. 4.10, se fixează pe traverse cofrajul
pentru fundul grinzii sau nervurii, verificându-se cu atenţie cota, rectiliniaritatea sau orizontalitatea;
- se montează panourile feţelor laterale;
- în cazul unor grinzi înalte, după cofrarea unei feţe laterale se montează armătura;
- se consolidează cofrajul grinzii (nervurii) prin montarea jugurilor care au eventual la partea superioară
tiranţi de strângere trecuţi prin distanţieri.
4.12. Montarea cofrajelor din panouri pentru plăci se face în următoarea ordine:
- se montează panourile de inventar şi eventualele panouri de completare pe eşafodajul pregătit conf. pct.
4.10, corespunzător planului de panotaj, luând măsuri menite să împiedice deplasarea orizontală a
panourilor în timpul betonului;
- se completează conform aceluiaşi plan de panotaj cu fururile de compensare necesare decofrării;
- se verifică cotele intradosului plăcii şi orizontalitatea acestuia.
Pregătirea betonării şi turnarea betonului
4.13. Cofrajele din panouri se ung cu atenţie înaintea montării armăturilor în scopul de a se facilita
operaţia de decofrare şi a se mări prin aceasta numărul de folosiri ale panourilor.
Ungerea se face imediat după montarea cofrajului sau chiar în timpul montării lui (la pereţi, stâlpi, grinzi
înalte).
Pentru ungere se folosesc substanţe produse industrial în acest scop sau unguentul de gardă aplicat după
decofrare (pct. 5.5), fiind interzisă folosirea motorinei sau a petrolului lampant, care degradează
materialele lemnoase. Este recomandabil ca aplicarea unguentului să se facă prin pulverizare.
4.14. La operaţiile de armare se va avea grijă de a nu se lua unguentul de pe cofraj pe carcasele de
armături. La aceasta servesc şi distanţierii montaţi să asigure acoperirea cu beton a armăturilor şi care în
acest scop se vor pune înaintea aşezării în cofraj a carcasei.
4.15. Înainte de începerea turnării se vor amenaja şi verifica, la pereţi şi stâlpi, podinele de lucru pentru
muncitorii betonişti, având înălţimea şi lăţimea corespunzătoare şi prevăzute cu parapete de protecţie,
precum şi punţi de circulaţie deasupra armăturilor la planşee.
De asemenea se va verifica starea de funcţionare a mijloacelor pentru transportul, punerea în operă şi
compactarea betonului (autoagitatoare sau basculante, pompe de beton sau bene, vibratoare etc.).
4.16. Atât înaintea turnării betonului cât şi în timpul desfăşurării operaţiilor de betonare se vor verifica
respectiv se vor ţine sub supraveghere în mod continuu cofrajele, observându-se în special comportarea
tiranţilor şi a eşafodajelor. La apariţia unor deformaţii de mărime inadmisibilă sau a cedării unor elemente
de strângere sau de susţinere se opreşte betonarea, luându-se imediat măsuri de consolidare sau chiar
trecând la refacerea elementului respectiv.
4.17. Regimul de turnare şi în special viteza de înaintare a betonului (la elementele verticale) şi poziţia
rosturilor de turnare (la elementele orizontale) vor fi stabilite prin proiectul tehnologic, în funcţie de
caracteristicile geometrice, de armare şi de tipul de cofraj ale elementelor respective, precum şi de
caracteristicile betonului (lucrabilitate, natura agregatelor şi a cimentului, conţinutul de adaosuri
plastifiante etc.) şi ale vibratoarelor folosite (raza de acţiune, diametrul buteliei, frecvenţa şi energia
vibraţiilor, etc.).
Decofrarea elementelor de construcţii
4.18. La decofrarea elementelor verticale (pereţi, stâlpi), ordinea operaţiilor este, în general, inversă celei
indicate la montarea cofrajelor respectiv (pct. 4.8. resp. 4.9), anume:
- desfacerea zăvoarelor şi scoaterea tiranţilor,
- scoaterea elementelor de susţinere (montanţi, rigle, moaze, caloţi),
- scoaterea fururilor de compensare (fig. 8), la pereţi,
- scoatarea panourilor, la pereţi începând de la fururi,
- demontarea scândurilor de aliniere, respectiv a ramei de trasare.
Totodată se poate efectua în mod asemănător şi decofrarea laterală a grinzilor prin desfacerea şi
scoaterea tiranţilor, demontarea jugurilor şi îndepărtarea panourilor.
4.19. La decofrarea elementelor orizontale (grinzi, nervuri, plăci) ordinea operaţiilor este, în general,
următoarea:
- slăbirea contravânturilor, pentru a permite coborârea eşafodajului în ansamblu,
- coborârea elementelor de susţinere verticale cu minimum 10 cm prin acţionarea asupra dispozitivelor
amintite la pct. 3.3 (pene, filete etc.);
- scoaterea la plăci a fururilor de compensare (fig. 8) şi a panourilor de cofraj;
- demontarea eşafodajului, şi anume: demontarea grinzilor, a contravântuirilor şi a popilor.
[top]
 
5. RECEPTIA, TRANSPORTUL, MANIPULAREA SI DEPOZITAREA PANOURILOR
DE COFRAJ SI ÎNTRETINEREA LOR
5.1. Recepţia panourilor de cofraj se va face pe loturi, la furnizor. Verificarea calităţii la recepţie se face
prin examinarea unei probe reprezentând 5% din lot; dacă din această probă o cantitate mai mare de 10%
nu corespunde, lotul se recepţionează panou cu panou.
Verificarea dimensiunilor se va putea face folosind şabloanele care au servit la confecţionarea panourilor,
după o prealabilă verificare atentă a acestora.
Pentru fiecare lot de panouri, constructorul va verifica existenţa certificatului de calitate emis de furnizor.
5.2. Transportul panourilor atât de la furnizor la şantier (după efectuarea recepţiei) cât şi de pe un şantier
la altul se va face de preferinţă în pachete de cel mult 500 kg cuprinzând 10...16 panouri de acelaşi tip,
asamblate prin balotare. La formarea pachetelor se vor respecta prevederile de la pct. 5.3, pentru ca fierul
balot respectiv sârma cu care pachetele sunt legate să nu se imprime pe suprafaţa de contact cu betonul
a panoului sau pe muchiile laterale.
Manipularea pachetelor se poate face cu o macara de capacitate corespunzătoare, folosind dispozitive de
manipulare adecvate. Se interzice aruncarea sau bascularea panourilor.
5.3. Depozitarea panourilor de cofraj se va face pe tipuri, în stive, pe suporţi de 15-20 cm înălţime, chiar şi
pentru o perioadă scurtă de neutilizare. Stivele vor fi formate prin suprapunerea panourilor astfel
împerecheate încât suprafeţele lor de contact cu betonul să se afle faţă în faţă. Dacă depozitarea
urmează a se face pe o perioadă mai îndelungată, stivele se vor acoperi cu o prelată sau cu o folie de
polietilenă.
De asemenea se vor depozita în ordine şi pe sorturi, şi celelalte materiale auxiliare şi elemente de
inventar. Piesele mici (tiranţi, buloane, cleme, zăvoare, bolţuri etc.) se vor păstra în lăzi.
5.4. Atât panourile de cofraj cât şi celelalte materiale şi elemente de inventar formând setul de cofrare se
vor manipula cu atenţie, pentru a nu se degrada prematur şi a nu se descompleta.
5.5. După recuperare prin decofrare a panourilor de cofraj şi a celorlalte piese componente ale setului de
cofraj, ele se curăţă de resturile de beton şi se ung pentru o mai bună conservare până la următoarea
folosire. Pentru curăţirea panourilor se pot folosi maşini de curăţat cofraje, raşchete cu lame metalice sau
din PVC, perii, cârpe etc.
Pentru ungerea de gardă, imediat după curăţire, se recomandă folosirea "emulsiei parafinoase SIN"
având următoarea compoziţie:

parafină 20...25%

săpun 1,5...2%

apă 78,5...73%

Tratarea se va face la rece într-un strat subţire.

Dacă panourile nu sunt refolosite imediat, ele se vor stivui conform pct. 5.3.
5.6. Recondiţionarea panourilor care au suferit stricăciuni se va face imediat după constatarea acestora,
în cadrul unui atelier specializat al şantierului sau la baza întreprinderii.
5.7. Panourile de cofraj vor avea marcate încă de la confecţionare pe marginea unuia din capete
indicativele de recunoaştere stabilite prin proiect sau normă internă. Marcarea se poate face cu vopsea de
ulei sau, mai bine, prin pirogravare.
5.8. Trecerea panourilor de cofraj de la o categorie de betoane la alta (pct. 1.8) şi stabilirea necesităţii
recondiţionării lor, se face printr-o examinare atentă, panou cu panou, marcându-se printr-un semn
distinctiv cu vopsea pe panourile respective şi stivuindu-le separat. Rezultatele acestei acţiuni de clasare
se vor consemna într-un proces verbal în prezenţa maestrului şef de lot, a şefului echipei de dulgheri şi a
gestionarului cofrajelor, menţionându-se numeric panourile respective.
[top]
 
6. TEHNICA SECURITATII MUNCII
6.1. La lucrările de cofrare cu panouri din placaj se vor respecta prevederile "Normelor republicane de
tehnica securităţii muncii în sectoarele M.C. Ind." aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 566/30.12.1968.
6.2. În afara măsurilor de protecţia muncii caracteristice lucrului pe şantierele de construcţii, la executarea
lucrărilor de cofrare cu panouri din lemn cu placaj se vor respecta şi următoarele dispoziţii specifice
procesului de lucru:
- la operaţiile de cofrare şi decofrare vor fi admişi numai muncitori care au calificarea necesară şi care au
urmat instructajul respectiv;
- se va interzice accesul persoanelor străine în zona de lucru a montatorilor;
- toate mecanismele şi dispozitivele de ridicare şi de fixare provizorie vor fi supuse la verificări periodice;
- toate locurile periculoase de pe şantier vor fi marcate prin placarde;
- la toate operaţiile de lucru descrise în cap. 4 şi în special de cele de decofrare, purtarea căştii de
protecţie este obligatorie;
- muncitorii vor echipaţi individual cu mănuşi, căşti şi centuri de siguranţă precum şi cu toate sculele
necesare funcţiei deţinute în formaţia de lucru, asigurate împotriva căderii;
- pentru montarea cofrajelor pereţilor de la marginea clădirii, de la casa scării şi din dreptul unor goluri
funcţionale din planşee se vor folosi în mod obligatoriu podini de susţinere special proiectate în acest
scop;
- pe timpul montării, panourile de cofraj se vor susţine provizoriu, iar pe vânt puternic se vor întrerupe
lucrările de cofrare şi de cofrare şi se vor lua măsuri suplimentare de ancorare a panourilor în curs de
montare;
- la montarea cofrajelor pentru pereţi, montanţii, riglele şi moazele vor fi manipulate cu atenţie, iar piesele
de solidarizare a moazelor (tiranţii) vor fi imediat introduşi prin distanţieri blocându-se cu zăvoare;
- panourile de cofraj montate pe prima din feţele fiecărui perete, în aşteptarea cofrajului de pe cea de-a
doua faţă a peretelui, vor fi asigurate împotriva răsturnării prin mijloacele speciale prevăzute în
instrucţiunile de folosire ale fiecărui tip de cofraje;
- la demontarea montanţilor, riglelor sau moazelor, scoaterea pieselor de solidarizare se va face numai
după ce s-a verificat că fiecare dintre acestea este susţinută;
- la decofrare, piesele de asamblare ale panourilor (clemele) se vor scoate numai pe măsura demontării
panourilor;
- la decofrarea plăcilor, este interzis muncitorului să stea sub panoul în curs de decofrare;
- circulaţia pe cofrajul de placă se va face cu atenţie, deoarece prin ungere suprafaţa panourilor devine
foarte alunecoasă;
- toate platformele şi pasarelele de circulaţie vor fi prevăzute cu podini continue, din dulapi de lemn cu
grosimea de minimum 38 mm, precum şi cu balustrade de protecţie.
6.3. În timpul montajului şi la depozitarea panourilor de cofraj din materiale lemnoase şi a celorlalte
elemente din materiale combustibile, se vor respecta prescripţiile din "Normativul republican pentru
proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al prevenirii incendiilor", precum şi cele
cuprinse în instrucţiunile pentru prevenirea incendiilor pe ramuri de producţie, Nr. 39/N-1969, ale M.C. Ind.
[top]