Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Codul Bunelor Maniere Pentru Copiipdf PDF
Codul Bunelor Maniere Pentru Copiipdf PDF
BUNELOR
MANIERE
pentru copii
DE PEGGY POST
EDIłIA A III-A
Lui Mark McVeigh şi Meghan Dietsche de la HarperCollins Children's Books, pentru creativitatea, ajutorul şi
atenŃia acordată detaliilor în scrierea şi tipărirea acestei cărŃi. Lui Katherine Cowles, Elizabeth Howell şi Peter
Post, pentru multele lor sugestii, sfaturi practice şi ajutor nepreŃuit. N-am fi putut-o face fără ei!
Şi, ca întotdeauna, moştenirii lăsate de Emily Post, a cărei generozitate a spiritului şi înŃelepciune fără vârstă
au servit ca bază pentru aceasta şi pentru celelalte cărŃi scrise în numele ei.
Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate Editurii CORINT JUNIOR,
parte componentă a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
ISBN: 978-973-128-135-3
395:3-053.2
CUPRINS
Introducere 9
CAPITOLUL I
VIAłA DE ZI CU ZI
Vorba dulce... 13
Cuvântul scris 17
MulŃumesc 21
„La muncă" 23
Salut! Ce mai faci? 26
Maniere „tehno" 31
Eticheta online 32
C A P I T O L U L II
ACASĂ
Mediul familial 37
Provocarea schimbării 42
Problema comportamentului la ora mesei 45
Să tot vorbeşti 52
CAPITOLUL III
LA ŞCOALĂ
Bună dimineaŃa, doamnă profesoară 57
În afara orelor de clasă 60
De acasă la şcoală şi înapoi 64
Mâncând pe fugă 68
CAPITOLUL IV
LA JOACĂ
Vremea petrecerilor 73
Idei pentru cinci petreceri amuzante 78
Prieteni noi 82
Am făcut rost de bilete... 85
Sporturi... sportive! 87
CAPITOLUL V
ÎN SOCIETATE
Manierele bune fac vecini buni 91
Şi la mall există bune maniere? 96
DistracŃia în locuri publice 99
Cum îi tratăm pe cei diferiŃi de noi 102
Vizita la spital — „Linişte, vă rog!" 104
În genunchi, în picioare sau aşezat? 105
Celularul în locuri publice 107
CAPITOLUL VI
DEPARTE DE CASĂ
Avioane, trenuri şi automobile 111
Ai ajuns! 115
Masa în oraş — de la fast-food la dineuri 117
CAPITOLUL VII
Aniversări 134
Index 139
INTRODUCERE
DE CE E NEVOIE DE MANIERE?
9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
10
I N T R O D U C E R E
11
C A P I T O L U L I
VIAłA DE ZI CU ZI
VORBA DULCE...
13
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
CONDUITE DE BAZĂ
14
V I A ł A D E Z I C U Z I
Arta conversaŃiei
1 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ?...
ALEGERI MULTIPLE
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Foloseşte „cuvintele magice”.
♦ Ascultă „activ” (manifestă atenŃie, priveşte-l pe celălalt).
♦ Alege şi foloseşte cuvintele care să exprime ceea ce gândeşti.
♦ Ia parte la conversaŃie.
♦ la-i în seamă pe toŃi dintr-un grup.
♦ Sfârşeşte plăcut conversaŃia („Regret că trebuie să plec, dar mă
aşteaptă cu masa!”)
♦ Evită frazele care doar ar umple un gol, ca de pildă: „Mă înŃelegi?”
sau „Aha, aha!” sau „Da?”
NICIODATĂ:
♦ Nu sări peste „te rog” şi „mulŃumesc” pentru că pare mai cool — nu
este aşa!
♦ Nu vorbi doar ca sa te auzi pe tine!
16
V I A ł A D E Z I C U Z I
Felul în care foloseşti cuvintele are influenŃă asupra tuturor relaŃiilor tale.
Prietenii tăi vor să fie trataŃi cu respect. Dacă mai degrabă întrebi decât să
ceri, vor fi bucuroşi să-Ńi întindă o mână. Dacă te arăŃi interesat de ceea ce
este important pentru ei, îŃi vor întoarce acelaşi interes. Folosirea unui limbaj
adecvat dovedeşte respect, iar respectul este baza pe care se construiesc cele
mai bune relaŃii. Foloseşte cuvintele aşa cum se cuvine.
1 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
FOLOSEŞTE-łI IMAGINAłIA
COMPUNE O SCRISOARE
18
V I A ł A D E Z I C U Z I
RESPECTĂ INTIMITATEA
1 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
ALTE MODALITĂłI
DE A CORESPONDA
Ilustrata
Felicitarea
Felicitările de zile de naştere, de urări, de onomastici, de sărbători...
Există câte un tip de felicitare pentru fiecare gen de ocazie. Felicitările pot fi
haioase, simpatice, sentimentale, ironice ş.a.m.d. Alege cu înŃelepciune.
Citeşte-o ca şi cum ai fi persoana căreia i-o adresezi (felicitarea nu e pentru
tine) şi scrie ceva în plus, pentru a o personaliza.
FAMILIA ŞI PRIETENII
În această epocă a comunicaŃiilor electronice, scrisorile sunt cam lăsate
deoparte. Dar ele pot da relaŃiilor tale o notă puŃin mai deosebită.
Gândeşte-te ce bucurie vei aduce cu scrisoarea ta! S-ar putea ca fratele tău
2 0
V I A ł A D E Z I C U Z I
MULłUMESC
MulŃumind celorlalŃi este felul nostru de a-i respecta, arătându-le
aprecierea noastră. Un „mulŃumesc” bine chibzuit va exprima corect
consideraŃia şi preŃuirea noastră. Pe de altă parte, a uita să mulŃumim cuiva
ne va face să părem lipsiŃi de respect şi nerecunoscători. Gândeşte-te la asta:
Dacă tu consideri pe cineva ca fiind lipsit de respect şi nerecunoscător, ai vrea
să-l ai drept prieten? Întrucât mulŃumirile sunt ATÂT de importante, există şi
reguli care să te ajute să afli când e cazul să scrii răspunsuri de mulŃumire.
2 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Scrie un răspuns de mulŃumire atunci când primeşti un cadou, iar
cel care Ńi-1 dăruieşte nu este lângă tine pentru a-i mulŃumi direct (de
pildă cel care-Ńi trimite un pachet prin poştă sau prin intermediul
altcuiva, atunci când nu poate veni personal). Răspunsul de mulŃumire
nu numai că-i va transmite persoanei recunoştinŃa ta, ci şi confirmarea
că ai primit cadoul.
♦ Scrie un bilet de mulŃumire atunci când ai fost oaspete la cineva acasă.
(ExcepŃie: S-ar putea să-Ńi petreci o noapte la prietenul tău cel mai bun.
Nu e nevoie să-i scrii un bilet de mulŃumire pentru asta. Dar dacă ai
rămas pentru mai mult de o noapte sau prietenul tău este din alt oraş şi
te-ai aflat acolo cu o ocazie specială, atunci „mulŃumirile” se impun.)
♦ Scrie şi trimite răspunsul cât se poate de repede — la o zi sau două
de la primirea cadoului sau de la revenirea acasă.
NICIODATĂ:
♦ Nu renunŃa la trimiterea unui răspuns de mulŃumire doar pentru că
a trecut o săptămână şi-l consideri caduc.
♦ Nu folosi ilustrate special concepute, la care trebuie doar să com-
2 2
V I A ł A D E Z I C U Z I
„LA MUNCĂ”
2 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: Sunt babysitter la o familie care lasă întotdeauna mizerie în
casă. Sunt acolo pentru a avea grijă de copil, nu pentru a face curăŃenie.
Ce pot să fac?
RĂSPUNS: Data viitoare când îŃi vor cere să faci pe babysitterul, spune-le că ai
face-o cu plăcere, dar ai ceva de discutat cu ei. Apoi explică-le că dacă eşti nevoită
să faci curăŃenie, lucrul ăsta te va distrage de la cea mai importantă parte a
slujbei tale — aceea de a avea grijă de copil. Spune-le că e foarte important pentru
2 4
V I A ł A D E Z I C U Z I
tine să-Ńi faci treaba cum trebuie, pentru a asigura copilului o seară sigură şi
amuzantă, dar că eşti împiedicată de faptul că eşti silită să faci curăŃenie.
Te poŃi oferi să speli vasele, dar nu să cureŃi casa, căci ai altceva de făcut —
să supravegheri copilul!
ALEGEREA E A TA ...
2 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
SALUT! CE
MAI FACI?
Ai o singură ocazie să faci o primă impresie!
A saluta pe cineva, a face prezentări sau a te prezenta
tu însuŃi poate fi o treabă destul de dificilă, iar dacă mai eşti şi timid, totul
devine o povară. Aici îŃi sare în ajutor eticheta! Jumătate din bătălie e
câştigată dacă cunoşti modul în care trebuie să procedezi; cealaltă jumătate
constă în a cunoaşte câteva formule de salut care să te şi reprezinte. E
întotdeauna mai uşor atunci când cunoşti persoana respectivă şi când ştii la
ce se aşteaptă aceasta din partea ta.
SALUTURI
2 6
V I A ł A D E Z I C U Z I
2 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
A face prezentările este una dintre cele mai importante deprinderi ale
etichetei pe care le vei învăŃa. MulŃi consideră acest aspect complicat şi
încurcat, aşa că îl evită. Astfel, se văd puşi în postura penibilă de a nu şti cu
cine stau de vorbă. Totuşi, prezentările nu sunt chiar atât de complicate. La
urma urmei, a face o prezentare înseamnă a schimba nişte nume între ele.
Fie că te prezinŃi pe tine sau două persoane cunoscute Ńie, dar care nu se
cunosc între ele, fie că eşti tu prezentat altcuiva, scopul prezentării este
acelaşi: să ştie fiecare cine este celălalt.
„Unchiule Ion, acesta e prietenul meu Radu. Suntem colegi de şcoală.
Radu, acesta e unchiul meu Ion, domnul Teodorescu.”
Există câteva reguli de bază, oricare ar fi circumstanŃele.
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Ridică-te, zâmbeşte şi strânge mâna (ca atunci când saluŃi pe cineva).
♦ Priveşte persoana respectivă în ochi.
♦ Mai întâi prezinŃi pe cel mai tânăr celui mai în vârstă. Şmecheria e
să rosteşti prima oară numele adultului: „Doamnă Popescu, acesta e
prietenul meu Cornel.” „Mătuşă, vreau să Ńi-o prezint pe profesoara
mea, doamna Drăgan.” Dacă nu eşti sigur care dintre cele două
persoane este mai în vârstă, nu-Ńi face probleme, nu mai devine atât
de important din moment ce numele vor fi schimbate între ele.
2 8
V I A ł A D E Z I C U Z I
2 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
SituaŃii jenante
3 0
V I A ł A D E Z I C U Z I
łine-Ńi gura închisă, arată într-un fel sau altul că eşti cu gura plină,
mestecă şi înghite cât de repede poŃi (dar fără să te îneci), după care spune:
„Bună, Cornele, mă bucur să te cunosc”. Dacă te poŃi ridica uşor de la masă,
nu ezita să o faci.
MANIERE „TEHNO”
Te afli la o masă în mall. Se aude sunând un Telefon
mobil. Fiecare îşi caută celularul să vadă dacă e al lui cel
care sună. La o altă masă piuie un pager. La o alta, doi
copii se joacă cu un playstation. Tu încerci să-Ńi suni mama,
dar linia e ocupată, ceea ce înseamnă că acasă cineva
foloseşte Internetul — probabil sora ta, care e pe chat. Cu zece ani în
urmă, o asemenea situaŃie nu ar fi fost posibilă. Astăzi, odată cu noile
invenŃii tehnologice, s-au dezvoltat şi noi moduri de comportament.
Aceste mici obiecte sunt foarte folositoare, dar produc şi mult deranj în
jurul nostru. În general, de fiecare dată când, folosind un asemenea aparat,
observi că ai putea să îi deranjezi pe alŃii, închide-l sau retrage-te într-un loc
unde să nu încurci pe nimeni. Iată, în plus, câteva „noi” reguli de
comportament care să te ajute:
♦ Dacă este un joc video, împărtăşeşte-l cu ceilalŃi. Lasă-l şi pe
prietenul tău să se joace. Schimbă jocurile, cere sugestii şi idei noi.
3 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
ETICHETA ONLINE
CHAT ŞI MESSENGER — CUM PROCEDĂM
3 2
V I A ł A D E Z I C U Z I
3 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Înainte de a apăsa pe butonul „Trimite”, mai citeşte o dată ce ai
scris.
♦ Ai grijă să nu scrii ceva ce nu ai vrea ca lumea să afle. E foarte uşor
pentru cineva să dea mesajul mai departe sau să-l decupeze şi să-l
copieze într-un mesaj propriu.
♦ Respectă confidenŃialitatea! Nu transmite mai departe un mesaj
care-Ńi este adresat doar Ńie.
♦ Completează rândul pentru subiect. În felul acesta, persoana căreia i
te adresezi va şti că nu are de-a face cu spam.
♦ Foloseşte cu grijă butonul „Răspunde tuturor”. S-ar putea să nu vrei
ca toŃi să ştie care este mesajul tău.
♦ Răspunde cât de prompt poŃi. Fă-i cunoscut celui care Ńi-a trimis un
mesaj că l-ai primit, şi dacă pe moment nu ai timpul necesar, că îi vei
scrie mai mult ceva mai târziu.
NICIODATĂ:
♦ Nu deschide mesaje de la necunoscuŃi. Dacă nu e din partea unui
cunoscut, şterge imediat e-mailul.
♦ Nu scrie cu majuscule. Nu numai că poate fi interpretat drept o
nepoliteŃe, dar este şi foarte greu de citit.
3 4
V I A ł A D E Z I C U Z I
FAMILIA ŞI PRIETENII
3 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
RĂSPUNS: Deşi prin e-mail este mai simplu, cel mai frumos mod de a-i
mulŃumi unchiului tău este să-i trimiŃi o scrisoare. Dacă face parte dintre cei
care-şi consultă periodic e-mailul, îi poŃi trimite un e-mail scurt pentru a-l
încunoştinŃa că ai primit CD-ul. Apoi, după ce l-ai ascultat, găseşte-Ńi totuşi
câteva minute pentru a compune o scrisoare de mulŃumire. La urma urmei, a
cheltuit şi el destul timp pentru a cumpăra, a împacheta şi a-Ńi trimite CD-ul.
E-mailul îl va asigura că pachetul a ajuns la destinaŃie, scrisoarea îi va arăta
aprecierea ta.
3 6
C A P I T O L U L I I
ACASĂ
MEDIUL FAMILIAL
3 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
VorbiŃi între voi! Ai impresia că părinŃii tăi sunt „pe dinafară”? Asta se
poate întâmpla şi pentru că tu îi vrei aşa! Dar sora şi fratele tău? Măcar pe ei
cointeresează-i în ceea ce se petrece în viaŃa ta şi arată-te interesat de viaŃa
lor. VorbiŃi între voi! Dacă vezi că s-a-ntâmplat ceva neplăcut, nu-i lăsa
singuri. Ai putea să le spui: „V-am văzut cam supăraŃi în zilele din urmă.
Pot să vă ajut cu ceva?” Chiar dacă eşti refuzat, familia ta va ştii că tu ai
observat „norii negri” şi că te-ai oferit să-i îndepărtezi.
Respectă intimitatea! Ai vrea să-Ńi intre cineva în cameră fără să bată la uşă,
să-Ńi citească jurnalul sau să-Ńi deschidă corespondenŃa, înainte ca tu să ajungi
acasă? Cred că nu! Nici membrii familiei tale nu ar vrea ca tu să faci ceva de
genul ăsta. Dacă nu eşti sigur că un lucru înseamnă sau nu încălcarea
intimităŃii, întreabă-te pur şi simplu ce ai simŃi dacă altcineva Ńi-ar face la fel!
Respectă proprietatea! Fratele tău vitreg tocmai a cumpărat un CD.
ConŃine un cântec pe care vrei cu tot dinadinsul să-l asculŃi. Fratele e plecat
în weekend. CD-ul se află în camera lui. Ştii că nu s-ar supăra dacă l-ai
asculta şi tu o dată... S-ar putea ca totul să decurgă cu bine. AsculŃi, îl duci
înapoi şi gata! Dar dacă CD-ul se zgârie? Chiar dacă te afli în relaŃii foarte
bune cu fratele tău, e posibil ca asta să nu fie de-ajuns pentru rezolvarea
unor probleme mai mari. Asigură-te că participi la întreŃinerea unui climat
în care fiecare respectă proprietatea celuilalt.
Disputa spaŃiilor comune. Fiecare casă are spaŃii comune — bucătăria,
sufrageria, livingul sau baia. În astfel de spaŃii, cei care le împart trebuie
să-şi echilibreze pornirile — între curăŃenie sau murdărie, ordine sau
dezordine etc. — altminteri vor fi într-un veşnic conflict.
Trebuie să participi şi tu la menŃinerea în bune condiŃii a acestor spaŃii.
Nu îŃi lăsa lucrurile împrăştiate peste tot. Dacă nu mai ai nevoie de ele,
strânge-le şi du-le în camera ta. Ajută la curăŃenie şi păstrează ordinea. A
convieŃui în spaŃiile comune nu înseamnă doar a tolera accesul celorlalŃi la
televizor, radio, jocuri electronice, computer sau DVD, ci şi a împărŃi
controlul cu ei — acŃionarea telecomenzii, volumul aparatelor etc.!
3 8
A C A S Ă
RĂZBOAIELE BĂII
urorile tale şi cu tine împărŃiŃi baia. Este 6,30 dimineaŃa. Sora ta mai mare este
. deja în baie. După 20 de minute este tot acolo. În sfârşit, îŃi vine rândul. Bun, dacă
ei i-a trebuit o jumătate de oră, tot atât ai şi tu dreptul. Dar sora ta mai mică mai are la
dispoziŃie 10 minute pentru a nu întârzia la
şcoală. Iese din baie fără să spele lavaboul, să
pună capacul la tubul de pastă sau să arunce
prosopul murdar. Sora ta mai mare
este prima care intră în baie când se
întoarce de la şcoală. Nu se
oboseşte să cureŃe după sora ei
mai mică, ba chiar îşi lasă şi
ea prosopul murdar. Acum
intri tu în baie şi ai de ales.
Vrei să continui „războiul băii”?
Dacă nu, cum vei
obŃine „pacea băii”?
3 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
4 0
A C A S Ă
O ÎNTREBARE pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: De ce avem conduite diferite acasă şi în afara casei?
RĂSPUNS: Acasă este locul unde ne putem relaxa şi putem fi mai puŃin protoco-
lari. Nu trebuie să ne ridicăm şi să dăm mâna ori de câte ori cineva trece prin
cameră. Nu e nevoie să purtăm un sacou şi o cravată la masă. Dar, indiferent cât
de relaxaŃi şi informali suntem, nu înseamnă că lăsăm deoparte bunele maniere
atunci când intrăm în casă. Respectul, consideraŃia şi sinceritatea sunt esenŃiale
pretutindeni, inclusiv acasă!
4 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
PROVOCAREA SCHIMBĂRII
DIVORłUL PĂRINłILOR
În vreme ce multe lucruri par să-Ńi scape de sub control, poŃi totuşi să te
stăpâneşti şi să ai un comportament adecvat, odată confruntat cu provocarea
produsă de divorŃ. Iată mai jos câteva principii după care te poŃi ghida în
unele situaŃii penibile create în urma unui divorŃ:
4 2
A C A S Ă
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: PărinŃii mei au divorŃat în acest an. Luna viitoare e ziua mea.
De obicei, deschidem cadourile dis-de-dimineaŃă, iar după-amiaza sau seara
avem petrecerea cu prietenii şi membrii familiei. Acum, nu ştiu ce să fac.
Să le cer părinŃilor mei să aniversăm ca întotdeauna? La urma urmei, e ziua
mea de naştere.
RĂSPUNS: Chiar dacă părinŃii tăi vor răspunde pozitiv la cererea ta, nu va fi
oricum la fel ca altădată. DivorŃul va aduce multe schimbări în tradiŃiile familiei
tale. ÎŃi va trebui timp să creezi noi obiceiuri care să ia locul celor vechi.
Prima aniversare după divorŃ va fi şi cea mai dificilă. Dar cu fiecare
aniversare, vei împământeni noi tradiŃii care vor deveni, cu timpul, familiare
şi plăcute. S-ar putea ca părinŃii tăi să fie prezenŃi amândoi la petrecere,
cum s-ar putea să nu se întâmple aşa. Principalul lucru în ceea ce te priveşte e să
vorbeşti cu fiecare în parte şi să faci din ziua ta o zi specială!
RECĂSĂTORIREA PĂRINłILOR
Aşa cum te-ai înfruntat cu problemele aduse de divorŃ, s-ar putea să fii
nevoit să faci faŃă şi altor probleme. Unul dintre părinŃi, sau amândoi pot să
se recăsătorească. Schimbarea poate însemna un părinte vitreg, o nouă casă,
o mutare într-un oraş sau într-o şcoală nouă, sau modificări în casa în care
rămâi. Una din soluŃiile de a-Ńi continua viaŃa în mod normal este să
transformi fiecare schimbare într-o reuşită. Foloseşte-te de bunele tale
maniere, pentru a începe cu dreptul relaŃiile cu noul tău părinte:
4 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
4 4
A C A S Ă
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Fii sincer cu tine însuŃi.
♦ Tratează-i cu respect pe toŃi membrii familiei.
♦ Oferă-le ajutorul.
♦ łine deschise canalele comunicării.
♦ łine seama de responsabilităŃile tale, inclusiv cele care Ńin de casă şi
de şcoală.
NICIODATĂ:
♦ Nu trâmbiŃa tuturor problemele apărute în familia ta.
♦ Nu le vorbi altora cu răutate sau dispreŃ.
♦ Nu rosti ameninŃări pe care le-ai putea regreta. („Nu-1 voi vizita
niciodată pe tata în casa aceea.”)
♦ Nu te izola de familie şi de prietenii care vor să te ajute.
PROBLEMA COMPORTAMEN-
TULUI LA MASĂ
Manierele din timpul mesei sunt foarte importante. La multe dintre
reuniunile cu familia sau prietenii are loc şi o masă. Ceea ce spunem şi felul
în care ne purtăm îi va face pe ceilalŃi să se simtă bine, sau dimpotrivă. Cum
te-ai simŃi dacă, apucându-te să mănânci de cum te aşezi la masă, observi
că, de fapt, familia la care te afli în vizită spune mai întâi rugăciunea? Cum
procedezi dacă-Ńi rămân resturi între dinŃi? Ce ai de făcut dacă ai băut din
paharul vecinului de masă? Manierele din timpul mesei ne luminează
asupra lucrurilor pe care le avem de făcut.
4 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
LUCRURILE FUNDAMENTALE
Dacă vei urma sfaturile de mai jos, vei avea parte de o masă veselă, fără
stări supărătoare:
♦ Aşază-te la masă după ce Ńi-ai spălat mâinile şi faŃa.
♦ Pune-Ńi şervetul de pânză în poală.
♦ începe să mănânci după ce gazda face urarea de „Poftă bună”,
sau după ce încep ceilalŃi să mănânce.
♦ Stai drept în scaun, şi nu pe o rână.
♦ łineŃi coatele lipite de corp şi nu pe masă, în timp ce mănânci.
♦ Mestecă cu gura închisă şi nu plescăi.
♦ Nu vorbi cu gura plină. Aşteaptă să înghiŃi ce ai în gură şi abia
după aceea răspunde la o eventuală întrebare.
♦ Nu face observaŃii critice despre mâncare.
♦ Roagă să Ńi se dea un platou sau altul. Spune „Te rog”, nu te
întinde după el.
♦ Vorbeşte cu toŃi cei aflaŃi la masă.
♦ Nu face zgomote nepoliticoase, cum ar fi să râgâi, să-Ńi sufli sau
să-Ńi tragi nasul.
♦ Când termini, spune „MulŃumesc pentru masă”.
♦ Oferă-te să strângi masa.
4 6
A C A S Ă
Masa în familie
Felul în care este pusă masa în familie nu diferă prea mult. O furculiŃă,
un cuŃit, o linguriŃă, şerveŃelul, farfuria şi un pahar.
Masa obişnuită cu trei feluri are totul pregătit pentru felurile ce vor fi
servite, aşadar, vor fi mai multe tacâmuri decât la o masă în familie. De
regulă vezi aşa ceva la vreun restaurant, la o petrecere sau la o recepŃie unde
se serveşte masa. Iată câteva dintre tacâmurile care se pot găsi la o
asemenea masă:
♦ FurculiŃa de salată. Locul unde se găseşte furculiŃa de salată îŃi
„spune” când va fi servită. Dacă se află la stânga principalei furculiŃe,
salata va fi servită înaintea felului principal. Dacă e la dreapta, ea va
veni după.
♦ Lingura de supă este cea mai în dreapta dintre toate.
♦ LinguriŃa pentru desert este aşezată în stânga lingurii, lângă cuŃit
(sau orizontal, dincolo de farfurie).
4 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
Prânzul „oficial”
Cu cât mesele sunt mai oficiale, cu atât aranjamentele devin mai compli-
cate. Şi asta pentru că la dineurile oficiale se servesc mai multe feluri, iar
pentru fiecare fel e nevoie de tacâmuri specifice. La un asemenea dineu, ai
putea să găseşti pe masă până la trei (uneori, chiar patru) furculiŃe, două
linguri, trei cuŃite şi patru pahare. Pe care le foloseşti primele? Există o
regulă foarte simplă pentru asta. Fie că e vorba de un dineu oficial sau de
cina pe care o iei acasă, în bucătărie, porneşti cu tacâmurile din exterior şi
termini cu cele din interior (de lângă farfurie).
4 8
A C A S Ă
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
RĂSPUNS: Cel mai simplu lucru de făcut e să-i urmăreşti pe cei din jurul tău —
în special pe adulŃii cu care eşti. Nu te apuca să mănânci până nu încep ei. PoŃi
observa pe care dintre furculiŃe o folosesc, cum mănâncă anumite feluri şi unde îşi
pun tacâmurile după ce au terminat.
SITUAłII JENANTE
4 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
(cum ar fi boabele de mazăre care „au zburat” din farfuria ta), culege-le cu o
lingură şi depune-le pe marginea farfuriei.
SimŃi că se apropie un strănut! Sau ai înghiŃit strâmb şi te apucă o tuse nebună!
Acoperă-Ńi gura cu o batistă, cu un şervet sau cu mâna. Dacă mai e un
strănut sau tusea nu se opreşte, ridică-te de la masă, asigurându-i pe ceilalŃi
că totul e în regulă. Dacă trebuie să-Ńi sufli nasul, de asemenea e necesar să
te ridici de la masă. Caută un grup sanitar, bea puŃină apă, suflă-Ńi nasul şi,
înainte de a te întoarce la masă, spală-te pe mâini.
łi-a rămas un rest de mâncare între dinŃi. Încerci să-l îndepărtezi cu
limba, dar nu reuşeşti.
Ridică-te de la masă, du-te la baie şi îndepărtează restul de mâncare. La
masă, nu folosi pentru asta scobitori, furculiŃa sau degetele.
Fie că e vorba de lapte, suc, sifon sau apă, eşti tentat să te joci cu băutura din
pahar — în special atunci când e servită cu un pai. A sufla în pai ca să faci
bulbuci, a gargarisi, a sorbi zgomotos sau a stropi poate fi amuzant, dar nu e
recomandabil când te afli la o masă cu mai mulŃi în jurul tău. Atunci când bei...
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Bea încet, soarbe doar o dată sau de două ori la fiecare ducere a
paharului la gură.
♦ Înghite imediat băutura.
♦ Înainte de a bea, mestecă şi înghite mâncarea, apoi şterge-te
la gură pentru a nu lăsa urme prea vizibile pe buza paharului.
♦ Bea cu mici sorbituri dintr-un pahar
prea plin, până îl poŃi duce
la gură fără să-l verşi.
5 0
A C A S Ă
NICIODATĂ:
CUM SĂ O
♦ Nu sorbi zgomotos, nu plescăi, nu
FOLOSESC?
gargarisi şi nu stropi cu băutura!
♦ Nu face bulbuci cu laptele (sau oricare i o felie de lămâie pentru ceai sau
altă băutură)! . altă băutură: stoarce-o deasupra
băuturii. Apoi, fie laşi felia în pahar
♦ Nu sorbi tot paharul dintr-odată.
sau în ceaşcă, fie o pui pe farfurioara
♦ Nu răsturna paharul şi nu-l linge pentru pe care stă paharul sau ceaşca. Când
a sorbi şi ultima picătură. storci lămâia, Ńine pavăză cu cealaltă
mână pentru a nu-i stropi pe ceilalŃi de
la masă.
CÂTEVA CUVINTE DESPRE
DISCUłIILE DE LA MASĂ
A lua masa înseamnă ceva mai mult decât doar a mânca. Imaginează-Ńi o
masă la care vin toŃi, se aşază, mănâncă, se ridică, strâng vasele şi pleacă
fiecare la treaba lui, fără să scoată nici măcar un cuvânt. Sau închipuie-Ńi o
masă la care se vorbeşte, se ascultă, se râde sau se poartă discuŃii
importante, de pildă, despre şcoală. La care masă ai vrea să participi?
Bunele maniere la masă includ şi conversaŃia. Iată câteva sfaturi de urmat
în această privinŃă:
♦ Priveşte în ochii persoanei cu care discuŃi. Adu-Ńi aminte să
vorbeşti şi cu cel din stânga, şi cu cel din dreapta ta.
♦ Acordă interes (privirea directă este perfectă!) celor spuse de
ceilalŃi. Comentează şi răspunde la întrebările lor.
♦ Nu întrerupe.
♦ Vorbeşte clar atunci când îŃi vine rândul.
♦ Nu vorbi cu gura plină.
♦ Nu exclude pe niciunul din cei prezenŃi la masă.
♦ Evită să vorbeşti tare sau să foloseşti expresii necuviincioase.
5 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
SĂ TOT VORBEŞTI!
Întreaga zi ai fost împreună cu prietenii tăi, la şcoală, la o miuŃă după ore,
dar, ajuns acasă, trebuie să-Ńi suni unul din prieteni pentru că ai uitat să-i
APELUL ÎN AŞTEPTARE -
O ÎNTRERUPERE INEVITABILĂ
5 2
A C A S Ă
la telefon”.
5 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
5 4
A C A S Ă
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Scrie numele celui care sună, numărul de telefon, data, ora şi
mesajul.
♦ Scrie clar şi lasă mesajul acolo unde poate fi văzut de cel căruia i se
adresează.
♦ În cazul în care ai un robot telefonic, dacă asculŃi mesajele, fă-le
cunoscute celor interesaŃi.
♦ Odată ascultate, şterge mesajele care Ńi se adresează.
NICIODATĂ:
♦ Nu te rezuma la a Ńine minte mesajul, scrie-l!
♦ Nu da detalii. „Salut, Mircea, Maria a ieşit cu Marcel." Poate că
Maria nu vrea ca Mircea să ştie că ea a ieşit cu Marcel. Mai bine
spune: „Maria nu este aici. Pot să-i transmit ceva?”
♦ Nu şterge mesaje de pe robot care se adresează celorlalŃi.
5 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
DECIZII ÎN FAMILIE
5 6
C A P I T O L U L III
LA ŞCOALĂ
BUNĂ DIMINEAłA,
DOAMNĂ PROFESOARĂ!
5 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
5 8
L A Ş C O A L Ă
Niciunul dintre prietenii tăi nu este repartizat un grup, repartizează activităŃile fiecă-
împreună cu tine. Ce ai de făcut? ruia în parte, fără să faci caz prea mare
de cei care au stat până atunci degeaba.
PoŃi să-Ńi manifeşti nemulŃumirea şi să te
Fiind vorba de muncă în echipă, ceilalŃi
plângi timp de un an de zile. Sau poŃi face din
doi s-ar putea să reacŃioneze pozitiv.
asta un lucru cât se poate de prielnic pentru
Dacă nu, va trebui să întruneşti din
tine. Priveşte această situaŃie ca pe o ocazie de
nou echipa, dar de data asta roagă
a cunoaşte şi mai mulŃi copii de vârsta ta. Vei
profesorul să fie şi el prezent. Va putea
descoperi că cercul prietenilor tăi poate deveni
rezolva el problema sau, cel puŃin, va
şi mai mare. Sau poŃi descoperi că în noua
lua la cunoştinŃă cele ce se petrec, iar tu
situaŃie te poŃi concentra şi mai mult asupra a nu te vei mai afla în poziŃia neplăcută de
ceea ce ai de făcut şi-Ńi poŃi întâlni prietenii în a-Ńi pârî colegii.
alte momente ale zilei. Oricum, ora de clasă
nu e destinată petrecerii cu prietenii.
Cu profesorii
Unui profesor care îŃi place îŃi vine uşor să-i arăŃi respectul. E mai greu cu
cei care nu-Ńi plac — mai ales dacă aceştia nu sunt întotdeauna respectuoşi cu
tine. Aici e o adevărată provocare — un test al iscusinŃei tale de a deveni o
5 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
6 0
L A Ş C O A L Ă
Cu prietenii
BĂTĂUŞII!
SĂ PRESUPUNEM CĂ... Ai o prietenă bună CE-I DE FĂ CU T?
care mai mult cere decât roagă. De pildă, e ste mai mult decât neplăcut să
înclinată mai mult să spună „Dă-mi puloverul” . devii Ńinta unui bătăuş. Totuşi,
decât „Dă-mi, te rog, puloverul. MulŃumesc”. cum trebuie să procedezi? Nu sări la
Care dintre cele două adresări Ńi se pare mai bătaie. AnunŃă-Ńi părinŃii despre ce se
întâmplă. Împreună cu ei, vorbeşte şi
bună?
cu profesorul diriginte. Descrie bine
Există un set de maniere de bază pe care le poŃi toate împrejurările. Ei te vor învăŃa ce
folosi pentru a-Ńi întări prieteniile. să faci dacă Ńi se mai întâmplă o dată.
♦ Foloseşte „te rog” şi „mulŃumesc”, chiar şi Profesorul sau paznicul şcolii vor avea
cu cei mai apropiaŃi prieteni ai tăi. grijă să-l liniştească pe bătăuş. Cade în
responsabilitatea lor să-Ńi asigure
♦ Fii sincer. Onestitatea este condiŃia cea mai
securitatea la şcoală şi să-i ajute pe
importantă pentru o prietenie puternică. părinŃii tăi să rezolve situaŃia. Dar nu
♦ Respectă intimitatea. Chiar dacă ştii unde o pot face dacă nu-i anunŃi asupra
îşi Ńine prietena ta un lucru, nu-l lua fără să-i ceri celor petrecute.
mai întâi voie.
♦ Oferă o mână de ajutor atunci când prietena ta e la ananghie.
♦ Fă comentarii pozitive. Nu uita de complimente! Dacă bluza ei Ńi
se pare nemaipomenită, nu ezita să i-o spui!
♦ Arată-te interesat de ceea ce face. Asta înseamnă să-Ńi asculŃi cu
atenŃie prietena şi să nu vorbeşti întotdeauna doar despre tine.
Cu ceilalŃi
6 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: Sunt nou-venit în şcoală. CâŃiva elevi joacă fotbal în recreaŃii.
Există o cale de a intra şi eu în grupul lor, fără să par obraznic?
RĂSPUNS: Sigur! Începe prin a sta pe margine şi a-i privi. Trebuie să pricepi ce se
întâmplă. Vei afla dacă există şi alŃi copii care intră în grup sau pleacă. Încearcă să
înŃelegi regulile grupului, după care arată-Ńi interesul. Dacă mingea iese din teren,
6 2
L A Ş C O A L Ă
O altă cale e să te apropii de unul dintre membrii a face echipa să funcŃioneze la cei
mai buni parametri. Este şi o ocazie
grupului. După un timp, îl poŃi ruga să te ajute să faci
de a-Ńi mări cercul de prieteni. PoŃi
parte din echipă.
descoperi că băiatul care se îmbrăca
destul de ciudat este de fapt o
NeînŃelegeri, certuri persoană cu mult simŃ al umorului
şi cu care îŃi face plăcere să discuŃi.
şi confruntări
SĂ PRESUPUNEM CĂ... prietenul tău cel mai bun îŃi foloseşte computerul
fără să-Ńi fi cerut voie. Te superi rău pe el. Dar constaŃi că niciunul dintre
ceilalŃi prieteni ai voştri nu manifestă această supărare faŃă de
vinovat. Ce ai putea face?
POłI ALEGE:
1. Poartă-i în continuare ranchiună, nu vorbi nici cu
el, nici cu prietenii voştri. Caută-Ńi noi prieteni.
2. łipă la el, insultă-l, Ńipă şi la prietenii voştri, după
care pleacă să-Ńi cauŃi alŃi prieteni.
3. Uită ce s-a-ntâmplat şi fii mai departe prietenul lui, fără să-i reproşezi nimic.
4. Cere-i vinovatului să discute cu tine — fără ca vreun alt prieten să
fie prezent. Spune-i cât de supărat eşti şi de ce.
6 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
CEA MAI BUNĂ ALEGERE: varianta numărul 4! De ce? In felul acesta îŃi
stăpâneşti simŃămintele. Îi poŃi spune: „Când mi-ai folosit computerul, m-am
înfuriat pentru că am socotit că trebuia să-mi ceri mai întâi voie”. Astfel îŃi
controlezi mânia. Nu te lăsa stăpânit de porniri. Fă-Ńi cunoscute
simŃămintele. Clarifică modul în care vă veŃi comporta amândoi pe viitor (să
te roage când va dori să-Ńi folosească computerul, să vă spuneŃi unul altuia
dacă sunteŃi sau nu supăraŃi). Apoi caută să-Ńi întăreşti prietenia. Procedând
astfel, nu vei lăsa neînŃelegerile să-Ńi strice prieteniile.
DE ACASĂ LA ŞCOALĂ
ŞI ÎNAPOI
Mersul la şcoală poate fi o adevărată încercare. Unii copii au de făcut un
drum lung pe jos. AlŃii folosesc autobuzul. AlŃii, microbuze cu destinaŃie
specială. Iar alŃii merg cu bicicleta, pe ghidonul căreia îşi pun ghiozdanul sau
alte mici bagaje (cutia cu sandvişuri, mape cu proiecte etc.). Indiferent cum
ajungi la şcoală, sunt câteva reguli-cheie care vor face acest drum să devină
amuzant şi sigur.
6 4
L A Ş C O A L Ă
LA ŞCOALĂ, cu MAŞINA
Fie că eşti în maşina tatălui, sau în alta, trebuie să-Ńi aminteşti regulile
cerute de această situaŃie.
6 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
6 6
L A Ş C O A L Ă
6 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
NICIODATĂ:
♦ Nu te hârjoni — în special în autobuz.
♦ Nu arunca obiecte.
♦ Nu-1 sâcâi pe şofer.
♦ Nu umbla de colo-colo, atunci când autobuzul se află în mers.
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
RĂSPUNS: Trebuie să spui ceva. „Hei, Nicule, lasă-i în pace! ” După care să
vorbeşti despre cu totul altceva. „Ia spune-mi, ai văzut meciul de aseară? ” Nu face
morală. Pur şi simplu deturnează conversaŃia spre un subiect mai plăcut. De
pildă, vorbeşte despre tema pentru acasă, despre o excursie pe care Ńi-ai
planificat-o — orice ar îndepărta atenŃia prietenilor tăi de la puştii pe care-i
necăjesc. Te vei bucura că ai reuşit s-o faci.
MÂNCATUL PE FUGĂ
Masa luată la şcoală poate fi o aventură. S-ar putea ca tu să fii programat
la masă la ora 11, şi să ai 15 de minute pentru mâncat, iar prietenul tău cel
mai bun să aibă 45 de minute şi să fie programat de la 12,30. Unii se grăbesc
atât de tare încât nici nu le pasă ce şi dacă mănâncă. AlŃii trebuie să stea
alături de elevi necunoscuŃi, întrucât prietenii lor au alte ore de masă. Sunt
situaŃii care te fac nervos şi-Ńi produc stări de indispoziŃie.
6 8
L A Ş C O A L Ă
CONSIDERAłIA
CUM SĂ-I FACI DOAMNEI N. O ZI MAI BUNĂ
6 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
NICIODATĂ:
♦ Nu mesteca cu gura deschisă. Este la fel
de grosolan s-o faci la cantină, ca şi
oriunde în altă parte.
♦ Nu vorbi cu gura plină. Nimeni nu te va
înŃelege şi, mai rău, te poŃi îneca.
♦ Nu arunca firimituri, nu te juca cu
mâncarea şi nu gargarisi băutura.
♦ Nu plescăi, nu râgâi şi nu face alte zgomote necuviincioase
la masă.
Sunt câteva modele de comportament care fac din servitul
mesei la şcoală o activitate cât se poate de plăcută. Dacă toŃi
respectă aceste reguli, masa poate reprezenta o ocazie de a socializa cu
prietenii şi de a servi o masă rapidă în condiŃii bune. Ignorându-le, locul în
care mănânci poate deveni o zonă de coşmar, iar directorul poate impune
unele reguli stricte, astfel încât servitul mesei să însemne doar îngurgitarea
mâncării şi nicidecum o ocazie de a vorbi cu prietenii tăi.
7 0
L A Ş C O A L Ă
Când ai timp
Dacă, pe timpul meselor, vezi pe cineva că stă singur zi după zi, încearcă
să te apropii de el, să-1 inviŃi în grupul tău pe timpul mesei. Poate că
mănâncă singur întrucât prietenii lui au pauza la alte ore, sau s-ar putea
să-Ńi răspundă: „MulŃumesc, dar trebuie să ajung în clasă”. Pe de altă parte,
s-ar putea să fie un singuratic. InvitaŃia ta politicoasă, chiar dacă va trece
neobservată de ceilalŃi, ar putea avea importanŃă pentru cel căruia i-o
adresezi şi, în mod surprinzător, ar putea avea importanŃă pentru tine însuŃi!
7 1
C A P I T O L U L I V
LA JOACĂ
VREMEA PETRECERILOR!
ziua ta.
PLANIFICAREA
Planuri, planuri, planuri! Cu cât planifici mai din timp şi mai amănunŃit,
cu atât petrecerea va fi mai reuşită! Trebuie să hotărăşti:
♦ Când şi unde — incluzând data, ora şi adresa.
♦ Motivul (dacă există unul).
♦ Numărul invitaŃilor şi pe cine vei invita (numai băieŃi, numai fete, sau şi
unii, şi alŃii).
7 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
Lista invitaŃilor
Cine va fi invitat? Unul dintre cele mai grele lucruri de făcut atunci când
dai o petrecere este să stabileşti lista cu invitaŃi. Nu vrei nici să laşi pe cineva
pe dinafară, nici să jigneşti simŃămintele cuiva, dar trebuie să te limitezi la
un număr anume de persoane despre care crezi că se vor simŃi bine
împreună. Colegii tăi din echipa de fotbal vor şti sau nu să se distreze tot
atât de bine precum cei din cercul de dans? Adeseori e o chestiune de
loterie să decizi care dintre prietenii tăi se vor simŃi bine împreună. Dar e
amuzant să încerci să-i „amesteci”. Uneori, cele mai reuşite petreceri sunt
acelea în care invitaŃii nu se cunosc cu toŃii dinainte. La urma urmei, te au
pe tine în calitate de prieten comun. Alcătuirea unei liste adecvate de invitaŃi
este cel mai important lucru atunci când dai o petrecere. Totul poate fi
perfect, dar dacă inviŃi oaspeŃi care nu se simt bine împreună sau jigneşti
sentimentele cuiva, petrecerea nu va avea succesul pe care-1 speri.
InvitaŃiile
Vei scrie invitaŃii sau vei da telefoane? În oricare caz, sunt câteva lucruri
de care e bine să Ńii seama.
Prin telefon: Asigură-te că invitaŃia este făcută într-un mod deschis şi
sincer. „Bună, Marcel. Sâmbăta viitoare, după-masă, dau o petrecere şi sper
că vei veni şi tu.” Nu începe cu o întrebare: „Ce faci sâmbăta viitoare,
după-amiază?” ÎŃi pui oaspetele în dificultate. Asta pentru că, dacă răspunde
7 4
L A J O A C Ă
D A C Ă . . . dai o petrecere şi vrei să-i inviŃi pe toŃi din clasă, cu excepŃia unuia singur
pe care nu-l agreezi deloc.
ATUNCI...
1. Îi inviŃi pe toŃi, cu acea excepŃie?
2. Îi inviŃi pe toŃi, fără nici o excepŃie?
3. Alegi un grup mai mic de prieteni pentru acea petrecere, astfel încât să nu fii
nevoit să laşi o singură persoană pe dinafară?
RĂSPUNS CORECT: Ori varianta 2, ori varianta 3. Alegând 2, s-ar putea să ai
surpriza să constaŃi că persoana pe care n-o agreai este una deosebită şi care va începe
să-Ńi placă. Varianta 3 e mai uşoară, întrucât nu se observă că ai lăsat pe dinafară o
anume persoană. De pildă, poŃi invita copiii din vecini sau pe cei din echipa de fotbal.
Ori, doar o jumătate din colegii de clasă. Mai târziu, poŃi da o altă petrecere la care
să-i inviŃi pe ceilalŃi. Niciodată nu alege varianta 1. Riscul de a jigni profund este
foarte mare, dacă-i inviŃi pe toŃi, cu excepŃia persoanei pe care n-o agreezi.
„Nimic”, şi apoi îl inviŃi tu, se va simŃi obligat să accepte. Dar dacă i-ar fi
plăcut mai degrabă să rămână acasă? Făcând invitaŃiile, nu uita:
1. Să fii clar asupra datei, orei şi adresei petrecerii.
2. Să explici modul în care pot ajunge la tine, dacă nu cunosc locaŃia.
3. Să nu insişti să participe la petrecere, dacă te refuză.
4. Să le faci cunoscut dacă au de adus ceva în mod special, cum ar fi
costume de baie, echipament de baschet ori CD-uri.
În scris: Asigură-te că trimiŃi invitaŃiile cu destul timp înainte. Uneori e
nevoie de zile pentru ca scrisoarea să ajungă la destinaŃie. Dacă există un
motiv anume al petrecerii, alege o invitaŃie cu un desen reprezentativ şi
chiar menŃionează-1 în mod expres.
7 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
1. Scrie lizibil!
2. Precizează cine dă petrecerea. Dacă dai petrecerea împreună cu alŃi
câŃiva prieteni, adaugă-le numele în ordine alfabetică.
3. Precizează clar data, ora şi adresa petrecerii.
4. Fă şi o mică schiŃă a străzii, dacă adresa nu e cunoscută de toŃi.
5. Indică ce fel de răspuns preferi — telefonic, adaugă numărul de
telefon, în scris, adaugă adresa, prin e-mail, menŃionează adresa ta de e-mail.
6. Dacă înmânezi personal invitaŃiile la şcoală, asigură-te că toŃi din
clasa ta — din grupul sau echipa ta — a primit una. De asemenea, cere
îngăduinŃa profesorului de a proceda astfel.
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: Mama şi-a propus să fie cu noi pe tot timpul petrecerii. Cum
să-i spun că petrecerea e pentru prietenii mei, nu pentru ea?
7 6
L A J O A C Ă
ÎNTOTDEAUNA :
♦ Întâmpină-Ńi fiecare oaspete cu un zâmbet şi un salut.
♦ Prezintă-i părinŃilor şi oricărui alt membru al familiei aflat de faŃă,
dacă nu se cunosc.
♦ Arată-le invitaŃilor unde-şi pot lăsa hainele.
♦ Fii atent când pleacă, pentru a-Ńi lua rămas-bun.
♦ MulŃumeşte fiecăruia că a venit.
♦ AnunŃă-Ńi părinŃii dacă unul dintre invitaŃi nu are asigurat drumul
spre casă.
NICIODATĂ :
♦ Nu ignora vreun invitat, atunci când soseşte, doar pentru că eşti
prins într-o conversaŃie. Cere-Ńi scuze, du-te să-l saluŃi şi fă
prezentările care se impun.
♦ Nu uita să-i prezinŃi pe invitaŃi unii altora.
♦ Nu-l face pe un invitat să aştepte, atunci când s-a hotărât să plece,
întrerupe-Ńi conversaŃia cu „Scuză-mă, trebuie să-i spun la revedere
lui Marcel”, iar după plecarea oaspetelui reia-Ńi conversaŃia.
ÎN TIMPUL PETRECERII
7 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
7 8
L A J O A C Ă
Invită 4 sau cel mult 6 prietene. AnunŃă-le să ajungă la timp pentru cină
şi să-şi aducă pijamalele şi pernele favorite. Când au ajuns, vorbiŃi şi luaŃi
cina, vorbiŃi şi instalaŃi o „tabără” în sufragerie, vorbiŃi şi prăjiŃi floricele,
vorbiŃi şi ascultaŃi muzică, vorbiŃi şi urmăriŃi filmul preferat, vorbiŃi şi vorbiŃi
până când adormiŃi. DimineaŃa serviŃi ciocolată fierbinte, suc şi gogoşi. Apoi
fiecare poate pleca. Nu uita să le mulŃumeşti prietenelor că au venit.
7 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
Invită cinci persoane pentru două echipe a câte trei membri fiecare. Începe
prin a oferi o gustare uşoară la tine acasă — sendvişuri sau chipsuri — după
care îndreptaŃi-vă spre terenul de minigolf. JucaŃi şi stabiliŃi învingătorii (fiecare
trebuie să câştige câte ceva) pentru cel mai mic scor, cel mai mare scor, cea mai
caraghioasă lovitură, cea mai iscusită, pentru marcatul din prima — dacă există
— pentru cel mai în formă jucător etc. Oferă premii surpriză şi diplome hazlii.
Înainte de a-i conduce acasă, oferă-le câte o îngheŃată.
Gazdă havaiană
8 0
L A J O A C Ă
8 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
PRIETENI N O I
ÎNCHIPUIE-łI URMĂTOARELE: Profesoara Laurei şi a Iui Katy le
numeşte partenere pentru executarea unui proiect artistic. Este primul lor an
când sunt colege de clasă. Descoperă că se plac una pe alta, iar Katy îi
propune Laurei să o viziteze sâmbătă. Laura acceptă şi fiecare îşi înştiinŃează
părinŃii. Ce pot face Katy (gazda) şi Laura (oaspetele) pentru a întări noua lor
prietenie?
8 2
L A J O A C Ă
8 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
8 4
L A J O A C Ă
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: Săptămâna trecută am fost la un concert. Copiii care stăteau
în faŃa mea vorbeau, râdeau şi şuşoteau tot timpul. Asta m-a făcut să nu mă
bucur de spectacol. Ce-ar fi trebuit să le spun?
8 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
RĂSPUNS: Ar fi existat riscul să ajungi într-o situaŃie delicată, dacă le-ai fi spus
ceva. Copiii aceia deja au arătat că nu dau doi bani pe ce gândeşti tu sau ceilalŃi
despre comportamentul lor. Se pare că n-ar fi Ńinut seama de orice le-ai fi spus. De
aceea, cel mai bun lucru pe care l-ai fi putut face ar fi fost să anunŃi un paznic sau
pe cineva din personalul de serviciu, cerându-i să-i potolească. Aceştia sunt
singurii în măsură să asigure un comportament decent al spectatorilor. Dacă ai fi
încercat tu să faci ordine, s-ar fi putut să dai naştere unui scandal şi mai mare.
♦ Fii punctual! Altfel, vei fi nevoit să-i deranjezi pe alŃii ca să-Ńi ocupi
locul. (Există unele săli în care nu Ńi se da voie să intri după începerea
spectacolului, decât în pauză.)
♦ Nu vorbi cu prietenii tăi în timpul
C Â N D S O R A TA spectacolului. Păstrează-te pentru pauză.
E VEDETĂ ♦ Dacă trebuie să stai la coadă pentru
SPORTURI... SPORTIVE!
Ce au în comun albinele, un meci de fotbal, o dezbatere, un meci de tenis
şi alegerea şefului clasei?
Sportivitatea! Sportivitatea este modul în care trebuie să te manifeşti
într-o competiŃie.
Ori de câte ori participanŃii la o competiŃie îşi probează iscusinŃa unii
împotriva altora — existând învingători şi învinşi — felul în care evoluezi
este la fel de important ca şi victoria! În orice întrecere vor exista mereu
învingători şi învinşi. Competitorii se străduiesc din greu să câştige. A
câştiga sau a pierde reprezintă o stare emoŃională puternică. Iar când
intervin emoŃiile, manierele sunt uneori uitate.
8 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
Or, tocmai manierele sunt cele care te ajută să treci peste asemenea
momente! Sportivitatea presupune să-Ńi aminteşti cum trebuie să te
comporŃi chiar şi în competiŃia cea mai acerbă! Iată câteva idei de bază:
♦ Respectă regulile. Fie că joci într-o echipă sau candidezi la şefia
clasei, învaŃă regulile şi respectă-le.
♦ Nu te certa cu arbitrii sau cu cei care au putere de decizie. Ei
sunt acolo pentru a asigura buna desfăşurare a jocului, a competiŃiei.
S-ar putea să greşească, dar de cele mai multe ori apreciază corect.
Hotărârile lor sunt definitive, iar dacă le conteşti, nu ajungi nicăieri.
♦ Arată consideraŃie celorlalŃi competitori. Împarte echipamentul.
Nu te înfuria şi pleca acasă cu mingea, dacă e una singură! Asigură-te
că participă toŃi. Laudă-i pe cei care au o prestaŃie bună.
♦ MulŃumeşte coechipierilor. Chiar dacă ieşi câştigător sau învins în
alegeri, asigură-te că ai mulŃumit tuturor celor care te-au ajutat în
„campanie”. Dacă e vorba de un sport, mulŃumeşte antrenorilor,
managerilor şi celorlalŃi membri ai echipei.
8 8
L A J O A C Ă
Nimănui nu-i place atunci când cel care pierde e răutăcios, dar nici când
cel care câştigă e lăudăros. Şi unii, şi alŃii se fac vinovaŃi de a fi pus un accent
prea mare pe victorie. Bucură-te de joc, de compania celorlalŃi, bucură-te de
faptul că-Ńi poŃi exercita talentele (ca jucător individual sau în echipă), că
poŃi duce jocul la bun sfârşit! Cum să fii un bun învingător sau cum faci să
ştii să pierzi?... Simplu!
Un bun învingător:
Un bun perdant:
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
8 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
RĂSPUNS: Joacă atât de bine cât poŃi! Dacă, într-adevăr, arbitrul a favorizat
adversarul, lasă-l pe antrenor să protesteze. Este singurul care are dreptul să
discute cu arbitrii anumite aspecte care nu sunt foarte clare şi să le lămurească.
Suporterii buni:
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Se bucură de jucătorii în formă din echipa favorită.
♦ Se aşază când ceilalŃi din jur stau aşezaŃi.
♦ Îşi manifestă sprijinul pentru oricare dintre jucătorii care au fost faultaŃi.
♦ Când îşi susŃin echipa, folosesc un limbaj curat.
NICIODATĂ:
♦ Nu huiduie când echipa lor pierde.
♦ Nu se bucură când un jucător din echipa adversă este lovit.
♦ Nu aruncă diverse obiecte în teren.
♦ Nu strigă obscenităŃi sau jigniri, când îşi susŃin echipa.
9 0
C A P I T O L U L V
ÎN SOCIETATE
MANIERELE BUNE FAC
VECINI BUNI
9 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
ÎMPRUMUTUL ŞI CREDITUL
9 2
Î N S O C I E T A T E
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Aminteşte-Ńi că „te rog” şi „mulŃumesc” sunt cuvinte esenŃiale
pentru orice tip de relaŃie.
♦ Înapoiază obiectul în condiŃiile în care l-ai primit. Dacă-l strici,
repară-l sau cumpără unul nou. Dacă îl pierzi, înlocuieşte-l.
♦ Înapoiază obiectul de îndată ce nu mai ai nevoie de el.
NICIODATĂ:
♦ Nu împrumuta vreun obiect fără să ceri mai întâi voie.
♦ Nu da mai departe obiectul împrumutat.
♦ Nu face din împrumut un obicei. O dată la ceva timp, e în regulă,
dar vecinul tău s-ar putea să se supere dacă-l vei trata ca pe o
bibliotecă.
9 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: Câinele vecinilor sare la noi în curte şi face numai
giumbuşlucuri. Este un animal simpatic, dar nu prea îmi convine că se joacă
în curtea noastră. Ce să fac?
9 4
Î N S O C I E T A T E
Vecinii de curte sau cei din bloc sunt asemenea unei familii extinse.
Practic, trăieşti de ani buni cu vecinii de alături sau cu cei de pe strada ta.
Iată de ce este important să păstrezi relaŃii cât mai strânse. Ajutorul dat
vecinului în gospodărie, petrecerile între vecini, sprijinul dat la necaz sau la
nevoie dezvoltă şi întăresc tradiŃiile care îmbogăŃesc viaŃa comunităŃii. Caută
să fii cât mai politicos cu vecinii. În felul acesta vei avea relaŃii solide.
Aminteşte-Ńi că bunele maniere fac vecini buni.
9 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
VÂNZĂTOARE NEPOLITICOASĂ
DAC Ă ... ai un magazin favorit la mall în care găseşti hainele care-Ńi plac, dar
vânzătoarea ori te ignoră, ori se Ńine după tine, ca şi cum te-ar suspecta.
ATUNCI ...
1. O întrebi pe vânzătoare de ce se Ńine după tine.
2. O ignori şi faci ce Ńi-ai pus în gând.
3. Nu te mai duci la acel magazin, întrucât sunt
atâtea altele.
RĂSPUNS CORECT : Nu te
obosi cu varianta 1. Confrun-
tarea nu merită efortul. Răs-
punsul corect îl reprezintă
varianta 2 sau varianta 3.
Alege-o pe cea care-Ńi convine.
9 6
Î N S O C I E T A T E
9 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
9 8
Î N S O C I E T A T E
DISTRACłIA ÎN LOCURI
PUBLICE
Gândeşte-te la un grup de copii care merg la plajă şi vor să joace fotbal.
Observă, însă, că pe plajă se mai află o familie şi hotărăsc să se mute ceva mai
la o parte. Iată ce înseamnă bune maniere! Şi
probabil şi distracŃia e mai mare, din moment ce NU FOLOSI
nu vor fi nevoiŃi să fie atenŃi să nu-i lovească pe ÎN J U R Ă T U R I
ceilalŃi. Prin consideraŃia arătată, copiii îşi fac lor njurăturile sunt spuse pentru a şoca.
şi familiei celeilalte o zi cât se poate de plăcută. . Adevărul este însă că nu şochează.
Există o mulŃime de locuri, în cadrul sau în MulŃi adulŃi le-au auzit de mii de ori şi
afara comunităŃilor, destinate activităŃilor fizice nu sunt şocaŃi sau impresionaŃi de
persoanele care le folosesc. Copiii s-ar
şi distracŃiei: plaje, parcuri, patinoare pentru
putea să se arate şocaŃi când le aud
rotile, pârtii de schi, alei pentru biciclete, pentru prima oară, dar nu durează mult
patinoare, popicării, piscine etc. Aceste locuri până ce se schimbă impresia, dacă
au câteva lucruri în comun: continuă să le audă mereu şi mereu.
♦ Aici se distrează oameni de toate vârstele.
9 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: Iarna trecută am fost la schi şi acolo se aflau doi băieŃi care nu
voiau să stea la rând pentru telescaune şi ne-o luau înainte. Ce ar fi trebuit să
le spunem?
1 0 0
Î N S O C I E T A T E
RĂSPUNS: Uneori, trebuie doar să le arăŃi că i-ai văzut. „Scuze, dar coada
pentru telescaune este acolo!” Dacă asta nu foloseşte la nimic, nu intra în conflict
cu ei. PoŃi atrage atenŃia responsabilului de la telescaune despre comportamentul
băieŃilor, iar acesta va avea grijă să restabilească ordinea.
1 0 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
DE LA F U N D A ł I A A M E R I C A N Ă
PENTRU ORBI
OPT IDEI PENTRU A-łI ARĂTA PREOCUPAREA
Atunci când te afli în preajma unei persoane oarbe sau cu defecŃiuni de vedere:
1. Prezintă-te, astfel încât persoana să ştie cine e în cameră şi cu cine discută.
2. Foloseşte un ton natural. Nu vorbi nici tare, nici încet, decât dacă are şi o defecŃiune de
auz.
3. Adresează-i-te direct, nu prin intermediul însoŃitorului cu care ar putea fi.
4. Nu te feri să foloseşti cuvinte cu privire la văz. Nu va fi nici o problemă dacă vei
spune: „Stai să vezi ce şcoală nouă avem!” sau „Ai văzut reportajul de ieri despre câini?”
5. Nu teferi să descrii lucruri referitoare la culori, forme, desene sau tipare.
6. Dacă vezi că persoana e gata să se lovească de ceva, spune-i calm, dar ferm: „Aşteaptă o
secundă, e un scaun chiar în drum”, după care oferă-te s-o iei de braŃ.
7. Nu hrăni, nu te juca şi nu mângâia câinele însoŃitor, dacă are unul, oricât de frumos ar
fi. Este „la muncă" şi ar fi nepoliticos să-l tulburi.
8. Atunci când sfârşeşti discuŃia sau pleci din cameră, nu uita să spui „La revedere” sau
„Am plecat, ne vedem altă dată”, ca să nu se trezească respectiva persoană că vorbeşte de una
singură.
1 0 2
Î N S O C I E T A T E
să-l placi aşa cum este el. Înainte să ştii, va fi prietenul tău, şi nu copilul cu
cerinŃe speciale.
Iată câteva linii de conduită care te vor ajuta să înŃelegi diferenŃele ce-l
caracterizează pe prietenul tău din clasă sau din vecinătate:
♦ Se aplică toate manierele de bază — saluturi prieteneşti, zâmbete,
rugăminŃi şi mulŃumiri, ca şi prezentări.
♦ Nu eticheta copiii după deficienŃele lor. Spune: „Avem în clasă
un elev care este orb”, nu „Avem un orb în clasă”.
♦ Oferă-Ńi sprijinul. Află de la persoana respectivă sau de la
însoŃitorul ei cum ai putea ajuta. PoŃi să Ńii uşa pentru o persoană în
scaun cu rotile sau pentru un orb, aşa cum faci şi pentru altcineva. Dar
nu împinge căruŃul prin uşă şi nu lua de braŃ pe cineva, fără ca mai
întâi să ai acceptul pentru acest lucru.
♦ Fă-Ńi timp să afli câte ceva despre situaŃia respectivă. Vorbeşte
cu părinŃii tăi. Caută pe Internet. Sunt multe organizaŃii care oferă
informaŃii despre situaŃiile care necesită o preocupare specială.
1 0 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
VIZITA LA SPITAL –
„LINIŞTE, VĂ ROG!"
A face vizite la spital sau la un sanatoriu poate fi uneori destul de
complicat. Locurile respective sunt împănate cu semne, sunete şi mirosuri
ciudate. Persoana pe care o vizitezi s-ar putea să nu se simtă prea bine şi să
aibă nevoie de odihnă şi recuperare. Chiar şi a discuta cu persoana
respectivă poate fi dificil. Urmând regulile de mai jos, poŃi face însă vizita
plăcută atât pentru tine, cât şi pentru pacient:
1. Sună înainte la telefon şi programează-Ńi vizita, pentru a nu ajunge
la spital exact când prietenul tău e luat pentru un consult la radiografie.
2. Vizita trebuie să fie scurtă. Persoana pe care-o vizitezi s-ar putea să
fie obosită. VeŃi avea destul timp de vorbit, când se va întoarce acasă.
3. Dacă vrei să-i duci prăjiturile tale favorite, asigură-te înainte că
are voie să mănânce aşa ceva.
4. Dacă fişa medicală se află în cameră, nu te uita în ea. Fişele
medicale sunt personale şi nu te uiŃi prin ele, aşa cum nu te uiŃi în carnetul
personal al cuiva uitat pe masă.
5. Linişte, vă rog! Cei aflaŃi în spitale sau sanatorii au nevoie de odihnă,
ca şi de îngrijiri medicale. MulŃi dintre ei nu se simt bine. Persoanele mai în
vârstă se tulbură mai repede. Păstrează un ton coborât al vocii, evită râsetele
zgomotoase sau în hohote şi nu te juca cu volumul radioului sau televi-
zorului. Dacă persoana pe care o vizitezi are un coleg de cameră, fii cu atât
mai grijuliu în a păstra liniştea în timpul vizitei tale.
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: Urmează să îmi vizitez mătuşa la spital. E nevoie să-i duc
vreun cadou?
1 0 4
Î N S O C I E T A T E
RĂSPUNS: PoŃi oricând să-i duci o ilustrată cu urări de sănătate. Unele sunt
drăguŃe, altele comice. Înainte de a alege între atâtea stiluri, gândeşte-te la
persoana căreia i-o duci. Florile sau o mică plantă pot lumina camera searbădă de
spital. Evită însă aranjamentele florale complicate. Unele rezerve de spital sunt
mici şi rămâne puŃin spaŃiu pentru altceva. Sau poate că mătuşii tale i-ar plăcea
un animal de pluş. Ideea e să aduci puŃină veselie, nu să umpli rezerva, aşa că
gândeşte-te la ceva mic. Dacă ştii că e permis pentru dieta ei, poŃi să-i aduci o
farfurie cu prăjituri de casă.
Dar lucrul cel mai important e că o vizitezi. Înainte de orice, mătuşa ta se
va bucura că te vede. Aşa că intră cu un zâmbet pe faŃă şi cu noutăŃi care s-o
înveselească. Vizita ta va fi astfel cel mai frumos dar pe care i-l poŃi face.
ÎN G E N U N C H I , ÎN P I C I O A R E
SAU AŞEZAT?
ÎŃi petreci noaptea în casa prietenului tău. În ziua următoare eşti invitat la
rugăciunea de dimineaŃă. Dar în familia ta acest obicei al rugăciunii de
dimineaŃă nu există, lucru pentru care acum eşti puŃin tulburat şi n-ai vrea
să greşeşti cu ceva.
Cu cât mai mult ştii despre ce se aşteaptă de la tine, cu atât experienŃa ta
se va îmbogăŃi. Mai ales că vrei să te simŃi şi bine când faci ceva. Aflând câte
ceva despre ce urmează să se întâmple vei fi mai pregătit. Sunt câteva lucruri
pe care le poŃi face pentru a-Ńi veni mai uşor:
Întreabă-Ńi părinŃii
1 0 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
Întreabă-Ńi prietenul
Când îŃi faci planul să stai cu prietenul tău, întreabă-l dacă e nevoie de
vreo îmbrăcăminte anume. Se îmbracă prietenul tău în vreun fel diferit
pentru rugăciune?
Întreabă-Ńi prietenul la ce să te aştepŃi. Se va cânta? Se va merge la
slujbă? Participă copiii la toate sau doar la unele servicii religioase?
Urmăreşte-Ńi prietenul
Vezi dacă îngenunchează, stă în picioare sau se aşază. Dacă părinŃii tăi
Ńi-au sugerat să stai jos, fă-o în linişte. Nu e nevoie să cânŃi, să te rogi sau să
îngenunchezi — mai ales dacă vreuna dintre aceste manifestări te fac să te
simŃi stânjenit.
EŞTI MUSAFIR
La cele mai multe slujbe religioase există ritualuri şi reguli care fac parte
din credinŃa respectivă. Membrii congregaŃiei sunt la curent cu toate acestea.
Dacă participi la aşa ceva, o faci în calitate de oaspete şi trebuie să te
comporŃi în aşa fel încât să fii unul bun. Principalul lucru este să-Ńi arăŃi
respectul, chiar dacă nu înŃelegi exact ce se întâmplă.
ÎNTOTDEAUNA:
♦ Vorbeşte încet, pe un ton respectuos atunci când te afli într-un
spaŃiu de rugăciune.
1 0 6
Î N S O C I E T A T E
CELULARUL ÎN LOCURI
PUBLICE
TURBULENłA TELEFOANELOR MOBILE (CÂND
NU EXISTĂ NICI O REGULĂ)
1 0 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
1 0 8
Î N S O C I E T A T E
CU VOCE TARE
Atunci când porŃi o conversaŃie, sunt mai multe lucruri care te ajută să
înŃelegi ce spune cealaltă persoană: mişcări ale capului, expresii faciale,
mişcarea buzelor, rotirea ochilor şi gesturile mâinilor. La o discuŃie prin
telefon, de orice tip ar fi el, aceste indicii dispar. În plus, cei care folosesc
telefoanele mobile nu sunt întotdeauna siguri că persoana de la celălalt
capăt al firului înŃelege ce i se spune. Şi atunci, ce se întâmplă? Oamenii
vorbesc mai tare. Şi e gălăgie cât cuprinde!
1 0 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
1 1 0
C A P I T O L U L V I
DE P A RT E
DE C AS Ă
AVIOANE, TRENURI ŞI
AUTOMOBILE
1 1 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
1 1 2
D E P A R T E D E C A S Ă
IA O PAUZĂ
1 1 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
Fie că te afli într-o maşină, într-un avion sau tren, călătoria va fi tot atât
de plăcută pe cât o faci tu să fie! Pot apărea mai multe inconveniente pe
timpul călătoriei — întârzieri, schimbări de program, aglomeraŃii, vreme
proastă şi altele pe care nici măcar nu Ńi le imaginezi. PărinŃii tăi, cei care
asigură călătoria şi ceilalŃi călători sunt toŃi în aceeaşi oală cu tine. Un
zâmbet şi un ton plăcut vor putea face diferenŃa. Nu vei fi capabil să schimbi
1 1 4
D E P A R T E D E C A S Ă
PLICTISEALA NU E
AI AJUNS! O SCUZĂ
Camera 524 e deasupra piscinei! łi-a luat ntr-o dimineaŃă, un excursionist se afla
24 de ore de călătorie să ajungi aici, dar face! . sub duş în camera lui de hotel. Cu tot
Ai înainte o săptămână întreagă. S-ar putea zgomotul duşului, poate auzi alte zgomote şi
ca unele obiective de interes pentru tine să se mai puternice venind de la un meci de fotbal
încins pe terasă. Este revanşa de la meciul
afle la distanŃe mai mari, dar eşti în vacanŃă!
din seara precedentă. E greu să joci fotbal în
Te afli aici cu părinŃii şi cei doi fraŃi ai tăi, iar linişte. Copiii respectivi încearcă să-şi alunge
ideea e să te odihneşti şi să te distrezi. plictiseala jucând fotbal, dar astfel îi
deranjează pe alŃii care vor să se odihnească.
Plictiseala nu e o scuză pentru lipsa de
consideraŃie faŃă de ceilalŃi.
SPAłII COMUNE
1 1 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
PLĂCERI ASCUNSE
eja ai aflat activităŃile pe care le poŃi desfăşura în această săptămână grozavă.
Înotul, călăria, excursiile, pescuitul — iar lista poate continua. Dar poate mai
există şi alte lucruri avantajoase de care merită să Ńii seama. Încearcă să adaugi la lista
de activităŃi următoarele trei propuneri:
1. Vorbeşte cu cei din familia ta. Călătoria reprezintă o bună ocazie de a comunica
cu cei din familia ta. Acasă, viaŃa Ńi-e plină de prieteni, şcoală, muncă şi alte activităŃi.
Foloseşte acest timp pentru a vă cunoaşte mai bine unul pe altul. Bucură-te de compania
fiecărui membru al familiei. Poate că n-ai ştiut că tatăl tău a fost cel mai bun baschet-
balist din liceu. PoŃi descoperi că ai multe în comun cu fratele tău mai mare, lucruri la
care nici măcar nu te-ai gândit.
2. Fă-Ńi timp de citit, pe timpul vacanŃei. Fără telefoane de la prieteni, care să te în-
trerupă, poŃi avea bucuria de a descoperi un nou autor sau a-l redescoperi pe unul mai
vechi. Odată, un băiat a „descoperit-o” pe scriitoarea de cărŃi poliŃiste Agatha Christie.
Ştiind că a scris 66 de cărŃi, odată descoperită, avea acum ce să citească pentru mult
timp.
3. Foloseşte ocazia pentru a testa mai multe mâncăruri. Fie că te afli în altă Ńară,
sau într-o altă regiune din Ńara ta, sunt multe mâncăruri cu iz local. Nu le refuza pentru
a mânca tot ceea ce mănânci şi acasă. Poate că descoperind o mâncare nouă, vei vrea să o
ai şi acasă.
1 1 6
D E P A R T E D E C A S Ă
MASA ÎN ORAŞ - DE LA
FAST-FOOD LA DINEURI
Ce înseamnă pentru tine a lua masa în oraş? Te închipui probabil în maşina
familiei tale, intrând într-un fast-food, comandând şi preluând mâncarea de la
fereastra drive-in. Sau te închipui la o autoservire, aşezându-te la una din cele
cinci linii de servire şi urmărind cât de repede înaintezi în comparaŃie cu cei de
la celelalte cozi. AlŃi copii îşi imaginează un restaurant gen familial, în care
meniul include puzzle-uri, glume şi alte
jocuri. Sau poate viziunea ta e una despre un
restaurant elegant, cu lumânări, haine
adecvate cinei şi şerveŃele de pânză.
A lua masa în oraş înseamnă toate
astea şi chiar ceva în plus. Poate să
se întâmple o dată la un timp
îndelungat sau de mai multe ori pe zi,
ca atunci când te afli într-o excursie. DiferenŃa e că mâncarea nu e gătită în
bucătăria de acasă, că te serveşte altcineva (de la fereastra drive-in sau la
masă), că nu eşti silit să speli vasele şi că plăteşti pentru ceea ce consumi.
1 1 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
1 1 8
D E P A R T E D E C A S Ă
1 1 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: Ce se întâmplă dacă mâncarea ta, în loc să fie fierbinte, e
rece? Dar dacă primeşti altă mâncare decât cea comandată? Dar dacă e o
muscă în supă? Dar dacă mâncarea e prea picantă? Dar dacă...?
RĂSPUNS: Dacă există vreo problemă cu mâncarea ta, anunŃă-Ńi părinŃii (sau
pe părinŃii prietenilor tăi dacă eşti cu aceştia) asupra problemei. Ei pot chema
chelnerul pentru a-i face cunoscută problema sau te vor lăsa pe tine să o spui. În
majoritatea cazurilor, personalul restaurantului se va grăbi să o îndrepte.
AngajaŃii doresc ca tu să te simŃi cât mai bine în localul lor. Dacă nu-Ńi place ceea
ce ai primit, dar este ceea ce ai comandat, atunci problema e a ta şi trebuie să laşi
mâncarea neatinsă pe farfurie, fără să faci vreun comentariu.
1 2 0
D E P A R T E D E C A S Ă
PREGĂTIRILE
Cu câteva săptămâni înainte de a pleca în tabără, trebuie să revezi lista cu
lucrurile care se cer şi să te asiguri că le ai. Dacă administratorii taberei îŃi cer
să-Ńi limitezi echipamentul la o scurtă groasă, un rucsac, un sac de dormit şi
o pătură, nu-Ńi lua două scurte, pentru că nu vei putea convieŃui în bună
înŃelegere timp de două săptămâni cu colegi care au una singură. Limitele
impuse se datorează spaŃiului avut la dispoziŃie. Verifică dacă ai luat toate
lucrurile cerute. Administratorii stabilesc lista în funcŃie de nevoile pe care le
veŃi avea.
1 2 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
A L C Ă T U I E Ş T E - ł I UN S E T P E N T R U
CORESPONDENłĂ
ZIUA SOSIRII
Odată ajuns în tabăra de distracŃie, primul lucru pe care-l vei face este să
te obişnuieşti cu locul. Vei primi propriul tău vestiar, îŃi vei întâlni suprave-
ghetorul şi, aproape fără să-Ńi dai seama, Ńi-ai şi luat la revedere de la
părinŃii tăi. Pentru unii copii aceasta e cea mai grea parte. Vei vedea câŃiva
dintre ei care arată ca şi cum n-ar vrea să se despartă deloc de părinŃi.
Tabăra are pregătite o mulŃime de activităŃi care să te ajute să-Ńi petreci
timpul cum nu se poate mai bine şi, înainte de a vă da seama, tu şi ceilalŃi
veŃi deveni „experŃi” în tabere.
1 2 2
D E P A R T E D E C A S Ă
Alegerea patului
În cele mai multe tabere, se aplică principiul „primul venit, primul servit”.
Dacă ai ajuns printre ultimii şi singurul pat rămas liber este cel de lângă uşă,
atunci acela va fi al tău. Vrei să porneşti cu dreptul. Dacă zâmbeşti, dacă te
integrezi şi faci un efort pentru a vedea partea frumoasă a lucrurilor, vei crea
o impresie bună, una pe care ceilalŃi o vor avea despre tine pentru
următoarele două săptămâni. Este alegerea ta. Fă o impresie bună!
PRIETENIILE
Unul dintre cele mai deosebite lucruri dintr-o tabără este ocazia de a-Ńi
face noi prieteni. În tabără vei sta alături de tineri de vârsta ta. Faptul că vă
aflaŃi cu toŃii în aceeaşi tabără înseamnă că sunteŃi interesaŃi de acelaşi gen
de activităŃi. Aminteşte-Ńi toate lucrurile pe care deja le ştii despre cum se
fac şi se păstrează prieteniile şi te vei descurca în orice tabără. O scurtă
rememorare îŃi poate fi de ajutor:
♦ Zâmbeşte, salută vesel pe toată lumea şi foloseşte „cuvintele
magice”: te rog, mulŃumesc, cu plăcere şi scuză-mă.
♦ Respectă proprietatea celorlalŃi colegi de tabără — nu împrumuta
fără să ceri voie şi nu îmbrăca scurta altuia fără ca el să ştie.
♦ Fii sincer.
♦ Fii gata să iei parte la activităŃi, fie că sunt noi pentru tine, fie că
le desfăşori de ani buni acasă.
♦ Arată ce bine te simŃi, zâmbind şi luând parte la toate activităŃile.
1 2 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
ÎNTREBARE: Vara trecută am fost în tabără şi unuia dintre colegi i s-a făcut
dor de casă. Din prima noapte l-am auzit plângând în patul lui. Ce ar trebui
să fac data viitoare?
RĂSPUNS: Singurătatea, faptul că te afli într-un loc nou, oboseala fizică sau
psihică şi separarea de oamenii pe care-i iubeşti, toate astea amplifică dorul de
casă. Trebuie să vorbeşti cu acel coleg şi să-Ńi oferi sprijinul. „Aş putea să te ajut
cu ceva?” Apoi, în dimineaŃa următoare întreabă-l dacă se simte mai bine. Dacă
nu, şi continui să-l auzi plângând, vorbeşte cu supraveghetorul. El este instruit să
ajute copiii cu astfel de probleme şi va aprecia faptul că te interesează soarta unui
alt coleg de-al tău.
1 2 4
D E P A R T E D E C A S Ă
ULTIMA ZI
ÎŃi va veni greu să crezi că au trecut atât de repede cele două săptămâni.
A venit şi timpul plecării. Sunt mai multe bune maniere legate de această
ultimă zi.
♦ MulŃumeşte supraveghetorilor şi personalului taberei.
♦ Ia adresele tuturor noilor tăi prieteni.
♦ Prezintă-Ńi noii prieteni părinŃilor tăi — şi prezintă-te părinŃilor lor.
♦ Împachetează-Ńi lucrurile — nu lăsa nimic în urma ta, pentru ca
locul tău să fie pregătit pentru următorul „campist”.
♦ O ultimă îmbrăŃişare, lacrimi şi la revedere!
Prima ta tabără s-a încheiat. Poate că vei reveni, poate că nu. Dar dacă ai
dat tot ce-ai putut, dacă ai participat cu entuziasm la toate activităŃile şi i-ai
tratat pe toŃi cu consideraŃie şi respect, ai căpătat o experienŃă la care vei Ńine
foarte mult.
1 2 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
1 2 6
D E P A R T E D E C A S Ă
COMPORTAMENTUL ÎN AUTOBUZ
1 2 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
1 2 8
C A P I T O L U L V I I
ALTE OCAZII
SPECIALE
PARTICIPAREA LA O
CEREMONIE DE CĂSĂTORIE
EŞTI INVITAT
1 2 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
EŞTI LA NUNTĂ!
1 3 0
A L T E O C A Z I I D E O S E B I T E
1 3 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
O Î N T R E B A R E pentru P E G G Y şi C I N D Y
LA MOARTEA CUIVA
Într-o dimineaŃă, mergând la şcoală, profesorul îŃi spune că tatăl
prietenului tău a murit cu o noapte înainte, iar prietenul tău va lipsi câteva
zile de la şcoală. Ştiai că tatăl lui era bolnav, dar eşti totuşi surprins şi nu ştii
ce să faci. Presupui că prietenul tău e tare trist în aceste momente.
Profesorul vă va ajuta să scrieŃi o scrisoare de sprijin pentru colegul vostru.
PărinŃii tăi Ńi-ar putea sugera să participi la funeralii.
Se prea poate ca, înainte de a deveni adult, să participi la una sau mai
multe ceremonii funerare. Te vei simŃi destul de speriat — mai ales dacă e
pentru prima oară — dar încearcă să nu fii. O ceremonie funerară este o
ocazie specială pentru a cinsti viaŃa cuiva şi pentru a-i consola pe cei care
deplâng moartea persoanei iubite. Vorbeşte cu părinŃii tăi sau cu alŃi adulŃi
cu care poŃi comunica, şi aceştia îŃi vor spune la ce să te aştepŃi.
Ceremonia funerară are loc într-o biserică sau la capela din cimitir.
Serviciul religios se presupune a fi de ajutor pentru familie şi prietenii celui
decedat. Oamenii îşi amintesc despre faptele răposatului. Uneori, membrii
familiei spun câteva cuvinte despre cel mort, amintindu-le tuturor vremurile
1 3 2
A L T E O C A Z I I D E O S E B I T E
1 3 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
ANIVERSĂRI
O CEREMONIE RELIGIOASĂ ŞI O PETRECERE
Confirmarea
1 3 4
A L T E O C A Z I I D E O S E B I T E
TEMPLUL CORAL
STRADA SFÂNTA VINERI NR. 9
BUCUREŞTI
ŞI SĂ CELEBRAłI CU EI
LA CLUBUL COMUNITĂłII
DIN BUCUREŞTI
RSVP
B V D . F E R D I N A N D N R . 1 453
BUCUREŞTI
1 3 5
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
1 3 6
A L T E O C A Z I I D E O S E B I T E
Quinceañera
1 3 7
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
1 3 8
INDEX
1 3 9
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
1 4 0
I N D E X
la restaurant, 117-121
I
la şcoală, 68-71
imaginaŃie, în compunerea scrisorilor, 18
interes, manifestarea, 15 mâncare (v. şi maniere la masă)
intimitate cu specific (altă Ńară, altă regiune), 116
a membrilor familiei, 38 la petreceri, 77, 78-81
a prietenilor, 61 pe alese dintre, 82-83
invitat (v. şi oaspete, musafir) probleme cu, 120
acasă la un prieten, 83-84 maniere
la nuntă, 129-131 acasă, 37-56
peste noapte, 84 conduite de bază, 14
invitaŃii faŃă de ceilalŃi, 10
la nuntă, 129-130 faŃă de o situaŃie nouă şi diferită, 10
la petreceri, 74-76 faŃă de rutina zilei, 10
în viaŃa de zi cu zi, 13-36
Î în timpul mesei, 45-52
împrumut, 92-93 la fast-foodul din mall, 97
înjurături, în spaŃii publice, 99 la mall, 96-98
învingător, un bun, 89 la masă, regulile de bază, 46,117-121
la muncă, 23-25
J la restaurantele selecte, 117-121
joc, alegerea echipelor, 63 la şcoală, 57-71
jurnal personal, scrierea unui, 21 principii de bază, 11
„tehno” şi, 31-36
L masa în familie, aranjamentul pentru,
46-48
limbaj murdar, v. şi conversaŃie 17
masă (la)
cuvinte potrivite în camerele de chat
comportament în timpul, 45-52
online, 33
conversaŃia la, 51-52
lista invitaŃilor la petrecere, 74-75
gustare de la turneul de golf în
locuri de distracŃie, comportamentul în,
miniatură, 80
99-101
în familie, 47-48
locuri publice
în oraş, 117-121
distracŃiile în, 99-101
la şcoală, 68-71
lucrătorii din, 101
moartea cuiva, 132-133
regulile folosirii telefoanelor celulare
situaŃii jenante, 49-51
în, 107-110
maşină, comportamentul în, 65-66
lucrătorii de la bufet, 101
Ludovic al XLV-lea (regele FranŃei), 9 mersul
de acasă la şcoală şi înapoi, 64-68
la mall, 96-97
M metrou, politeŃea în, 126-127
magazine, bunele maniere în, 96-98 „MulŃumesc”, 97
majusculă, în e-mail, 34 v. şi „cuvinte magice”
mânca (a), v. şi masa în oraş, 117-121
1 4 1
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
1 4 2
I N D E X
R sinceritate, 11
cu prietenii de şcoală, 61
recăsătorirea părinŃilor, 43-45
situaŃii jenante la masă, 49-50
recepŃia după ceremonia confirmării,
situaŃii noi, manierele în, 10
135 slujbă (loc de muncă), comportament la,
recitaluri, spectacole, concerte, eticheta 23-25
la, 85-87 spaŃii comune, maniere în, 115
relaŃii împărŃirea, 38-39
din clasă, 59-60 spital
din corespondenŃă, 20-21 comportamentul în, 104-105
religie, ceremonii/slujbe de aniversare, vizitele la, 104
134-137 sport
eticheta pentru ceremonii, 105-107 participant, 87-90
respect, 11 spectator, 90
de sine, 11 sportivitate
în timpul rugăciunilor, 106 a jucătorilor, 87-90
pentru ceilalŃi, în restaurant, 119-120 a suporterilor, 90
pentru membrii familiei, 37, 38, 40-41 strângere de mână
pentru proprietatea altora, 92 reguli de bază, 26-29
responsabilitate strănut, la masă, 50
a şoferului autobuzului şcolii şi a supărări
copiilor, 66-67 manifestarea sentimentelor, 63-64
ca babysitter, 24-25 suporteri, comportament, 90
în treburile casnice, 23-25
restaurante, 117-121
Ş
RSVP la o invitaŃie la nuntă, 130
şcoală
rugăciuni, participarea la, în casa adulŃi care lucrează în, 71
prietenului, 105-107 călătoria cu autobuzul până la, 66-68
comportamentul pe culoarele din, 61-62
S maniere în, 57-71
sală de mese (la şcoală) mâncatul la, 68-71
copii cu adultul responsabil, 70 mersul cu bicicleta la, 65
copii singuri, 71 mersul cu maşina la, 65-66
salut, 26-28 mersul pe jos până la, 64-65
al adulŃilor intrând în clasă, 58-59 nou elev la, 62-63
al invitaŃilor la petrecere, 77 viaŃa socială în, 60-64
în clasă, 57
la telefon, 53 T
scrisoare, de mulŃumire, v. şi e-mail, din tabără,
tabără, 122 activităŃi în, 124-125
compunerea, 17-18 corespondenŃa, lucruri necesare, 122
confidenŃialitatea, 19-20 dor de casă în, 124
în familie, între prieteni, 20-21 împrietenirea în, 123
scrisul de mână, îngrijit, 19
1 4 3
C O D U L E M I L Y P O S T A L B U N E L O R M A N I E R E P E N T R U C O P I I
V z
vacanŃă zâmbet, 114-115
activităŃi de, 116 zgomot
comportamentul în, 111-128 în spitale, 103-105
în locurile publice de distracŃie, 100
1 4 4